CALCULUL PENTRU DETERMINAREA

REZISTENTEI TERMICE R (m²K/W) SI A

TRANSMITANŢEI TERMICE U (W/m²K)
PENTRU PERETI, STRUCTURI DE
ACOPERIRE SI PLANSEE COMPUSE
DIN MAI MULTE STRATURI

(SURSA: ENVIRONMENTAL SYSTEMS,

AUTORI: H. G. COWAN SI P. R. SMITH)
 SIMBOLURI SI DEFINITII
• q este densitatea fluxului termic (fluxul
termic unitar sau cantitatea de caldura ce
traverseaza o unitate de suprafata a unui
material cu fetele paralele) (W/m²);
•  este conductivitatea termica a
materialului ((W/mK);
• T1 - T2 este diferenta dintre temperaturile
celor doua fete ale materialului (K);
• d este grosimea materialului (m)
 FORMULA DE CALCUL
calculul cantitatii de caldura transmisa prin
conductie printr-o bucata de material
omogen, cu doua fete paralele se
utilizeaza

 (T1 - T2)
q=
d
 Daca q este cantitatea de caldura ce traverseaza printr-o
unitate de suprafata a unui perete, structura de acoperire
sau planseu (W/m²), iar temperaturile masurate pe cele
doua fete sunt Te si Ti, atunci transmisia termica sau
transmitanţa termică este:

U= W/m²K
Te - Ti

1
iar rezistenta termica R= m²K/W
U
 IN CAZUL MATERIALELOR COMPUSE
SUNT LUATE IN CONSIDERARE:
FIECARE STRAT DE MATERIAL
DIFERIT SI CELE DOUA FETE FINISATE
ALE "SANDWICH-ULUI"
 IN CAZUL UNUI
MATERIAL COMPUS
DIN TREI STRATURI
d1 d2 d3
unde:
e si i sunt coeficientii
de transfer termic pe
fetele exterioara si
interioara ale peretelui
(W/m²K),
1, 2, 3 sunt
conductivitatile termice
ale straturilor 1, 2, 3
(W/mK),
iar d1, d2, d3 sunt
grosimile straturilor ce
compun materialul (m)
q= e(Te - T1)
1 (T1 - T2)
q=
d1
2 (T2 - T3)
q=
d2

3 (T3 - T4)
q=
d3
q= i(Ti – T4)
 FORMULA DE CALCUL
1 1 d1 d2 d3 1
= + + + +
U e 1 2 3 i
 Coeficientul de transfer de
caldura (e)
e pe fetele materialului depinde de diferenta de
temperatura dintre cea a suprafetei si cea a
aerului cu care aceasta vine in contact si care la
randul ei depinde de miscarile aerului, de tipul
fluxului de aer care poate fi laminar sau
turbulent etc.
Teoria este complexa, dar si pentru acest
coeficient exista valori distincte functie de
inclinarea suprafetelor, emisivitatea acestora
sau viteza vantului, care pot fi cunoscute din
diverse documentatii
Pentru suprafetele care nu sunt reflectante
valoarea lui  variaza intre 6 si 9 W/ m²K,
iar pentru suprafete deasemenea ne-
reflectante supuse unui vant cu viteza de
10m/s valoarea lui  este de aprox. 50 W/
m²K. Oricum in ecuatia prin care vrem sa
aflam valoarea rezistentei termice (1/U) a
unui material compus, efectul raportului
1/ fata de raportul insumat d/ devine
insignifiant
Conductivitatea termica ()

valoarea  pentru diferitele materiale de

constructie este data in diferite manuale
sau reglementari si este particularizata in
normative specifice tarii
MATERIAL CONDUCTIV DENSITATE CALDURA CAPACITAT DIFUSIVITAT ρc
ITATE ρ SPECIFICA EA E
TERMICA PE UNITATE CALORICA
N²/mm²sK²
kg/m³ 
 DE MASA PE
UNITATEA μ=
W/(mK) c
DE ρc
J/(kgK) VOLUM(INER
TIA
mm² /s
TERMICA)
ρc
MJ/m³K

cupru 386 8900 390 3,48 110 1340

otel 43 7800 470 3,67 12 158
granit 2,80 2650 900 2,39 1,17 6,7
calcar 1,50 2200 860 1,89 0,79 2,83
beton 1,20 2100 900 1,89 0,63 2,86
caram 0,80 1800 840 1,51 0,52 1,21
ida
nisip 0,40 1500 800 1,20 0,33 0,48

gips 0,10 1300 840 1,09 0,092 0,109

carton
apa 0,60 100 4180 4,18 0,144 2,51

lemn 0,14 650 2300 1,50 0,093 0,210

Herat 0,048 380 1500 0,57 0,084 0,027

eka
vata 0,039 80 700 0,14 0,279 0,005
min.
 EXERCITII

SE CONSIDERA e = 20 W/m²K si
i = 8 W/M²k
 SA SE DETERMINE TRANSMISIA
TERMICA SI REZISTENTA TERMICA
PENTRU UN :
Pereta din beton de 150 mm gros.

1 0,15 1
R= + + = 0,30m²K/W
20 1,2 8
1
U= = 3,3W/m²K
R
Perete din beton de 200 mm gros.

1 0,2 1
R= + + = 0,34m²K/W
20 1,2 8
1
U= = 2,9W/m²K
R
 1 0,075 0,0751 1
R= + + 0,2 + =
20 1,2 1,2 8
= 0,50m²K/W
1
R= = 2W/m²K
U
Perete din beton compus din 2 foi de beton de
75mm gros. separate printr-o cavitate de 50mm
de aer (Raer = 0,2m²K/W)
 TEMA

RELUATI CALCULELE PRIMELOR 2

EXERCITII PRIN INTRODUCEREA UNUI
STRAT DE VATA MINERALA DE
50mm gros.
comentati rezultatele
 Dar acest calcul nu este relevant fata de
natura variabila a fluxului de caldura si fata
de problemele cauzate de umiditate.
Evitarea condensului si reducerea
variabilitatii fluxului de caldura se pot
obtine numai prin amplasarea la exterior a
izolatiei termice insotita de masuri
specifice de protectie a acesteia.
 INERTIA TERMICA sau
CAPACITATEA CALORICA PE
UNITATEA DE VOLUM (MJ/m³K)

Fluxul de caldura in conditii de variabilitate

este controlat de doua dintre proprietatile
materialului de constructie: conductivitatea
termica si inertia termica
 Raportul dintre ele poarta numele de
difusivitate termica (mm²/s):


=
ρc

Cu cat difusivitatea este mai ampla, cu

atat mai rapid se propaga fluxul de caldura
prin material.
 Datoram cercetatorului A. F. Dufton
(cercetator in 1930 la Building Research
Station) ecuatia pentru calculul timpului
necesar fluxului de caldura sa treaca prin
perete, pardoseala sau acoperis
 0,8d²
t=
p²
• t este timpul necesar fluxului de caldura sa
treaca prin perete, pardoseala sau acoperis (s);
• d reprezinta grosimea elementului de
constructie (mm);
•  este difusivitatea termica (mm²/s);
• p este un raport intre incalzirea sau racirea unui
element de constructie pentru a crea stabilitate
termica (în regim staţionar steady - state
conditions) se considera constanta 2
 EXEMPLE

Determinati timpul necesar pentru a incalzi

prin flux de caldura un element de
constructie - perete – din sau alcatuit din:
foaie de otel galvanizat de 1mm grosime
0,8 x 1²
t= = 0,02s
12 x 2²
 scandura de lemn neizolata de 25mm
grosime

0,8 x 25²
t= = 1344s = 22min.
0,093 x 2²
beton de 200mm grosime

0,8 x 200²
t= = 12698s = 3h32min.
0,63 x 2²
caramida plina de 250mm grosime

0,8 x 250²
t= = 24038s = 6h40min.
0,52 x 2²
 CONCLUZIE
Inertia termica mare este dezirabila pentru a
evita variatiile temperaturii spatiului interior
ca raspuns la variatiile temperaturii diurne
si nocturne. O conductivitate termica mică
este deasemenea de dorit pentru a reduce
pierderile de caldura in exces pe timp de
iarna si castigul de caldura pe timpul verii.
Retinem ca este important ca valoarea
lui  sa fie cat de mica posibil.
 CALCULUL NECESARULUI DE
CALDURA
(IN REGIM STAŢIONAR STEADY-STATE
CONDITIONS)
Acest calcul poate fi utilizat pentru a avea
un ordin de marime privind necesarul de
caldura sau pentru a putea compara
necesarul maxim de caldura pentru
diverse forme ale cladirii
• Sunt necesare urmatoarele date:
•
• te - temperatura exterioara - media pe timp de iarna
• ti - temperatura de confort in incaperea (incaperile) pe care se face
demonstratia/temperatura interioara din spatiile proxime
•
• pereti exteriori - dimensiuni si alcatuire
• pereti interiori - dimensiuni si alcatuire
•
• ferestre - dimensiuni si alcatuire
• usi interioare / usi exterioare - dimensiuni si alcatuire
•
• planseu (pardoseala) - caldura pierduta poate fi apreciata luind
lungimea laturilor exterioare (½ din perimetru in cazul formei in plan
regulate, cu ½ din numarul peretilor expusi la exterior) - pentru te ≤ -
23°C pierderea de caldura este estimata la 38W la ml, deci 38W/m x
l (insumarea lungimilor laturilor exterioare)
• planseu (tavan) - alcatuire si suprafata
•
• inaltimea incaperii
In calcul mai intra infiltratia de aer rece din
exterior. Se considera 1,5 schimburi de
aer/ora pentru o incapere cu doi pereti
expusi la exterior; aceasta valoare se
reduce la 2/3 daca tamplaria este
prevazuta cu camere de presiune. Astfel
luam in calcul 1 schimb de aer /ora. Se
cunoaste valoarea caldurii specifice pe
unitate de volum de aer, care este 1,2
kJ/m³K (1200J/m³K).
La pierderile de caldura se mai adauga cea
cauzata de infiltratia de aer, care se calculeaza
dupa urmatoarea formula:

V(m³) x 1200 (J/m³K) x ∆t (°K)

= ? (W)
3600s

• stiind ca 1K = 1°C = 1,8°F si 1kWh = 3,6MJ

• iar ∆t (°K) reprezinta diferenta dintre te si ti
• Pierderile de caldura (fluxul termic disipat ) se
calculeaza pentru fiecare element de constructie si de
arhitectura in parte:

•  = A(m²) x U(W/m²K) x ∆t (°K) = ?(W)

• cu specificarea ca ∆t (°K) va avea valoare pozitiva prin

diferenta (insumare aritmetica) dintre valoarea negativa
a te si valoarea pozitiva a ti, iar pentru elementele de
constructie si de arhitectura din interior (pereti, usi) se ia
in considerare ∆t (°K) care reprezinta diferenta dintre
cele doua valori pozitive ale temperaturilor: ti de confort
din incaperea pentru care se face calculul si ti0 din
spatiile proxime incaperii (daca ti = 22°C si ti0 = 15°C
atunci ∆t = 7°K).
• In continuare analiza si calculele pot suferi
modificari functie de:

• numarul de ocupanti din incapere

presupunand ca fiecare produce ~100W
• corpurile de iluminat considerate ca
producand fiecare inca 100W
• un televizor - ~200W etc.
Astfel pentru a obtine o estimare corecta a
necesarului incalzirii incaperii, in limita
confortului particularizat, vom scadea din
suma totala obtinuta din calculul initial
(pierderea de caldura totala) suma
aporturilor de caldura din interiorul
incaperii.
In acelasi timp, daca incaperea nu a fost
incalzita o zi atunci suma totala a
pierderilor de caldura nu reprezinta
valoarea reala si deoarece nu putem miza
pe rezerve stocate in elementele de
constructie, care sa ajute incalzirii rapide a
incaperii trebuie sa sporim cu 10 ~ 20%
valoarea obtinuta (suma totala a
pierderilor de caldura).
EXTERIOR
ELEME A (m²) U (W/ ∆t(ºK) PIERDE
NT m²K) REA DE
CALDU
RA
PERETI
EXT.
FEREST
RE
USI

PLAFON
INTERIOR
PERETI
INT.
USI INT.

INFILTR m³/h J/m³K

ATIE
CENTU ml 38W/m
RA EXT.
TOTAL PIERDERE DE CALDURA  (w)
Pentru a aprecia necesarul de caldura in
vederea mentinerii in interiorul unei
incaperi a unei ti = 22°C in timpul iernii
sunteti rugati sa calculati pierderea
totala de caldura (W), utilizand tabelele
explicative de la curs, in urmatoarele
conditii date (se da transmisia termica
pentru usurarea calculului):
 te (medie iarna) = -10°K
ti (in spatiile din jurul incaperii date) = 15°K

INFILTRATIA = va rezulta din calculul:

[V(m³) x 1200 J/m³K (caldura specifica pe unitatea de

volum de aer x ∆t] : 3600s
 VALORILE TRANSMISIEI TERMICE W/M²K S-AU
CALCULAT PENTRU FIECARE ELEMENT DE
CONSTRUCTIE IN PARTE SI SUNT URMATOARELE:

* pereti exteriori alcatuiti din 300mm caramida, 10mm

polistiren asezat la exterior si finisaj interior pe gipscarton
de 12mm – 0,71 W/m²K
* centura din b.a. pe peretii ext. 10ml cu o transmisie
termica de 38W/ml – 380 W
* pereti interiori din gipscarton neizolati – 1,64 W/m²K
* planseu din b. a. – 0,26 W/m²K
* ferestre (2 buc. de 2,40 x 2,10 pe peretele Sud si 1,80 x
2,10 pe peretele Est) tamplarie metalica cu o camera de
presiune – 2,84 W/m²K
* usa interioara de lemn 0,80 x 2,10 – 3,12 W/m²K
L = 6,00

H = 2,40
l = 4,00