Sunteți pe pagina 1din 133

PLAN DE REORGANIZARE

Elaborat de
S.C. Leonardo S.R.L.
prin administratorul special Florin Panea
în colaborare cu
Casa de Insolvenţă Transilvania S.P.R.L.

IULIE 2010
1.Preambul .......................................................................................................... 5
1.1.Justificarea legală ........................................................................................................................ 5

1.2.Autorul planului și durata acestuia ......................................................................................... 5

1.3. Scopul planului .......................................................................................................................... 6

2. Necesitatea procedurii reorganizarii ......................................................... 7


2.1 Aspecte economice ..................................................................................................................... 7

2.2 Aspecte sociale ............................................................................................................................ 7

2.3 Avantajele reorganizării ............................................................................................................ 7

2.3.1. Premisele reorganizării Leonardo SRL ............................................................................ 7

2.3.2. Avantaje generale faţă de procedura falimentului ........................................................ 8

2.3.3 Comparaţia avantajelor reorganizării în raport cu valoarea de lichidare a societăţii


în caz de faliment .......................................................................................................................... 9

2.3.4.Avantaje pentru principalele categorii de creditori ...................................................... 11

2.3.4.1. Avantaje pentru creditorii garantaţi ........................................................................... 11

2.3.4.2. Avantaje pentru creditorii bugetari ............................................................................ 17

2.3.4.3. Avantaje pentru furnizorii curenţi .............................................................................. 17

3. Prezentarea societăţii debitoare ............................................................... 18


3.1. Identificarea societăţii debitoare ........................................................................................... 18

3.2 Obiectul de activitate ............................................................................................................... 18

3.3. Structura asociativă. Capitalul social................................................................................... 18

3.4. Scurt istoric al societăţii debitoare ........................................................................................ 18

3.4.1. Istoric privind managementul societăţii ........................................................................ 18

3.4.2. Istoric privind evoluţia indicatorilor financiari ............................................................ 20

3.4.3. Istoric privind evoluţia reţelei de magazine ................................................................. 20

3.5. Principalele cauze care au dus la starea de încetare de plăţi a debitoare ........................ 21

4. Starea actuală a societăţii la data depunerii planului.......................... 24

2
4.1. Structura actuală a manageriatului. ...................................................................................... 24

4.2. Structura de personal şi organizarea internă....................................................................... 25

4.3. Prezentarea situaţiei actuale a reţelei de magazine ............................................................ 33

4.4. Pasivul societăţii ...................................................................................................................... 35

5. Prezentarea pieţei căreia i se adresează societatea ............................... 36


5.1 ANALIZA PIEȚEI MONDIALE DE ÎNCĂLȚĂMINTE ..................................................... 36

PIAŢA EUROPEANĂ ÎNCĂLŢĂMINTE ..................................................................................... 36

PIAŢA DE ÎNCĂLŢĂMINTE DIN ROMANIA............................................................................ 37

5.2. Prezentarea principalilor competitori şi a poziţiei societăţii faţă de aceştia ................... 38

6. Analiza situaţiei economico-financiare .................................................. 44


6.1.Analiza patrimoniului societăţii debitoare ........................................................................... 44

6.1.1. Analiza activului patrimonial ......................................................................................... 45

6.1.2. Analiza pasivului patrimonial ........................................................................................ 49

6.1.3. Analiza fondului de rulment şi a trezoreriei nete........................................................ 53

6.1.4. Analiza lichidității și solvabilității .................................................................................. 55

6.1.5. Diagnosticul rentabilităţii ................................................................................................ 57

6.2. Analiza SWOT ......................................................................................................................... 66

7. Strategia de reorganizare ........................................................................... 68


7.1. Analiza activităţii debitoarei de la deschiderea procedurii până la zi............................. 68

7.1.1. Evoluţia patrimoniului societăţii în perioada de observaţie ...................................... 68

7.1.2. Analiza contului de profit şi pierdere ............................................................................ 74

7.1.3. Pasivul acumulat în timpul procedurii.......................................................................... 83

7.2. Durata de implementare a planului...................................................................................... 85

7.3. Mecanismul reorganizării ...................................................................................................... 85

7.4. Măsurile de reorganizare judiciară ....................................................................................... 89

7.4.1. Măsuri privitoare la eficientizarea activităţii curente ..................................................... 89

7.4.2. Necesarul investiţional al societăţii şi sursele de finanţare a acestuia .......................... 91

3
A.. Amenajare teren situat în Oradea, Calea Clujului, jud. Bihor ………………....………91

B. . Amenajări sediu central .......................................................................................................92

C. . Investiţii în IT – soft magazine şi soft de tip “business intelligence”………………….92

D. . Investiţii în sisteme de monitorizare a magazinelor şi spaţiilor de depozitare............94

E. . Reamenajări, renovări, redimensionări ale unităţilor de vânzare existente.................94

F... Investiţii în magazine noi......................................................................................................95

7.5. Previziuni privind bugetul de venituri şi cheltuieli pe perioada planului de


reorganizare .................................................................................................................................... 95

7.6. Previziuni privind fluxul de încasări şi plăţi pe perioada planului de reorganizare .. 102

8. Distribuiri ................................................................................................... 112


8.1 Tratamentul creanţelor .......................................................................................................... 112

8.1.1. Categoriile de creanţă care nu sunt defavorizate prin plan...................................... 117

8.1.2. Categoriile de creanţe defavorizate prin plan și tratamentul acestora ................... 119

8.2.Distribuiri ................................................................................................................................ 119

8.2.1. Distribuiri către creditorii garantați ............................................................................. 119

8.2.2. Distribuiri către creditorii salariaţi ............................................................................... 121

8.2.3. Distribuiri către creditorii bugetari .............................................................................. 121

8.2.4. Distribuiri către creditorii chirografari prevăzuți de art. 96 din legea nr. 85/2006.121

8.2.5. Distribuiri către restul creditorilor chirografari ......................................................... 122

8.3. Programul de plată al creanţelor ......................................................................................... 122

8.3.1. Plata creanţelor născute în cursul procedurii ............................................................. 122

8.4 Prezentarea comparativă a sumelor estimate ce ar fi obţinute în ipoteza falimentului

8.5. Descărcarea de obligaţii şi de răspundere a debitorului ................................................. 124

8.6. Plata retribuţiei administratorului judiciar........................................................................ 125

9. Controlul aplicării planului .................................................................... 126

4
1.Preambul

1.1.Justificarea legală

Reglementarea legală care stă la baza întocmirii prezentului plan de reorganizare este
Legea 85/2006 privind procedura insolvenței.
Legea consacră problematicii reorganizării două secţiuni distincte, respectiv
Secţiunea a V-a (Planul) şi Secţiunea a VI-a (Reorganizarea). Prin prisma acestor prevederi
legale se oferă şansa debitorului faţă de care s-a deschis procedura prevăzută de legea mai
sus menţionată să-şi continue viaţa comercială, reorganizându-şi activitatea pe baza unui
plan de reorganizare care, conform art. 95 (1) : „va indica perspectivele de redresare în raport cu
posibilitățile și specificul activității debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței
față de oferta debitorului, și va cuprinde măsuri concordante cu ordinea publică (…)” ( Art.95 alin.1
din Legea 85/2006 ).

1.2. Autorul planului și durata acestuia

Planul de reorganizare al SC LEONARDO SRL este depus de către administratorul


special al societății debitoare alături de administratorul judiciar.
Această alegere a fost considerată cea mai viabilă având în vedere faptul că:
 în baza atribuţiilor conferite de Lege şi de judecătorul sindic, dar şi prin prisma
analizei şi controlului permanent economico-financiar asupra activităţii debitoarei,
administratorul special cunoaşte cel mai bine realităţile existente pe planul intern şi
extern al acesteia, având conturată o imagine fidelă asupra situaţiei actuale şi asupra
obiectivelor de urmărit în perspectiva reorganizării
 în virtutea atribuţiilor conferite de Lege, administratorul judiciar a asigurat
consultanţa specifică la stabilirea strategiei de restructurare a activităţii debitoarei şi
la negocierea condiţiilor de continuare a activităţii pe baza unui plan de reorganizare
cu creditorii bancari şi furnizorii importanţi ai debitoarei.

În ceea ce privește durata de implementare a planului de reorganizare, în vederea


acoperirii într-o cât mai mare măsură a pasivului societății debitoare, se propune
implementarea acestuia pe durata maximă prevăzută de prevederile art. 95 alin. 3 din Legea
nr. 85/2006 și anume trei ani de la data confirmării acestuia de către judecătorul sindic. De
asemenea, pe durata de implementare a planului de reorganizare activitatea societăţii
debitoare va fi condusă de către administratorul special al debitoarei, sub supravegherea
administratorului judiciar, păstrându-se dreptul de administrare al societăţii. În situaţia în
care nu se vor găsi condiţii optime pentru derularea componentelor mecanismului
reorganizării, cu acordul a două treimi din creditorii aflaţi în sold după trecerea a cel mult 18
luni, se va analiza oportunitatea prelungirii planului cu încă 12 luni.

5
1.3. Scopul planului

Scopul principal al planului de reorganizare coincide cu scopul Legii 85/2006,


proclamat fără echivoc în art.2, şi anume acoperirea pasivului debitorului în insolvenţă.
Principala modalitate de realizare a acestui scop, în concepţia modernă a legii, este
reorganizarea debitorului, şi menţinerea societăţii în viaţa comercială, cu toate consecinţele
sociale şi economice care decurg din aceasta. Astfel, este relevată funcţia economică a
procedurii instituite de Legea 85/2006, respectiv necesitatea salvării societăţii aflate în
insolvenţă, prin reorganizare, inclusiv restructurare economică şi numai în subsidiar, în
condiţiile eşecului reorganizării sau lipsei de viabilitate a debitoarei, recurgerea la procedura
falimentului pentru satisfacerea intereselor creditorilor.
Reorganizarea prin continuarea activităţii debitorului presupune efectuarea unor
modificări structurale în activitatea curentă a societăţii aflate în dificultate, menţinându-se
obiectul de activitate, dar aliniindu-se modul de desfăşurare a activităţii la noua strategie,
conform cu resursele existente şi cu cele care urmează a fi atrase, toate aceste strategii
aplicate fiind menite să facă activitatea de bază a societăţii profitabilă.
Planul de reorganizare, potrivit spiritului Legii 85/2006, trebuie să satisfacă scopul
reorganizării lato sensu, anume menţinerea debitoarei în viaţa comercială şi socială, cu efectul
menţinerii serviciilor şi produselor debitorului pe piaţă. Totodată, reorganizarea înseamnă
protejarea intereselor creditorilor, care au o şansă în plus la realizarea creanţelor lor. Aceasta
pentru că, în concepţia modernă a legii, este mult mai probabil ca o afacere funcţională să
producă resursele necesare acoperirii pasivului decât lichidarea averii debitoarei aflate în
faliment. Argumentele care pledează în favoarea acoperirii pasivului societății debitoare prin
reorganizarea activității acesteia sunt accentuate cu atât mai mult în actualul context
economic caracterizat printr-o acută criză de lichidități și scăderea semnificativă a cererii
pentru achiziția de bunuri imobile. În acest context economic încercarea de acoperire a
pasivului societății debitoare prin lichidarea bunurilor din patrimoniul acesteia va necesita
un interval de valorificare destul de ridicat generat de inexistența unei cereri susţinute
pentru active imobiliare de tip industrial sau cu destinaţie potenţială preonderent de ordin
industrial / comercial cum sunt majoritatea activelor societăţii.
Prezentul plan îşi propune să acţioneze pentru modificarea structurală a societăţii pe
mai multe planuri: economic, organizatoric, managerial, financiar şi social având ca scop
principal plata pasivului SC LEONARDO SRL, relansarea viabilă a activităţii, sub controlul
strict al administratorului judiciar în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor menţionate.

6
2. Necesitatea procedurii reorganizarii
2.1 Aspecte economice
În plan economic, procedura reorganizării este un mecanism care permite
comerciantului aflat într-o stare precară din punct de vedere financiar, să se redreseze şi să-şi
urmeze comerţul.
Din punct de vedere conceptual, reorganizarea înseamnă trasarea realistă a unor
obiective ce trebuiesc atinse în orizontul de timp planificat, sub aspectul angajării unor noi
afaceri, lansării pe piaţă a unor produse şi servicii sau îmbunătăţirii calităţii şi cantităţii
produselor şi serviciilor deja lansate. Planul de reorganizare constituie o adevărată strategie
de redresare, bazată pe adoptarea unei politici corespunzătoare de management, marketing,
organizatorice şi structurale.

2.2 Aspecte sociale


Reorganizarea societăţii SC LEONARDO SRL şi continuarea activităţii sale îşi
manifestă efectele sociale prin păstrarea salariaţilor existenţi (aprox 1700), iar relansarea
activităţii va impune noi angajări, acest aspect urmand a avea impact şi asupra pieţei muncii
din zonele unde îşi desfăşoară societatea activitatea prin punctele de desfacere a produselor
sale. Astfel, societatea îşi propune deschiderea de noi magazine pe baza unor contracte deja
existente, precum şi a unor contracte noi.
Acest raport este gândit în sensul creării posibilității menţinerii numărului de
salariaţi, întrucât societatea urmăreşte ca în urma derulării activităţii să obţină un profit
însemnat, care să fie destinat plăţii pasivului.
Societatea va avea în vedere la angajare, pe lângă criteriile de competenţă şi eficienţă,
pe vechii salariaţi rămaşi fără loc de muncă ca urmare a închiderii magazinelor neprofitabile.

2.3 Avantajele reorganizării

2.3.1. Premisele reorganizării Leonardo SRL

Principalele premise de la care pleacă reorganizarea LEONARDO SRL sunt


următoarele:
 capacitatea acesteia de a menţine o activitate generatoare de lichidităţi;
 existenţa contractelor de furnizare de mărfuri încheiate cu un număr mare de
societăţi de profil;
 existenţa unui număr de 138 de magazine de desfacere a produselor comercializate
de debitoare(3 sezoniere);
 baza materială de care dispune societatea îi permite acesteia să-și desfășoare
activitatea;
 existenţa unor active excedentare în raport cu activitatea de bază a societăţii care
generează venituri din închiriere sau pot fi sursă alternativă de venituri prin
vânzarea acestora.

7
Demararea procedurii de reorganizare a societății şi menţinerea activităţii curente la
nivelul existent va crea posibilitatea de generare a unor fluxuri de numerar suplimentare ce
va permite efectuarea de distribuiri către creditori. Per a contrario, vânzarea în acest moment
a întregului patrimoniu al SC LEONARDO SRL în cazul falimentului ar reduce şansele de
recuperare a creanţelor şi ar duce la înstrăinarea acestui patrimoniu la o valoare inferioară
faţă de valorea sa reală.
Votarea planului şi continuarea procedurii reorganizării sunt măsuri menite prin
finalitatea lor să satisfacă interesele tuturor creditorilor, atât ale creditorilor garantați, cât şi
ale celorlalţi creditori, precum şi interesele debitoarei care îşi continuă activitatea, cu toate
consecinţele economice şi sociale aferente.

2.3.2. Avantaje generale faţă de procedura falimentului

Falimentul unei societăţi situează debitoarea şi creditorii pe poziţii antagonice, primii


urmărind recuperarea integrală a creanţei împotriva averii debitorului, iar acesta din urmă
menţinerea întreprinderii în viaţa comercială. Dacă în cazul falimentului interesele
creditorilor exclud posibilitatea salvării intereselor debitorului, a cărui avere este vândută
(lichidată) în întregime, în cazul reorganizării cele două deziderate se cumulează, debitorul
continuându-şi activitatea, cu consecinţa creşterii sale economice, iar creditorii profită de pe
urma maximizării valorii averii şi a lichidităţilor suplimentare obţinute, realizându-şi în
acest fel creanţele într-o proporție superioară decât cea ce s-ar realiza în ipoteza falimentului.
Făcând o comparaţie între gradul de satisfacere a creanţelor în cadrul celor două
proceduri, arătăm că în ambele cazuri există un patrimoniu vandabil destinat plăţii
pasivului, dar că în procedura reorganizării, la lichidităţile obţinute din eventuala vânzare a
bunurilor din patrimoniul debitoarei care nu sunt necesare reușitei planului se adaugă
profitul substanţial rezultat din continuarea activităţii debitoarei, toate destinate plăţii
pasivului.
Procesul de reorganizare comportă şi alte avantaje:
 Continuând activitatea de producţie, creşte considerabil gradul de vandabilitate al
bunurilor unei societăţi “active”, faţă de situaţia valorificării patrimoniului unei societăţi
„moarte”, nefuncţionale (patrimoniu care, nefolosit, este supus degradării inevitabile până la
momentul înstrăinării);
 De asemenea, continuarea activităţii de comerţ măreşte considerabil şansele ca
activul societăţii să fie vândut ca un ansamblu în stare de funcţionare (ca afacere), chiar în
eventualitatea nedorită a deschiderii procedurii de faliment;
 Societatea are costuri fixe (utilităţi, salarii, pază, asigurari bunuri din patrimoniu,
impozite, taxe locale et.) semnificative, cheltuieli care nu pot fi amortizate decât prin
continuarea activităţii de bază, precum şi din obţinerea de venituri din închirieri şi
valorificări ale bunurilor dispensabile activităţilor pe care societatea urmează a le desfăşura.
Toate aceste cheltuieli, în cazul nefericit al falimentului societăţii, ar urma să fie plătite
prioritar din valoarea bunurilor vândute, conform art. 121 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 (ca şi
cheltuieli de conservare şi administrare), împietând asupra valorii obţinute din vânzare, şi
diminuând în mod direct gradul de satisfacere a creanţelor creditorilor.
 Avantajele de ordin economic şi social ale reorganizării sunt evidente, ţinând cont de
necesitatea menţinerii în circuitul economic a unei societăţi care a avut un bun renume pe
piaţa de profil din întreaga ţară, a avut rezultate concretizate în obținerea unor importante

8
cifre de afaceri şi profituri, a fost un bun şi important contribuabil la buget, şi datorită
brandului care l-a consacrat.

2.3.3 Comparaţia avantajelor reorganizării în raport cu valoarea de lichidare


a societăţii în caz de faliment

Reorganizarea societatii Leonardo are ca efect principal menținerea rețelei de


magazine. Este cunoscut faptul că doar prin vânzarea prin magazine cu amănuntul
societatea valorifică activele circulante în profit, în ipoteza falimentului valorificările ar avea
loc en gros la prețuri foarte mici.
La aceste impedimente s-ar adăuga perioada de timp în care aceste bunuri s-ar putea
valorifica, dimensiunea foarte mare a stocurilor și cheltuielile de conservare, depozitare și
vânzare.

Raportându-ne, în estimarea valorii de lichidare a activului societăţii LEONARDO


SRL, la valoarea de evaluare a patrimoniului societății debitoare se poate desprinde
concluzia că implementarea cu succes a planului de reorganizare a societății debitoare va
asigura acoperirea creanțelor creditorilor într-o măsură mai ridicată.
În evaluarea realizată de către societatea de evaluare angajată în acest sens s-a
urmărit determinarea atât a valorii de piață a activelor societății debitoare, cât și a valorii de
lichidarea a patrimoniului acesteia. În acest sens menționăm faptul că valoarea de piață „este
suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată, la data evaluării, între un cumpărător decis
şi un vânzător hotărât, într-o tranzacţie cu preţ determinat obiectiv, după o activitate de marketing
corespunzătoare, în care părţile implicate au acţionat în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără
constrângere.”. Valorificarea activelor societății debitoare într-o procedură de faliment se
realizează în condiții speciale care nu permit obținerea în schimbul activelor societății
debitoare a valorii de piață a acestora. Pentru corecta evaluare a valorii ce urmează a se
obține în procedura de lichidare a activelor societății debitoare se utilizează valoarea de
lichidare definită ca „suma care ar putea fi primită, în mod rezonabil, din vânzarea unei proprităţi,
într-o perioadă de timp prea scurtă pentru a fi conformă cu perioada de marketing necesară specificată
în definiţia valorii de piaţă”

Conform GN 6 – Evaluarea Întreprinderii 5.7.1.1., „În lichidări, valoarea multor active


necorporale (de exemplu fondul comercial) tinde spre zero, iar valoarea tuturor activelor
corporale reflectă circumstanțele lichidării. Și cheltuielile asociate cu lichidarea (comisioane
pentru vânzari, onorarii, impozite şi taxe, alte costuri de închidere, cheltuielile
administrative pe timpul încetării activității și pierderea de valoare a stocurilor) sunt
calculate și deduse din valoarea estimată a întreprinderii.”

Valoarea de lichidare a activului societății debitoare stabilită de către evaluatorul


independent în conformitate cu standardele internaționale de evaluare se prezintă după cum
urmează:
Valoarea de lichidare
V.LICHIDARE = 12,198,671 Euro (cca. 53 mil. lei)

9
Valoare la
ACTIV
lichidare
I. Active imobilizate total 3,664,660
1. Imobilizari necorporale 68,143
A. Marci: Leonardo, Best Walk, Casanova, Corso, DaVInci, Fly Shoes, Cleopatra, Donatello, Iguana, Wild
68,143
Road, Quinta Strada etc.
B. Fond comercial - diferenta contract achizitie Aquachiara, nu s-a majorat valoarea participatiei la
0
Aquachiara
C1. Alte imobilizari necorporale - licente SAP + implementare SAP - in contractul pentru SAP este clauza de
0
interdictie de instrainare a softului
C2. Alte imobilizari necorporale - licente aplicatii magazine 0
C3. Alte imobilizari necorporale - sistem operare server sediu+diverse 0
2. Terenuri 1,539,496
A. Teren Intravilan cu constructii - Dimitrie Cantemir nr. 26-28 + parcela de 2985 mp (11.269 mp total) 455,525
B. Teren Avantul - Dimitrie Cantemir nr. 24 100,985
C. Teren Intravilan - 5600+9645+9453 Mp - Calea Clujului - in afara exploatarii 518,658
D. Teren - Sanmartin - 8.280 Mp - in afara exploatarii 104,328
E. Teren Intravilan 40702 Mp - București Bolintin Deal - in afara exploatarii 360,000
3. Constructii 1,085,082
A. Cladire L- 2 Oradea Rogerius - Transilvaniei nr. 9 16,950
B. Constructie Str. D. Cantemir nr. 26-28 559,174
C. Cladire Avantul - Str. D. Cantemir nr. 24
D. Str.Dunarii Oradea 3,149
E. Spatiu comercial Constanța - in contabilitate e trecuta la amenjari de spatii 383,866
F. Amenajare spatii + imbunatatiri 121,942
4. Echipamente tehnologice 191,341
5. Aparate de masura, control si reglare Case de marcat, laptop-uri, sisteme de calcul, imprimante
7,051
etc.
6. Mijloace de transport (evaluare fara leasing) 79,992
7. Mobilier 114,217
8. Amenajari de terenuri si constructii - amenajari spatii com.: zugraveli, modificări de pereti,
75,770
montat gresie, faianta, proiectele pt. amenajare etc.
9. Titluri de participare+creante legate de participare 503,568
Titluri participare filiale - Leonardo Civila - constructii civile - la data de 30.09.2009 are capitaluri proprii
0
negative
Titluri participare Aquachiara - imobilul a fost reevaluat, iar cu diferenta din reevaluare au fost afectate
503,568
capitalurile proprii
Titluri participare Calz. Pelleterie Chisinau Mold - la data de 30.09.2009 are capitaluri proprii negative 0
Titluri participare LEONARDO HUNGARY - la data de 30.09.2009 are capitaluri proprii negative 0
Titluri participare INDIGO CIPO KFT - tot soc. Ungara, a fuzionat la sf, anului 2008 cu Leonardo Hungary
0
- la data de 30.09.2009 are capitaluri proprii negative
Titluri participare LEONARDO BULGARIA - la data de 30.09.2009 are capitaluri proprii negative 0
10. Alte creante imobilizate (garantie - chirii + creante legate de participare Aquachiara) 0
II. Stocuri total 7,316,435
1. Materiale consumabile + Obiecte de inventar 33,390
2. Mărfuri la terti (consignatie si custodie) - piele care se vinde furnizorilor de pantofi (Santori) 548,939
3. Mărfuri la terti - antrepozit (marfa de sezon care a fost livrata spre HU si ch. de transport aferente
90,502
mf)
4.1 Mărfuri in depozit - proprietate Leonardo 891,014
4.2 Mărfuri in depozit - rezerva propriet. - val. in activ nu s-a luat in calcul 77,694
5.1 Mărfuri cu amanuntul (incl. tranzit) - proprietate Leonardo 5,752,590
5.2 Mărfuri cu amanuntul (incl. tranzit) - rezerva proprietatii 591,894
III. Creanţe total 822,891
1. Clienți interni 223,876
2. Clienți externi 599,015
3. Clienți incerti / litigiu 0

10
4. Furnizori debitori 0
5. Creante diverse - minusuri de inventar imputabile angajatilor 0
6. Furnizori facturi nesosite 0
IV. Lichiditati si echivalente de lichiditati (excedent) 331,909
1. Disponibil banci + casa 158,170
1.1. Disponibil banci 19,894
1.2. Disponibil casa magazine 130,963
1.3. Disponibil casa sediu (inclusiv valuta) 4,212
1.4. Disponibil casa depozit 3,102
2. Efecte de incasat + sume in curs de decontare 173,739
2.1 POS 54,564
2.2 Tichete 84,041
2.3 Sume in curs de decontare - overnight 35,134
3. Avansuri de trezorerie + acreditive 0
V. Active circulante total (II la IV) 8,471,235
VI. Cheltuieli in avans 0
ACTIV TOTAL (I + V + VI) 12,135,894

Active in afara bilantului 62,777

TOTAL ACTIV BILANTIER SI EXTRABILANTIER 12,198,671

Se poate desprinde concluzia că în ipoteza deschiderii procedurii falimentului față de


societatea debitoare valoarea pe care creditorii acesteia o vor obține în urma lichidării
patrimoniului acesteia este de aproximativ 53 mil. Lei (12,198,671 euro). Totodată menționăm
faptul că totalul distribuirilor ce urmează a se efectua prin programul de plăți propus prin
prezentul plan sunt în cuantum de 15,615,851 euro ( 67,148,158 ron) la care se adaugă suma
ramasă de plată la bănci care va fi reeșalonată pentru perioada de după reorganizare în
cuantum de 13,174,683.92 euro, valoarea superioară sumelor achitate în ipoteza falimentului.
În plus, trebuie să ţinem cont de faptul că valoarea de aprox. 53 mil. lei este o valoare estimată
pentru situaţia lichidării tuturor bunurilor din patrimoniu fără însă a ţine cont de costurile
de administrarea lichidării și de perioada de realizare a acestor tranzacţii – factorul timp
putând influenţa în mod semnificativ procesul de plată a creanţelor. Astfel, valoarea
distribuibilă în reorganizare ar fi 28.790.534 euro față de 12,198,671 euro(plus costuri
aproximativ 15%), în faliment.

2.3.4.Avantaje pentru principalele categorii de creditori

2.3.4.1. Avantaje pentru creditorii garantaţi

Pentru creditorii garantaţi bancari procentul de acoperire a creanţelor propus prin


plan este de 100% din sumele prevăzute la plată prin graficul de rambursare pentru perioada
de reorganizare. Planul presupune achitarea datoriilor în principal din surplusul generat de
activitatea curentă şi doar excepţional din vânzarea unor active imobiliare.
Așa cum am prezentat în capitolele din plan referitoare le distribuiri, toate băncile au
agreeat continuarea amiabilă a contractelor astfel că prin prezentul plan s-a propus plata
prorata a 205.000 euro/lună în primul an de reorganizare, 215.000 Euro/luna anul II de

11
reorganizare și 250.000 euro/luna în anul III de reorganizare. Restul urmează a fi reeșalonat
amiabil în timpul reorganizării în funcție de evoluția societății.
În ipoteza deschiderii față de societatea debitoare a procedurii falimentului cu privire
la acoperirea creanțelor din această categorie există riscul de acoperire doar parțială a
acestora. Acest risc este generat în special de lipsa de atractivitate pentru bunurile imobile
existente în patrimoniul societății debitoare, precum și de criza de lichiditate existentă pe
piața financiară generată de actuala criză financiară.
Activele societății debitoare asupra cărora sunt constituite garanții sunt următoarele:

1. Bunuri imobile:
 imobil str. Transilvaniei nr.9, bl.AN8 – ipotecă comună a BRD Groupe Societe Generale,
Unicredit Țiriac Bank, RBS Bank, Bancpost, EFG Leasing IFN,
 trei terenuri situate în Oradea, str. Calea Clujului, având suprafaţe de 5.600 mp, 9453 mp
şi 9645 mp – ipotecă BRD Groupe Societe Generale,
 imobil compus din teren în suprafaţă de 2985 mp şi clădiri situat în Oradea,
str.D.Cantemir nr.26-28 - ipotecă BRD Groupe Societe Generale,
 imobil compus din teren în suprafaţă de 8284 mp şi construcţie în regim P şi P+1 situat în
Oradea, str.D.Cantemir nr.26-28 - ipotecă BRD Groupe Societe Generale,
 imobil compus din teren în suprafaţă de 2499 mp şi construcţii (hală 4 nivele) situat în
Oradea, str.D.Cantemir nr.24 - ipotecă BRD Groupe Societe Generale,
 imobil situat în Constanța, jud. Constanța constând în teren suprafață totală de 62,60 mp
şi clădire în suprafață utilă de 447,25 mp - ipotecă Unicredit Țiriac Bank,
 teren intravilan în suprafață de 8.280 mp situat în localitatea Sanmartin, jud. Bihor –
ipotecă Banca Italo-Romena,
 teren intravilan în suprafață de 40.702 mp situat în localitatea Bolintin Deal – ipotecă
ANAF.

2. Bunuri mobile:
 Stocurile aflate în magazine – gaj instituit în favoarea BRD Groupe Societe General
(37magazine din care 7 închise), Unicredit Țiriac Bank (47 magazine din care 10 închise),
RBS Bank (16 magazine din care închise 1), Bancpost (27 magazine din care 6 închise),
 Creanțe:
 cesiune în favoarea BRD Groupe Societe Generale a drepturilor de creanță și a
accesoriilor acestora provenind din contractele prezente și viitoare, a comenzilor
ferme și/sau facturilor încheiate/emise de Leonardo SRL cu Leonardo Hungary
KFT,
• cesiunea în favoarea Unicredit Țiriac Bank a drepturilor de creanță și a
accesoriilor acestora provenind din contractele prezente și viitoare, a comenzilor
ferme și/sau facturilor încheiate/emise de Leonardo SRL cu Leonardo Hungary
KFT,
• cesiunea în favoarea Bancpost a creanțelor pe care le are de încasat societatea
de la PIC, Romania Hypermarche și Leonardo Bulgaria,
 100% din părțile sociale ale SC Aquachiara SRL – gaj în favoarea BRD Groupe Societe
Generale,
 16 autoturisme – gaj instituit în favoarea BRD Groupe Societe Generale.

12
În ceea ce priveşte creditorii garantaţi valoarea totală de lichidare a garanţiilor la
30.06.2010 constituite în favoarea lor este următoarea:

Val. de lichidare – lei/euro


35.393.313
TOTAL
(8,132,094 euro)
16.835.504
BRD GSG
(3,868,186 euro)
9.503.728
UNICREDIT
(2,183,611 euro)
3.789.420
BANCPOST
(870,671 euro)
3.226.654
RBS
(741,368 euro)
456.424
BITR
(104,870 euro)
14.754
EFG LEASING
(3,390 euro)
1.566.828
ANAF
(360,000 euro)

În estimarea gamei de valori de lichidare s-a ținut cont de cadrul special in care ar
avea loc vânzarea:
a) întreprinderea își încetează activitatea, de unde rezultă că aceasta nu mai generează
venituri, ci doar costuri (paza, întreținere, inventariere, marketing etc.);
b) reducerea valorii de lichidare față de cea estimată în raportul de evaluare anterior
este susținuta și de faptul că tranzacțiile de pe piața imobiliară sunt aproape
inexistente. Piața imobiliară în general este o piață în defavoarea ofertei. În mod logic,
proprietarii ce intenționează să vândă urgent din diverse motive sunt practic obligați
să reducă drastic prețul. Tendința de dezvoltare imobiliară este de scădere, nivelul
previzibil al prețurilor fiind probabil să cunoască evoluții negative în continuare.
c) În ceea ce privește decotarea suplimentară a valorii de lichidare a stocurilor, ca
argumente s-ar putea aduce următoarele:
 o mare parte a afacerilor mici şi mijlocii de pe plan international se confruntă cu
riscul de faliment, oferta este supraabundentă creându-se astfel oportunități pentru
retailerii mari, specializați;
 în vederea lichidării stocurilor trebuie practicate reduceri multiple – reduceri la
prețuri deja reduse, care diminuează substanțial valoarea stocurilor.
d) Condițiile reale ale pieței sunt cele curente (număr limitat de investitorideficit de
finanțare, criza economico-financiară, oportunități diverse și multiple de investiții –
oferta supraabundentă etc.);
e) Datorită cererii scăzute de pe piață, durata de expunere pe piața fără cumpărători
este foarte mare. Ținând cont de conjunctura specifică în care ne aflăm, intervalul de
timp pentru realizarea unui marketing adecvat poate depăși chiar și un an.
f) Cu cât valorificarea se face mai târziu în timp, valoarea netă (= preț de vânzare –
cheltuieli de vânzare) este mai mică deoarece la un preț dat avem cheltuieli din ce în
ce mai mari.
g) Dacă piața nu permite o vânzare într-un interval rezonabil de timp din cauza lipsei
cererii solvabile, nu este justificată vânzarea la lichidare deoarece suma obtenabilă
este semnificativ mai mică în condiții de cheltuieli și durata de timp comparabile.

13
h) În faliment încetează activitatea iar valoarea obtenabilă rezultă exclusiv din vânzarea
de active, pe componente sau pe ansamblu. În cazul vânzării pe componente există
riscul major (întâlnit în practică) să fie vândute doar activele atractive și să nu poate fi
valorificate activele mai puțin interesante pentru potențialii cumpărători, suma totală
rezultată fiind mai mică decât la vânzarea în bloc (“cu bune și cu rele”).
i) cumpărătorul acționează prudent și în cunoștință de cauză;
j) vânzătorul este extrem de obligat să vândă;
k) cumpărătorul este motivat obișnuit;
l) cumpărătorul se consideră că acționează în cel mai bun interes al său;
m) plata se face cash;
n) prețul nu este influențat de aranjamente financiare speciale sau facilități sau de
cineva interesat în vânzare;
o) se adaptează prețul de valorificare la circumstanțele vânzării.
p) s-a estimat valoarea de piață a activelor din componenta LEONARDO și s-au luat în
considerare decotări suplimentare, astfel încat valoarea de lichidare să țină cont de
cele indicate mai sus.
q) Prin valorificarea la lichidare a tuturor activelor de la data intrării în insolvență
(reevaluate la data de 30.06.2010) s-ar putea obține cca. 12.2 mil. Euro - suma maximă
care s-ar putea obține într-o perioadă de expunere pe piață de peste un an. Chiar dacă
se fac decotări semnificative este puțin probabil să se poată reduce durata de vânzare
în condițiile pieței actuale și previzibile (lipsa de cerere, deficit de finanțare,
supracapacități de producție existente etc).
În tabelele următoare sunt prezentate garanțiile LEONARDO SRL pe bănci: atât
valoare de piață (valoarea de piață la 07.10.2009 coincide cu cea actualizată la 30.06.2010), cât
și valori de lichidare – la 07.10.2009, cât și actualizarea acestor valori la 30.06.2010.

14
1. BRD GSG

Val. de piata la Val. de lichidare (Euro)


Garanții
07.10.2009 (Euro) 07.10.2009 30.06.2010

1. Garantii imobiliare
Imobil str. Transilvaniei nr. 9, bl. AN8 11,300.00 5,650 3,390
3 terenuri situate în Oradea, str. Calea
1,728,860.00 864,430 518,658
Clujului
Imobil compus din teren si constructii, situat
3,382,332.15 1,691,166 1,014,700
in Oradea, Str. D. Cantemir, nr. 26-28
Teren în suprafaţă de 2499 mp şi construcţii
(hală 4 nivele) situat în Oradea, str. D. 659,724.15 329,862 197,917
Cantemir nr. 24
Imobil proprietatea SC Aquachiara SRL
Nu face obiectul
compus din teren şi construcţie, Oradea, str.
evaluarii
Iosif Vulcan nr. 1
Imobil proprietatea SC Leonardo Design
Nu face obiectul
SRL compus din teren şi clădire, situat în
evaluarii
localitatea Ştei, str. 13 Septembrie nr. 2
2. Garanții mobiliare asupra stocurilor din 30 magazine 5,102,753.49 1,530,826 1,275,688

3. Garanții mobiliare - Cesiunea drepturilor de creanța și a accesoriilor


acestora provenind din contrcatele prezente și viitoare, a comenzilor
641,422.30 320,711 320,711
ferme și/sau facturilor incheiate/emise de Leonardo SRL cu Leonardo
Hungary KFT

4. Garanții mobiliare - Cesiune de creanţă asupra încasărilor decurgând


din contractul încheiat de SC Aquachiara SRL cu SC Elesilva Com SRL,
Nu face obiectul
având o valoare lunară estimată a se încasa de cel puţin 2.207,25 eur,
evaluarii
garanţie constituită prin Contractul de cesiune de creanţă cu titlu de
garanţie nr.4107/25.02.2009 cu modificările ulterioare.

5. Garanții mobiliare asupra soldurilor creditoare ale conturilor bancare


curente contul TD40518480500 – reprezintă un overnight, care nu a fost 8,055.95 8,056 8,056
menționat în contractul de garanții.
6. Garanţie reală mobiliară asupra pachetului de 100% din acţiunile SC
Aquachiara SRL proprietatea debitoarei, constituită prin Contractul de 1,007,135.93 503,568 503,568
garanţie reală mobiliară pe acţiuni nr.2306/02.11.2007.

7. Garanţie reală mobiliară asupra a 16 autoturisme, proprietatea SC


Leonardo SRL, constituită prin Contractul de garanţie reală mobiliară 84,991.00 42,496 25,497
nr. 24211/19.12.2006.

8. Garanţie reală mobiliară asupra utilajelor specifice de prelucrarea


lemnului, proprietatea SC Leonardo Design SRL, situate în localitatea Nu face obiectul
Ştei, str. 13 Septembrie nr. 2, constituită prin Contractul de garanţie evaluarii
reală mobiliară nr. 24213/19.12.2006.

TOTAL BRD GSG


12,626,574.97 5,296,765 3,868,186

15
2. UNICREDIT
Val. de piata la
Val. de lichidare (Euro)
Garanții 07.10.2009
Euro 07.10.2009 30.06.2010
1. Garanții imobiliare
Imobil str. Transilvaniei nr. 9, bl. AN8 11,300.00 5,650 3,390
Imobil proprietate situat in Constanța, jud. Constanța 1,279,554.55 639,777 383,866
2. Garanții mobiliare asupra stocurilor din 47 magazine (7 închise) 7,176,008.77 2,152,803 1,794,002
3. Garanții mobiliare - Cesiunea drepturilor de creanță și a accesoriilor acestora
provenind din contractele prezente și viitoare, a comenzilor ferme și/sau 0.00 0 0
facturilor încheiate/emise de Leonardo SRL cu Leonardo Hungary KFT

4. Garanții mobiliare asupra soldurilor creditoare ale conturilor bancare curente 2,352.02 2,352 2,352
5. Garanție personală (fidejusiune) emisă de dl. Panea Florin până la concurența Nu face obiectul
sumei de 3.500.000 eur. evaluarii
6. Cesiunea drepturilor rezultate din polițele de asigurare de tip „toate riscurile” Nu face obiectul
având ca obiect imobilele și mobilele aduse în garanție. evaluarii
TOTAL UNICREDIT 8,469,215.33 2,800,582 2,183,611

3. BANCPOST
Val. de piata la
Garanții Val. de lichidare (Euro)
07.10.09
Euro 07.10.2009 30.06.2010
1. Garanții imobiliare

Imobil str. Transilvaniei nr. 9, bl. AN8 11,300.00 5,650 3,390


2. Garanții mobiliare asupra stocurilor din 27 magazine (5 închise) 3,109,573.93 932,872 777,393
3. Garanții mobiliare asupra creanțelor pe care le are de încasat societatea cu PIC, Romania
Hypermarche si Leonardo Bulgaria 176,000.00 88,000 88,000

4. Garanții mobiliare asupra soldurilor creditoare ale conturilor bancare curente 1,887.19 1,887 1,887
TOTAL BANCPOST 3,298,761.11 1,028,409 870,671

4. RBS ROMANIA SA
Val. de piata la
Garanții Val. de lichidare (Euro)
07.10.09
Euro 07.10.2009 30.06.2010
1. Garanții imobiliare
Imobil str. Transilvaniei nr. 9, bl. AN8 11,300.00 5,650 3,390
2. Garanții mobiliare asupra stocurilor din 16 magazine 2,951,684.89 885,505 737,921

3. Garanții mobiliare asupra soldurilor creditoare ale conturilor bancare curente 56.33 56 56

4. Garanţie personală sub forma unui bilet la ordin emis de d-l Panea Florin în sumă de Nu face obiectul
1.200.000 EUR evaluarii

5. Garanţie reală mobiliară asupra părţilor sociale/acţiunilor deţinute de d-l Panea Florin Nu face obiectul
la SC Leonardo SRL şi la SC Studio Blue SA evaluarii
TOTAL RBS BANK ROMANIA 2,963,041.22 891,212 741,368

16
5. BANCA ITALO ROMENA SPA
Val. de piata la
Garanții Val. de lichidare
07.10.09
Euro 07.10.2009 30.06.2010
1. Garanții imobiliare
Teren intravilan situat în localitatea Sânmartin, jud. Bihor 347,760.00 173,880 104,328
2. Garanții mobiliare asupra soldurilor creditoare ale conturilor bancare curente 541.67 542 542
3. Garanție mobiliară 3 (trei) bilete la ordin emise de către Leonardo SRL
0.00 0 0

TOTAL ITALO ROMENA SPA 348,301.67 174,422 104,870

6. EFG LEASING
Val. de
Garanții piata la Val. de lichidare
07.10.09
Euro 07.10.2009 30.06.2010
1. Garanții imobiliare 11,300.00 5,650 3,390
Imobil str. Transilvaniei nr. 9, bl. AN8
TOTAL EFG LEASING 11,300.00 5,650 3,390

7. ANAF
Val. de piata
Garanții Val. de lichidare
la 07.10.09
Euro 07.10.2009 30.06.2010
1. Garanții imobiliare
Teren Intravilan 40702 Mp – București Bolintin Deal 1,200,000.00 600,000 360,000
TOTAL ANAF 1,200,000.00 600,000 360,000

2.3.4.2. Avantaje pentru creditorii bugetari

 Pentru creditori bugetari continuarea activităţii economice a societăţii comerciale


LEONARDO SRL înseamnă menţinerea unui important contribuabil, care achitând impozite
şi taxe aferente activităţii curente întregeşte resursele financiare publice.
 Sumele estimate a fi achitate la bugetul consolidat al statului rezultate din
desfășurarea activității curente ca urmare a implementării cu succes a prezentului plan de
reorganizare sunt în cuantum de: 36.280.607 lei cu titlu de TVA, 49.247.186 contribuţii
aferente salariilor, 2.456.697 lei - impozit pe profit și 2.281.371 lei cu titlul de alte impozite și
taxe locale sume care se adaugă recuperării parțiale a creanței deținute împotriva societății
de 32.362.643 ron. Total= 122.628.504 ron.

2.3.4.3. Avantaje pentru furnizorii curenţi

 Continuarea activităţii comerciale a SC LEONARDO SRL implică în mod necesar şi


continuarea colaborărilor cu furnizorii specifici pentru activitatea prevăzută a fi realizată în
perioada de reorganizare, o parte dintre ei creditori ai societăţii.
 Colaborarea cu un partener economic reprezintă o sursă importantă de venituri
pentru societăţile furnizoare, sursă care ar dispărea în cazul falimentului societăţii.

17
3. Prezentarea societăţii debitoare

3.1. Identificarea societăţii debitoare


SC LEONARDO SRL are sediul în Oradea, str. Panait Cerna, nr. 26 - 28, jud. Bihor,
având CUI RO 6618524, fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă
Tribunalul Bihor sub nr. J05/4362/1994, în prezent sub incidența Legii nr. 85/2006 conform
încheierii comerciale nr.1780/F/2009, pronunţată la data de 07.10.2009 în dosarul nr.
6397/111/2009 aflat pe rolul Tribunalului Bihor.

3.2 Obiectul de activitate

Codul CAEN sub care își desfășoară activitatea societatea este 4772 –Comerț cu
amănuntul al încălțămintei și articolelor de piele în magazine specializate.

3.3. Structura asociativă. Capitalul social

Data deschiderii Număr Val.


Capital social Asociaţi Nr. P.s. %
procedurii p.s. nom.
PANEA FLORIN 90.000 90
GAL GRATIAN 3.500 3,5
CHINDLEA HOREA 1000 1
IVAN GRATIAN 1000 1
ISAI SANDOR 1000 1
21.10.2009 5.000.000 ron 100.000 50
MLADIN NICOLAE 1000 1
POPOVICIU CASIAN 1000 1
MURESAN AURELIAN 500 0.5
UJUPAN DOINA 500 0.5
PAUN RELU 500 0.5

3.4. Scurt istoric al societăţii debitoare

3.4.1. Istoric privind managementul societăţii

Societatea debitoare s-a constituit în anul 1994 prin voința celor trei asociați fondatori
TIRICA NORBERT ADRIAN, PAVEL DAN și PANEA FLORIN care au perfectat în acest sens
contractul de asociere nr. 34.793/02.11.1994 / Notariatul de Stat Judetean Bihor și statutul
societății comerciale COPYREX SRL nr. 34.793/ 02.11.1994 / Notariatul de Stat Judetean Bihor,
documente înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului în vederea obținerii sentinței civile
nr. 2807/S/1994 /Tribunalul Bihor-Oradea prin care s-a înființat efectiv agentul economic.

18
La constituire, capitalul social a fost de 100.000 lei, împărțit în 20 de părți sociale a câte
5.000 lei fiecare, capital social structurat astfel:

- TIRICA NORBERT ADRIAN - 8 părți sociale în valoare de 40.000 lei


- PAVEL DAN – 6 părți sociale în valoare de 30.000 lei
- PANEA FLORIN – 6 părți sociale în valoare de 30.000 lei
La constituire, numărul de salariați a fost de 1 angajat.

Modificarea structurii asociative în timp este următoarea:

Valoare nom
Capital social majorat la : Structura actionariatului
Motivul majorarii Nr. p.s. .ps
data Valoare [lei] [lei] asociat ps %
PANEA FLORIN 10 33,3
07.12.1995 150.000 Asociat nou 30 5.000 PAVEL DAN 10 33,3
GAL GRATIAN 10 33,3
PANEA FLORIN 22 44
Ap. numerar,
01.08.1997 250.000 50 5.000 PAVEL DAN 22 44
redistribuire
GAL GRATIAN 6 12
PANEA FLORIN 440 44
08.06.1998 112.858.000 Aport în natură 1000 112.858 PAVEL DAN 440 44
GAL GRATIAN 120 12
PANEA FLORIN 440 44
08.07.1998 232.258.000 Aport în natură 1000 232.258 PAVEL DAN 440 44
GAL GRATIAN 120 12
PANEA FLORIN 9800 49
19.01.1999 5.000.000.000 Aport în numerar 20.000 250.000 PAVEL DAN 9800 49
GAL GRATIAN 400 2
PANEA FLORIN 10.400 50,2
27.12.2000 5.000.000.000 redistribuire 20.000 250.000 PAVEL DAN 9800 49
GAL GRATIAN 160 2
PANEA FLORIN 10.400 50,2
01.08.2001 10.000.000.000 Aport în numerar 20.000 500.000 PAVEL DAN 9800 49
GAL GRATIAN 160 2
Retr.asociat prin PANEA FLORIN 19.300 96,5
07.04.2005-
1.000.000 RON cesiuni succesive 20.000 50
21.05.2008 GAL GRATIAN 700 3,5
+ redistribuire ps
PANEA FLORIN 96.500 96.5
20.08.2008 5.000.000 RON Aport în numerar 100.000 50
GAL GRATIAN 3.500 3,5
PANEA FLORIN 90.000 90
GAL GRATIAN 3.500 3,5
CHINDLEA HOREA 1000 1
IVAN GRATIAN 1000 1
ISAI SANDOR 1000 1
08.10.2008 5.000.000 RON redistribuire 100.000 50
MLADIN NICOLAE 1000 1
POPOVICIU CASIAN 1000 1
MURESAN AURELIAN 500 0.5
UJUPAN DOINA 500 0.5
PAUN RELU 500 0.5

19
3.4.2. Istoric privind evoluţia indicatorilor financiari

Evoluţia principalilor indicatori este sintetizată în tabelul următor:

Număr Cifra de Cheltuieli Profit brut Activ net


An Salariaţi afaceri Venituri totale totale / pierdere brută Total Activ contabil
2009 1.586 409.784.473 434.765.427 659.781.050 -225.015.623 264.090.193 -192.990.029
2008 2.371 500.736.624 518.362.385 543.368.907 - 25.006.522 481.842.010 34.971.448
2007 1.824 405.359.273 414.807.797 405.094.102 9.713.695 355.923.290 55.030.607
2006 1.173 268.852.922 275.034.648 258.888.439 16.146.209 180.973.234 23.966.697
2005 1.125 168.615.602 172.812.320 161.878.653 10.933.667 81.536.770 14.342.879
2004 961 146.834.396 150.815.854 147.915.340 2.900.514 72.556.139 6.403.845
2003 877 120.208.547 122.621.606 120.732.285 1.889.321 70.053.180 3.932.266
2002 850 87.576.341 88.426.765 87.421.324 1.005.441 48.194.414 2.182.309
2001 510 48.923.103 49.199.799 48.311.338 888.461 26.153.198 1.938.300
2000 235 20.144.547 20.265.628 19.701.303 564.325 10.974.396 480.510
1999 106 6.541.051 6.628.140 6.582.263 45.877 2.806.432 489.760
Remarcăm astfel evoluţia pozitivă a tuturor indicatorilor care ating un vârf în
perioada 2006 – 2007, ulterior aceştia intrând într-o zonă negativă.

3.4.3. Istoric privind evoluţia reţelei de magazine

Întreaga existenţă a societăţii s-a bazat pe prezenţa teritorială extinsă. Astfel,


societatea s-a extins de la nivel local, la nivel naţional şi ulterior a încercat o extindere
regională în ţările vecine.

Evoluţia reţelei de magazine în România este reflectată în graficul următor:

Se constată creşterea puternică a reţelei în perioada 2004 – 2008, urmată apoi de o


scădere în cursul anului 2009 până la un nivel la care s-a păstrat apoi ulterior în 2010.

20
3.5. Principalele cauze care au dus la starea de încetare de plăţi a debitoare

În urma analizei efectuate pe baza balanţelor de verificare şi a altor situaţii financiare,


coroborate cu discuţiile purtate cu reprezentanţii debitoarei, administratorul judiciar constată
că societatea începe să aibă probleme financiare începând cu anul 2008. Principalul motiv
faptic al rezultatelor nefavorabile ale societăţii a fost impactul crizei economice asupra activității
de desfacere a societății diminuându-se semnficativ randamentul activității, pe de o parte, în
mod indirect, ca urmare a:
• reducerii consumului populației ca efect al schimbării coșului de consum și a
comportamentului acesteia;
• reducerea creditului de consum către populație oferit de finanțatorii bancari prin
prisma unei abordări prudențiale;
• reducerea cererii de credite de consum pe baza neîncrederii populației în ziua de mâine
prin prisma lipsei de predictibilitate a mediului politic și economic;
• reducerea puterii de cumpărare a consumatorului final dată fiind rata de creștere a
șomajului cu 74% față de anul 2008 ajungând la nivel național la 6,6-6,9%;
• deprecierii cursului euro cu impact asupra creșterii ratelor istorice ale populației
aferente surselor atrase;
• reducerii ritmului de creștere al salariilor de la 20% pe an în 2005-2007 la 5-6% în
2008-2009;
iar pe de altă parte, în mod direct, ca urmare a:
• deprecierii monedei naționale în raport cu euro cu impact asupra obligațiilor asumate
față de creditorii comerciali și finanțatorii bancari, diferențele de curs valutar
înregistrate fiind semnificative, cu impact negativ semnificativ asupra fluxului de
numeraral societății, cât și asupra indicatorilor financiari prin prisma reevaluării
acestora la finele exercițiului (creşterea cheltuielilor financiare);
• diminuarea pieței de profil în semestrul al anului 2009 față de aceeași perioadă a anului
precedent;
• creșterea dobânzilor variabile aferente creditelor bancare și a marjelor bancare ca
expresie a cuantificării riscului bancar.

Această situaţie faptică se reflectă în analizele economice prezentate în Raportul


privind cauzele şi împrejuraările care au generat starea de insolvenţă şi au atras şi alte
cauze sau lor li s-au alăturat alte situaţii care au favorizat criza.

• Ineficienţa utilizării activelor în special a celor circulante: în anul 2007 acestea au crescut
cu 79% faţă de 2006, în timp ce rezultatul utilizării acestor active (profitul) a scăzut faţă
de anul anterior la 60%; apoi în anul 2008, activele circulante au crescut cu înca 40%
faţă de 2007, în timp ce societatea inregistreaza deja pierderi de peste 5% raportat la
active;

21
• Nivelul ridicat de stocuri. Nivelul extins al reţelei înseamnă necesitatea unor stocuri mai
mari pentru a asigura disponibilitate. Aprovizionarea s-a făcut uneori în exces fără a se
ţine cont de stocurile din depozite. Oricum, o dată cu începerea crizei nivelul de
vânzări nu a mai ţinut pasul cu aprovizionarea făcută. Marfa în exces, necesită spaţii
de depozitare – ceea ce înseamnă costuri suplimentare privind închirierea acestor
spaţii.
• Din analiza capitalurilor proprii şi a celor împrumutate a reieşit că societatea îşi
procura o parte importantă din resurse prin intermediul împrumuturilor (linii de credit
pe termen scurt, credit pe termen lung, leasing-uri), generând costuri cu dobânzi
acestea ducând la obţinerea de rezultate financiare negative pe toată perioada
analizată cu impact major asupra rezultatului brut al activității.
• Creşterea agresivă a activelor bazată în cea mai mare parte pe resurse atrase pe termen scurt –
cu volatilitate ridicată.
• Îndatorarea societăţii a dus la scăderea considerabilă a autonomiei și a stabilității
financiare a acesteia, cu implicații asupra capacității de autofinanțare, ducând la
incapacitate de plată și implicit la starea de insolvență.
• Creşterea duratei ciclului financiar. Imposibilitatea gestionării adecvate a relaţiilor cu furnizorii
şi clienţii, în general și cu societățile fiice în particular; valoarea creanţelor neîncasate
înregistrează valori ridicate pe perioada analizată, în paralel cu ponderea foarte redusă
a disponibilităţilor băneşti de care dispune societatea. Durata de încasare a creanţelor
se află mult peste valoarea optimă, ceea ce conduce la situaţia neîncasării clienţilor în
intervale satisfăcătoare de timp.
• Durata medie de achitare a furnizorilor înregistrează de asemenea valori ridicate,
depăşind cu mult nivelul considerat optim de 30 zile. Efectele crizei au dus la scăderea
vânzărilor, la încetinirea încasărilor, indiferent de modalitatea și locația de desfacere
abordată, iar devalorizarea monedei a avut un efect şi mai mare deoarece o parte din marfă este
importată, iar datoriile vechi către furnizori trebuiau plătite la un curs crescut.
• Neplata furnizorilor a atras blocarea livrărilor de marfă. Astfel, societatea este nevoită să
se aprovizioneze cu plata în avans a stocurilor, în lipsa sau ca urmare a diminuării
creditului furnizor.
• Retururi de marfă masive au dus la înregistrarea unei pierderi semnificative, marfa returnată
a creat şi costuri colaterale (ambalaje deteriorate, produse care nu au mai putut fi puse
în vânzare, costuri de transport retur, spaţii de închiriat pentru depozitare).
• Nerealizarea planului de vânzări pe 2008 pe fondul începerii crizei economice.
• Deteriorarea continuă începând cu anul 2007 a profitului operaţional şi a rezultatului total;
• Deteriorarea abruptă a capitalurilor proprii ca urmare a pierderilor înregistrate de societate
în perioada 2008, 2009.
• Intervenirea blocajului financiar se reflectă în majorarea datoriilor către majoritatea
categoriilor de parteneri – furnizori, bugetul de stat şi cele local, salariaţi și acţionari -, prin
prisma debitelor principale și a accesoriilor aferente, aceasta fiind o altă cauză a încetării
plăţilor.
• Întârzierile la plata datoriilor către bugetul de stat au atras dobânzi penalizatoare;
• Lichiditatea și solvabilitatea sunt puternic afectate de creșterea datoriilor; debitoarea
ajunge să nu mai poată face față datoriilor exigibile.

22
La cauzele menţionate mai sus se adaugă o serie de cauze operaţionale, dintre acestea
fiind:
 Politica agresivă de extindere a reţelei de magazine în anii 2007 şi 2008 atât pe plan
naţional, cât şi internaţional;
 Extinderea teritorială în sine nu este o cauză pentru insolvenţă, însă criza economică
a prins societatea cu o serie de magazine deschise (cu costuri ridicate) care incă nu ajunseseră
la maturitate astfel încăt sa fie profitabile; în plus, aşa cum s-a menţionat anterior, extinderea
s-a bazat pe o îndatorare ridicată – încercând astfel să beneficieze de efectul de levier; în
condiţii de boom economic şi in măsura în care profitul realizat este superior costului
finanţării, efectul de levier este benefic întrucât multiplică mai rapid averea societăţii, însă în
condiţii de inversare a trendurilor, efectul este contrar accentuând pierderile;
 Creşterea numărului de salariaţi ca urmare a extinderii masive a lanţului de magazine.
 Politica agresivă de reduceri de preţ pentru a mări volumul lichidităţilor şi pentru a
diminua soldul negativ al cash flow-ului deoarece în 2009 s-a redus cifra de afaceri fată de
anul precedent. Datorită presiunilor existente din partea furnizorilor / creditorilor societatea a
fost nevoită să vândă la o marjă foarte mică, chiar în pierdere pentru a genera lichidităţi.
 Apariţia unor costuri suplimentare cu restructurarea începută în anul 2009 cum ar fi:
o închiderea de magazine neprofitabile, dar deschise în perioada 2007 -2008 a dus
la trecerea pe costuri a investiţiilor efectuate şi neamortizate integral;
o concedierile în masă a dus la plata suplimentară a unor salarii compensatorii;
o societatea nu a avut la dispoziţie suficient timp pentru implementarea tuturor
măsurilor prevăzute în planul de restructurare, demarat anterior deschiderii
procedurii de insolvenţă.

23
4. Starea actuală a societăţii la data depunerii planului

4.1. Structura actuală a manageriatului.

În perioada reorganizării conducerea societății va fi asigurată de către


administratorul special, acestuia nefiindu-i ridicat dreptul de administrare. Conform art.103
alin.1 din Legea 85/2006, administratorul judiciar va exercita atribuția de supraveghere a
activității debitoarei și de verificare a modului de respectare a obligațiilor asumate prin plan.

Structura de management a societăţii se prezintă după cum urmează:

24
4.2. Structura de personal şi organizarea internă

25
26
27
28
29
30
31
32
4.3. Prezentarea situaţiei actuale a reţelei de magazine

Reţeaua de magazine se compune în prezent din 138 magazine din care 3 sezoniere.
În funcţie de modul de organizare acestea se pot împărţi în:
- Magazine clasice – acele magazine unde pentru a vizualiza, încerca şi achiziţiona un
produs - clientul trebuie să se adreseze personalului vânzător; este o metodă de
organizare mai puţin concordantă cu principiile comerţului modern, însă necesită
spaţii largi pentru expunerea mărfii; în cazul Leonardo acest mod de organizare se
regăseşte în cazul magazinelor de mici dimensiuni, localizate în afara centrelor
comerciale;
- Magazine self service – corespunzătoare retail-ului modern, în care clientul are la
dispoziţie produsele, se poate servi singur cu produsul dorit – întrucât sub pantoful
expus se găsesc toate mărimile disponibile pentru acel model; intervenţia
personalului este marginală - doar la cererea clienţilor; necesită spaţii largi de
prezentare a produselor; în cazul Leonardo acestea sunt magazinele situate în
centrele comerciale mari;
- Magazine de tip outlet – acesta este un concept nou de magazin în reţeaua Leonardo;
în general, conceptul de magazin de tip outlet înseamnă:
o O locaţie mai puţin centrală şi o amenajare mai spartană, ceea ce înseamnă
costuri mai mici de deschidere şi funcţionare a unui astfel de magazin;
o Produsele sunt în general provenite din stocuri rămase nevândute din
sezoanele anterioare în cazul magazinelor clasice; astfel, există avantaje atât
pentru comercianţi cât şi pentru clienţi:
 stocurile rămase nevândute în cursul unui sezon sunt redirecţionate
către outlet-uri şi fac astfel loc produselor din noul sezon;
 oricum aceste stocuri ar genera costuri legate depozitare şi ulterior ar
trebui vândute oricum cu discount-uri atractive în raport cu preţurile
produselor din sezon, mai ales dacă sunt expuse în acelaşi spaţiu de
vânzare;
 Costurile mai mici de deschidere şi operare a magazinelor outlet
permit derularea unei activităţi de vânzare cu o marjă mai redusă.

33
Reţeua Leonardo la data curentă se prezintă astfel:

Tip magazin 138 magazine, din care


C clasic 76
SS self service 53
O outlet 7
C+O clasic + outlet 1
SS+O self service + outlet 1

În ceea ce priveşte rangul magazinelor, acesta face referire la o împărţire managerială


a reţelei de magazine, la o clasificare în funcţie de performanţa fiecărui magazin.

Rangul unui magazin reprezintă un punctaj acordat magazinelor, în vederea


ierarhizării acestora, în funcţie de indicatorii de vânzări valoric şi cantitativ şi marja
realizată. Se numerotează de la 1 la 5, rangul 1 fiind atribuit unui magazin care vinde foarte
bine, iar rangul 5, fiind atribuit unui magazin care vinde foarte slab.
Rangul magazinelor este actualizat la fiecare 3 luni, sau dacă există cerinţe şi piaţa o
impune, atunci se poate face şi mai des.
Un magazin poate urca sau coborî în ierarhia rangurilor, dupa cum evoluează
indicatorii mai sus menţionaţi.
Această împărţire este relevantă din punct de vedere managerial existând o
procedură internă de lucru care ţine cont de împărţirea pe ranguri a magazinelor. Detaliile
acestei proceduri nu sunt disponibile, nefiind informaţii publice.

34
4.4. Pasivul societăţii

În urma depunerii cererilor de înscriere la masa credală la dosarul cauzei


administratorul judiciar a procedat la verificarea declarațiilor de creanțe formulate împotriva
societății debitoare. Ca și consecință a acestui demers a fost întocmit tabelul preliminar de
creanțe, cuprinzând creanțele declarate împotriva societății debitoare, astfel cum acestea au
fost admise de către administratorul judiciar.
Ca urmare a soluţionării contestaţiilor formulate împotriva Tabelului preliminar al
creanţelor, a fost afişat şi depus la dosarul cauzei Tabelul definitiv la data de 29.06.2010.

Cuantumul pasivului defalcat pe categoriile de creanțe prevăzute de art.123 din


Legea 85/2006 înscrise în tabelul definitiv de creanțe este:
1. Creanțele garantate în cuantum de 91.587.550,15 lei;
2. Creanțele salariale în cuantum de 164.515,00 lei;
3. Creanțele bugetare în cuantum de 41.486.800,53 lei;
4. Creanțele chirografare în cuantum de 279.661.058,33 lei;

Totalul pasivului astfel cum acesta figurează înscris în tabelul definitiv de creanțe
este de 412.899.924,01 lei.

35
5. Prezentarea pieţei căreia i se adresează societatea

5.1 ANALIZA PIEȚEI MONDIALE DE ÎNCĂLȚĂMINTE

• Piaţa mondială de încălţăminte constând în totalitatea veniturilor generate de


vânzarea tuturor tipurilor de incălţăminte pentru bărbaţi, femei şi copii – inclusiv
articole sportive / business, încălţăminte inhouse ş/ outdoor, cizme / sandale, avea în
2008 valoarea de 151.2 miliarde EUR (SATRA, unul dintre liderii mondiali în
domeniul legislației, testării și aspectelor tehnice ale produselor de marochinărie,
pantofi, jucării, mobilă etc).
• Începând cu doua jumătate a anului 2008 şi în 2009, vânzările au început să scadă.
Confruntându-se cu o rată a şomajului mare, consumatorii au devenit mult mai atenţi
la produsele achiziţionate, eliminând cheltuielile care nu sunt neapărat necesare.
• Comercianţii cu amănuntul au fost forţaţi să închidă magazine sau să ofere reduceri
de preţ ca rezultat al scăderii drastice a vânzărilor. O mare parte a afacerilor mici şi
mijlocii se confruntă cu riscul de faliment, posibilitatea de supravieţuire crescând
pentru retailerii mari, specializaţi.
• Conform unui studiu pe termen lung efectuat de SATRA, consumul anual pe cap de
locuitor (2008) se apropie de o medie de patru perechi, regiunile mai puţin dezvoltate
avand un consum de doar două perechi.
• Există 5 ţări care produc aproximativ 82% din producţia mondială totală: China,
India, Brazilia, Vietnam şi Indonezia.
• Producătorii de încălţăminte sunt în permanentă căutare de forţă de muncă ieftină,
de aceea producţia a fost mutată treptat în Asia - iniţial în Japonia, apoi in Taiwan,
Coreea de Sud, Indonezia, Thailanda, China şi cel mai recent in Vietnam.
• China produce mai mult de 10 miliarde de perechi de pantofi anual, reprezentând
aproape 70% din producţia mondială de încălţăminte, devenind cel mai mare
exportator pe plan mondial. Datorită creșterii cererii interne, in 2008 China a devenit
şi cel mai mare consumator, devansând SUA. China are peste 20000 fabrici de
încălţăminte şi este de aşteptat să își menţină poziţia ca forţă dominantă pe piaţa
mondiala de încălţăminte. India, Vietnam şi Indonezia au, de asemenea, industrii
competitive de producere pentru încălţăminte.

PIAŢA EUROPEANĂ ÎNCĂLŢĂMINTE

• Piaţa de încălţăminte europeană a generat venituri totale de 56,6 miliarde EUR în


2008, avand o rată de creştere anuală (CAGR) de 3,9% pentru perioada cuprinsă 2004-
2008. Cele mai multe venituri au fost generate de piaţa de incaltaminte pentru femei.
• Industria de încălţăminte europeană este extrem de globalizată. Concurenţa din
partea ţărilor cu costuri reduse ale forţei de muncă au forţat ţările europene să
conceapă şi să implementeze strategii de restructurare a activităţii şi de relocare, acest
dezechilibru afectând profund performanţa industriei de încălţăminte din UE.
• Industria de încălţăminte europeană este un sector matur, în care societăţilor le este
greu să susţină un nivel semnificativ de creştere, fiind influenţat de o cerere foarte
dinamică, ca urmare a fluctuaţiilor legate de modă şi sezoane. Are loc o restructurare

36
profundă a sistemului de distribuţie, oferind putere de negociere mai mare
retailerilor şi exercitând presiuni asupra preţurilor. Firmele trebuie să pună în
aplicare strategii de inovare bazate pe creativitate, calitate şi diferenţiere a
produselor.
• Cea mai mare parte a consumului este în ţările vest-europene în timp ce majoritatea
producției vine din Europa de Est.
• Consumul mediu in UE este de 4,3 perechi/cap de locuitor/an (102 EUR). Acest
consum este dublu față de cel din țările non-UE.
• În ciuda recesiunii, italienii au cheltuit 260 EUR pe cap de pe pantofi, în 2008, cu mult
peste media europeană de 145 EUR, potrivit unui raport Confcommercio. Italia a fost
urmată în clasament de Luxemburg, Austria şi Grecia. Bulgarii au avut cel mai mic
consum pe cap de locuitor, de doar 33 EUR.
• China este de departe cel mai important furnizor pentru industria de încălțăminte
UE.
• Cei mai mari producători de pantofi sunt: Italia, Spania, Portugalia şi România, care
împreună alcătuiesc 70% din producția europeană.

PIAŢA DE ÎNCĂLŢĂMINTE DIN ROMANIA

• In 2008, românii au achizitionat 50 milioane de perechi de pantofi (2,4 perechi pe cap


de locuitor, la un preț mediu de 15 EUR), consumul fiind unul dintre cele mai scăzute
din UE. Acest lucru se datoreaza faptului ca mulţi consumatori români preferă să
achiziţioneze pantofi de calitate inferioară, la un preţ redus.
• In 2009, exporturile de încălţăminte şi produse din piele au scăzut cu 24% faţă de
2008, fiind de 280 mil. EUR.
• Industria de încălţăminte din România are o valoare economică adăugată scăzută în
comparaţie cu alte ţări ale UE în principal datorită faptului că mare parte a producţiei
este limitată la asamblarea de pantofi care sunt importaţi ca materii prime din UE sau
Asia.
• Din cele 2.200 companii care activau în industria de încălţăminte în 2008, doar 1.722
şi-au continuat activitatea în 2009, 60% din acestea lucrând în sistem lohn.
• Aproape 10.000 de oameni care lucrau în industria de încălţăminte si-au pierdut
locurile de muncă în 2009.
• În condiţiile în care vânzările de încălțăminte sunt în scădere în continuare,
concurenţa între producători şi comercianţi este tot mai dură, iar presiunea pe preţ
tot mai mare. Nici măcar ofertele promoţionale nu mai sunt de ajuns: reducerile
trebuie să fie permanente.
• Piaţa de încălţăminte din Romania a scăzut concomitent cu reducerea consumului.
Printre factorii care determină un consum redus ar putea fi luaţi în considerare:
- Situaţia economică actuală afectează comportamentul de cumpărături al
populaţiei, aceasta tratând cu mai multă atenţie cheltuielile pe care le face.
Creşterea ratei şomajului şi scăderea salariilor duc la scăderea consumului,
incertitudinea determinându-i să economisească o parte din venituri ca urmare a
temerilor că situaţia s-ar putea înrăutăţi şi mai mult.
- Puterea de cumpărare a românilor va suferi în urma scăderii veniturilor, fapt care
se va resimţi în rândul întregii societăţi şi mai cu seamă în rândul celor cu
venituri mici.

37
- Oamenii renunţă treptat la produsele cu beneficii opţionale, iar cu cât produsul
este mai de bază, cu atât şansele lui de a scădea sunt mai mici. Astfel, scăderi
mari au fost înregistrate la bunurile nealimentare, produse de îngrijire personală
şi detergenţi, sau la băuturi, fie ele alcoolice sau răcoritoare.
- Odată cu deciziile Guvernului de reducere a salariilor si creşterea TVA, există
premisele pentru scăderea în continuare a vânzărilor bunurilor de larg consum.

5.2. Prezentarea principalilor competitori şi a poziţiei societăţii faţă de


aceştia

Ca premisă generală de la care trebuie să plece o analiză a concurenţei pe piaţa de


încălţăminte din România, precizăm că piaţa este extrem de fărâmiţată, fiind apreciată ca
fiind un comerţ dezorganizat.

Tabelul următor prezintă poziţia principalilor concurenţi din piaţa retail-ului de


încălţăminte.

38
Oraș Benvenuti Amely Office Otter Pietra Bata Il Passo Deichmann Humanic Veronesse Gentil Leonardo Lappucci Bb*Up
Shoes
Alba Iulia Alba Mall 2
Alexandria 1
Arad Atrium Atrium Atrium 4 Stradal A
Center Center Center Vlaicu
Arad Armonia Armonia
Center Center
Arad Stradal
Revolutiei
Arad Stradal Kaufland
Revolutiei
Bacău Arena Mall Arena Mall Arena Mall 3
Bacău Promenada
Mall
Baia Mare Stradal Stradal Unirii Stradal 1
Traian București
Bârlad 1
Bistrița 2
Botosani 1
Braila Promenada Promenada Promenada 2
Mall Mall Mall
Brașov Macro Mall Macromall 4
Brașov Unirea Unirea Stradal Stradal Stradal Eliana Mall Eliana Mall
Republicii Republicii Republicii
Brașov Magnolia
Center
București Afi Afi Afi Afi Afi Afi Afi Cora 16
Cortroceni Cortroceni Cortroceni Cotroceni Cotroceni Cotroceni Cotroceni Lujerului
București City Mall City Mall Feeria
București Cora Cora Cora Cora
Lujerului Pantelimon Pantelimon Pantelimon
București Fashion Fashion Fashion Victoria
House House House
București Feeria Baneasa Baneasa Baneasa Baneasa Baneasa
Baneasa Mall Mall Mall Mall Mall
București Orhideea Orhideea Orhideea Stradal
Victoriei
București Unirea Unirea Unirea Unirea

39
Oraș Benvenuti Amely Office Otter Pietra Bata Il Passo Deichmann Humanic Veronesse Gentil Leonardo Lappucci Bb*Up
Shoes
București Grand Grand Grand
Arena Arena Arena
București Militari Militari Militari
Auchan Auchan Auchan
București Stradal Sun Plaza Sun Plaza
Mosilor
București Carrefour Carrefour Bucur
Militari Militari Obor
București Plaza Plaza Auchan Plaza
Titan
București București București Vitantis București
Mall Mall Mall
București Liberty
Center
Buzău Aurora 3
Mall
Călărași 1
Câmpulung 1
Caransebes Euroshopping 1
Mall
Cluj Stradal M. Stradal M Stradal
Viteazul Viteazul Fabricii
Cluj Polus Center Polus Polus Polus Polus 5 Stradal Stradal
Center Center Center Center Memorandului Horea
Cluj Stradal Stradal 21 Cora Stradal
Ferdinand Dec Observ
Cluj Iulius Mall Iulius Mall Iulius Iulius Iulius Mall Iulius Mall Stradal
Mall Mall Fabricii
Constanța City Park City Park City Park 5
Mall Mall Mall
Constanța Tom Center Tom Tom Tom
Center Center Center
Constanța Tomis Mall
Craiova 2
Deva Deva Mall Ulpia Tulipan 2 Real
Făgăraș Kaufland
Fălticeni 1

40
Oraș Benvenuti Amely Office Otter Pietra Bata Il Passo Deichmann Humanic Veronesse Gentil Leonardo Lappucci Bb*Up
Shoes
Focsani Promenada Promenada 2
Mall Mall
Galati Winmarkt 3
Gheorgheni Stradal 1
Florilor
Gheorgheni Stradal
Kossuth L
Gheorgheni Stradal N
Balcescu
Giurgiu 1
Hunedoara 1
Iași Era Park Iulius Mall Era Park Iulius Iulius 5
Mall Mall
Iași Felicia Moldova Felicia Kaufland
Mall Nicolina
Iași Kaufland
Pacurari
Lugoj Stradal 1
Mocioni
Mangalia 1
Medgidia 1
Medias Kaufland 1
Miecurea Stradal 1
Ciuc Romarta
Miecurea
Ciuc
Odorheiu Stradal 1
Secuiesc Kossuth L
Odorheiu Stradal
Secuiesc Libertatii
Onesti 1
Oradea Stradal
Decebal
Oradea Lotus Center Lotus Lotus Lotus 7 Stradal
Center Center Center Horea
Oradea Stradal Stradal I
Republicii Dec

41
Oraș Benvenuti Amely Office Otter Pietra Bata Il Passo Deichmann Humanic Veronesse Gentil Leonardo Lappucci Bb*Up
Shoes
Oradea Stradal L
Rosu
Oradea Stradal
Nufaru
Pascani 1
Petrosani Jiul Center 1
Piatra N Galleria 3
Pitesti Complex Auchan Euromall Euromall 4
Plaza
Pitesti Euro Mall Jupiter
Ploiesti Winmarkt Winmarkt Winmarkt Winmarkt 3
Reghin Kaufland
Resita Stradal Kaufland 1
Republicii
Resita Nera
Rm Valcea River Plaza River Plaza 2
Roman Stradal 1
Sucedava
Satu Mare Stradal Somesul Somesul 2
Bratianu
Sf Stradal 1
Gheorghe Grof Imre
Sibiu Promenada Promenada Promenada Promenada Promenada Promenada Promenada 3 Promenada
Mall Mall Mall Mall Mall Mall Mall Mall
Sibiu Stradal
Balcescu
Sighetu M 1
Sighisoara 1
Sinaia 1
Slatina 1
Slobozia Kaufland 1
Suceava Shopping Shopping Shopping Shopping 3
City City City City
Suceava Iulius Mall
Targoviste 1
Tecuci Kaufland 1
Tg. Jiu 2

42
Oraș Benvenuti Amely Office Otter Pietra Bata Il Passo Deichmann Humanic Veronesse Gentil Leonardo Lappucci Bb*Up
Shoes
Tg. Mures Stradal Stradal Mures 3 Real
Trandafirilor Victoriei Mall
Tg. Mures Auchan Auchan Auchan Auchan Auchan Stradal
Călărașilor
Timisoara Iulius Mall Iulius Mall Iulius Mall Iulius Mall Iulius Iulius Iulius Mall Iulius Mall 7 Stradal Alba Stradal
Mall Mall Iul Budai D
Timisoara Stradal Stradal Carol Stradal Podu Stradal
Victoriei Rev Dorobanti
Timisoara Stradal Div 9 Real
Cav
Timisoara Stradal Div 9 Stradal Calea
Cav Sag
Timisoara Stradal Stradal V.
Martirilor Alecs
Timisoara Stradal Pacha
Tr. Severin Decebal 1
Tulcea 2
Turda 1
Vaslui Interex Silver Mall 2
Zalau Silvania 1

Nr. de magazine
LEONARDO 138 38,02%
DEICHMANN 27 7,44%
HUMANIC 6 1,65%
VERONESSE 9 2,48%
BENVENUTI 33 9,09%
AMELY 23 6,34%
OFFICESHOES 26 7,16%
OTTER 24 6,61%
PIETRA 24 6,61%
BATA 12 3,31%
ILPASSO 9 2,48%
GENTIL.ALCORA 8 2,20%
LAPPUCCI 13 3,58%
BB*UP 11 3,03%
363 100,00%

43
6. Analiza situaţiei economico-financiare

Pentru analiza situaţiei economico-financiare a societăţii au fost efectuate cercetări pe


mai multe planuri:
- analiza poziţiei financiare pe baza bilanţului contabil;
- analiza performanţelor pe baza contului de profit şi pierdere;
Perioada de timp luată ca referinţă pentru această analiză este reprezentată de ultimii
cinci ani de activitate înaintea deschiderii procedurii, în vederea obţinerii unei imagini complete
asupra evoluţiei situaţiei economico-financiare a debitoarei respectiv pentru a înțelege situația
actuală și a perspectivelor. Situaţia patrimonială a societăţii după deschiderea procedurii este
analizată într-o secţiune următoare.
Pentru efectuarea analizei au fost studiate o serie de documente de sinteză contabilă,
pornind de la premisa că acestea reflectă o imagine corectă, clară şi fidelă a activităţii economice.
Informaţiile s-au preluat de la compartimentul financiar–contabil al debitoarei şi constau în acte
de înfiinţare ale societăţii (statut, contract de societate, acte adiţionale etc), balanţe de verificare şi
situații financiare anuale.

6.1.Analiza patrimoniului societăţii debitoare

Primul pas în analiza poziţiei financiare îl reprezintă analiza de ansamblu a situației


patrimoniale în cadrul căreia vom pune în evidenţă evoluţia şi mutaţiile structurale produse în
cadrul activelor, datoriilor şi a capitalurilor proprii pe baza informaţiilor puse la dispoziţie prin
situaţiile financiare.

44
6.1.1. Analiza activului patrimonial

SITUAȚIA POZIŢIEI FINANCIARE DE ACTIV

Indicator Dec-04 % Dec-05 % Dec-06 % Dec-07 % Dec-08 % Sep-09 %

Imobilizări necorporale 809.806 1,12% 629.912 0,77% 832.948 0,46% 419.979 0,12% 277.251 0,06% 228.890 0,06%
Imobilizări corporale 2.693.757 3,71% 6.260.148 7,68% 15.845.371 8,76% 70.786.018 19,89% 81.895.649 17,00% 78.829.133 19,19%
Imobilizări financiare 432.542 0,60% 731.474 0,90% 13.082.835 7,23% 13.586.327 3,82% 14.777.400 3,07% 16.118,067 3,95%
ACTIVE
IMOBILIZATE 3.936.105 5,42% 7.621.534 9,35% 29.761.154 16,45% 84.792.324 23,82% 96.950.300 20,12% 95.176.090 23,32%
Stocuri 44.883.473 61,86% 44.723.005 54,85% 83.266.260 46,01% 164.071.021 46,10% 233.293.529 48,42% 147.858.521 36,23%
Clienți 11.590.270 15,97% 24.480.165 30,02% 47.311.275 26,14% 89.843.426 25,24% 138.751.313 28,80% 152.360.086 37,33%
Furnizori debitori 2.212.989 3,05% 292.202 0,36% 125.837 0,07% 3.023.635 0,85% 306.885 0,06% 402.911 0,10%
Efecte de incasat
(ticket) 404.280 0,56% 669.800 0,82% 1.223.939 0,68% 2.083.364 0,59% 2.204.756 0,46% 501.636 0,12%
Alte creante 7.072.136 9,75% 166.966 0,20% 188.600 0,10% 1.177.113 0,33% 879.771 0,18% 5.142.352 1,26%
Disponibilităţi băneşti 1.673.904 2,31% 2.274.016 2,79% 17.097.158 9,45% 7.507.676 2,11% 4.018.198 0,83% 1.975.944 0,48%
ACTIVE CIRCULANTE 67.837.052 93,50% 72.606.154 89,05% 149.213.069 82,45% 267.706.236 75,21% 379.454.452 78,75% 308.241.452 75,52%
Cheltuieli in avans 782.982 1,08% 1.309.082 1,61% 1.999.011 1,10% 3.424.730 0,96% 5.437.258 1,13% 4.726.747 1,16%
TOTAL ACTIV 72.556.139 100% 81.536.770 100,00% 180.973.234 100% 355.923.290 100% 481.842.010 100% 408.144.289 100%

45
Observăm că în perioada analizată activele circulante au acoperit cea mai mare parte a
activelor. În timp însă, ponderea acestor active a avut o tendință descrescătoare de la 93,5% din
total active în anul 2004 la 75,03% în septembrie 2009.
Această situație se datorează investițiilor realizate de companie în active imobilizate.
Având în vedere specificul activității – și anume acela de vânzare de articole de încăltăminte și
marochinărie în magazine (vânzare cu amănuntul), putem aprecia ca această evoluție
crescătoare a activelor imobilizate este una normală (dacă nu chiar obligatorie). Întregul concept
se bazează pe o prezență masivă în teritoriu, ceea ce înseamnă investiții în achiziția de spații,
respectiv investiții în amenajări de spații (proprii sau inchiriate).

Un alt motiv care a determinat creșterea ponderii activelor fixe a fost evoluția puternic
crescătoare a valorii activelor de tip imobiliar – în special in perioada 2006 – 2007, societatea
operând majorări ale valorii contabile a activelor fixe prin reevaluare. Totuși, societatea a
încercat de-a lungul timpului să limiteze ponderea activelor fixe în total active, marea majoritate
a spațiilor fiind închiriate (preferând ca resursele financiare sa fie mai degrabă direcționate către
active circulante – stocuri și creanțe comerciale, decât în spații comerciale).
În ultimii 3 ani de analiză ieşirile de active imobilizate se datorează următoarelor
operațiuni:
- Casare de mijloace fixe - au rezultat în urma închiderii de magazine,
reprezentând bunuri care nu au putut fi recuperate / amenajări incorporate în
imobilele respective.
- Novaţii ale unor contracte de leasing
- Vânzare de active (veniturile rezultate din vânzarea activelor au depăşit valoarea
neamortizată a acestora).

Revenind la activele circulante observăm că ponderea principală în cadrul acestora este


deținută de stocurile de marfă. Valoric, stocurile au crescut în perioada analizată atingând
maximul în decembrie 2008. După acest moment, datorită introducerii unor măsuri de
restructurare, resursele financiare afectate de această categorie de active s-au redus la mai puțin
de 65% față de momentul decembrie 2008.
O altă poziție importantă în cadrul activelor circulante este reprezentată de creanțele
comerciale ale societății. Astfel, valoric acestea au crescut de peste 10 ori în perioada analizată,
ajungând ca la momentul septembrie 2009 acestea să depășească valoric stocurile de marfă.
Explicația pentru această situație inedită pentru un retailer este aceea că, în fapt, cea mai mare
parte a sumelor înregistrate în acest cont reprezintă un credit comercial acordat subsidiarelor
societății. Societatea Leonardo a avut în vedere extinderea teritorială la nivel regional înființând
astfel subsidiare organizate ca societăți distincte în Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova.
Societatea mamă este cea care achiziționează cea mai mare parte a stocurilor de la furnizori și
vinde apoi mai departe aceste stocuri către subsidiare în vederea comercializării produselor.
Modalitatea de abordare a pieței a fost similară pentru aceste țări ca și pentru Romania,
respectiv deschiderea unor magazine de dimensiuni medii şi mari, cu un nivel semnificativ de
stocuri expuse. Astfel se explică creșterea creanțelor ca fiind expresia valorică a stocurilor
transferate către aceste entitati, spre a fi expuse și vândute în magazine. În consecință, pentru o
reflectare mai realistă a poziției financiare se impune o analiză mai atentă a conținutului

46
conturilor de creanțe comerciale și a lichidității acestora întrucât este posibil ca o parte
semnificativă a acestor creanțe să fie în fapt imobilizări de natura finanțării de către firma mamă
a subsidiarelor.

În ceea ce privește celelalte elemente ale activelor circulante, acestea au deținut în


general ponderi mici în structura activului:
- Efecte de încasat: reprezintă contravaloarea tichetelor primite din partea cumpărătorilor
(tichete cadou, etc) și încă neîncasate din partea emitenților acestor tichete;
- Alte creanțe: în cea mai mare parte creanţe aferente poziţiei de furnizori - facturi nesosite
(3,7 milioane lei) precum şi sume aferente poziţiei de debitori diverşi şi plăţi către salariaţi
aferente concediilor medicale (figurând astfel ca o creanţă faţă de bugetul asigurărilor
sociale de sănătate);
- Disponibilități bănești: reflectă în cea mai mare parte sumele aflate în casieriile firmei și în
conturile bancare (și în proporție minoritară avansuri de trezorerie ridicate de personal
și încă nejustificate); nivelul disponibilităților bănești a avut o evoluție crescătoare în
perioada 2004 – 2007 – perioadă în care de altfel și profitabilitatea societății a fost mai
ridicată (așa cum vom evidenția în paragrafele următoare) intrând apoi pe o pantă
descendentă; trebuie ținut cont și de faptul că, societatea a beneficiat în toată această
perioada de linii de credit pentru finanțarea activității curente, având caracter revolving;
astfel, surplusul înregistrat în conturile curente ale societății la sfârșitul unei zile
lucrătoare nu era păstrat ca atare în contul curent, ci era utilizat în vederea diminuării
sumelor utilizate din linia de credit cu scopul diminuării costurilor cu dobânzile aferente
acestor linii de credit.

Cheltuielile înregistrate în avans reprezintă cheltuieli operate în cursul exercițiului


financiar curent, dar care sunt aferente exercițiilor financiare viitoare. Astfel, acest cont reflectă
în general contravaloarea chiriilor facturate în avans de către proprietarii spațiilor închiriate de
către Leonardo și care sunt apoi repartizate pe cheltuieli în interiorul perioadelor la care acestea
sunt aferente.

Analiza activului bilanțier cu ajutorul ratelor de structură pentru societatea analizată este
sintetizată în tabelul de mai jos:
Denumire indicator 2004 2005 2006 2007 2008 sep.-09
Rata generală a imobilizărilor 5,42% 9,35% 16,45% 23,82% 20,56% 23,32%
Rata generală a activelor circulante 93,50% 89,05% 82,45% 75,21% 78,32% 75,52%
Rata stocurilor 61,86% 54,85% 46,01% 46,10% 48,15% 35,99%
Rata creanţelor 16,53% 30,84% 26,82% 25,83% 29,09% 37,45%
Rata trezoreriei 2,31% 2,79% 9,45% 2,11% 0,83% 0,48%
Rata cheltuielilor în avans 1,08% 1,61% 1,10% 0,96% 1,12% 1,15%

47
Rata activelor imobilizate reflectă ponderea elementelor patrimoniale aflate permanent
în patrimoniu şi măsoară gradul de investire a capitalului. În valori absolute însă, nivelul
activelor imobilizate este în creștere de la un an la altul, punând în evidență rezultatul investițiilor
și a reevaluărilor terenurilor şi a construcţiilor efectuate în anul 2007, respectiv anul 2008.
Debitoarea nu prezintă o stabilitate financiară prin prisma valorilor activelor imobilizate,
literatura de specialitate apreciază un nivel optim pentru această rată de 60%, totuşi o pondere mai
mare a acestora poate creea pe termen scurt probleme de lichiditate financiară, dacă
întreprinderea nu dispune de suficient numerar pentru finanţarea afacerilor curente. Analizând
ratele descompuse din rata generală a imobilizărilor putem observa că acestea urmează trend-ul
ratei generale din care se desprind, diferențele regăsindu-se doar din punct de vedere al
valorilor absolute.
Rata activelor imobilizate înregistrează valori ridicateceea ce indică un grad redus de
flexibilitate a firmei, deoarece operează mai dificil o conversie a activelor sale în disponibilități,
iar sporirea acestei rate a constituit și una din cauzele angajării creditelor.
Rata activelor circulante pune în evidenţă dimensiunea propriu-zisă a afacerii derulate
de întreprindere în decursul exerciţiului financiar. Această rată diferă de la o ramură la alta şi
de la un sector la altul. Putem observa cu ușurință că rata activelor circulante a societății
analizate urmează o evoluție oscilantă pe toată perioada analizată. Această rată este consistentă în
stocuri şi în creanțe și mai puțin în disponibilități bănești, ceea ce generează probleme de
lichiditate pe termen scurt. Însă pentru o analiză pertinentă se impune defalcarea ratei
stocurilor pe elemente componente de stocuri. În continuare vom studia ratele analitice ale
activelor circulante pentru a obţine informaţii mai complete cu privire la evoluţia acestui tip de
active.
Astfel se constată că în perioada analizată rata stocurilor scade dela 61,86% în primul an
(2004) până la 48,15% în anul 2008 şi apoi mai abrupt până la nivelul de 36% în septembrie 2009.
Teoretic, o politică de reducere a sumelor „imobilizate” în stocuri este bună, dar în cazul de fată
constatăm ca ponderea stocurilor în cadrul activelor nu este înlocuită de disponibilităţi ci de
creanţe, situaţie atipică pentru o societate a cărei activitate este preponderent orientată către
retail. Astfel, concluzia noastră este că în fapt, reducerea stocurilor a fost determinată mai

48
degrabă de necesitatea societăţii de a obţine cât mai multe lichidităţi necesare achitării unor
datorii, iar stocurile au fost activele cele mai la îndemână pentru a fi lichidizate.
În ceea ce priveşte evoluţia ratei creanţelor se constată un salt în anul 2005, după care
ponderea acestora în total activ s-a situat în intervalul 25-30%. O modificare accentuată se
înregistrează în cursul anului 2009, aceasta întrucât în timp ce valoarea totală a activelor a
scăzut în 2009 faţă de 2008, nivelul creanţelor a fost chiar mai ridicat. Această creștere indică
faptul că firma și-a extins relațiile cu partenerii externi, și, de asemenea, a acordat un credit
comercial pe o perioadă mai îndelungată clientelei sale, ambele situații însemnând pentru firmă
o imobilizare monetară semnificativă. Menționăm faptul că la momentul deschiderii procedurii
de insolvență, cuantumul creanțelor reprezintă o valoare procentuală de aproximativ 50% din
totalul activelor circulante.
Rata trezoreriei este influenţată de raportul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi
durata medie de achitare a obligaţiilor. Literatura de specialitate apreciază faptul că intervalul de
siguranţă al ratei trezoreriei în totalul activelor circulante este de 3%-6%. Din analiza efectuată
observăm faptul că valorile ratei trezoreriei în 2006 se încadrează în intervalul de siguranţă,
acesta având un cuantum de 11,46%, iar pe restul perioadei sunt sub intervalul de siguranţă.
Totuși, analiza ratei trezoreriei trebuie făcută cu unele rezerve deoarece informaţiile furnizate
de acest indicator sunt extrem de fragile, necesitând o interpretare nuanţată de la un caz la altul.
Însăşi mărimea (nivelul) disponibilităţilor poate avea o dublă semnificaţie. Astfel, o valoare
ridicată a disponibilităţilor poate reflecta o situaţie favorabilă în termeni de echilibru financiar,
dar poate fi semnul deţinerii unor resurse ineficient utilizate, al unor resurse neproductive. De
asemenea, disponibilităţile pot înregistra variaţii de mare amplitudine în intervale de timp
foarte scurte: în câteva zile încasările pot să crească foarte mult datorită unor intrări importante
de fonduri sau, dimpotrivă, pot să scadă ca urmare a unor plăţi mari concentrate pe un termen
scurt (salarii, investiţii). În consecinţă, analiza ratei trezoreriei la un moment dat, poate să fie
nesemnificativă pentru analiza financiară a entităţii. Pentru relevanţa analizei, trebuie urmarită
evoluţia acestei rate pe un interval mai îndelungat de timp. În acest sens, mai important decât
nivelul acestei rate este trendul înregistrat de la o perioadă la alta şi în acest sens putem observa
trendul puternic descrescător al acestei poziţii.
Rata cheltuielilor în avans pune în evidenţă direcţionarea resurselor financiare ale
întreprinderii în perioada curentă pentru obţinerea de beneficii în perioada următoare.

6.1.2. Analiza pasivului patrimonial

Am împărțit pasivele patrimoniale în următoarele categorii:


- Capitaluri proprii;
- Resurse împrumutate pe termen mediu şi lung;
- Datorii pe termen scurt.

49
Indicator
31.12.2004 31.12.2005 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 30.09.2009
Capital social 1.000.000 1% 1.000.000 1% 1.000.000 1% 1.000.000 0% 5.000.000 1% 5.000.000 1%
Rezerve şi fonduri 2.797.666 4% 3.874.573 5% 8.967.787 5% 15.841.074 4% 23.311.771 5% 23.348.995 6%
Rezultat reportat – profit reportat(+)/pierdere
reportată (-) -117.200 0% -117.200 0% 0 0% 0 0% -22.264 0% -28.005.462 -7%
Rezultatul exerciţiului – profit (+)/pierdere(-) 2.109.626 3% 9.076.310 11% 13.623.818 8% 8.291.085 2% -25.006.522 -5% -83.582.908 -20%

Rezerve din reevaluare 613.753 1% 509.196 1% 375.092 0% 29.898.448 8% 31.688.463 7% 31.651.240 8%

Repartizarea profitului 0% 0 0% 0 0% 0 0% 0 0% 0 0%

CAPITALURI PROPRII 6.403.845 9% 14.342.879 18% 23.966.697 13% 55.030.607 15% 34.971.448 7% -51.588.135 -13%
Provizioane pt.riscuri şi chelt. 0 0% 0 0% 0 0% 0 0% 0 0% 0 0%
Credite bancare pe termen lung 0% 0% 14.239.500 8% 22.583.142 6% 21.572.052 4% 18.704.495 5%
Alte imprumuturi pe termen lung 531.487 1% 541.104 1% 2.505.711 1% 5.146.081 1% 7.476.356 2% 6.904.459 2%
TOTAL CAP PERMANENTE 6.935.332 10% 14.883.983 18% 40.711.908 23% 82.759.830 23% 64.019.855 13% -25.979.181 -6%
Credite bancare pe termen scurt 9.866.461 14% 9.388.645 12% 20.489.845 11% 44.991.571 13% 55.878.194 12% 54.514.452 13%
Furnizori şi conturi asimilate 51.052.677 70% 50.608.480 62% 98.540.439 54% 209.272.285 59% 345.854.933 72% 331.684.472 81%
Datorii fata de bugetul statului 1.030.178 1% 3.043.062 4% 3.839.450 2% 8.278.419 2% 8.699.802 2% 40.589.769 10%
Salarii şi asimilate 417.793 1% 611.405 1% 1.361.586 1% 2.466.493 1% 3.038.778 1% 3.034.328 1%
Creditori diversi 0 0% 97.603 0% 11.707.776 6% 0 0% 0 0% 0 0%
Alte datorii 0 0 0 0 0 0 0%

TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT 62.367.108 86% 63.749.195 78% 135.939.095 75% 265.008.768 74% 413.471.706 86% 429.823.021 105%
Alte datorii (asociati, dividende) 3.253.699 4% 2.903.592 4% 4.322.232 2% 8.154.692 2% 4.350.449 1% 4.300.449 1%
TOTAL DATORII 66.152.294 91% 67.193.891 82% 157.006.538 87% 300.892.683 85% 446.870.562 93% 459.732.424 113%
Venituri în avans 0 0% 0 0% 0 0% 0 0% 0 0% 0 0%

TOTAL PASIV 72.556.139 100% 81.536.770 100% 180.973.235 100% 355.923.290 100% 481.842.010 100% 408.144.289 100%

50
Capitalurile proprii ale societăţii sunt reprezentate de:
- Capitalul social – în perioada analizată acesta a înregistrat o majorare de la 1.000.000
lei la 5.000.000 lei, majorare realizata prin aport în numerar;
- Rezerve și fonduri – acest element de pasiv a avut o evoluție crescătoare de-a lungul
perioadei analizate (atât valoric, cât și ca pondere în structura pasivelor) ca urmare a
încorporării în rezerve a unei părți din profiturile realizate de companie;
- Rezultatul reportat/rezultatul exercițiului curent; în perioada 2004 – 2007 societatea a
înregistrat rezultate pozitive care în cea mai mare parte au fost consolidate în capitalurile
proprii ale societății prin încorporarea în rezerve; astfel, peste 50% din profiturile realizate în
perioada 2004 – 2006 și peste 90% din profitul anului 2007 a fost repartizat la rezerve în vederea
finanțării activelor, ceea ce demonstrează interesul acționarilor pentru susținerea dezvoltării
societății.
- Rezerve din reevaluare – având în vedere creșterea generală a activelor imobiliare în
perioada 2004 – 2008, societatea a operat în această perioadă reevăluari ale activelor imobiliare
proprii; valoarea acestui element de pasiv a crescut semnificativ, depășind valoric valoarea
cumulată a capitalului social și a rezervelor constituite din profit.
În categoria finanțărilor pe termen mediu și lung se includ pasivele din grupa 16 de conturi:
împrumuturi bancare cu termen de rambursare mai mare de 1 an și contravaloarea contractelor de
leasing în derulare. Astfel, societatea a finanțat o parte a achizițiilor de mijloace fixe apelând la
credite bancare și contracte de leasing.
Pasivele pe termen scurt au reprezentat de-a lungul acestei perioade principal resursa de
finanțare a activelor. În cadrul acestora ponderea cea mai mare o dețin furnizorii, urmată apoi
de ponderea finanțărilor bancare pe termen scurt și de bugetul statului.

Rezultatele negative înregistrate de societate în 2008 și în special în cursul anului 2009


au modificat semnificativ ponderea elementelor de pasiv. Astfel, capitalurile proprii (echivalent cu
activul net contabil) înregistrează valori negative și ca atare în contrapartidă, finanțarea activelor
este în prezent asigurată de furnizori în proporție de 80% (după ce în 2006 – 2007 ponderea
furnizori era de sub 60%). Aflată în imposibilitatea de a atrage finanțări bancare suplimentare,
societatea a apelat la “creditul fiscal” care a ajuns să dețină aproape 10% din pasiv (fata de
aprox. 3% pe istoric) și valoric înregistrând o creștere de 465% față de nivelul înregistrat în anul
anterior.

În ceea ce privește evoluția relativă a diferitelor categorii de active şi pasive remarcăm că


în perioada 2004 – 2007 creșterea activelor imobilizate a fost susținută de creșterea pasivelor cu
termen de exigibilitate lung. În ultima perioadă însă, creșterea activelor imobilizate nu a mai
fost susținută de creșterea capitalurilor permanente. Această situaţie se datorează în special
deteriorării rezultatelor societății, pierderile suferite erodând semnificativ valoarea capitalurilor
proprii.
Alte datorii reflectă în general sume puse la dispoziția societății de către asociați.
Ponderea acestui element de pasiv a fost mică, dar trebuie ținut cont însă de faptul ca cea mai
mare parte a profiturilor realizate de către companie au fost lăsate de către asociați în interiorul
societății în vederea finanțării activității.

51
În cele ce urmează, vom insista asupra analizei structurale a pasivului bilanţier pe baza
urmatoarelor rate:
 Rata autonomiei financiare globale: pune in evidenţă ponderea capitalurilor proprii
în totalul pasivului bilanţier; cu cât această rată are o valoarea mai ridicată cu atât societatea are
o autonomie mai ridicată în raport cu terţii, capitalurile proprii având o stabilitate mai ridicată
faţă de volatilitatea resurselor împrumutate;
 rata stabilității financiare - pune în evidență capacitatea investițională a unei
societăți comerciale, aceasta având în vedere că investiţiile unei societăţi sunt susţinute în mod
normal de capitalurile proprii şi de împrumuturile pe termen mediu şi lung;
 rata autonomiei financiare - arată contribuția capitalului propriu la formarea
capitalului permanent.
 rata îndatorării la termen - se detrmină ca raport procentual între împrumuturile
financiare pe termen mediu și lung și capitalurile proprii.

Datele privind ratele de structură ale pasivului menționate anterior pentru debitoarea
analizată sunt sintetizate în tabelul de mai jos:
Indicator 2004 2005 2006 2007 2008 30.09.2009

Rata autonomiei financiare globale


8,83% 17,59% 13,24% 15,46% 7,22% n/a
(cap.proprii / total pasiv)

Rata stabilităţii financiare


9,56% 18,25% 22,5% 23,25% 13,21% n/a
(cap.permanente / pasiv bilantier)
Rata de indatorare globala
91,17% 82,41% 86,76% 84,54% 92,78% 112,64%
(total datorii / pasiv bilantier)
Rata de indatorare la termen
7,66% 3,64% 41,13% 33,51% 45,37% n/a
(datorii pe termen lung / cap.permanente)

Rata autonomiei financiare la termen


92,34% 96,36% 58,87% 66,49% 54,63% n/a
(cap.proprii / cap.permanente)

Din analiza ratelor generale de structură ale pasivului se desprind concluzii privind
orientarea surselor de finanţare ale entităţii spre surse proprii, respectiv atrase. Analiza structurii
capitalurilor proprii (rata autonomiei financiare totale) pune în evidenţă modalitatea de
asigurare a întreprinderii cu diferite categorii de resurse pe termen nelimitat, reprezentate pe de
o parte de capitalul social al firmei, iar pe de altă parte de dimensiunea celorlalte categorii de
surse proprii.
Putem observa tendința descrescătoare a capitalurilor proprii, în perioada 2007-2009
ceea ce ne arată că activitatea economică a debitoarei din ultima perioadă este finanţată în mare
parte pe baza resurselor împrumutate. Valorile înregistrate de rata autonomiei financiare sunt
în scădere, nivelul minim prevăzut de literatura de specialitate fiind de 30%. Autonomia financiară
poate fi consolidată în perioadele viitoare în condițiile creșterii resurselor proprii reflectate în
ratele parțiale.
Reevaluarea terenurilor şi a construcţiilor atât în anul 2006, cât şi în anul 2007 a dus la o
întărire a capacității de autofinanțare a firmei și pe această bază a autonomiei financiare, fapt
demonstrat și de valorile indicatorilor.
Ulterior, erodarea cpitalurilor proprii ca urmare a pierderilor acumulate, au deteriorat
semnificativ valoarea indicatorilor, în sensul restrângerii autonomiei şi stabilităţii financiare şi
creşterii gradului de îndatorare.

52
Datorită valorii negative a capitalurilor proprii şi a celor permanente la nivelul lunii
septembrie 2009, indicatorii calculaţi la nivelul lunii septembrie şi care iau în calcul capitalurile
proprii/permanente nu mai au relevanţă.

6.1.3. Analiza fondului de rulment şi a trezoreriei nete

Într-o determinare financiară, echilibrul financiar exprimă egalitatea dintre sursele


financiare şi mijloacele economice necesare desfășurării activității de exploatare și
comercializare pe termen lung și pe termen scurt, fiind condiția de bază pentru derularea unei
activități profitabile și pentru maximizarea valorii întreprinderii și a averii acționarilor. Pentru
realizarea echilibrului financiar la nivelul intreprinderii, trebuie să se respecte principiul
parităţii maturităţilor potrivit căruia alocările permanente (imobilizări) trebuiesc finanţate pe
seama surselor permanente (capitalurile proprii şi împrumuturile pe termen lung) datorită
rotaţiei mai lente a acestora; alocările ciclice (activele circulante) se finanţează pe seama surselor
temporare (datorii pe termen scurt).
Cu cât sursele permanente sunt mai mari decât necesităţile permanente de alocare a
fondurilor baneşti, cu atât întreprinderea dispune de o marjă de securitate, care o pune la
adăpost de evenimente neprevăzute.
Echilibrul financiar trebuie abordat într-o manieră dinamică și se analizează pe baza
următorilor indicatori:
 fondul de rulment – calculat ca diferenţă între capitalul permanent și activele
imobilizate; surplusul de capitaluri proprii în raport cu alocările permanente este considerat ca
o resursă de acoperire a deficitelor temporare;
 necesarul de fond de rulment: rezultă prin compararea activelor circulante cu obligațiile
pe termen scurt;
 trezoreria netă: calculată ca diferenţă între fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment.

Indicator Formula 31.12.2004 31.12.2005 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 30.09.2009


FR=CPM-
Fondul de rulment AImobilizate 2.999.227 7.262.449 10.950.754 -2.032.494 -35.587.139 -121.155.271
Necesarul de fond NFR=(S+Cr)-
de rulment Dcom 5.825.346 19.264.490 33.261.036 46.725.527 28.394.666 -30.964.229
Trezoreria netă TN=FR-NFR -2.826.119 -12.002.041 -22.310.282 -48.758.021 -63.981.805 -92.845.456

Pe perioada analizată, evoluția fondului de rulment înregistrează un trend crescător în


intervalul 2004-2006 şi un trend descrescător în intervalul 2007-2009. Acest lucru semnifică
faptul că o parte a resurselor temporare sunt alocate finanţării unor necesităţi permanente,
contrar principiului de gestiune financiară conform căruia la necesităţi permanente se alocă
resurse permanente. În fapt, situaţia se datorează mai puţin creşterii investiţiilor în această
perioadă ci mai degrabă deteriorării resurselor permanente (ca urmare a acumulării pierderilor)
pe fondul unor investiţii deja realizate.
Analiza fondului de rulment nu este suficientă, ea trebuie completată cu necesitățile de
finanțare a unității, deci cu necesarul de fond de rulment. Din tabelul de mai sus putem
observa că valorile acestui indicator urmează același trend ca și fondul de rulment, reflectând

53
existența unui surplus de resurse temporare în raport cu nevoile temporare până în cursul
anului 2009, când situaţia se inversează. Evoluția nefavorabilă a indicatorului s-a datorat creșterii
într-un ritm mai rapid a datoriilor de exploatare în comparație cu activele de exploatare . Valoarea
negativă a necesarului de fond de rulment la data de 30.09.2009 reflectă în fapt situaţia
nefavorabilă în care se regaseşte societatea la acest moment, valoarea datoriilor comerciale
depăşind valoarea stocurilor şi a creanţelor societăţii.

Analiza trezoreriei este analiza echilibrului financiar curent, când se compară o mărime
relativ constantă (fondul de rulment) cu o mărime fluctuantă (necesarul de fond de rulment),
expresia trezoreriei pozitive regăsindu-se sub forma disponibilităților bănești în conturi bancare
și în casă. În cazul debitoarei, trezoreria netă are o valoare negativă şi un trend descrescător
reflectând un puternic dezechilibru nevoia de fond de rulment neputându-se acoperi din
resursele permanente. Corelând acest indicator cu ponderea scăzută a disponibilităţilor băneşti
în structura activelor constatăm dependenţa societăţii față de resursele pe termen scurt, ceea ce
are ca efect limitarea autonomiei financiare pe termen scurt. Vorbim aici de un evident
dezechilibru, deoarece o parte din imobilizări și ciclul din exploatare sunt finanțate din datoriile
pe termen scurt (furnizori, salariați, stat, bănci). Cele mai frecvente cauze ale unei trezorerii
negative sunt grupate astfel:
• criză de creștere, când are loc o puternică creștere a cifrei de afaceri. În acest caz
creșterea resurselor permanente este insuficientă pentru atingerea unui nivel al fondului de
rulment care să acopere necesarul de fond de rulment, a cărei creștere este proporțională cu
cifra de afaceri. Ca și modalități de remediere a situației se recomandă creșterea rentabilității,
creșterea de capital sau reducerea necesarului de fond de rulment corelată cu încetinirea
creșterii;

• criză de gestionare, caracterizată prin creșterea necesarului de fond de rulment peste


nivelul de creștere a cifrei de afaceri. Îmbunătățirea situației în acest caz se poate realiza prin
corelarea activelor ciclice cu pasivele ciclice realizată prin creșterea eficienței gestionării
stocurilor și a eventualelor credite acordate clienților.

• politică financiară deficitară, cauza fiind realizarea unor investiții majore fără a se
recurge corelativ la o finanțare pe termen lung. Remedierea situației presupune efectuarea unei
analize a investițiilor care să ducă la restructurarea fondului de rulment prin aport de fonduri
proprii, prin apelarea la credite pe termen mediu și lung, la credite de la asociați sau chiar la
cesionarea de imobilizări.

• criză de rentabilitate, caracterizată prin rentabilitate redusă sau chiar prin pierderi ce
provoacă diminuarea capitalului propriu și, implicit, reducerea fondului de rulment.
diminuarea activității, ceea ce în cazul debitoarei este reflectată de scăderea cifrei de afaceri în
cursul anului 2009.

În cazul analizei noastre, dezechilibrul cu care s-a confruntat societatea debitoare este
generat pregnant de criza de creștere, criza de rentabilitate și de o politică financiară deficitară.

54
6.1.4. Analiza lichidității și solvabilității

Lichiditatea și solvabilitatea financiară exprimă capacitatea unei societăți comerciale de


a face față plăților scadente. Dacă lichiditatea financiară exprimă capacitatea firmei de a face
față datoriilor pe termen scurt, solvabilitatea financiară vizează coordonatele medii și lungi ale
plății unei firme.

Indicatorii de lichiditate arată capacitatea activelor din cadrul entităţii de a se transforma


în bani, fără riscuri. Lichiditatea curentă arată suma cu care activele circulante depăşesc
datoriile pe termen scurt şi oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele
curente.Valoarea recomandată şi acceptabilă este in jur de 2. Deci, cu cât valoarea este mai mare
, cu atât situaţia entităţii este mai buna.Indicatorul lichiditatea imediată elimină stocurile,
deoarece nu se pot transforma imediat în disponibilităţi,exprimând capacitatea entităţii de a
plătii datoriile. Valoarea recomandată este in jur de 1.
Valorile indicatorilor privind lichiditatea debitoarei sunt sintetizați în tabelul următor:

Valoare
Indicator Formula 31.12.2004 31.12.2005 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 30.09.2009
optima
Rata lichiditatii (1,2 - 2) limita
Rlg=AC / PC 1,088 1,139 1,098 1,010 0,918 0,717
generale minima 1
Rata lichiditatii (0,6 - 1) limita
Rlr = (AC - S ) / PC 0,368 0,437 0,485 0,391 0,353 0,373
reduse minima 0,6
(0,4 - 0,6)
Rata lichiditatii Rlc = (Efecte de
limita 0,033 0,046 0,135 0,036 0,015 0,006
curente încasat+ D ) / PC
minima 0,4
(0,2 - 0,3)
Rata lichiditatii
limita Rli = D/ PC 0,027 0,036 0,126 0,028 0,010 0,005
imediate
minima 0,2

După cum se poate observa și din tabelul de mai sus, ratele de lichiditate înregistrează
valori scăzute, sub minimul prevăzut de literatura de specialitate pentru acești indicatori, ceea
ce se traduce printr-o situație riscantă a întreprinderii, prin posibilitatea de a înregistra plăți restante
cu influență asupra fluxurilor bănești și financiare. În acest caz, remedierea situației se poate realiza:
• la nivelul subsistemului financiar, prin urmărirearea riguroasă a încasării creanțelor,
obținerea unor termene de plată mai relaxate, redimensionarea activelor circulante, studierea
efectului de levier;

• la nivelul subsistemului comercial, prin urmărirea clienților, identificarea de noi clienți și


furnizori, reducerea creanțelor, urmărirea stocurilor la clienți, redimensionarea stocurilor,
direcționarea politicii de creditare comercială;

• la nivelul subsistemului de cercetare-dezvoltare, prin identificarea resurselor materiale de


substituție;

• la nivelul subsistemului de personal, prin cursuri de recalificare, selecția și perfecționarea


personalului, pregătirea agenților comerciali și de distribuție, îmbunătățirea disciplinei;

55
• la nivelul subsistemului tehnic, prin asigurarea dotării logistice, fundamentarea
necesarului de investiții, redimensionarea necesarului de aprovizionat, îmbunătățirea
organizării activității.

Nivelul insuficient al lichidității are consecințe nefavorabile asupra mediului de afaceri


atât pentru întreprinderea în cauză, cât și pentru creditorii întreprinderii. Consecințele
nefavorabile pentru creditorii societății se concretizează în întârzieri în încasarea veniturilor
financiare aferente sumelor împrumutate, neîncasarea sau încasarea cu întârziere a ratelor
scadente, precum și greutăți în asigurarea echilibrului financiar avut în vedere la acordarea
împrumuturilor.
Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi achita datoriile financiare pe
termen lung, deci vizează un orizont mai îndepărtat de activitate. Analiza solvabilităţii pe
termen lung urmăreşte să determine în fiecare exerciţiu financiar dacă întreprinderea este
supusă sau nu riscului de faliment.
Despre o entitate aflată în stare de funcționare, spunem că este solvabilă atunci când
suma activelor fixe și circulante este mai mare sau cel puțin egală cu totalul pasivelor exigibile.
Înseamnă că o întreprindere poate să fie solvabilă chiar dacă la un moment dat ea nu are
capacitate de plată și nu dispune de lichiditatea financiară. Lipsa capacității de plată și a
lichidității pot fi temporare dacă societatea comercială este solvabilă. Din acest motiv se spune
că solvabilitatea unei întreprinderi este generată de o activitate eficientă, iar lipsa lichidității
(capacității de plată) se datorează unor situații conjuncturale.
Rata solvabilităţii generale reflectă capacitatea unei întreprinderi de a face faţă tuturor
scadenţelor sale, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung ; se determină ca raport
între activele totale şi totalul datoriilor. Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor
pe seama activelor totale; reflectă şi posibilitatea întreprinderii de a transforma activele în
lichidităţi în vederea onorării obligaţiilor de plată. În cazul debitoarei acest indicator are
următoarea evoluţie:

Denumire indicator 2004 2005 2006 2007 2008 30.09.2009


Solvabilitatea generala (total activ / total
datorii) 110% 121% 115% 118% 108% 89%

56
Astfel, se constată că în cursul anului 2009 solvabilitatea generală a societăţii are
valoarea subunitară.
Rata solvabilității patrimoniale exprimă gradul de acoperire a obligaţiilor de plată pe
termen mediu şi lung, inclusiv a obligaţiilor către acţionari constând in capitalul vărsat şi alte
fonduri constituite, din capitalul propriu; se determină după relaţia : Rs = CP/ (Dfin+CP)*100
unde Cp=capitalul propriu ; Rs=rata solvabilitatii patrimoniale ; Dfin= datorii pe termen mediu
şi lung.
Denumire indicator 2004 2005 2006 2007 2008 30.09.2009

Solvabilitatea patrimoniala 92% 96% 91% 91% 82% n/a

Având în vedere ca la 30.09.2009 capitalurile proprii au valoarea negativă, indicatorul


solvabilităţii patrimoniale pentru acest moment nu poate fi calculat (evident nu putem vorbi de
solvabilitate în cazul unor capitaluri proprii negative). Valoarea optimă a acestui indicator este
cuprinsă între 40-60% ; o valoare sub 30% inseamnă o situaţie critică pentru întreprindere.
Având în vedere nivelul scăzut al fondului de rulment în raport cu necesarul de fond de
rulment (şi chiar a valorii negative a fondului de rulment din ultima perioadă) - nivelul ridicat
al indicatorului solvabilitate patrimonială pentru perioada 2004 – 2008 ar trebui mai degrabă însă
interpretat ca o incapacitate a societăţii de a atrage resurse împrumutate pe termen mediu şi
lung în raport cu necesarul acestor resurse generat de activele imobilizate.
Valorile înregistrate de solvabilitatea patrimonială înregistrează o evoluție ascendentă
pe intervalul 2007-2009, indicând gradul în care capitalul social asigură acoperirea obligațiilor
pe termen mediu și lung.

6.1.5. Diagnosticul rentabilităţii

Rentabilitatea unei activităţi se analizeaza prin prisma performanţelor, a rezultatelor


economice relectate în contul de profit şi pierdere.

57
CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE dec.04 dec.05 dec.06 dec.07 dec.08
CIFRA DE AFACERI 146.834.396 168.615.602 115% 268.852.923 159% 405.359.273 151% 500.736.624 124%

Cheltuiala cu marfa - TOTAL 107.687.726 73% 110.632.275 66% 178.539.581 66% 270.806.086 67% 345.651.976 69%
Cheltuiala cu marfa 107.687.726 110.632.275 178.539.581 270.806.086 345.651.976
Marja bruta 39.146.670 27% 57.983.327 34% 90.313.342 34% 134.553.187 33% 155.084.648 31%

Cheltuieli cu energia şi apa 1.269.505 1% 1.788.243 1% 2.791.826 1% 4.442.449 1% 7.363.339 1%

Alte cheltuieli materiale (fara chelt.combustibili) 5.473.734 4% 5.326.303 3% 7.711.014 3% 9.994.354 2% 6.199.196 1%
Chirii - TOTAL 11.227.346 8% 13.765.815 8% 19.790.153 7% 29.785.069 7% 53.341.377 11%
Chirii 11.227.346 13.765.815 19.790.153 29.785.069 48.996.009
Cheltuieli comune spatii inchiriate 0 0 0 0 4.345.368
Salarii & contributii 9.286.530 6% 12.210.731 7% 23.516.184 9% 48.459.690 12% 66.746.443 13%
Cheltuieli de întretinere şi reparaţii 0 0 270.776 602.948 632.323

Cheltuieli cu primele de asigurare - auto 284.320 374.203 514.362 741.413 896.042

Cheltuieli cu studiile şi cercetarile 0 0 0 51.891 13.251

Cheltuieli cu colaboratorii 18.190 20.941 23.061 553.239 22.988

Cheltuieli cu comisioanele şi onorariile 0 10.500 62.766 81.652 450.922

Cheltuieli cu reclama şi protocol 470.985 755.653 1.808.291 3.348.482 5.173.242

Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 14.651 0 102.372 1.919.242 3.145.464

Cheltuieli cu deplasãri,detasãri şi transferãri 403.599 663.096 983.736 1.293.439 1.580.328

Cheltuieli posta şi curieratul rapid 400.011 336.574 506.009 688.707 1.176.547

Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 822.100 879.982 1.560.140 1.878.712 2.661.949

chelt servicii terti 6.854.309 8.051.964 11.405.668 8.284.098 6.600.862

Pierderi din creanţe şi debitori diversi 50.963 77.293 0 0 0


Taxe (contul 635) 97.254 436.605 846.050 1.102.251 1.599.433
Subtotal alte costuri 9.416.382 6% 11.606.811 7% 18.083.231 7% 20.546.074 5% 23.953.351 5%

Rezultatul operational 2.473.173 2% 13.285.424 8% 18.420.934 7% 21.325.551 5% -2.519.058 -1%

58
CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE dec.04 dec.05 dec.06 dec.07 dec.08
Cheltuieli exceptionale (658) 260.782 684.594 746.654 1.116.619 4.856.982

Venituri exceptionale(758) 487.352 576.204 257.845 527.476 449.444

Rezultatul exceptional 226.570 -108.390 -488.809 -589.143 -4.407.538

Cheltuieli din diferente de curs 914.480 2.219.752 3.260.040 12.103.597 23.979.202


Venituri din diferente de curs 3.293.532 2.273.345 4.045.695 8.206.795 17.223.753
Cheltuieli privind dobanzile 1.200.632 747.686 1.957.897 3.229.774 5.661.195
Veniturile din dobanzi 9.687 57.476 21.431 12.124 45.547
Alte cheltuieli financiare 57.050 509.110 331.881 16.565 62.553
Alte venituri financiare 190.887 1.166.484 1.652.927 386.724 -92.983

Rezultatul financiar 1.321.944 20.757 170.235 -6.744.293 -12.526.633

Cheltuieli din amortizari şi provizioane 1.121.172 2.387.333 2.159.978 4.593.825 5.553.293


Venituri din provizioane 0 123.209 203.827 315.405 0
Amortizari -1.121.172 -1% -2.264.124 -1% -1.956.151 -1% -4.278.420 -1% -5.553.293 -1%

TOTAL VENITURI 150.815.854 172.812.320 275.034.648 414.807.797 518.362.385


TOTAL CHELTUIELI 147.915.339 161.878.653 258.888.439 405.094.102 543.368.907
Impozit pe profit 790.889 1.857.357 2.522.391 1.422.610 0

Rezultatul exercitiului 2.109.626 1% 9.076.310 5% 13.623.818 5% 8.291.085 2% -25.006.522 -5%

59
În perioada analizată cifra de afaceri a societății a crescut de la 146,8 mil. RON în anul
2004 la 500,7 mil. RON in anul 2007, creșterile cele mai semnificative înregistrându-se în
perioada 2006 – 2007, când cifra de afaceri a crescut cu peste 150% în fiecare an față de anul
precedent.
În ceea ce privește adaosul comercial, acesta a înregistrat o creștere în anul 2005 – de la
27% din cifra de afaceri la 34%, valoare care s-a menținut cam la același nivel în anii următori. În
anul 2008, acest indicator a înregistrat o ușoară scădere datorită modificărilor intervenite pe
piață, societatea fiind nevoită să apeleze la diferite acțiuni promoționale și de reduceri în
vederea impulsionării cererii care intrase pe o panta descendentă.
Principalele categorii de costuri operaționale (în afara costului mărfii vândute) sunt:
- Costurile cu chiria
- Costurile salariale
- Alte costuri (administrative)

Costurile legate de închirierea spațiilor: societatea s-a extins masiv în teritoriu, politica de
extindere vizând în general închirierea unor spații de dimensiuni peste medii situate în cele mai
bune locații; costurile cu chiriile s-au menținut însă la un nivel acceptabil în raport cu cifra de
afaceri în perioada 2004 – 2008, ceea ce înseamnă că societatea a reușit să fructifice cu success
potențialul de vânzare al spațiilor închiriate; în anul 2009 însă, chiar dacă societatea a încercat
reducerea chiriilor, reducerea vânzărilor a fost mai abruptă astfel încât ajunsese la o pondere
medie de 15% din cifra de afaceri – faţă de 7% cât fusese în anii 2006-2007, astfel încât se
impuneau măsuri mai abrupte cu privire la reducerea acestor costuri.

Evoluția costurilor salariale se justifică prin expansiunea teritorială care a adus după sine
în mod inevitabil o creștere a numărului de salariați, acesta ajungând în anul 2008 la 2371
angajați; creșterea costurilor salariale (indusă atât de creșterea personalului, cât și de creșterea
salariilor acordate) nu a fost susținută de o creștere similară a vânzărilor, astfel încât putem
aprecia ca productivitatea muncii a avut o tendință descrescătoare în perioada analizată.

În ceea ce privește celelalte costuri (administrative) acestea includ cheltuieli diverse


generate de funcționarea activității. Principala componentă este atribuită cheltuielilor cu
serviciile prestate de terți, în cuprinsul cărora se evidențiază în ultima perioadă costuri legate de
onorariile privind consultanța externă, societatea apelând în această perioadă, conștientizând
problemele reale generate de conjunctura economica, la consultanți externi pentru identificărea
unor soluții şi măsuri de implementat în vederea contracarării efectelor negative ale scăderii
cererii care afectează în mod deosebit domeniul retailer-ilor.

În afară elemetelor de costuri / venituri operaționale se evidenţiază următoarele categorii:


- Costuri / venituri financiare reprezentate în principal de:

o diferențele de curs favorabile / nefavorabile;

o costurile legate de finanțare

 după ce în anii anteriori rezultatul financiar nu a avut o influență


semnificativă asupra rezultatului final, pierderile din diferențe de curs,

60
precum și cheltuielile privind dobânzile au generat pierderi semnificative
începând cu anul 2007; astfel în 2008 societatea a înregistrat pierderi din
diferențe de curs de aprox. 6.7 mil. RON în timp ce costurile privind
dobânzile au adăugat o pierdere financiară de încă 5.6 mil. RON;

- cheltuieli/venituri excepționale – cuprind în principal cheltuieli / venituri privind activele


cedate, precum și cheltuieli cu amenzi / penalități;

 rezultatul excepțional a înregistrat un salt semnificativ în cursul anului


2008, pe fondul creșterii semnificative a cheltuielilor privind amenzile și
penalitățile – care reprezintă peste 87% din cheltuielile excepționale
înregistrate.

- cheltuielile cu amortizările – au avut o tendință crescătoare – din punct de vedere valoric,


ca urmare a creșterii valorii amortizabile (a imobilizărilor).

În ceea ce priveşte evoluţia contului de profit şi pierdere în cursul anului 2009 (perioada
de preinsovenţă) aceasta este sintetizată în tabelul următor:

61
Cont de profit şi
pierdere Ian.-09 Feb.-09 Mar.-09 Apr.-09 Mai-09 iunie-09 iulie-09 august-09 Sept.-09
CIFRA DE AFACERI 28.420.740 37.897.461 38.725.154 51.796.856 40.443.479 34.907.824 28.339.223 27.699.046 37.329.349
Cheltuiala cu marfa 22.678.900 40.621.042 36.585.378 39.688.494 27.766.940 25.664.429 23.367.413 26.170.258 39.451.936
Marja Bruta 5.741.840 20% -2.723.581 -7% 2.139.776 6% 12.108.362 23% 12.676.539 31% 9.243.395 26% 4.971.810 18% 1.528.787 6% -2.122.587 -6%
Cheltuieli cu energia şi
apa 611.472 2% 795.816 2% 726.328 2% 537.059 1% 669.748 2% 618.214 2% 658.019 2% 540.772 2% 486.124 1%
Alte cheltuieli
materiale (fara
chelt.combustibili) 558.415 2% 562.625 1% 563.416 1% 489.880 1% 475.780 1% 492.982 1% 515.776 2% 491.773 2% 557.316 1%
Chirii - TOTAL 5.625.376 20% 5.724.913 15% 5.387.668 14% 5.097.967 10% 5.315.530 13% 5.192.160 15% 5.393.922 19% 5.193.134 19% 5.028.173 13%
Chirii 5.086.790 5.169.190 4.838.737 4.528.017 4.638.575 4.673.178 4.736.378 4.592.820 4.475.405
Cheltuieli comune
spatii inchiriate 538.586 555.723 548.931 569.950 676.955 518.982 657.544 600.314 552.768
Salarii & contributii 5.366.775 19% 6.104.572 16% 5.772.762 15% 5.633.076 11% 5.452.813 13% 5.510.666 16% 4.711.818 17% 4.950.239 18% 4.227.325 11%
Cheltuieli de
35.690 72.720 76.042 50.087 66.001 45.279 28.300 34.032
întreţinere şi reparatii 28.480
Cheltuieli cu primele
88.204 93.464 88.445 86.620 110.396 96.795 91.732 81.111
de asigurare - auto 105.034
Cheltuieli cu studiile şi
0 200 0 0 720 0 0 0
cercetarile 0
Cheltuieli cu
1.911 1.911 1.911 1.911 1.911 1.911 1.911 1.911
colaboratorii 1.911
Cheltuieli cu
comisioanele şi 727.723 576.406 228.486 271.951 111.979 176.449 226.536 937.482
onorariile 329.272
Cheltuieli cu reclama
311.660 339.660 390.792 330.581 325.796 432.358 516.040 333.575
şi protocol 237.294
Cheltuieli cu
transportul de bunuri 164.319 226.552 219.383 240.955 165.735 569.960 111.639 72.679
şi personal 190.574
Cheltuieli cu
deplasãri,detasãri şi 80.746 74.867 91.126 127.510 123.623 77.477 70.562 64.898
transferãri 96.760
Cheltuieli posta şi
97.732 142.053 134.352 105.267 80.096 105.126 131.503 112.689
curieratul rapid 95.789
Cheltuieli cu serviciile
156.937 204.854 263.783 165.216 189.176 179.306 193.512 312.004
bancare şi asimilate 205.555
chelt servicii terti 191.081 199.734 146.576 151.038 167.167 381.244 217.044 254.333 77.181

62
Cont de profit şi
pierdere Ian.-09 Feb.-09 Mar.-09 Apr.-09 Mai-09 iunie-09 iulie-09 august-09 Sept.-09
Pierderi din creanţe şi
debitori diversi 0 0 0 0 0 161.635 0 126.443
Taxe (contul 635) 69.098 67.932 65.716 47.135 163.778 96.587 41.658 61.813 903.731
Subtotal alte costuri 1.925.101 7% 2.000.353 5% 1.706.612 4% 1.578.271 3% 1.506.379 4% 2.162.492 6% 1.792.072 6% 2.266.527 8% 2.398.024 6%
Rezultatul
operational -7.175.412 -25% -16.553.419 -44% -10.727.266 -28% -200.952 0% 401.818 1% -3.621.923 -10% -6.926.001 -24% -10.881.113 -39% -13.776.109 -37%
Cheltuieli exceptionale
119.289 714.719 24.380 93.752 1.025.418 933.468 395.662 743.407
(658) 330.555
Venituri
58.904 76.756 55.564 243.092 50.151 184.748 791.356
exceptionale(758) 43.070 307.102
Rezultatul
exceptional -76.219 0% -655.815 -2% 52.376 0% -38.188 0% -782.326 -2% -883.317 -3% -210.914 -1% 47.949 0% -23.453 0%
Cheltuieli din
diferente de curs 858.427 1.099.254 986.146 544.960 306.184 1.008.658 347.974 244.403 289.225
Venituri din diferente
de curs 134.594 102.010 505.471 2.118.662 959.691 3.518.406 280.794 170.881 239.966
Cheltuieli privind
dobanzile 422.756 397.803 359.547 305.656 283.609 311.582 328.560 275.884 271.889
Veniturile din dobanzi 2.993 3.592 4.013.490 4.311 5.294 4.014 3.792 4.476 7.341
Alte cheltuieli
financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte venituri
financiare -17.407 0 1 648.658 -2.520 0 0 0 29.221
Rezultatul financiar -1.161.003 -4% -1.391.455 -4% 3.173.268 8% 1.921.015 4% 372.672 1% 2.202.181 6% -391.948 -1% -344.930 -1% -284.586 -1%
Cheltuieli din
amortizari şi
provizioane 571.731 558.851 575.723 573.189 591.158 529.139 537.456 549.065 1.081.665
Venituri din
provizioane 0 1.135 0 0 0 0 166.635 0 121.804
Amortizari -571.731 -557.716 -575.723 -573.189 -591.158 -529.139 -370.821 -549.065 -959.861
TOTAL VENITURI 28.583.990 38.063.101 43.320.872 54.624.051 41.649.036 38.480.395 28.975.192 28.665.759 38.034.783
TOTAL CHELTUIELI 38.738.242 58.579.948 52.687.960 54.542.304 43.393.558 42.423.790 38.048.671 41.425.463 54.122.232
Profit brut ininte de
impozitare -10.154.252 -36% -20.516.847 -54% -9.367.089 -24% 81.747 0% -1.744.523 -4% -3.943.394 -11% -9.073.480 -32% -12.759.704 -46% -16.087.449 -43%
Impozit pe profit 0 0 0 0 0 7.167 0 0 10.750
Rezultatul
exercitiului -10.154.252 -36% -20.516.847 -54% -9.367.089 -24% 81.747 0% -1.744.523 -4% -3.950.561 -11% -9.073.480 -32% -12.759.704 -46% -16.098.199 -43%

63
64
Prima concluzie care reiese din analiza datelor este că societatea a înregistrat o
scădere a cifrei de afaceri. Astfel media cifrei de afaceri lunare pe primele 9 luni ale anului
2009 este mai mică decât cifra de afaceri lunară medie din 2008 (reprezentând 87% din
aceasta).
Un al doilea aspect pe care îl putem remarca este deteriorarea semnificativă a marjei
brute, aceasta ajungând la nivelul anului 2009 (până la septembrie) la doar 13% din cifra de
afaceri, adică mai puțin de jumătate față de nivelul anului anterior. Constatăm luni în care
costul mărfii vândute este mai mare decât prețul de vânzare (februarie și septembrie).
Aceasta se datorează politicii agresive de reduceri practicată de companie cu scopul de a
impulsiona rotația stocurilor.
Ca și în perioadele anterioare principalele costuri (exceptând costul marfii vândute)
sunt costurile cu chiria și costurile salariale. Se constată aceeași situație nefavorabilă ca și în
cursul anului 2008, respectiv o pondere prea mare a acestor costuri în cifra de afaceri, fapt
agravat de scăderea vânzărilor.
În sfera cheltuielilor/veniturilor financiare remarcăm faptul că în cursul anului 2009
veniturile de natura financiară au fost mai mari decât cheltuielile financiare astfel societatea
înregistrând diferențe de curs favorabile de aprox. 2,3 mil. RON și venituri financiare nete de
peste 1 mil. RON, precum și venituri din discounturi obținute de la furnizori de 657,9 mii
RON.

Cheltuielile cu amortizările sunt similare celor înregistrate în exercițiul financiar


anterior.

În ceea ce privește veniturile și cheltuielile cu caracter excepțional constatăm că societatea


a înregistrat cheltuieli excepționale mai mari decât veniturile corespondente. Aceste
cheltuieli au vizat în cursul anului 2009 îndeosebi cheltuieli aferente activelor cedate (1,9 mil.
RON) şi cheltuieli privind amenzile şi penalitățile (1,5 mil. RON).

În concluzie, rezultatele negative ale anului curent se datorează în proporție covârșitoare


rezultatelor negative la nivel operațional.

65
6.2. Analiza SWOT

Avantaje:

• Renumele câştigat de brandul Leonardo pe piaţă.


• Intrarea timpurie pe piaţă a permis crearea unei reţele la nivel naţional de 136
magazine (primul retailer de incălţăminte cu acoperire în toată România),
facilitând prezenţa Leonardo pe toate pieţele ţintă.
• Societatea are avantajul unei echipe unite, ambițioase, motivate și cu o bună
pregătire profesională.
• Leonardo vizează piaţa de masă printr-un concept de supermarket pentru
pantofi, menit să satisfacă nevoile de încălţăminte ale unei familii medii.
• Diversitatea produselor prezente în magazinele Leonardo. Produse asociate cu
încălţămintea sunt, de asemenea, vândute în magazine (accesorii, umbrele,
produse de marochinarie).
• Prin adaptarea în mod constant la ritmul pieţei, Leonardo îşi asigură poziţia de
mare retailer de încălţăminte în centrele unde este prezent.

Dezavantaje:
• Rotaţia stocurilor pe care în prezent încearcă să o imbunătăţească – societatea
urmareşte creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor prin orientarea către segmentul
medium-low (se trece de la modelul vânzărilor de valori mai mari către un număr
mai mic de clienţi, la modelul vânzărilor mai mici către un număr mai mare de
clienţi).
• Stocurile fara miscare sau cu mișcare lenta care trebuie lichidizate cu marja
negativă
• Concentrarea unui numar mare de magazine la același furnizor(grupurile Real
Winmarkt) duce la o anumita inflexibilitate în negocierea chiriilor sau a
reducerilor numarului de magazine
• Nivelul ridicat al cheltuielilor indirecte
• organizarea manageriala si sistemul de proceduri interne in proces profund de
restructurare ;

Oportunităţi
• O mare parte a afacerilor mici şi mijlocii se confruntă cu riscul de faliment,
creându-se astfel oportunităţi pentru retailerii mari, specializaţi, de a-şi mări cota
de piaţă. Dispunând de lichidităţi, LEONARDO profită de aceste oportunităţi,
beneficiind de reducerile care se ofera la plata cash. Astfel, LEONARDO are o
putere mult mai mare de negociere în cazul achiziţiilor şi îşi permite acordarea la
rândul său de discounturi, ceea ce va contribui cel mai probabil la creşterea cotei
de piaţă şi în acelaşi timp la îmbunătăţirea marjei.

66
• Având în vedere dificultăţile pe plan economic şi financiar cu care se confruntă
ţara şi implicit populaţia, LEONARDO şi-a regândit strategia şi s-a reorientat
adresându-se în principal segmentului medium-low (anterior adresându-se celui
medium-high), grup ţintă care devine din ce in ce mai covârşitor.
• Tot pentru imbunătăţirea profitabilităţii, LEONARDO şi-a optimizat structura de
costuri, în sensul că s-au renegociat contractele de închiriere, s-a revizuit structura
personalului şi s-au facut reduceri de costuri şi la acest nivel, precum şi în cazul
celorlalte cheltuieli.

Ameninţări:
• Scăderea veniturilor şi implicit a consumului duce la scăderea volumului
vânzărilor de încălţăminte.
• Reorientarea către segmentul medium low aduce noi tipuri de competitori pentru
SC Leonardo SRL.
• Concurenţă în creştere
• Schimbările meteo imprevizibile duc la schimbarea comportamentului
consumatorilor.
• Starea de insolvență dă o putere mai mare de decizie creditorilor, care în
condițiile unei evoluții nefavorabile pot decide falimentul societății.

67
7. Strategia de reorganizare

7.1. Analiza activităţii debitoarei de la deschiderea procedurii până la zi

În vederea evidenţierii impactului demarării procedurii insolvenţei asupra societăţii


cât şi a măsurilor întreprinse în vederea redresării am analizat evoluţia situaţiei patrimoniale
cât şi performanţele raportate în contul de profit şi pierdere pentru perioada octombrie 2009
– mai 2010.

7.1.1. Evoluţia patrimoniului societăţii în perioada de observaţie

Menţionăm că pentru scopul prezentei secţiuni, am analizat activul societăţii din


punct de vedere contabil, ţinând cont de balanţele de verificare contabilă pe perioada de
analiză şi de alte documente de sinteză contabilă. În acest context, valorile surpinse în
această analiză şi comentariile pe marginea evoluţiei acestora au fost considerate fără a ţine
cont de valorile evaluate ale activelor aşa cum sunt acestea cuprinse în rapoartele de
evaluare realizate în decursul procedurii (evaluare de piaţă, valoare de lichidare, etc).

În perioada analizată activul societăţii a avut următoarea evoluţie:

68
Indicator Oct-09 Nov-09 Dec-09 Jan-10 Feb-10 Mar-10 Apr-10 May-10
Imobilizări
necorporale 226.586 0% 222.033 0% 199.085 0% 194.576 0% 190.068 0% 185.559 0% 181.050 0% 176.544 0%
Imobilizări
corporale 71.904.795 17% 72.182.583 17% 71.864.999 27% 70.504.796 28% 69.288.381 28% 69.500.163 27% 69.253.875 27% 68.926.107 27%
Amenajari
terenuri si
constructii 6.820.805 2% 7.034.255 2% 7.368.926 3% 7.577.402 3% 7.463.694 3% 7.516.661 3% 7.825.205 3% 8.029.138 3%
Imobilizări
financiare 16.390.174 4% 16.545.619 4% 16.435.210 6% 16.458.895 7% 16.526.609 7% 16.526.454 6% 16.586.879 6% 16.570.789 6%
ACTIVE
IMOBILIZATE 95.342.360 23% 95.984.488 23% 95.868.220 36% 94.735.669 38% 93.468.751 38% 93.728.838 37% 93.847.009 36% 93.702.577 36%
Stocuri 153.199.333 37% 150.315.638 36% 134.533.194 51% 123.370.085 49% 115.345.097 47% 121.481.672 48% 124.670.623 48% 123.387.542 48%
Clienți 152.389.062 37% 149.492.887 36% 10.120.209 4% 6.476.246 3% 6.165.881 3% 10.941.321 4% 12.792.425 5% 12.996.676 5%
Furnizori debitori 4.136.960 1% 5.156.664 1% 1.032.676 0% 2.058.994 1% 3.116.941 3% 3.183.204 1% 2.932.575 1% 3.483.362 1%
Efecte de incasat
(ticket) 829.347 0% 727.761 0% 1.538.521 1% 1.174.468 0% 832.656 0% 689.682 0% 778.518 0% 664.016 0%
Clienți incerti 866.997 0% 866.997 0% 503.153 0% 503.153 0% 503.153 0% 503.153 0% 503.153 0% 503.153 7%
Alte creante 1.541.114 0% 1.523.984 0% 716.626 0% 975.409 0% 831.151 0% 1.049.971 0% 1.028.797 0% 770.418 0%
Disponibilităţi
băneşti 4.126.536 1% 6.064.230 1% 15.294.634 6% 17.332.428 7% 20.655.925 8% 19.248.295 8% 17.705.007 7% 19.258.785 7%
ACTIVE
CIRCULANTE 317.089.348 76% 314.148.160 76% 163.739.013 62% 151.890.781 61% 147.450.804 60% 157.097.299 62% 160.411.099 62% 161.063.952 62%
Cheltuieli in
avans 4.577.911 1% 4.965.626 1% 4.482.961 2% 4.029.028 2% 4.069.832 2% 4.464.075 2% 3.480.099 1% 4.304.803 2%
TOTAL ACTIV 417.009.619 100% 415.098.275 100% 264.090.193 100% 250.655.478 100% 244.989.387 100% 255.290.211 100% 257.738.207 100% 259.071.332 100%

69
Vom prezenta în continuare principalele modificări constatate în structura şi valoarea
activelor societăţii.

Valoarea activului contabil al societăţii înregistrat o scădere semnificativă – până la


aproape 60% din valoarea înregistrată la sfârşitul lunii octombrie 2009. Scăderea se datorează
în proporţie covârşitoare evoluţiei activului circulant a cărui valoare contabilă s-a redus cu
50%.

Activele imobilizate au înregistrat o uşoară scădere care se datorează în cea mai mare
parte deprecierilor înregistrate sub forma amortizării. Astfel valoarea netă a imobilizărilor la
sfârşitul lunii aprilie reprezintă peste 98% din valoarea netă înregistrată la sfârşitul lunii
octombrie (luna intrării societăţii în procedura insolvenţei).

În tabelul de mai jos am reflectat intrările şi ieşirile de mijloace fixe înregistrate în


perioada octombrie 2009 – mai 2010:

IESIRI
NR. SOLD LA INTRARI 01.10.2009- SOLD LA
CRT. Mijloc fix 30.09.2009 01.10.2009-30.04.2010 30.04.2010 30.04.2010

1 imobilizari necorporale 1.622.093,86 - - 1.622.093,86


2 Terenuri 39.450.723,00 - - 39.450.723,00
3 Constructii 30.720.674,11 3.757.714,97 366.955,85 33.866.427,05
amenajari terenuri &
4 constructii 6.458.506,05 2.990.071,02 1.419.439,51 7.825.205,46
echip.tehnol., masini,
5 utilaje, inst.lucru 5.517.991,14 205.537,23 796.769,46 4.927.179,54
Mobilier, aparatura
6 birotica 3.768.747,92 514.992,12 457.377,30 3.850.833,96
7 Mijloace de transport 10.527.694,20 208 5.586.977,25 4.940.924,95
8 Obiecte de inventar 1.345.442,72 2.698.713,58 2.160.225,93 1.609.490,71

În detaliu, ieşirile de mijloace fixe se datorează:

- Rezilierii contractelor de leasing; societatea s-a reorientat către externalizarea


serviciilor de transport şi a renunţat astfel la parcul auto care era în cea mai mare
parte susţinut de contracte de leasing;
- Deschiderii unor magazine noi;
- Relocarea unor magazine, restângerea spaţiului, renovări, înlocuiri mobilier;
- Modificarea unor magazine din varianta clasic în varianta outlet (incluzând aici
amenajări, schimbare de mobilier, echipamente, etc);
- Amenajarea depozitului central;
- Amenajări la birourile centrale.

70
În perioada de observaţie întreaga reţea a fost supusă unor modificări care să
rentabilizeze activitatea. Astfel, pentru un număr un număr de 39 de magazine s-au realizat
investiţii majore, constând în:
- Relocare, mobilier nou, renovare totală;
- Înlocuirea parţială a mobilierului;
- Reamenajare – outlet;
- Diminuarea suprafeţei unor magazine;
- Extinderea suprafeţei unor magazine;
- Magazine noi.

Apreciem că în viitor investiţiile de acest tip vor fi mai reduse: vor mai fi deschise noi
locaţii (în detrimentul altora care vor fi închise – după principiul rentabilităţii) însă valorile
nu se vor mai ridica la acelaşi nivel, întrucât o mare parte din reţea a fost deja remodelată.

În ceea ce priveşte structura acestor active constatăm de asemenea că nu s-au


înregistrat modificări semnificative în perioada analizată. Ponderea majoritară este deţinută
în continuare de activele corporale (terenuri, construcţii, maşini, echipamente, mobilier, etc)
care deţin peste 70% din activele imobilizate urmate apoi de imobilizările de natură
financiară care deţin aproximativ 17% şi de imobilizări în curs (amenajări aferente unor spaţii
închiriate) cu 8%, restul fiind active necorporale.

În cadrul activelor de natură financiară se evidenţiază în principal titlurile de


participare ale societăţii Leonardo în societăţi subsidiare precum şi garanţii constituite în
favoarea proprietarilor de spaţii comerciale în care Leonardo îşi desfăşoară activitatea.

În ceea ce priveşte activele circulante, acestea au înregistrat modificări semnificative


în această perioadă.

Stocurile sunt reprezentate în proporţie de 98% de mărfuri aflate în magazinele sau în


depozitele societăţii. Restul stocurilor sunt reprezentate de materiale consumabile, obiecte de
inventar, etc.
- Observăm trendul descendent al stocurilor în perioada analizată, acestea scăzând de
la 153 milioane lei la 124,6 milioane lei;
- societatea a înregistrat la sfârşitul anului 2009 provizioane pentru deprecierea
mărfurilor pentru o valoare de aprox. 7,8 mil. lei, aferente stocurilor considerate ca
fiind semnificativ depreciate, defecte, etc;

Graficul următor reflectă evoluţia lunară a stocurilor:

71
Se constată astfel trendul general descrescător cu menţiunea că evoluţia uşor
crescătoare a stocurilor începând cu luna martie 2010 este normală având în vedere
sezonalitatea afacerii. Februarie este o lună de sfârşit de sezon (sfârşitul sezonului toamnă –
iarnă 2009) în timp ce martie înseamnă începutul sezonului primăvară – vară 2010 pentru
care societatea a demarat achiziţii de stocuri şi plasarea acestora în magazine.

Situaţia următoare reflectă componenţa stocurilor după vechime:

Vechime stocuri la pret de achizitie pondere


stocuri curente 93.374.791,15 76%
stocuri vechi 29.723.460,39 24%
TOTAL 123.098.251,54 100%

Notă: situaţia de mai sus este raportată la momentul 30.05.2010.

În ceea ce priveşte viteza de rotaţie a stocurilor apreciem faptul că în condiţii de


diminuare a vânzărilor societatea a reuşit să îşi diminueze şi stocurile cu care operează ceea
ce înseamnă că în mare parte nu s-a diminuat viteza de rotaţie a stocurilor. În continuare
însă, există rezerve mari de îmbunătăţire a acestui indicator având în vedere că raportat la
cifra de afaceri stocurile reprezintă aproximativ cifra de afaceri pe aproape 6 luni – ceea ce
înseamnă o rotaţie medie de 2 ani pe an stocurilor. În acelaşi timp însă, apreciem că există
stocuri vechi care sunt practic fără mişcare sau cu o mişcare foarte lentă.

72
Creanţele - clienţi

În cea mai mare parte acestea sunt reprezentate de creanţe comerciale ale societăţii
faţă de subsidiarele sale din afara ţării. Faţă de luna octombrie 2009 se constată o reducere a
acestei poziţii, reducere care se datorează:
- recuperării unor sume de la clienţi (în cuantum de aproximativ 25 mil. lei);
- înregistrării unor provizioane privind deprecierea creanţelor clienţi; astfel
pentru a reflecta situaţia precară a subsidiarelor s-au înregistrat ajustări (de
natura provizioanelor) asupra proziţiei clienţi pentru suma de 116 milioane lei
– pentru a reflecta riscul de neîncasare a acestor creanţe, astfel încât valoarea
diminuată a creanţelor până la suma de 10 milioane lei la sfârşitul lunii
decembrie 2009 reflectă şi constituirea acestor provizioane;
- ulterior lunii decembrie creanţele comerciale au înregistrat o creştere, însă
creşterea este artificială – fiind legate de reevaluările la cursul valutar de la
sfârşitul fiecăre luni şi de tranzacţii care au în acelaşi timp şi contrapartidă
compensabilă pe poziţia de furnizor pe acelaşi partener.

Disponibilităţi băneşti

Nivelul activelor materializate în disponibilităţi băneşti a înregistrat o evoluţie extrem


de favorabilă societăţii în perioada de observaţie. Astfel, faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul
lunii septembrie (adică cu câteva zile înainte de declanşarea procedurii) aceste active au
crescut de aproape 10 ori ajungând la nivelul de 19,2 milioane lei. Această creştere a soldului
disponibilităţilor băneşti trebuie apreciată cu moderaţie având în vedere că în această
perioadă societatea a fost la adăpost de eventuale executări silite aferente datoriilor şi ca
atare evoluţia acestui activ trebuie apreciată numai în raport cu evoluţia datoriilor societăţii.

Alte active circulante

- includ: furnizori debitori, efecte de încasat (tichete cadou utilizate de clienţi la


cumpărarea de produse şi care sunt periodic remise spre încasare către
emitenţii acestora), sume clasificate în bilanţ la poziţia clienţi incerţi, sume
achitate salariaţilor pentru concedii de boală şi care trebuie recuperate de la
bugetul asigurărilor sociale de sănătate, debitori diverşi şi avansuri de
trezorerie;
- aceste active deţin o pondere redusă în total activ (în jur de 2%) şi au
înregistrat o diminuare faţă de prima lună a insolvenţei (5,4 mil. lei faţă de 7,3
mil. lei).

În ceea ce priveşte ponderea diferitelor poziţii de active circulante în total active


circulante constatăm că ponderea majoritară este deţinută de stocuri – peste 77% din activele
circulante şi de disponibilităţile băneşti (aprox. 12%) – cu menţiunea că valoarea creanţelor
comerciale a fost redusă cu valoarea provizioanelor înregistrate pentru acestea, cu scopul de
a avea o imagine mai realistă asupra activului societăţii. Apreciem că o astfel de distribuire a

73
activelor circulante este una normală pentru o societate care operează un lanţ de magazine
de retail specializat în comerţul cu amănuntul.

În cadrul activelor societăţii se regăsesc şi cheltuieli înregistrate în avans – cheltuieli


înregistrate de societate în exerciţiul curent dar care se referă, în fapt, la perioade viitoare.
Aceste active se constituie pe măsură ce societatea efectueaza plăţi / cheltuieli atribuite
perioadelor viitoare şi „se consumă” apoi periodic prin înregistrarea unei cheltuieli efective,
în perioadele corespunzătoare. În cazul nostru, este vorba în general de sume aferente
contractelor de închiriere, iar valoarea acestui activ a înregistrat o uşoară scădere.

***

7.1.2. Analiza contului de profit şi pierdere

Analiza contului de profit şi pierdere al societăţii pe perioada analizată are drept


scop:

- analiza generală a performanţelor societăţii în această perioadă;


- observarea efectelor condiţiilor de piaţă în care operează societatea, pe de o
parte, şi a efectelor măsurilor întreprinse de societate în această perioadă;
- stabilirea unor jaloane de luat în calcul la construcţia proiecţiilor viitoare de
buget pentru societate.

74
oct.09 Nov. 2009 dec.09 ian.10 feb.10 mar.10 apr.10 May 2009

CIFRA DE AFACERI 37.404.219 15.620.524 31.200.598 19.550.083 21.143.413 26.407.855 22.472.291 22.453.824
Costul vânzărilor 34.395.627 14.495.323 20.166.936 17.185.917 21.948.666 23.901.626 16.667.020 16.287.581
Costuri operationale 6.983.533 5.735.787 8.245.405 5.464.995 5.819.100 5.353.417 5.178.317 5.515.506

EBITDA -3.974.943 -4.610.587 2.788.257 -3.100.830 -6.624.353 -2.847.189 626.954 650.737

venituri exceptionale -234.962 56.110 1.288.330 97.647 597.751 2.126.806 28.755 135.357
cheltuieli exceptionale 4.840.254 1.373 125.883.537 239.880 7.145 3.909 2.517 5.570

venituri financiare 1.450.650 18.412 7.563.714 4.756.029 814.757 1.785.505 2.474.089 1.454.279
cheltuieli financiare 1.026.430 344.895 11.948.390 3.883.935 1.347.424 1.386.052 4.052.716 3.795.955

Amortizare 652.631 684.253 385.186 493.194 460.999 473.894 481.719 501.814

Profit Brut -9.278.568 -5.566.586 -126.576.812 -2.864.165 -7.027.413 -798.732 -1.407.154 -2.062.966
Impozit pe profit* 10.750 10.750
Profit Net -9.278.568 -5.566.586 -126.587.562 -2.864.165 -7.027.413 -809.482 -1.407.154 -2.062.966

*Perioada analizată acoperă lunile Octombrie 2009 (luna deschiderii procedurii insolvenţei) până în mai 2010.

75
Graficul următor arată evoluţia cifrei de afaceri pe perioada analizată. Pentru scopul
acestei analize am reflectat în acest grafic doar cifra de afaceri realizată prin magazine (nu
am inclus aşadar şi vânzările de marfa en-gross precum şi alte venituri înregistrate la nivelul
cifrei de afaceri). Oricum vânzările realizate în afara magazinelor reprezintă aproximativ 5%
din cifra de afaceri realizată în perioada analizată.

Se constată astfel că în luna noiembrie societatea a înregistrat o scădere abruptă a


vânzarilor faţă de luna precedentă. În istoria societăţii, în general luna noiembrie este o lună
mai slabă atât în comparaţie cu luna anterioară căt şi (evident) faţă de luna următoare. Totuşi
căderea din luna noiembrie a anului 2009 a fost mai însemnată. Explicaţiile pot veni din două
direcţii:
- Luna noiembrie 2009 a fost ceva mai caldă decât în alţi ani – sezonul rece a
venit ceva mai târziu, astfel încât clienţii au amânat achiziţia încălţămintei
pentru noul sezon;
- deschiderea procedurii insolvenţei a indus în luna octombrie a anului 2009 şi
sincope în ceea ce priveşte completarea stocurilor din magazinele Leonardo
ceea ce a determinat o oarecare reducere a disponibilităţii produselor în
magazine.
- După luna decembrie care a înregistrat creşterea normală momentului, luna
ianuarie, care în mod normal este o lună foarte slabă a fost comparabilă cu
luna noiembrie a anului anterior (ceea ce demonstrează în fapt nivelul foarte
scăzut al lunii noiembrie);
- Se observă apoi tendinţa uşor crescătoare a vânzărilor; după creşterea din luna
martie (datorată schimbării sezonului şi într-o mai mică măsură Sărbătorilor
de Paşti) se observă că societatea a reuşit să menţină vânzările lunare şi în
lunile aprilie şi mai 2010.
- Incluzând şi vânzările mai slabe ale lunii ianuarie, cifra de afaceri medie
lunară înregistrată de societate în această perioadă se ridică la aproape 21 mil.
lei.

76
În tabelul de mai sus, poziţia costul vânzărilor include costul mărfii vândute şi
cheltuielile privind închirierea spaţiilor utilizate de către societate în activitatea sa, împreună
cu utilităţile aferente.

În ceea ce priveşte marja realizată de societate aceasta nu este uniformă de-a lungul
unui an fiind diferită de la o perioadă la alta. Apreciem că pentru a impulsiona vânzările şi a
lichidiza stocurile societatea a apelat în luna februarie la reduceri de preţ (dar până la
niveluri net superioare faţă de aceeaşi lună a anului trecut), în timp ce lunile următoare au
însemnat o îmbunătăţire a performanţei atât la nivelul cifrei de afaceri cât şi la nivelul marjei
realizate.

În ceea ce priveşte chiriile ca urmare a politicii adoptate de societate în perioada de


observaţie au fost renegociate toate contractele o atenţie deosebită acordându-se acelor locaţii
care generau pierderi ridicate inclusv datorită costurilor ridicate privind chiria. S-a reuşit
astfel reucerea acestor costuri cu aproximativ 34%. Un alt aspect foarte important de reflectat
este acela al ponderii acestor chirii în cifra de afaceri realizată, în sensul că reducerea
costurilor de închiriere însoţită de o reducere mai abruptă a cifrei de afaceri ar avea în fapt
consecinţe negative asupra situaţiei financiare a societăţii.

Contractele de închiriere prevăd pe lângă costurile de închiriere propriu-zise şi alte


costuri care au diferite denumiri – costuri de marketing, utilităţi aferente spaţiilor comune,
pază, etc (în funcţie de locator). Din punctul de vedere al locatorului acestea sunt considerate
servicii, astfel încât negocierea contractelor de închiriere nu afectează întotdeauna şi aceste
costuri astfel încât reducerile la nivelul acestor costuri nu sunt atât de vizibile.

Graficul următor reflectă evoluţia cheltuielilor operaţionale, fiind evidentă tendinţa


de reducere a cheltuielilor operaţionale.

77
Principalele poziţii ale costurilor operaţionale sunt reprezentate de:
- Cheltuieli cu personalul;
- Cheltuieli de reclamă şi publicitate;
- Transport, combustibili;
- Comisioane bancare;
- Alte cheltuieli.

Costurile de personal au înregistrat o scădere. Faţă de perioada octombrie – decembrie


2009 media lunară cheltuielilor salariale (inclusiv a cheltuielilor ataşate – contribuţii ale
angajatorului aferente salariilor) în perioada recentă (ianuarie – mai 2010) a scăzut cu 12%.
Costurile de personal aferente reţelei de magazine reprezintă peste 65% din costurile de
personal ale întregii societăţi.

O altă poziţie relevantă în structura costurilor este legată de transport (şi combustibili).
Ca şi politică generală societatea s-a reorientat în ceea ce priveşte transportul mărfurilor de la
o activitate internă la externalizarea acestui serviciu, astfel încât în timp ponderile între
costurile de combustibil şi cele de transport s-au modificat, în sensul creşterii ponderii
costurilor de transport în defavoarea costurilor privind combustibilii. În plus, externalizarea
este şi o soluţie de reducere a altor plăţi (costuri de personal – şoferi, asigurări, reparaţii
aferente parcului auto, rate de leasing, etc). În trecut, internalizarea transporturilor a fost
probabil o măsură profitabilă, dar în contextul reducerii necesarului de transport al societăţii
precum şi ca urmare a reucerii tarifelor de transport (ca urmare a existenţei unui excedent de
mijloace de transport în piaţa transporturilor) externalizarea devine din nou o soluţie.

Graficul următor reflectă evoluţia costurilor privind transporturile şi combustibilii în


perioada octombrie 2009 – mai 2010.

Se observă că acest costuri sunt de asemenea supuse sezonalităţii, fiind mai ridicate în
lunile care marchează schimbarea sezoanelor de vânzări, când activitatea de aprovizionare a

78
magazinelor cu stocuri noi şi relocarea stocurilor din sezonul încheiat (în depozite) este mai
intensă.
Celelalte costuri aferente activităţii deţin ponderi mai reduse în cifra de afaceri şi sunt
compuse din alte cheltuieli materiale, întreţinere şi reparaţii, asigurări, reclamă şi publicitate,
poşta/telecom, servicii prestate de terţi, comisioane bancare şi alte taxe către bugetul statului.
Toate aceste costuri au înregistrat scăderi în perioada de observaţia, media lunară a acestora
pentru perioada ian.10 – mai.10 este mai redusă decât media din lunile anterioare (din 2009).

Rezultatul operaţional cuprinde toate aspectele analizate mai sus într-un singur
indicator:

Se constată astfel, că:


- Din ultimele 8 luni analizate, rezultate pozitive la nivelul indivatorului
EBIDTA s-au înregistrat în luna decembrie 2009 şi în lunile aprilie şi mai 2010;
- În 2010 cele mai mari pierderi s-au înregistrat în luna februarie, situaţie
normală ţinând cont de faptul că luna februarie este lună de final de sezon în
care se opereaza reduceri importante de preţ pentru lichidizarea stocurilor; pe
de altă parte pierderea operaţională înregistrată în această lună a fost
semnificativ mai redusă decât cea înregistrată în aceeaşi lună a anului
precedent (în care pierderea operaţională a fost de peste 16 mil. lei);
- Datorită reducerii costurilor operaţionale societatea a reuşit să obţină profit
operaţional în lunile aprilie şi mai chiar la un nivel mai scăzut al cifrei de
afaceri comparativ cu perioada anterioară.

În cadrul veniturilor şi cheltuielilor din afara rezultatului operaţional am inclus


veniturile şi cheltuielile cu caracter excepţional, veniturile şi cheltuielile de natură financiară
şi amortizarea.

Cheltuielile şi veniturile cu caracter excepţional includ ca şi componente principale:


- Cheltuieli / venituri aferente constituirii / anulării unor provizioane (privind
creanţele clienţi depreciate sau privind mărfurile);
- Cheltuieli cu amenzi;
- Cheltuielile aferente mijloacelor fixe cedate sau casate.

79
Constatăm o valoare ridicată a cheltuielilor excepţionale înregistrate în cursul lunii
decembrie 2009. Suma de 125,8 mil. lei înregistrată la nivelul acestei luni este compusă în cea
mai mare parte din cheltuieli privind provizioanele aferente deprecierii activelor
necirculante:

- Provizioane constituite pentru stocuri depreciate: 7,8 mil. lei, şi, respectiv
- Provizioane pentru clienţi consideraţi cu risc ridicat de neîncasare - pentru
suma de 116,7 mil. lei.

Ulterior, o parte a acestor provizioane au fost repuse pe venituri (spre exemplu în


luna martie 2010 au fost repuse pe venituri provizioane în valoare de 1,9 mil. lei).

Din analiza cheltuielilor şi veniturile înregistrate în raport cu mijloacele fixe cedate


constatăm că veniturile depăşesc cheltuiala în perioada analizată:

cheltuiala venit
oct.09 40.677 6.933
nov.09 - -
dec.09 2.540 711.417
ian.10 231.051 96.947
feb.10 2.832 579.335
mar.10 - -
apr.10 - 10.000
mai.10 258,82 31.563,88

277.359 1.436.196

Cheltuielile care nu au corespondenţă în venituri sunt legate de active casate


(amenajări aferente unor spaţii închiriate la care societatea Leonardo a renunţat datorită
lipsei de profitabilitate).

În structura cheltuielilor şi veniturilor financiare cele mai importante sume sunt


legate de diferenţele de curs valutar. Aceste diferenţe provin din două surse:

- Diferenţe curs valutar efective - aferente sumelor achitate în valută în această


perioadă – raportat la cursul istoric la care a fost înregistrată datoria
respectivă;
- Diferenţe de curs potenţiale – aferente reevaluării datoriilor şi creanţelor
exprimate în valută la sfărşitul exerciţiului financiar; începând cu anul 2010,
reglementările contabile prevăd obligativitatea actualizării soldurilor
poziţiilor de datorii / creanţe la cursul de la sfârşitul fiecărui luni; aceste
poziţii deţin ponderea majoritară şi nu au corespondent în fluxul de încasări
şi plăţi;

80
- apreciem aceste cheltuieli / venituri ca fiind potenţiale întrucât aceste se vor
materializa doar la momentul plăţii / încasării sumei pe care o exprimă şi în
funcţie de cursul de schimb valabil la data respectivă;
- Conform art. 69 alin. (2) din Legea 85 / 2006 cu modificările ulterioare datoriile
societăţii exprimate sau consolidate în valută se vor înscrie în tabelul de
creanţe la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naţionale a României existent la
data deschiderii procedurii; astfel, pe viitor, nu mai există riscul unor
cheltuieli suplimentare de curs valutar faţă de valoarea exprimată în tabelul
de creanţe.

În acest sens, apreciem că, pe viitor, dintre cheltuielile de natură financiară apărute în
perioada de observaţie vor rămâne doar o mică parte – respectiv doar eventualele diferenţe
de curs între cursul de la data facturii şi cursul de la data plăţii sumelor aferente activităţii
curente, precum şi cheltuielile privind dobânzile aferente contractelor de credit bancar şi
contractelor de leasing menţinute.

În componenţa rezultatului final mai intră şi cheltuielile de amortizare a mijloacelor


fixe – cheltuială fără corespondent în fluxul de încasări şi plăţi şi cheltuielile legate de
impozitul pe profit – valoarea minimă de plată prevăzută de şi calculată conform Codului
Fiscal, art. 18, alin. (2), (3) şi (4).

Ca şi concluzii cu privire la analiza contului de profit şi pierdere, reţinem faptul că în


perioada de observaţie:
- Cifra de afaceri a scăzut în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut;
- Rata marjei brute a înregistrat o îmbunătăţire faţă de perioada anterioară;
- Costurile operaţionale ale societăţii s-au redus ca urmare a aplicării măsurilor
de restructurare;
- Societatea a redus pierderile şi chiar a atins şi depăşit nivelul break even în
lunile aprilie şi mai 2010;
- În ceea ce priveşte cheltuielile şi veniturile din afara rezultatului operaţional,
acestea au avut în general caracter nerecurent şi fără corespondent în fluxul de
încasări şi plăţi al activităţii curente.

Fluxul de încasări şi plăţi în perioada de observaţie (pagina următoare):

81
CASH FLOW
DENUMIRE Unit Octombrie November Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai
2009 2009 2009 2010 2010 2010 2010 2010
Numerar la inceput de luna RON 777.130 4.168.498 6.087.960 15.294.634 17.332.428 20.655.925 19.248.294 17.704.600

Total incasari RON 25.226.054 23.761.306 37.138.592 24.279.569 25.090.584 27.061.515 27.108.753 26.759.475

Plata furnizori – marfa şi servicii aferente


achiziţiilor RON 11.142.565 11.063.459 14.949.165 10.238.222 11.441.233 17.934.402 17.005.073 13.888.498

Marginea 1 RON 14.083.489 12.697.848 22.189.427 14.041.348 13.649.352 9.127.113 10.103.680 12.870.977

Plati costuri operaţionale RON 10.205.173 10.372.728 12.501.017 11.787.525 10.032.648 10.216.535 11.304.172 10.982.628
Plati impozit profit RON 10.750

Disponbil după plaţi de costuri operaţionale RON 3.878.316 2.325.120 9.688.409 2.253.823 3.616.704 -1.089.422 -1.200.492 1.888.349

Incasari dobanzi banci RON 3.465 7.267 25.218 66.657 50.758 70.877 57.881 49.963
Plati dobanzi banci RON 77.009 320.646 291.691 189.294 238.182 270.212 281.804 274.898
Plati comisioane banci RON 123.003 92.279 215.262 93.391 105.784 118.874 114.126 109.229
Plati credite bancare investitii RON 290.401 0 0 0 0 0 5.154 0
Disponibil după plăţi către bănci RON 3.391.368 1.919.462 9.206.674 2.037.794 3.323.497 -1.407.631 -1.543.695 1.554.185
Plati conform Planului de reorganizare
Disponibil la sfârşitul lunii RON 4.168.498 6.087.960 15.294.634 17.332.428 20.655.925 19.248.294 17.704.600 19.258.785

Total încasări RON 25.229.519 23.768.573 37.163.810 24.346.227 25.141.342 27.132.393 27.166.635 26.809.439
Total plăţi RON 21.838.151 21.849.111 27.957.136 22.308.432 21.817.846 28.540.023 28.710.330 25.255.253
Balanta numerar /luna RON 3.391.368 1.919.462 9.206.674 2.037.794 3.323.497 -1.407.631 -1.543.695 1.554.185

82
Vom analiza în continuare datele din fluxul de încasări şi plăţi, prin comparaţie cu
bugetul de venituri şi cheltuieli pentru aceeaşi perioadă:

- Încasările în perioada de observaţie au însumat 216,4 mil. RON (aprox. 52 mil.


euro în 8 luni);
- în această perioadă societatea a reuşit să recupereze o parte din creanţele sale
anterioare;
- plăţile către furnizorii de marfă şi servicii aferente achiziţiilor au însumat 107,6
mil. RON; la acest capitol există diferenţe semnificative faţă de costul mărfii
vândute de societate, diferenţe care provin, în principal din faptul că:
o achiziţiile de stocuri realizate de societate nu s-au mai realizat la
aceleaşi niveluri – astfel stocurile de mărfuri ale societăţii la sfârşitul
lunii octombrie erau la nivelul de aprox. 147,9 mil. lei, în timp ce la
sfârşitul lunii mai stocurile societăţii sunt 127,8 mil. lei – reprezentând
astfel o diminuare cu 20 mil. RON;
o societatea s-a reorientat către achiziţia de stocuri din segmentul
medium-low (faţă de medium-high) în trecut, ceea ce înseamnă preţuri
mai mici de achiziţie (şi preţuri mai mici de vânzare, dar cu o marjă
mai bună).
- În ceea ce priveşte plăţile aferente activităţii curente societatea a achitat în
mod curent datoriile rezultate din activitatea de zi cu zi, cu excepţia TVA-ului
datorat bugetului statului;
- În ceea ce priveşte relaţiile societăţii cu băncile cu care are relaţii contractuale,
au fost achitate în perioada de observaţie toate comisioanele şi dobânzile
datorate.

Coroborând informaţiile de mai sus putem sintetiza că în perioada octombrie 2009 –


mai 2010, societatea a înregistrat o pierdere operaţională de aprox. 15 mil. RON (am inclus
aici pe lânga EBITDA şi veniturile şi cheltuielile privind dobânzile). În acelaşi timp însă
disponibilităţile băneşti ale societăţii au crescut cu aproximativ 17 mil. lei. Diferenţa de trend
se datorează noii politici de achiziţie a stocurilor şi amânării la plată a taxei pe valoarea
adăugată – măsură menită să asigure capitalul de lucru necesar în perioada de reorganizare.

7.1.3. Pasivul acumulat în timpul procedurii

În ceea ce priveşte pasivul societăţii acesta se compune din capitaluri proprii şi din
datorii. În ceea ce priveşte capitalurile proprii acestea înregistrează o valoare puternic
negativă. Această situaţie este generată de pierderile pe care le-a înregistrat societatea.
Analiza acestor pierderi este inclusă în secţiunea dedicată analizei performanţei societăţii pe
baza contului de profit şi pierdere.

În ceea ce priveşte datoriile societăţii având în vedere faptul că aceasta se găseşte sub
incidenţa legii insolvenţei vorbim despre un un nivel confirmat al acestora prin tabelul
definitiv al creanţelor (care a fost prezentat într-o secţiune distinct a planului de

83
reorganizare). De asemenea, modul în care va fi tratat acest pasiv prin planul de reorganizare
este prezentat într-o secţiune următoare.
Pentru scopul prezentei secţiuni vom evidenţia aici datoriile suplimentare
accumulate de societate în perioada de observaţie precum şi modul în care vor fi acestea
achitate pe perioada planului de reorganizare.

Astfel, din analiza evidenţelor contabile reiese că:


- societatea a achitat în mare parte mărfurile achiziţionate în avans sau s-a
aprovizionat în regim de consignaţie (stocurile sunt proprietatea furnizorului
dar sunt expuse spre vânzare în reţeaua Leonardo, fiind facturate şi achitate
doar pe măsura vânzării);
- datoriile aferente cheltuielilor curente ale societăţii sunt achitate în perioada în
care acestea intervin;
- singura poziţie în care societatea a acumulat datorii suplimentare faţă de
datoriile evidenţiate în tabelul definitive al creanţelor sunt cele de natură
fiscală;
- astfel, în perioada analizată datoriile fiscale ale societăţii au crescut cu
aproximativ 20 mil. lei., rezultând în special din TVA; din această valoarea
peste 65% reprezită TVA acumulat în perioada în care societatea a aplicat
procedura taxării inverse, conform legii (de la 07 octombrie până la 31.12.2009)
– situaţie care însemna că furnizorii trebuiau sa factureze fără TVA, în timp ce
societatea vinde produsele sale consumatorilor finali astfel încât trebuia să
colecteze TVA, în aceste condiţii, în lipsa TVA-ului deductibil afferent
achiziţiilor societatea a acumulat sume consistente de plată la TVA în termen
relative scurt.

Categorie de creditori Variaţie


Creditorii garantaţi -> -
Salariaţi -> -
Bugetul statului / Fd.spec. 20 mil. RON
Creditori chirografari -> -

Astfel, constatăm că evoluţia pozitivă a disponibilităţilor în perioada analizată este


însoţită şi de o creştere a datoriilor. Explicaţia pentru această situaţie este că în perioada de
observaţie societatea a implementat un nou model de business care presupune achiziţia
stocurilor de marfă cu plata în general pe loc sau chiar în avans, furnizorii fiind dispuşi într-o
mai mică măsură să extindă creditarea comercială (în plus faţă de sumele cu care aceştia s-au
înscris în tabelul creditorilor). Managementul societăţii a încercat în acelaşi timp să obţină
ceva pozitiv dintr-o astfel de situaţie fiind în permanenţă interesată de achiziţia unor stocuri
de la furnizorii care erau dispuşi să acorde discount-uri semnificative pentru plata pe loc,
ceea ce s-a reflectat şi în evoluţia marjei (vezi analiza contului de profit şi pierdere). Pentru
aceasta însă este necesar ca societatea să dispună de lichidităţi ridicate. În condiţiile în care,
societatea nu a avut la dispoziţie surse suplimentare de finanţare a activităţii singura
posibilitate de a asigura un nivel îmbunătăţit al disponibilităţilor era amânarea la plată a
datoriilor fiscale.

84
Societatea urmează să achite toate aceste datorii acumulate în perioada de
observaţie. Pentru bunul mers al activităţii şi astfel pentru asigurarea succesului planului
de reorganizare societatea va achita datoriile fiscale acumulate pe baza unui grafic de plăţi
trimestriale pe toată durata planului.

7.2. Durata de implementare a planului

Conform art. 95 alin. 3 din L85/2006, executarea planului de reorganizare se va


întinde pe o perioadă de 3 ani. În situaţia în care nu se vor găsi condiţii optime pentru
derularea componentelor mecanismului reorganizării, cu acordul a două treimi din creditorii
aflaţi în sold după trecerea a cel mult 18 luni, se va analiza oportunitatea prelungirii planului
cu încă 12 luni.

Această perioadă suplimentară va avea un dublu rol: pe de o parte de a acorda


timpul necesar finalizării unor tranzacţii imobiliare în cadrul activităţii de valorificare – în
condiţiile în care în mod normal o astfel de tranzacţie durează între 7-9 luni, iar pe de altă
parte de a putea beneficia de utilizarea profitului rezultat din activitatea de curentă în
vederea distribuirilor.

7.3. Mecanismul reorganizării

Mecanismul reorganizării are la bază elementele generatoare de surplus de numerar


care să fie destinat achitării pasivului asumat prin plan:
- excedentul rezultat din continuarea derulării activităţii curente;
- excedent rezultat din valorificarea prin vânzare a unor active excedentare;
- excedent rezultat din valorificarea terenului în suprafaţă de 24.698 mp situat
în Oradea, str. Clujului prin transformarea acestuia într-un spaţiu destinat
derulării unei activităţi de tipul „consignaţie auto”.
- Atragerea unuia sau mai mulți investitori terți, acționari sau creditori – ca
măsură alternativă, pentru situaţia în care va fi necesar, în funcţie de
rezultatele obţinute de societate în primul an al planului de
reorganizare.(varianta ce se va supune atenției creditorilor în sold).
- Darea in plata a unor active (cu acordul creditorului garantat).
- Fuziuni si divizari cu acordul creditorilor.

În ceea ce priveşte activitatea curentă societatea a întreprins multiple măsuri care


vizează restructurarea şi rentabilizarea activităţii, astfel încât aceasta să genereze un surplus
destinat acoperirii pasivului. Detalii cu privire la măsurile întreprinse şi modul de realizare a
acestui deziderat sunt prezentate în secţiunile următoare.

85
În ceea ce priveşte cea de-a doua sursă din cadrul mecanismului reorganizării, active
excedentare faţă activitatea curentă a societăţii sunt considerate a fi:
- teren intravilan Bucureşti – Bolintin Deal în suprafaţă de 40.702 mp.(se va
scoate la vânzare sau va fi luat în plata de catre creditorul garantat)
- teren intravilan Sânmartin în suprafaţă de 8.280 mp – acesta va fi propus spre
vânzare doar în ultima parte a perioadei de reorganizare, în măsura în care va
fi necesar;
- Autovehicule din parcul auto al societăţii.

Celelalte imobile deţinute de societate sunt considerate a fi parte din necesarul de


imobilizări aferente desfăşurării activităţii curente astfel încât acestea nu vor fi valorificate
decât în măsura în care celelalte surse de acoperire a pasivului prevăzute în plan se vor
dovedi insuficiente.

Valoarea de piaţă a imobilului propus spre vânzare (Bolintin Deal, Bucureşti)


conform raportului de evaluare întocmit de evaluatori independenţi este de 1.200.000 euro.

Terenurile vor fi puse în vânzare imediat după intrarea societăţii în perioada de


reorganizare, totuşi având în vedere intenţia societăţii de a valorifica aceste active în condiţii
de maximizare a venitului, vânzarea va avea loc în condiţiile unui marketing adecvat şi fără
presiunea timpului. Din acest motiv în fluxul de numerar încasările aferente acestor vânzări
au fost considerate doar pentru sfârşitul perioadei de 36 luni a planului de reorganizare.

Sumele încasate din valorificarea acestor active vor fi direcţionate înspre îndestularea
creditorilor în favoarea cărora există garanţii înregistrate asupra acestora.

86
Numãr Val. piata
Mijloc fix Descriere mijloc fix Datã act. Mdã CIB (Euro) %
inventar ValAchiziţie. AmortAcum. Val.contb CIN (Euro)

213300000000 MF0000278 IVECO 75E170MLL ZCFA75C0102373475 BH-07-GEW 30.11.2001 144.357,64 -144.357,64 0,00 RON 22.000 56% 9.735
213300000003 MF0000568 IVECO ML170E23 ZCFA1RGH002341662 BH07AKW 21.03.2000 68.700,20 -68.700,20 0,00 RON 30.000 69% 9.450
213300000004 MF0000569 IVECO EUROCARGO ZCFA1TJ012366212 BH-07-GEY 10.11.2000 107.410,44 -107.410,44 0,00 RON 35.000 56% 15.488
213300000007 MF0000572 REN.LAGUNA VF1B56J0523544193 CIL1870 BH02LOR 01.12.2000 56.593,11 -56.593,11 0,00 RON 12.000 70% 3.600
213300000009 MF0000574 REN.LAGUNA VF1B56J0523544209 BH-18-LEO 30.01.2001 63.198,94 -63.198,94 0,00 RON 12.000 69% 3.780
213300000011 MF0000576 IVECO 75E170 ZCFA75C0102363489 BH07GEX 25.07.2001 146.149,61 -146.023,56 126,05 RON 18.000 56% 7.965
213300000015 MF0000580 REN.MEGANE VF1KAONO525514482 BH-07-WLP 24.10.2001 43.603,72 -43.603,72 0,00 RON 12.000 56% 5.310
213300000017 MF0000582 REN.MEGANE VF1KAONO52551448 BH07WPS 12.11.2001 42.728,46 -42.728,46 0,00 RON 12.000 56% 5.310
213300000019 MF0000584 IVECO 75E17MLL ZCFA75C0102373474 BH07LAY 29.11.2001 144.357,64 -144.357,64 0,00 RON 18.000 56% 7.965
213300000020 MF0000585 IVECO 75E17MLL ZCFA75C0102373473 BH07LBA 29.11.2001 144.357,64 -144.357,64 0,00 RON 16.000 56% 7.080
213300000023 MF0000588 IVECO 35C13 ZCFC3591005363074 BH07LBB 29.12.2001 84.275,70 -84.275,70 0,00 RON 11.000 56% 4.868
213300000026 MF0000591 REN.MEGANE VF1KA050526697956 BH-07-RTE 20.05.2002 43.682,84 -41.621,01 2.061,83 RON 12.000 50% 6.000
213300000029 MF0000594 REN.MEGANE VF1KA050526892687 BH-07-UKD 10.08.2002 47.395,10 -47.395,10 0,00 RON 12.000 50% 6.000

TOTAL 1.136.811 92.550

87
Valoarea evaluată de piaţă a activelor mijloace de transport este de 92.550 euro.
Acestea urmează să fie introduse în procedură de valorificare imediată, însă din motive de
prudenţialitate, în fluxul de încasări şi plăţi am considerat o valoare de 43.000 euro.

Cu privire la terenul situat pe Calea Clujului (Oradea), intenţia managementului


societăţii este de a îl valorifica într-un mod superior. Terenul este localizat în centrul
comerţului auto din Oradea, majoritatea dealer-ilor auto fiind localizaţi în această zona.

Având în vedere această localizare strategică, terenul poate primi două destinaţii
interconectate:
- Spaţiu permanent de comercializare a autoturismelor second hand ale terţilor,
în regim consignatar:
o pentru vânzători avantajul este că maşina este vizibilă potenţialilor
clienţi întreaga saptămână (nu doar în ziua târgului de maşini), în plus
beneficiază de promovarea la vânzare prestată de operatorul locaţiei;
o pentru cumpărători, locaţia şi disponibilitatea permanentă a maşinilor
va reprezenta un atu;
o pentru operator veniturile vor fi reprezentate de comisioane aferente
vânzărilor şi/sau taxe de închiriere.
- Spatiu de inchiriere pentru firme de leasing

Această modalitate de operare va fi deosebit de interesantă pentru societăţile de


leasing care dispun la acest moment de stocuri mari de autoturisme, camioane, etc
reposedate în cadrul contractelor de leasing reziliate şi pentru care depozitarea şi vânzarea
reprezintă la acest moment o problemă.

Pentru dezvoltarea acestei noi afaceri sunt necesare lucrări de amenajare a terenului:
- Decopertare strat vegetal, nivelare, pietruire, compactare;
- Împrejumuire;
- Amplasarea instalaţiei de iluminat;
- Amplasarea a două birouri (tip container).

Costurile estimate pentru realizarea lucrărilor de amenajare sunt prezentate în


secţiunea dedicată necesarului investiţional al societăţii.

Veniturile estimate pentru această activitate sunt considerate în bugetul de venituri şi


cheltuieli şi în fluxul de încasări şi plăţi.

Prin această investiţie se obţine o sursă suplimentară de venit care va acoperi în


aproximativ 2 ani costurile legate de amenajarea terenului, în timp ce, în orice situaţie, aceste
costuri se regăsesc în valoarea majorată a terenului.

88
7.4. Măsurile de reorganizare judiciară

7.4.1. Măsuri privitoare la eficientizarea activităţii curente

Societatea a demarat ample măsuri de reorganizare a activităţii. Apreciem acest


proces ca fiind unul continuu, o parte din măsuri fiind implementate anterior deschiderii
procedurii insolvenţei continuate apoi după deschidere, iar unele măsuri sunt implementate
în perioada curentă sau în viitorul apropiat. Prezentăm în continuare doar un rezumat al
acestor măsuri, având în vedere că unele aspecte ţin de politica internă a societăţii şi nu sunt
informaţii publice.

Reducerea costurilor operaţionale

Una dintre cauzele care au condus la instaurarea insolvenţei societăţii a fost aceea a
creşterii costurilor operaţionale peste limitele suportabilităţii date de surplusul generat de
activitatea curentă. Din acest motiv, unul dintre obiectivele prioritare a fost acela al reducerii
costurilor operaţionale –ca măsură de diminuare a pierderilor.

Dintre aceste măsuri amintim:

- Reducerea semnificativă a costurilor legate de închirierea spaţiilor în care societatea îşi


desfăşoară activitatea;
• Reducerea s-a realizat prin mai multe modalităţi: renegocierea contractelor în
derulare, reducerea preţului chiriei pe mp, reducerea suprafeţei închiriate,
relocarea unor magazine în spaţii cu chirie mai redusă, închiderea unor magazine
în cazul în care nu s-a reuşit obţinerea unei chirii care să asigure sustenabilitatea
magazinului în raport cu potenţialul vânzărilor pentru locaţia respectivă;
• în urma renegocierilor de chirii – care se desfaşoară şi în prezent, s-au obţinut
deja reduceri de până la 30 %;
- reducerea cheltuielilor salariale, realizată atât prin reducerea personalului cât şi prin
implementarea unui nou model de salarizare:
• s-a urmărit alinierea la celelalte firme de retail, care oferă angajaţilor posibilitatea
de a performa şi de a fi răsplătiţi în funcţie realizări. Din această noua grilă de
salarizare am obţinut o reducere a costurilor între 23 - 26%, variaţia fiind în
funcţie de vânzările lunii pentru care se face analiza;
- Se analizează în continuare fiecare magazin în ceea ce priveşte nivelul chiriilor, costurile
de personal, fondul de marfă, amplasament şi vânzările realizate pentru a le
rentabiliza, iar acele magazine pentru care nu se justifică menţinerea, se vor închide.
- De la data intrării în insolvenţă şi până în prezent s-au deschis prudent şi în urma
analizei de piaţă 5 magazine, iar în perioada imediat următoare intenţionăm deschiderea
de magazine amplasate doar în centrele mari comerciale şi în oraşele în care aceste mall-
uri sunt primele pe piaţă ceea ce va modifica semnificativ vadul comercial în localitatea
respectivă.

89
- Externalizarea serviciilor de transport – această măsură a foat implementată deja în mare
parte, în perioada următoare fiind finalizată, societatea urmând să păstreze în interiorul
societăţii un număr redus de mijloace de transport; această externalizare a generat
reduceri semnificative de costuri şi de utilizări de resurse financiare rezultând din:
combustibili, asigurări, întreţinere şi reparaţii, impozite locale şi costuri salariale, în timp
ce prestarea acestor servicii de către terţi incumbă costuri mai reduse având în vedere
excedentul de mijloace de transport existent pe piaţă; la acest moment, pentru achitarea
pe loc a transportului se pot obţine reduceri inimaginabile în trecut, lipsa acută de
lichidităţi din piaţă împingând prestatorii la sacrificii enorme la nivel de marjă în
contrapartida unei lichidităţi imediate.

Măsuri de creştere a veniturilor

Concomitent cu măsurile de reducere a costurilor operaţionale societatea şi-a


îndreptat atenţia şi către capitolul vânzărilor, fără de care reducerea costurilor operaţionale
este în fapt inutilă.

Apreciind că piaţa a suferit mutaţii structurale, de anvergură şi că aceste mutaţii nu


sunt temporare, astfel încât să poată fi contracarate prin măsuri de reducere a preţului de
vânzare pe principiul ofertelor promoţionale (care oricum nu pot fi susţinute pe perioade
mai lungi de timp) societatea a demarat un program ambiţios prin care se realizează virarea
întregii activităţi de la orientarea către segmentul medium – high către segment de piaţă
medium – low. Această nouă abordare a pieţei implică o modificare a întregului circuit – de
la achiziţii până la modul de prezentare a mărfurilor în magazine.

S-au reconsiderat achiziţiile în sensul în care se achiziţionează stocuri de produse


orientate către acest segment de piaţă urmărit. De asemenea, sunt urmărite printr-o activitate
conştient organizată şi permanentă, vânzările speciale realizate de producători care, în
considerarea lichidităţii imediate, acceptă reduceri semnificative de preţ.

Prin aceasta nouă orientare societatea a intrat într-o altă zonă de concurenţă care este
reprezentată de operatori de mici dimensiuni care activează în spaţii inadecvate şi care au
putere mică de negociere, ceea ce ar pune societatea Leonardo în poziţia de câştigător de cotă
de piaţă.

În plus, în vederea optimizării stocurilor, s-a adoptat o politică mult mai prudentă de
achiziţie a stocurilor, astfel încât stocurile pentru fiecare sezon se achiziţionează în proporţie
de 50% la începutul sezonului, restul urmând să fie achiziţionat pe parcursul sezonului în
funcţie de nevoile de completare a stocurilor vândute.

În ceea ce priveşte modul de prezentare a produselor s-a implementat deja un nou


model de display al mărfurilor în magazine şi a fost introdus un nou concept de magazin –
respectiv, cel al magazinelor de tip outlet.

90
Introducerea unui sistem informatic care să asigure oferirea de informaţii în timp real
(de ex. urmărirea disponibilităţii articolelor pe mărimi), pentru o mai bună deservire a reţelei
de magazine şi implicit a vânzărilor.

Efectele aşteptate în urma implementării acestor măsuri sunt legate de stabilizarea


vânzărilor într-o piaţă caracterizată de scădere, de creştere a marjei brute aferente vânzărilor
şi de creştere a vitezei de rotaţie a stocurilor.

Modificarea structurii corporative a societăţii

O astfel de măsură este avută în vedere ca o soluţie alternativă. Oportunitatea acestei


măsuri va fi analizată împreună cu creditorii în funcţie de rezultatele obţinute de societate în
primul an al planului de reorganizare.

7.4.2. Necesarul investiţional al societăţii şi sursele de finanţare a acestuia

A. Amenajare teren situat în Oradea, Calea Clujului, jud. Bihor

- societatea intenţionează transformarea acestui teren, în prezent fără utilizare, într-un


centru de vânzări auto;
- activitatea va putea fi realizată prin mijloacele proprii ale societăţii, urmând să
dezvolte o activitate de consignaţie auto prin care posesorii de autoturisme
(instituţionali sau individuali) care doresc să vândă autoturismul, vor putea să
încheie un contract cu societatea prin care autoturismul va putea fi plasat în interiorul
acestui centru şi promovat la vânzare de către personalul specializat al societăţii,
urmând să achite aceste servicii sub forma unui comision (5%) din preţul de vânzare
al autoturismului; doar autoturismele selectate vor fi acceptate de către societate
pentru o astfel de procedură, pentru a evita încărcarea spaţiului cu autoturisme a
căror stare de funcţionare sau preţ solicitat de către vânzător să le facă prohibitive la
cumpărare şi astfel să ocupe în mod inutil spaţiul, fără şanse reale de a genera venit;
- alternativa mai simplă este aceea de a închiria spaţiul către terţi (care să realizeze o
astfel de activitate sau poate pentru o altă destinaţie), caz în care veniturile ar fi mai
mici; venitul poate fi estimate pornind de la un nivel de 0,50 euro pe mp suprafaţă
închiriată;
- având în vedere suprafaţa mare a terenului, există şi alternative de a realiza o
combinaţie între cele două activităţi, prin împărţirea terenului în zone.

Pentru realizarea acestei activităţi sunt necesare însă lucrări de amenajare a terenului.
Devizul estimativ pentru lucrările de amenajare se prezintă astfel:

91
costuri de amenajare cost / mp Valori Ron
decopertare 15 370.470
nivelare 8 197.584
pietris margaritar 18 mc / 100 bascule 400 40.000
manopera 3 74.094
panouri 254 *58 ron 58 14.732
poarta 8.600
container Birouri 8.600
autorizatii - 3.000
TOTAL 717.080

Lucrările de amenajare ar urma să dureze aproximativ 3 luni.

B. Amenajări sediu central:

Sediu Panait Cerna Valori Ron


Gard 85.231,30
Constructie Hala 410 mp 329.926,80
Cladirea D+P+3E 325.615,95
Total investitii planificate 740.774,05

Gardul este util pentru a proteja intrarea persoanelor străine (fiind distrus în prezent)
cât şi pentru o mai bună monitorizare a întregului depozit.
Clădirea de 410 mp va fi utilizată pentru a crea un nou spaţiu de depozitare propriu,
pentru a diminua costurile cu chiria cât mai mult posibil.
Clădirea D+P+3E va fi utilizată pentru:
- amenajarea arhivei societăţii
- depozitarea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar
- atelierul de reparaţii şi cosmetizare a articolelor găsite cu defecte minore
- depozitare a stocurilor .

Acest lucru eliberează aproximativ 2.000 mp de depozitare din depozitul iniţial ceea
ce presupune o estimare de reducere a chiriei cu aproximativ 34% din costurile privind
închirierea spaţiilor de depozitare.

C. Investiţii în IT – soft magazine şi soft de tip “business


intelligence”

Societatea are în vedere implementarea unui program de raportare care să asigure


informaţii în timp real, necesare pentru decizii rapide de business. De asemenea, societatea
are în vedere implementarea unui program pentru gestiunea magazinelor.

Obiectivul principal

92
Obiectivul principal al acestor funcţionalităţi este de a pune la dispoziţia
departamentelor un instrument de lucru care să permită gestiunea afacerii specifice de retail
de fashion – încălţăminte. Aceste funcţionalităţi trebuie să ducă la:
- creşterea vânzărilor,
- reducerea costurilor,
- optimizarea stocurilor,
- îmbunătăţirea controlului,
- integrarea cu sistemele existente.

Descriere funcțională

Modulele funcționale au fost definite pe baza experienței proprii a S.C. LEONARDO


S.R.L. precum și pe baza evaluării mai multor aplicații dedicate de retail de fashion. Astfel,
considerăm că aceste funcționalități trebuie să fie funcționalități standard. În unele cazuri,
modulele funcționale sunt definite la modul general, aceasta însemnând că furnizorul trebuie
să-și aducă aportul în definirea specifică a acestora, având la bază experiența sa. În cazurile
în care a fost necesar, definiția modulelor funcționale a fost completată cu specificații mai
detaliate.

Caracteristici generale

Sistemul trebuie să dispună de următoarele capabilități:


- să permită restructurarea și adaptarea continuă a organizației, conform dinamicii
legislației locale, a tendințelor economice și progresului tehnologic;
- să permită adoptarea de noi funcționalități prin mecanisme de configurare și nu prin
dezvoltarea de noi aplicații;
- furnizorul sistemului trebuie să asigure transferul către S.C. LEONARDO S.R.L. a
unui bagaj de cunosținte (know-how) specific afacerii de retail de fashion, necesare
controlului sistemului cu resurse proprii;
- să asigure obținerea următoarelor obiective majore:
o gestiunea centralizată a activității comerciale, a stocurilor și a vânzărilor;
o controlul centralizat al datelor necesare societății pentru rapoartele și
declarațiile fiscale;
o consolidarea datelor la sediul central;
o creșterea operativității în procesul decizional;
o fluentizarea circuitului informațional prin reducerea volumului documentelor
folosite;
o îmbunătățirea controlului prin gestiunea indicatorilor de plan/bugete.
- să poată gestiona integrat următoarele subiecte specifice comerțului de fashion:
o gestiunea articolelor pe variante (mărimi și culori);
o gestiunea imaginilor produselor;
o locuri de depozitare multiple până la nivel de raft;
o tipuri diferite de bunuri: mărfuri, ambalaje, materiale de expunere, obiecte de
inventar, etc.
o tipuri diferite de magazine: sezoniere, franciză etc.
Costul acestor investitiţii se ridică la aproximativ 100.000 euro.

93
D. Investiţii în sisteme de monitorizare a magazinelor şi spaţiilor de
depozitare

Societatea are în vedere implementarea unui sistem de camere video conectate la un


panou de comandă centralizat, sistem menit să asigure o mai bună monitorizare a activităţii
la nivelul întregii reţele.

Costul estimat pentru acest sistem este de 50.621 euro.

E. Reamenajări, renovări, redimensionări ale unităţilor de vânzare


existente

Societatea a întreprins şi în perioada de observaţie astfel de măsuri, întreaga reţea


fiind reanalizată şi s-a încercat reaşezarea acesteia. Deşi o mare parte a reţelei a beneficiat
deja de lucrări de renovare, reamenajare, redimensionare şi în unele cazuri de relocare sau
transformare în magazin de tip outlet, este foarte probabil ca astfel de măsuri să mai fie
necesare şi în viitor.

Tabelul următor prezintă sumele estimate a fi alocate pentru aceste investiţii în


perioada următoare:

Costuri cu amenajări, relocari si


transformari …
PERIOADA Valoare EUR Valoarea Lei
July-10 82.000,00 352.600,00
August-10 92.000,00 395.600,00
September-10 102.000,00 438.600,00
October-10 82.000,00 352.600,00
November-10 72.000,00 309.600,00
2010 430.000,00 1.539.400,00
February-11 92.000,00 395.600,00
May-11 82.000,00 352.600,00
July-11 102.000,00 438.600,00
November-11 82.000,00 352.600,00
2011 358.000,00 1.539.400,00
February-12 82.000,00 352.600,00
May-12 102.000,00 438.600,00
August-12 82.000,00 352.600,00
2012 266.000,00 1.143.800,00
February-13 85.000,00 365.500,00
August-13 75.000,00 322.500,00
2013 160.000,00 688.000,00
Grand Total 1.214.000,00 4.910.600,00

94
F. Investiţii în magazine noi

Societatea nu intenţionează în mod special extinderea reţelei, faţă de numărul de


locaţii existente în prezent. Totuşi, concomitent cu închiderea unor locaţii este foate probabilă
deschiderea unor locaţii noi, în zone mult mai bine cotate din perspectiva vadului comercial.
De exemplu în situaţia în care într-o localitate urmează să se deschidă un prim centru
comercial de anvergură, acesta este foarte probabil să polarizeze interesul populaţiei din
oraşul respectiv, astfel încât intrarea într-un astfel de centru este esenţială pentru societate.
Pornind de la aceste premise, în construcţia fluxului de încasări şi plăţi am avut în
vedere deschiderea de către societate a unui număr de 6 magazine pe an (3 magazine tip self
service şi 3 magazine tip outlet). De asemenea, s-a considerat că deschiderea acestor
magazine se va face numai în măsura în care va fi absolut necesar, prin aceasta înţelegând
situaţia în care societatea va închide o serie de magazine neperformante şi, pentru a menţine
cifra de afaceri (cu implicaţii deosebite inclusiv la nivelul marjei, ca urmare a discount-urilor
pe care le poate obţine societatea pe bază de volum de achiziţii) va deschide alte magazine,
printr-o poziţionare şi organizare superioară. Din acest motiv, pentru abordarea prudenţială
a construcţiei fluxului de încasări şi plăţi am considerat că aceste noi magazine nu vor
adăuga nici venituri suplimentare şi nici costuri suplimentare (chirii, personal, stocuri
suplimentare de alocat etc) fiind vorba de repoziţionări în piaţă, în schimb am prevăzut
alocarea unor resurse pentru deschiderea acestor magazine.
În baza experienţei anterioare s-au făcut estimări privind sumele necesare a fi alocate
pentru deschiderea unui nou magazin (pe fiecare tip în parte). Sumele au fost estimate la
nivelul unui an întreg (pe estimarea de 6 magazine pe an) şi redistribuite apoi la nivel de
trimestru, rezultând astfel sume necesare a fi alocate de aproximativ 95.000 euro/trimestru
pentru această activitate investiţională.

Considerăm că realizarea acestor investiţii este esenţială pentru realizarea bugetului


de venituri şi cheltuieli estimat pentru perioada planului de reorganizare şi deci, implicit şi
pentru realizarea distribuirilor propuse.

7.5. Previziuni privind bugetul de venituri şi cheltuieli pe perioada planului


de reorganizare

În cele ce urmează vom prezenta previziunile privind bugetul de venituri şi cheltuieli


al societăţii pentru perioada planului de reorganizare precum şi prezumţiile avute în vedere
la construcţia acestuia.

95
SC LEONARDO SRL Buget de venituri si cheltuieli previzionat
ANUL I ANUL II ANUL III
Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna
Luna 1 - 3 Luna 4 - 6 Luna 7 - 9 10 - 12 13 - 15 16 - 18 19 - 21 22 - 24 25 - 27 28 - 30 31 - 33 34 - 36
Venituri din vanzari de mărfuri 70.814.611 64.383.437 69.364.080 75.283.429 74.355.341 67.602.609 72.832.284 79.047.600 78.073.108 70.982.739 76.473.898 82.999.980
Venituri din prestari de servicii,
alte vanzari 21.240 63.720 63.720 63.720 63.720 63.720 63.720 63.720 63.720 63.720 63.720 63.720
Venituri din productia vanduta 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
CIFRA DE AFACERI 70.835.851 64.447.157 69.427.800 75.347.149 74.419.061 67.666.329 72.896.004 79.111.320 78.136.828 71.046.459 76.537.618 83.063.700
0
Costul vanzarilor 49.855.794 50.211.387 50.979.407 57.421.854 52.348.584 52.721.957 53.528.377 60.292.947 54.966.013 55.358.054 56.204.796 63.307.594
Costuri operationale 14.200.799 14.199.559 14.350.309 15.085.509 14.563.909 14.914.052 15.072.341 15.844.301 15.307.911 15.675.561 15.814.199 16.791.576

EBITDA 6.779.258 36.211 4.098.084 2.839.786 7.506.569 30.320 4.295.287 2.974.074 7.862.907 12.846 4.518.624 2.964.532

venituri exceptionale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4.306.935


cheltuieli exceptionale 129.000 129.000 133.300 135.450 135.450 135.450 139.965 142.223 142.223 142.223 146.963 149.334

venituri financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
cheltuieli financiare 1.251.244 1.259.800 1.269.403 1.332.289 1.281.556 1.285.290 1.290.123 1.356.154 1.302.884 1.306.805 1.311.880 1.381.211

amortizare 1.472.000 1.536.000 1.536.000 1.536.000 1.536.000 1.536.000 1.536.000 1.536.000 1.536.000 1.536.000 1.536.000 1.536.000

Profit Brut 3.927.013 -2.888.589 1.159.381 -163.953 4.553.562 -2.926.420 1.329.199 -60.302 4.881.800 -2.972.181 1.523.781 -102.013
Impozit pe profit* 0 0 0 0 425.198 0 0 0 541.279 0 0 0
Profit Net 3.927.013 -2.888.589 1.159.381 -163.953 4.128.364 -2.926.420 1.329.199 -60.302 4.340.522 -2.972.181 1.523.781 -102.013

96
Prezumţiile avute în vedere la construcţia bugetului de venituri şi cheltuieli sunt
următoarele:

Vânzări

Pentru a explica modul în care au fost estimate vânzările societăţii pentru perioada
următoare, facem mai întâi următoarele comentarii.

Societatea a avut în anii 2005 – 2008 o evoluţie explozivă în ceea ce priveşte acoperirea
teritorială, ajungând la un vârf de 169 magazine în decembrie 2008 – ianuarie 2009. În ceea ce
priveşte vânzările prin magazine anul 2008 a reprezentat vârful – şi anume aprox. 407
milioane lei. Expansiunea numărului de magazine şi a vânzărilor s-a suprapus peste
perioada de creştere macroeconomică. În ceea ce priveşte segmentul de piaţă ţintit de către
societate în perioda respectivă, acesta a fost segmentul medium / medium-high
corespunzător “păturii” de mijloc a populaţiei al cărei consum începuse să conteze.

Ulterior, societatea a intrat într-un program de restructurare (suprapus de la un


moment dat cu procedura insolvenţei), astfel încât până la finalul anului 2009 numărul de
magazine s-a redus până la 140, faţă de care variaţia ulterioară a fost nesemnificativă (136 în
decembrie, 138 în prezent).

Comparând numărul de magazine operaţionale în primele luni ale anului 2010


constatăm o reducere de aproximativ 20%, în timp ce pe măsură ce comparăm luni mai
apropiate constatăm că discrepanţa se reduce (9% în iunie 2010) atstfel încât în ritmul actual
societate va ajunge în lunile următoare la acelaşi număr de magazine pe care îl avea în
perioada similară a anului anterior. Din punct de vedere ale acoperirii teritoriale societatea
şi-a păstrat forţa şi canalele de vânzare la aproximativ acelaşi nivel din august 2009 încoace,
însă a operat modificări în reţea în sensul relocării unor magazine, închiderea completă a
unor şi deschiderea altor magazine, reducerea suprafeţei, conversia unor magazine din
varianta clasica în varianta outlet, aşadar numărul de magazine este aproximativ acelaşi dar
componenţa este îmbunătăţita.

În ceea ce priveşte orientarea de piaţă, societatea a virat semnificativ în sensul că


segmentul primordial urmărit de societate în acest moment este cel medium – low.
Managementul societăţii apreciază că la acest moment niciun un competitor nu deţine mai
mult de 5% cotă de piaţă, şi că sunt foarte mulţi competitori dar cu putere mică asftel încât
orientarea către massmarket poate adduce beneficii substanţiale societăţii prin lărgirea bazei
de clientelă şi câştigarea de cotă de piaţă în detrimentul jucătorilor mici şi foarte mici care nu
vor putea concura cu Leonardo la capitolul achiziţii (discount-uri pe bază de volume).

Acest proces nu poate fi însă implementat într-un termen foarte scurt. Societatea este
în prezent într-o faza de tranziţie având încă în stoc produse cu preţ de achiziţie (şi deci şi de
vânzare) mai ridicat – produse care se adresează segmentului de consumatori cu putere
medie de cumpărare, urmând ca pe măsură ce aceste stocuri sunt lichidizate să se
achiziţioneze în schimb produse la preţuri mai mici care să fie mai attractive în noile condiţii
de piaţă.

97
În plus, au fost introduse game noi de articole:
- Încălţăminte sport;
- Marochinărie;
- Accesorii pentru încălţăminte şi marochinărie.

Considerând că societatea va avea:


- aceeaşi prezenţă teritorială (ca număr de magazine) dar cu o componenţă
îmbunătăţită (ca locaţie, orientare şi display al mărfurilor);
- o orientare modificată în piaţă către o pătură mai largă de consumatori şi pe un
segment unde competiţia este distribuită într-un număr foarte mare de participanţi;
- o gamă lărgită de produse,

putem concluziona că există premise pentru ca societatea să recupereze în


următoarele luni vânzările pierdute.

Din aceste considerente, vânzările societăţii au fost estimate în felul următor:

- vânzările ar urma să fie comparabile în toamna anului 2010 cu vânzările din toamna
anului 2009 (aproximativ 98%);
- pentru anul 2011 s-a prevăzut per total o creştere uşoară – de 3% faţă de cifrele
realizate în 2010, creştere care va fi mai vizibilă începând cu a doua parte a anului;
- pentru anii următori s-a estimate o creştere cu 5% a vânzărilor în fiecare an
comparativ cu anul anterior;
- creşterile sunt aşteptate din creşterea cotei de piaţă a societăţii pe acest nou segment
şi dintr-o posibilă revenire a consumului în 2011 faţă de 2010.

În ceea ce priveşte sezonalitatea vânzărilor am considerat că aceasta îşi va păstra


aceeaşi curbă ca în anii anteriori. Graficele următoare arată evoluţia vânzărilor lunare în anii
2007 – 2009:

98
Se observă astfel că anul începe cu vânzări slabe care cresc uşor până în lunile aprilie
– mai, după care vânzările intră în declin. Luna august este o lună bună în vânzări datorită
promoţiilor agresive practicate în această perioadă, după care vânzările au o tendinţă uşor
descrescătoare până în luna decembrie când se înregistrează cele mai mari vânzări ale
anului. Luna noiembrie a anului 2009 este considerată o excepţie faţă de normal, vânzările
scăzute fiind generate de alte cauze – lichiditatea extrem de scăzută de la începutul toamnei
şi intrarea societăţii în procedura insolvenţei a generat sincope în aprovizionare dar şi faptul
că noiembrie 2009 a fost o lună neobişnuit de caldă astfel încât clienţii nu au fost tentaţi să
achiziţioneze încălţăminte pentru sezonul rece.

Pentru perioada următoare sezonalitatea este surprinsă în graficul următor:

Se observă astfel că s-a păstrat în linii mari sezonalitatea anterioară. Ca şi comparaţie


valorică vârful de vânzări din 2008 nu va mai fi însă atins în următorii 3 ani. Graficul
următor compară anul 2008 ca vârf al vânzărilor din istoric cu anul 2013 – vârf al vânzărilor
din perioada previzionată.

99
Astfel doar vânzările lunii decembrie 2013 vor fi comparabile cu cele ale lunii
decembrie 2008.

În plus faţă de vânzările activităţii curente, am prevăzut pe perioada planului


realizarea unui venit suplimentar din valorificarea superioară a terenului care va fi amenajat
şi transformat într-un centru de vânzări auto second hand. Venitul considerat a fost estimat
pornind de la varianta minimală de închiriere la un preţ de 0,5 euro pe mp. Suprafaţa
terenului este de aproximativ 25.000 mp, însă s-a considerat că suprafaţa efectiv închiriabilă
este de aproximativ 40% restul urmând să fie afectat de căile de acces din interiorul
terenului, spaţii commune, spaţii de utilităţi, etc. Veniturile au fost considerate doar după
perioada prevăzută pentru amenajarea locaţiei, respective începând cu ianuarie 2011.

Marja

Asupra acestui capitol al activităţii societăţii sunt îndreptate eforturi deosebite şi sunt
aşteptate îmbunătăţiri semnificative faţă de perioada anterioară.
Marja comercială diferă de la o lună la alta fiind un important element al politicii de
marketing şi vânzări.
Premisele de la care s-a pornit în estimarea marjei pentru perioadele viitoare sunt
legate în principal de reorientarea societăţii către produsele cu preţuri mici care permit în
acelaşi timp şi un nivel semnificativ mai mare al marjei. În plus, stabilizarea lichidităţii
societăţii (datorită reducerii presiunii din partea creditorilor în perioada de observaţie)
permite în prezent societăţii să caute şi să achiziţioneze pachete de stocuri de la acei furnizori
care sunt dispuşi să acorde discount-uri suplimentare pentru plata în avans a produselor.
Marja realizată de societate în perioada ianuarie – mai 2010 este net superioară faţă de
realizările din perioade similare din anii 2009 şi 2008 şi se apropie de nivelul realizat în 2007.
Se aşteaptă o îmbunătăţire în continuare a acestui indicator – aşteptări care pot deveini
realitate, dacă reţinem faptul că încă societatea nu s-a debarasat complet de stocurile
anterioare care au avut preţuri mari de achiziţie şi ca atare nu permite marje satisfăcătoare în
actualele condiţii de piaţă în care piaţa este extreme de sensibilă la preţ (fiind principalul
criteriu de alegere a cumpărătorului).
Marja este de asemenea supusă sezonalităţii ca urmare a politicii interne de
marketing a societăţii. Graficul următor sugerează modul de variaţie a marjei pe parcursul
unui an.

100
În anii următori (2011 – 2013) nu se prevăd modificări semnificative în ceea ce
priveşte marja.
Notă: în tabelul anterior, costurile vânzării include pe lângă costul mărfii vândute şi costurile
legate de închirierea spaţiilor utilizate de societate precum şi utilităţile aferente acestor spaţii.

Costuri operaţionale

Societatea a derulat ample măsuri de restructurare, măsuri care au fost direcţionate în


special către reducerea costurilor de funcţionare (vezi secţiunile anterioare). Ca urmare a
acestor măsuri costurile operaţionale au scăzut cu peste 30% în decurs de 1 an.

Aşa cum am arătat în secţiunea anterioară, societatea implementează în continuare


măsuri care pe termen scurt vor reprezenta consum de resurse (investiţii în amenajări,
relocări, mobilier, implementarea unor sisteme informatice, externalizarea completă a
transporturilor, etc) dar în schimb acestea vor conduce la scăderea costurilor de funcţionare
astfel încât se consideră că există rezerve în continuare de reducere costurilor operaţionale de
până la 15%.

Principalele costuri de funcţionare sunt:


- cheltuielile privind personalul;
- servicii prestate de terţi

Ulterior, pe măsura creşterii vânzărilor (5% anual) a fost considerată o creştere în


aceeaşi măsură a costurilor de funcţionare.

În cadrul liniei de alte impozite şi taxe plătite bugetului de stat au fost considerate şi
creşterile de impozite locale aferente creşterii de valoare contabilă a imobilului sediu al
societăţii, ca urmare a recepţiei lucrărilor de amenajare realizate deja dar încă nerecepţionate.
EBIDTA.

101
Nivelul EBIDTA estimată a fi realizat se situează în jurul valorii de 5% pe an, care
urmează a fi atins treptat.

În ceea ce priveşte alte categorii de venituri şi cheltuieli pentru perioada viitoare au


fost estimate astfel:
- cheltuieli excepţionale – acestea sunt în fapt cheltuieli neprevăzute, pentru care s-a
estimat un nivel de 10.000 euro / lunar (urmând ca acestea să crească ulterior în ritm
cu celelalte cheltuieli generale).
- cheltuieli privind dobânzile – au fost considerate dobânzile bancare în cuantumul
înregistrat de acestea în perioada curentă (deşi acestea ar trebui să aibă o tendinţă
descrescătoare pe măsură ce societatea va efectua plăţi de capital către creditorii
bancari);
- alte cheltuieli financiare – în această linie am inclus o estimare privind costurile
privind diferenţele de curs valutar; în istoric în cadrul cheltuielilor privind diferenţele
de curs valutar sunt incluse două categorii de diferenţe de curs:
o diferenţe de curs efective: aferente plăţilor datoriilor (respectiv încasării
creanţelor) exprimate în valută;
o diferenţe de curs potenţiale – reprezentând reevaluarea datoriilor şi creanţelor
în valută la cursul de schimb valabil de la sfârşitul fiecărei luni.
- Raportat la aceste diferenţe de curs, apreciem că în viitor, datorită consolidării
datoriilor faţă de furnizorii externi la cursul de la data deschiderii procedurii, o parte
semnificativă a cheltuielilor înregistrate în trecut nu vor mai apărea în contul de
profit şi pierdere al societăţii;
- Vor rămâne în schimb cheltuieli cu diferenţe de curs rezultând din tranzacţiile
curente ale societăţii, astfel încât am estimat un nivel al costurilor calculate în strânsă
legătură cu costul mărfurilor (întrucât în general faţă de achiziţiile şi plăţile facturilor
externe apar diferenţe de curs mai frecvente şi mai importante); sumele sunt calculate
ca procent din costul mărfii vândute (aceasta fiind linia care reflectă mărfurile la preţ
de achiziţie).
- În plus, am considerat costuri privind amortizarea – la nivelul costurilor curente
(oricum această linie nu are corespondent în fluxul de numerar al societăţii).

7.6. Previziuni privind fluxul de încasări şi plăţi pe perioada planului de


reorganizare

102
Flux de numerar previzionat
ANUL I ANUL II ANUL III
Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna
1-3 4-6 7-9 10 - 12 13 - 15 16 - 18 19 - 21 22 - 24 25 - 27 28 - 30 31 - 33 34 - 36
Disponibil la inceputul
perioadei 24.688.909 37.575.957 12.693.531 27.179.420 15.272.954 35.008.342 9.005.574 24.765.982 12.221.458 33.739.873 7.461.613 21.330.709
INCASARI VANZARI 87.836.455 79.914.475 86.090.472 93.430.465 92.279.636 83.906.248 90.391.045 98.098.037 96.889.667 88.097.610 94.906.646 102.998.989

Plati furnizori de marfa, chirii


si utilitati aferente 43.696.056 81.839.048 46.776.164 80.462.001 45.973.859 86.024.000 49.207.972 84.578.101 48.365.552 90.418.201 51.761.371 88.900.007

Plati aferente costurilor


operationale 15.267.675 15.286.173 15.413.583 16.268.687 15.640.048 16.056.080 16.189.862 17.087.721 16.441.649 16.878.484 16.984.774 18.134.382
Plati TVA activitatea curenta 7.299.811 1.194.068 2.436.745 2.106.465 4.364.322 1.247.155 2.533.952 2.315.700 3.400.728 0 5.654.486 3.679.542
Plati impozit pe profit -
activitatea curenta 0 0 0 0 425.198 0 0 0 541.279 0 0 0

Surplus numerar in perioada


curenta 21.572.913 -18.404.814 21.463.979 -5.406.689 25.876.209 -19.420.988 22.459.259 -5.883.484 28.140.461 -19.199.072 20.506.016 -7.714.941

Credite acordate altor entitati


(ex.credite comerciale) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Incasari venituri financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


plati cheltuieli financiare 406.244 409.800 414.403 477.289 426.556 430.290 435.123 501.154 447.884 451.805 456.880 526.211

Fluxul de numerar aferent


activității investitionale -2.994.759 -996.464 -1.487.008 -943.144 -505.920 -943.144 -1.049.784 -943.144 -505.920 -959.140 -505.920 4.834.680
incasari din vanzari de active 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5.301.360
plati CAPEX 2.994.759 996.464 1.487.008 943.144 505.920 943.144 1.049.784 943.144 505.920 959.140 505.920 505.920

103
Flux de numerar previzionat
ANUL I ANUL II ANUL III
Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna
1-3 4-6 7-9 10 - 12 13 - 15 16 - 18 19 - 21 22 - 24 25 - 27 28 - 30 31 - 33 34 - 36

Alte cheltuieli neprevazute 159.960 159.960 165.292 167.958 167.958 167.958 173.557 176.356 176.356 176.356 182.234 185.174
0
Plata datorii 3.877.334 3.664.599 3.664.599 3.664.599 4.473.665 4.473.665 4.473.665 4.473.665 7.305.396 7.305.396 7.305.396 12.426.156
Plata TVA acumulat in
observatie 1.020.099 1.020.099 1.020.099 1.020.099 1.700.165 1.700.165 1.700.165 1.700.165 4.080.396 4.080.396 4.080.396 4.080.396
Plata creante garantate /
bugetul statului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5.120.760
Plata catre banci - capital +
dobanzi 2.644.500 2.644.500 2.644.500 2.644.500 2.773.500 2.773.500 2.773.500 2.773.500 3.225.000 3.225.000 3.225.000 3.225.000
Plata creante salariale 164.515
Plata creante EFG Leasing 48.220
Surplus / deficit numerar in
perioada - nivel II 14.134.615 -23.635.638 15.732.677 -10.659.679 20.302.110 -25.436.046 16.327.130 -11.977.802 19.704.905 -28.091.769 12.055.586 -16.057.042
Surplus / deficit cumulat 38.823.524 15.187.886 30.920.563 20.260.884 40.562.994 15.126.948 31.454.078 19.476.276 39.181.181 11.089.412 23.144.998 7.087.956

104
Comentarii cu privire la modul de construcţie a fluxului de încasări şi plăţi

Fluxul de încasări şi plăţi a fost construit după metoda directă. Astfel, construcţia
fluxului de numerar are la baza bugetul de venituri şi cheltuieli al societăţii:
- Încasările din vânzări de mărfuri sunt corelate în mod direct cu veniturile din vânzări
de mărfuri la care se adaugă TVA; având în vedere că veniturile sunt reprezentate
doar de vânzările din magazine pentru care încasarea vânzării este pe loc sau, în
cazul vânzărilor cu plata cu card bancar, în câteva zile lucrătoare, am considerat că
veniturile din vânzări se transformă în încasări în aceeaşi lună;
- În ceea ce priveşte plăţile către furnizorii de marfă modul de determinare a acestora
este ceva mai complex, în sensul că ţine cont de mai mulţi factori:
o Modul de achiziţionare a mărfurilor;
 există două sezoane de vânzări pe an – sezonul cald care se întinde
(aproximativ) din martie până august şi sezonul rece din septembrie
până în februarie;
 corespunzător acestor perioade societatea se aprovizionează
constituindu-şi stocurile în funcţie de aceste sezoane;
 achiziţia pentru sezonul rece se face în luna august în proporţie de 30%
din stocurile estimate a fi vândute în sezon, apoi în luna septembrie se
achiziţionează încă 25%, urmând ca diferenţa de stocuri previzionate a
fi vândute în sezonul rece să fie achiziţionată în perioada octombrie –
decembrie;
 achiziţia pentru sezonul cald începe în luna februarie în proporţie de
30% din stocurile estimate a fi vândute în sezon, apoi în luna martie se
achiziţionează încă 25%, urmând ca diferenţa de stocuri previzionate a
fi vândute în sezonul cald să fie achiziţionată în perioada aprilie- iulie;
o o creştere a vitezei de rotaţie a stocurilor – concretizată într-o diminuare a
stocurilor existente; în momentul de faţă societatea operează cu o viteza de
rotaţie de aproximativ 2,2 ori pe an a stocurilor, urmând să ajungă la o viteză
de rotaţie de 3 ori pe an până la sfârşitul anului 2013;
o faţă de valorile determinate pentru achiziţiile nete (achiziţii de stocuri minus
reduceri de stocuri) s-a considerat în plus cota de TVA; în fapt, la unele
achiziţii în realitate se va aplica regimul de taxare inversă – în speţă pentru
achiziţiile intracomunitare; pentru acestea însă va creşte în mod
corespunzător TVA-ul de plată din perioada respectivă întrucât TVA-ul
deductibil este mai redus, astfel încât pentru scopul fluxului de numerar
rezultatul este acelaşi indiferent dacă considerăm TVA la achiziţii sau
prevedem taxarea inversă.

Plăţile aferente contractelor de închiriere şi utilităţilor implicite au fost considerate la


plată în aceeaşi lună în care se înregistrează cheltuiala.

Graficul următor arată evoluţia stocurilor pe perioada planului de reorganizare.

105
Pentru costurile generale am considerat că plăţile se vor realiza în aceeaşi lună în care
se înregistrează costurile aferente. Pentru cheltuielile purtătoare de TVA am adăugat cota
corespunzătoare.

În ceea ce priveşte plăţile de TVA către bugetul statului acestea sunt determinate
ţinând cont de TVA-ul la vânzări şi TVA-ul la achiziţii şi cheltuieli, de principiul de
compensare a TVA-ului de recuperate din perioadele anterioare cu TVA-ul de plată din
perioadele curente; în plus am considerat exigibilitatea plății TVA-ului în luna următoare
faţă de luna exigibilității taxei.

Cu privire la fluxul de numerar aferent activităţilor investiţionale acesta este construit


în baza estimărilor privind necesităţile investiţionale ale societăţii în perioada viitoare,
conform datelor disponibile la acest moment pentru planul de investiţii pentru următorii ani
detalii sunt disponibile în secţiunea cu privire la activitatea investiţională a societăţii pe
perioada planului.

Veniturile din activitatea investiţională sunt legate de vânzarea activelor care nu sunt
esenţiale reorganizării activităţii societăţii.

- teren – Bucureşti, Bolintin Deal; terenul nu este esenţial pentru activitatea curentă a
societăţii ca urmare va fi propus pentru vânzare; valoarea estimată a fi obţinută din
vânzare a fost considerată a fi valoarea de piaţă, conform raportului de evaluare
întocmit de evaluatorul independent, respectiv suma de 1.200.000 euro; terenul este
afectat de sarcini în favoarea creditorului bugetar, motiv pentru care sumele rezultate
în urma vânzării terenului vor fi direcţionate către acest creditor.
- pentru acest teren se propune si darea în plata cu acordul creditorului garantat.
- autovehicule aflate în parcul auto al societăţii, dar care nu mai reprezintă aceeaşi
utilitate ca în trecut având în vedere eforturile depuse de societate pentru
externalizarea activităţii de transport (detalii în tabelul următor).

106
Promovarea spre vânzare a acestor active va începe imediat după intrarea societăţii în
perioada de reorganizare dar din motive de abordare prudenţială a estimărilor privind
fluxul de încasări şi plăţi, am considerat că încasările vor avea loc în ultimul trimestru al
planului de reorganizare.

Cu privire la fluxul de numerar din activitatea financiară – aici am considerat doar


costurile legate de diferenţele de curs valutar.

Plăţile privind dobânzile sunt considerate a fi incluse în plăţile lunare către creditorii
bancari. Aici am considerat că plăţile se vor realiza sub forma unor plăţi fixe către creditorii
bancari, astfel:

- 205.000 euro pe lună, în primul an al planului de reorganizare;


- 215.000 euro pe lună, în anul al II lea al planului de reorganizare;
- 250.000 euro pe lună, în anul al III lea al planului de reorganizare

Această sumă lunară se împarte între creditorii bancari, în funcţie de ponderea


fiecărui creditor bancar în totalul sumelor datorate de societate către creditorii bancari.
Secţiunea plăţi datorii include:
- plăţile privind datoriile acumulate de societate în perioada de observaţie rezultate din
TVA;
- plata creanţelor bugetare garantate – respectiv suma de 1.200.000 euro, în echivalent
lei – corelată cu încasarea sumei din vânzarea activului teren situat în Bucureşti, sat
Bolintin Deal (teren afectat de garanţie în favoarea creditorului bugetar);
- plata creanţelor salariale – în primul trimestru al planului
- plăţile către creditorii bancari (conform tabelul următor și anexa):

107
CREANŢA CREANŢA
Rata Ramas de Rata Ramas de Rata Ramas de Platit in
LUATA IN LUATA IN % DIN
Nr CREDITOR OBSERVAŢII calculata plata dupa calculata plata dupa calculata plata dupa cadrul celor
CALCUL CALCUL GRUPĂ
anul 1 anul I anul 2 anul 2 anul 3 anul 3 3 ani de plan
RON EUR
BRD GROUPE
1 SOCIETE GENERALE 36,491,070.74 8,551,325.37 44.507%
SA 91,239.91 7,752,179.47 95,719.43 6,906,545.59 111,325.63 5,867,469.90 3,579,419.65
descoperit de cont
1,535,481.90 1.873% integral
nr.320/17.12.2007 359,825.16 3,839.22 327,799.47 4,047.48 293,491.22 4,730.74 250,609.46 151,409.30
suma totala contract 22.824.870,64 ron
linie de credit din care luat in calcul suma de 4.723.870
20,158,170.45 24.586%
nr.268/01.11.2007 eur ca fiind aferenta creditului (restul
4,723,870.00 sunt scrisori neexecutate) 50,402.18 4,280,385.68 52,851.73 3,811,614.88 61,438.88 3,236,521.47 1,976,313.51
credit investitii
4,139,576.42 5.049% integral
nr.269/01.11.2007 970,069.23 10,350.33 874,287.61 10,795.20 774,315.45 12,481.08 653,811.31 403,519.29
credit investitii
10,657,841.97 12.999% integral
nr.326/18.12.2007 2,497,560.98 26,648.18 2,269,706.71 28,025.03 2,027,124.03 32,674.92 1,726,527.66 1,048,177.55
UNICREDIT TIRIAC
2 18,138,615.66 4,250,607.10 22.123%
BANK SA 45,352.62 3,870,215.60 47,787.19 3,463,433.98 55,826.60 2,956,028.87 1,787,596.88
suma de 2.456.481,45 eur - din ultimul
linie de credit contract de credit din care am scazut
10,197,551.52 12.438%
nr.FN/09.08.2004 suma de 284.991,77 ron (scrisoare de
2,389,696.42 garantie neexecutata) 25,497.30 2,185,244.57 26,982.14 1,964,028.76 31,657.90 1,683,688.18 1,009,648.03
linie de credit nr.
2,709,953.90 3.305% integral
ORAD/60/2008 635,051.18 6,775.79 580,719.01 7,170.38 521,931.90 8,412.95 447,432.63 268,309.47
credit investitii
5,231,110.24 6.380% integral
nr.ORAD/5/28.08.2007 1,225,859.50 13,079.53 1,104,252.02 13,634.67 977,473.32 15,755.75 824,908.06 509,639.39
suma totala 4.266.936 eur solicitata din
3 RBS BANK SA 17,787,365.25 21.695% care am scazut suma de 420,930.87 lei
4,168,295.00 scrisori de garantie neexecutata 44,474.38 3,726,630.21 46,014.28 3,273,725.86 52,768.72 2,741,133.11 1,719,088.50
suma de 1.842.567,76 EUR - cf ultimului
4 BANCPOST SA 7,862,789.40 9.590% contract de credit (din contractul initial
1,842,567.76 s-a achitat o rata de 56.920,78 eur) 19,659.61 1,687,639.42 20,838.00 1,519,270.04 24,488.90 1,304,601.27 779,838.05
BANCA ITALO
5 1,709,164.60 2.085% integral
ROMENA SPA 400,526.00 4,273.48 375,876.93 4,641.11 346,807.96 5,590.15 305,450.79 174,056.93
205,000.0 215,000.0 13,174,683.9
TOTAL GRUPĂ 81,989,005.66 19,213,321.22 100.00% 17,412,541.64 15,509,783.42 250,000.00 8,040,000.00
0 0 2

108
Concluzii cu privire la bugetul de venituri şi cheltuieli şi fluxul de încasări şi plăţi

Bugetul de venituri şi cheltuieli şi fluxul de încasări şi plăţi au fost construite pe baze


raţionale pornind de la rezultatele societăţii din perioada de observaţie şi din măsurile luate
sau preconizate a fi luat în perioada imediat următoare.

Vânzări

Cu siguranţă ca în anul 2010 nu vom avea o revenire pe creştere a pieţei de profil.


Estimările generale ale pieţei sunt că aceasta vă cunoaşte din nou un trend crescător abia
începând cu anul 2011. Rămâne însă incert ritmul de creştere, şi va depinde în mare măsură
de evoluţia la nivel macroeconomic şi de revenirea consumul privat. Bugetul de venituri şi
cheltuieli al societăţii prevede o majorare anuală a vânzărilor cu 3-5% începând cu anul 2011.

Stocuri

Se consideră că societatea operează în prezent cu stocuri ridicate şi că există o marjă


largă de îmbunătăţire a activităţii cu impact direct asupra disponibilităţilor băneşti. Fluxul de
numerar porneşte de la premisa unei îmbunătăţiri a vitezei de rotaţie a stocurilor de la aprox.
2,2 ori pe an până la de 3 ori pe an. Această îmbunătăţire este aşteptată a fi realizată ca
urmare a lichidizării stocurilor vechi şi a achiziţionării unor stocuri adaptate politicii actuale
de vânzări a societăţii (orientare către segmentul mass market, medium low).

Marja

Există o anumită expectanţă în ceea ce priveste creşterea marjei medii de realizat din
vânzarea mărfurilor iar creşterile bugetate au la bază presupuneri legate de:
- Reorientarea societăţii către produse cu preţuri joase şi care permit o marjă
îmbunătăţită;
- reducerea densităţii concurenţiale a pieţei de profil;
- pe segmentul pe care operează în prezent societatea (medium-low) concurenţa este
reprezentată (cu excepţia a câţiva jucători) de microoperatori cu putere mică de
achiziţie, ceea ce poate oferi societăţii o poziţie privilegiată în ceea ce priveşte
achiziţiile: discount-uri pe bază de volum şi pentru plata pe loc.

Limitări şi riscuri rezultă din două direcţii:


- recenta modificare fiscală – astfel, pentru a nu inhiba şi mai mult consumul, Leonardo
ca şi majoritatea retailer-ilor, a decis să nu transfere, cel puţin deocamdată, asupra
consumatorilor modificarea de taxă; pe de altă parte societatea adoptă măsuri care să
îi protejeze marja astfel încât rămâne de văzut care va fi în final efectul asupra
profitabilităţii.
- Vânzarea stocurilor în sezonul pentru care acestea sunt achiziţionate; pe măsură ce
stocurile rămân nevândute de la un sezon la altul, pentru a le lichidiza societatea este
nevoită să reducă preţul ceea ce afectează marja.

109
Limitări Interne

În vederea limitării pierderilor, societatea a operat şi reduceri considerabile cu privire


la nivelul salariului mediu pe angajat, ceea ce este posibil să afecteze gradul de motivare al
personalului. Pe de altă parte, nici alternativele nu mai sunt atât de “la îndemână” pentru
personalul angajat, totuşi riscul de pierdere a personalului de calitate sau de lipsă de
motivaţie a acestora persistă, motiv pentru care conducerea societăţii trebuie să acorde o
atenţie deosebită faţă de acest aspect al activităţii sale.

Comparativ cu 2009, gradul de motivare şi atmosfera în cadrul societăţii putem


aprecia că s-a imbunătăţit. Dacă în 2009 situaţia era incertă şi confuză acum lucrurile s-au mai
aşezat, situaţia este cunscută şi acceptată de personal şi management, vânzările încep să
crească din nou, există o atitudine de coeziune şi solidaritate a personalului şi
managementului pentru depăşirea situaţiei dificile.

Rămâne de observat (probabil în scurt timp) dacă personalul rămas alături de


societate este destul de perfomant.

Costuri operaţionale

Acestea au fost estimate pornind de la nivelul actual al necesităţilor firmei. Faţă de


nivelurile prezente au fost estimate reduceri suplimentare în zona costurilor salariale şi în
zona costurilor legate de închirierea spaţiilor de funcţionare şi utilităţile aferente acestora.
Aceste reduceri ar urma să fie realizate într-un termen de aproximativ 6 luni. Există însă
incertitudini cu privire la succesul integral al măsurilor de reducere a acestor costuri şi / sau
de impactul acestor măsuri asupra capacităţii de vânzare a societăţii.

Consideraţii cu privire la soldul final al disponibilităţilor băneşti

- construcţia bugetului de venituri şi cheltuieli precum şi a fluxului de încasări şi plăţi a


pornit de la estimări privind evoluţia viitoare a societăţii, după care au fost aşezate
distribuirile de efectuat către creditori în funcţie de disponibilul rezultat;
- de asemenea, sa ţinut cont de principiul continuităţii activităţii astfel încât nu s-a
utilizat integral disponibilul de numerar al societăţii din anumite perioade dacă
ciclicitatea vânzărilor şi aprovizionărilor arăta că în perioada următoare societatea va
avea un deficit de numerar care trebuie finanţat din surplusul realizat anterior;
- în acelaşi mod trebuie interpretat şi disponibilul estimate pentru ultima lună a
planului de reorganizare; astfel, suma de 7,6 milioane lei nu a fost distribuită către
creditori întrucât această sumă este absolut necesară pentru plăţile scadente în
următoarea lună;
- dintre plăţile estimate la acest moment cu scadenţă imediată (după ultima lună de
plan) menţionăm:
o TVA afferent vânzărilor lunii octombrie în sumă de aprox. 2,4 mil. lei;
o Costuri de personal (salarii şi contribuţii aferente) de aproximativ 3,4 mil. lei;
o Plăţi de efectuat în favoarea proprietarilor de spaţii aferente utilităţilor
consumate - aprox. 0,7 mil. lei;
o Alte plăţi aferente activităţii desfăşurate de societate.

110
Notă: în cazul în care în urma unor modificări ale legislaţiei sau ca urmare a apariţiei
unor evenimente cu caracter excepţional în raport cu activitatea curentă cu implicaţii de
natură fiscală, eventualele debite suplimentare astfel apărute vor fi achitate de societate în
ultimul trimestru al planului de reorganizare.

111
8. Distribuiri

8.1 Tratamentul creanţelor

Aşa cum prevede Legea 85 / 2006, planul va indica “perspectivele de redresare” ale
debitoarei, “măsurile concordante” propuse în acest sens, “tratamentul creanţelor” şi “măsurile
adecvate” pentru aplicarea planului.
La acest capitol vom insista asupra “tratamentului creanţelor” în cadrul procedurii
reorganizării Leonardo SRL.
În conformitate cu acest articol, planul de reorganizare va menţiona categoriile de
creanţe care nu sunt defavorizate (pct.a), tratamentul categoriilor de creanţe defavorizate
(pct.b), ce despăgubiri urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în
comparaţie cu valoarea ce ar fi primită prin distribuire în caz de faliment (pct.d).
În acest sens, menţionăm categoriile de creanţă propuse spre votarea planului în
conformitate cu art. 100 alin 3 din Legea nr. 85/2006 :
1. Creanţele garantate – BRD Groupe Societe Generale SA, Unicredit Țiriac Bank
SA, RBS Bank SA, Bancpost SA, Banca Italo Romena Spa, Administrația Finanțelor
Publice Oradea, EFG Leasing IFN SA (Art. 100, alin. 3, lit. a).
2. Creanţele salariale – (Art. 100, alin. 3, lit. b ).
3. Creanţele bugetare înscrise în tabelul definitiv conform art.123 pct.4 – (Art. 100
alin. 3, lit. c ).
4. Creanţele chirografare prevăzute de art. 96 din Legea nr. 85/2006 (Art 100 alin. 3
lit.d ) – creditori consideraţi importanţi pentru buna desfăşurare a activităţii în perioada
de reorganizare.
Potrivit art.96 alin.1 ”în vederea administrării eficiente a procedurii, planul poate desemna o
categorie separată de creanţe, compusă numai din acele creanţe chirografare care, în sensul art. 49
alin. (1), aparţin furnizorilor fără de care activitatea debitorului nu se poate desfăşura şi care nu pot fi
înlocuiţi. ”
În acest sens au fost selectaţi din rândul creditorilor chirografari o serie de furnizori
consideraţi esenţiali pentru continuarea activităţii, cu care societatea a menținut colaborarea
comercială și după deschiderea procedurii, astfel:

FURNIZOR FELUL FURNIZORULUI


KENBOO IMPORT EXPORT SA marfă
XINHEYU SRL marfă
FEEL QUEEN SRL marfă
MEETRIX KERESKEDELMI KFT marfă
SANTORI PELLAMI ITALIA SPA marfă
HOLDEN INDUSTRIAL INC marfă
REROPAM SRL marfă
SUN CITY 2000 IMPEX SRL marfă
PUMA SPORTS ROMANIA SRL marfă
LAMCO TRADING 2000 SRL marfă
STALDIROM INVESTMENT SRL marfă

112
EUROJIERDE IMPORT EXPORT SRL marfă
FILANTO CALZATURIFICIO SPA marfă
MANSION INTERNATIONAL LTD marfă
LIDER INTERNATIONAL SRL marfă
ARCOBALENO SP ZOO marfă
SUCCES WORLWIDE LTD marfă
ESTETIC PROD COM SRL marfă
MELANIA GROUP SPA marfă
RIALTO PROD SRL marfă
LIMAX COMART SRL marfă
PACIFIC HOLDING SRL marfă
EURO DEXIN COMERȚ SRL marfă
AKINAL IC VE DIS TIC AS SRL marfă
XINHEYU KFT marfă
ANTILOPA SA marfă
LIDORO PROD COM SRL marfă
MUYA DIS TIGARET LIMITED SIRTEKI marfă
SARIKAYA TICARET ALI SARIKAYA SRL marfă
ITALIAN PROJECT GROUP SRL marfă
NICOLIS PRODCOM SRL marfă
KEBO SRL marfă
HAKEM AYAKKABI VE MALZ. SAN TIC LTD STI SRL marfă
DIFFUSIONE CALZATURE SRL marfă
NUBEBE AYAKKABI VE MALZEMELERI SAN TIC LTD STI marfă
METIN AYAKKABI VE TEKSTIL SAN TIC LTD STI SRL marfă
ITALTEAM SRL marfă
STIL ANDREEA & ALEX SRL marfă
ALBA MODA SRL marfă
KRISTIN – STYLE SRL marfă
AYCAN DEMIR DERI URUNLERI SAN VE TIC LTD STI SRL marfă
LORNION IMPEX SRL marfă
KENBOO INTERNATIONAL TRADING SRL marfă
AMALFI PROD SRL marfă
PROD STEFANO SRL marfă
COMODI PROD SRL marfă
ÎNCĂLŢĂMINTE DORINA SRL marfă
AZAD ENTERPRISES SRL marfă
VASIANA IMPORT – EXPORT SRL marfă
H.K. XINHEYU IMPORT & EXPORT marfă
VIVENDO SRL marfă
OZBAGCI KUNDURA DERI SAN VE TIC LTD STI SRL marfă
STIL – INC M.G.O. SRL marfă
SAFILAR SRL marfă
ESSE AYAKKABI SAN TIC LTD STI SRL marfă
MALVASIA SRL marfă
CARLA BRILLANTI SRL marfă

113
HECOMIN IMPEX SRL marfă
GITTANOS COMPANY SRL marfă
RAIFFEISEN LEASING IFN SA servicii
WIN MAGAZIN SA servicii
EFG LEASING IFN SA servicii
IDEAL CASA DESIGN SRL servicii
LOTUS CENTER SA servicii
GALASSINI GROUP SRL servicii
BR REAL FRIENDS SRL servicii
ERMES HOLDING SRL servicii
SIEMENS SRL servicii
MERCUREAL SRL servicii
COMPACT MOTOR SRL servicii
PRADERA CENTRAL MILITARI REAL ESTATE SRL servicii
VALDOR SRL servicii
ARMONIA CENTER ARAD SRL servicii
BEL ROM ŞAPTE SRL servicii
POWER TRADE SRL servicii
ZIRMER BUD SRL servicii
URGENT CURIER SRL servicii
EUROINVEST INTERMED SRL servicii
OMILOS ORADEA SRL servicii
CORAL SRL servicii
BEL ROM ŞASE SRL servicii
BEL ROM UNU SRL servicii
POLUS TRANSILVANIA COMPANIE DE INVESTITII SA servicii
ARENA CITY CENTER SRL servicii
JUPITER PITEŞTI SRL servicii
SUCEAVA SHOPPING CITY SRL servicii
VICTORIA INVEST ROMANIA SRL servicii
SRCC RENTCOM SRL servicii
RIVER PLAZA MALL SRL servicii
METROPOLIS INVESTITII IMOBILIARE SRL servicii
GIRELLI LOGISTICS GROUP SRL servicii
UTI SECURITY & FIRE SOLUTIONS SA servicii
CARREFOUR ROMANIA SA servicii
RIVIUM GALERIA MALL SRL servicii
TEMVAR CENTER SRL servicii
CAMRO SRL servicii
IULIUS MALL SUCEAVA SRL servicii
FLASH CONSULT INVEST SRL servicii
PALODA SA servicii
ZLATCO CIPI SRL servicii
TIMIS SA servicii
MALL ALBA SRL servicii
UNIREA SHOPING CENTER SA servicii

114
HELIOS SRL servicii
CODA SERV SRL servicii
PREMIUM TRUCKS SRL servicii
LEONARDO DESIGN SRL servicii
REALCOM SA servicii
CASA AUTO SRL servicii
SERBMAR CRIBOS SRL servicii
CORA SA servicii
CAPRIOARA SRL servicii
ART BAU INTERNATIONAL SRL servicii
STEFIANA IMPEX SRL servicii
MERCUR SA servicii
EPISCOPIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A ORADIEI servicii
ENEL ENERGIE SA servicii
DORALY MALL SRL servicii
INDCOM SA servicii
COMTEC TECUCI SA servicii
LAND DEVELOPMENT PROIECT SRL servicii
ELAN TRIO SRL servicii
TAFAR IONICA MAR SRL servicii
ESPRIT INTERNATIONAL SRL servicii
ISTRATE VICTOREL servicii
IULIUS GROUP SRL servicii
SOIZA SA servicii
IULIUS MALL CLUJ SRL servicii
BEGA TM SA servicii
CEFIN (ROMANIA) SRL servicii
FLORMED EXIM SRL servicii
CARGO SERVICE DI KOSTYSHYN NADIYA servicii
AEROTRAVEL SRL servicii
CREDIDAM servicii
IULIUS MALL TIMIŞOARA SRL servicii
ELECTRICA FURNIZARE NORD SA AGENŢIA ORADEA servicii
MICRO MEGA HD SA servicii
URBAN SA servicii
COMETEX SRL servicii
ROMTELECOM SA servicii
TUDORAS SIMION servicii
PROGES SRL servicii
GALASSINI ROMANIA SRL servicii
CIVITA COM SA servicii
COMIND SA servicii
LIBERTY CENTER SRL servicii
TEXTCOM SA servicii
CONPRESS HOLDING SRL servicii
ALIMENTARA SA servicii

115
AB SYSTEM SRL servicii
CEZ VÂNZARE SA servicii
MATRIX INVESTMENTS SA servicii
HERMES DECEBAL SRL servicii
VALMAX IMPEX SRL servicii
ELECTRICA FURNIZARE SA AGENTIA SATU MARE servicii
WINMARKT SINAIA SA servicii
ROMANIA HYPERMARCHE SA servicii
RCS &RDS SA servicii
ACTIV STEEL ROM SRL servicii
FFEE ELECTRICA SUD SA - AGENŢIA MIERCUREA CIUC servicii
LIBRI MARIS SA servicii
PROTRUCK SRL servicii
AUTO BARA & CO SRL servicii
RAO SECURITY SRL servicii
ESZTERLAND SRL servicii
INFORM LYKOS SA servicii
ISRO HOUSE SRL servicii
FFEE ELECTRICA NORD SA AFEE FOCŞANI servicii
BFG COM SRL servicii
PRUNDINVEST SRL servicii
ALIMENTARA SA servicii
RAPSODIA SA servicii
CIOCIIA STAR COMPANY SRL servicii
LATIN IMPEX SRL servicii
DHL INTERNATIONAL ROMÂNIA SRL servicii
WEBER&CO IMPEX SRL servicii
CRISTFLORANA SRL servicii
MILO TRADING 2000 SRL servicii
ROEL SRL servicii
ENEX SRL servicii
ROMPRIX EXIM SRL servicii
FFEE ELECTRICA NORD SA – AGENŢIA CLUJ servicii
VILLATEX INVEST SRL servicii
ELECTRICA FURNIZARE SUD SA AGENTIA MUREŞ servicii
G4S SECURITY SERVICES SRL servicii
SUGAS SA servicii
RER ECOLOGIC SERVICE ORADEA SA servicii
ENEL ENERGIE MUNTENIA SA servicii
PAPETTI INTERNATIONAL SRL servicii
RETON SERVICE SRL servicii
CN POŞTA ROMÂNĂ SA servicii
FFEE ELECTRICA SUD SA – AGENŢIA SIBIU servicii
REI COM IMPEX SRL servicii
COMPANIA DE APĂ ORADEA SA servicii
CICOMAR TRANS SRL servicii

116
LA FÂNTÂNA SRL servicii
FELSAN SRL servicii
RETIM ECOLOGIC SERVICE SA servicii
E.ON GAZ ROMÂNIA SA servicii
BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA servicii
SALUBRITATE 2000 SA servicii
NAGY MARINELA servicii
COMPANIA DE APĂ ARAD SA servicii
SALUB SA servicii
APA PROD SA servicii

5. Creanţele chirografare – celelalte creanțe chirografare înscrise în tabelul definitiv


conform art.123 pct.7 (Art 100 alin. 3 lit. e) – restul furnizorilor înscrişi în tabelul definitiv
al creanţelor.

Având în vedere procedurile specifice de votare a planului de reorganizare, toate


proiecţiile financiare au fost construite pornind de la premisa ca prima lună a planului de
reorganizare este luna Octombrie 2010. Astfel, în cele ce urmează termenul de anul I (II sau
III) înseamnă perioada octombrie – septembrie, iar trimestrele vor fi considerate începând cu
luna Octombrie. Programul de distribuiri va demara în primul trimestru al anului I al
perioadei de reorganizare, urmând ca distribuirile să fie trimestriale.

8.1.1. Categoriile de creanţă care nu sunt defavorizate prin plan

În această categorie se includ creanţele garantate prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. a
din Legea nr. 85/2006 și creanţele salariale prevăzute de art. 100, alin. 3, lit. B din Lege.
Motivele pentru care aceaste categorii de datorii nu sunt defavorizate sunt detaliate în cele ce
urmează.
În categoria creanțelor garantate se regăsesc următorii creditori:
1. BRD Groupe Societe Generale SA –39.157.870,94 lei,
2. Unicredit Țiriac Bank SA - 18.693.513,71 lei,
3. RBS Bank SA - 18.750.481,73 lei,
4. Bancpost SA - 8.107.538,68 lei
5. Banca Italo-Romena Spa - 1.709.164,60 lei.

Conform art 95, alineatul (3) si litera E. a alineatului (6),


Termenele de plată stabilite prin contracte – inclusiv de credit sau de leasing - pot fi
menținute prin plan, chiar dacă depășesc perioada de 3 ani. Aceste termene pot fi și prelungite, cu
acordul expres al creditorilor, dacă inițial erau mai scurte de 3 ani. După realizarea tuturor
obligațiilor din plan și închiderea procedurii de reorganizare, aceste plăți vor continua conform
contractelor din care rezultă.

117
După deschiderea procedurii de insolvență contractele de credit încheiate cu BRD,
Unicredit, RBS Bank și Italo-Romena au fost menținute prin acte adiționale succesive prin
care s-au acordat societății Leonardo SRL perioade de grație la plata ratelor scadente și
prelungiri a liniilor de credit existente.
Strategia de reorganizare în privința acestor creanțe are la bază menținerea
contractelor de credit și pe perioada de reorganizare și constă din efectuarea de plăți cu
respectarea graficelor de rambursare negociate cu creditorul garantat pe perioada
contractuală rămasă.
Cu toate că pe perioada reorganizării nu va fi achitată integral valoarea restantă ci
doar sumele prevăzute prin graficul de rambursare pentru această perioadă, creanțele BRD,
Unicredit, RBS Bank și Italo-Romena sunt considerate nedefavorizate deoarece prin planul
propus nu operează o reducere a cuantumului creanței și nici o reducere a garanțiilor sau
accesoriilor iar reeșalonarea plăților va opera în baza actelor adiționale la contractele de
credit negociate și semnate cu creditorul bancar și nu în temeiul programului de plăți.
Ca efect al menținerii contractelor de credit, plățile efectuate conform graficelor de
rambursare reprezintă prestații curente și nu fac obiectul programului de plată a datoriilor
anterioare, urmând să fie evidențiate în bugetul de venituri și cheltuieli și în fluxul de
numerar previzionate pentru perioada reorganizării.
În privința Bancpost SA, având în vedere faptul că suma datorată acestei creditoare
reprezintă contravaloarea scrisorii de garanție bancară executată de către Banca EFG
Luxembourg, împrumutătorul societății debitoare, plățile efectuate în perioada planului de
reorganizare nu reprezintă o modificare a graficelor de rambursare inițiale având în vedere
schimbarea titularului creanței față de patrimoniul împrumutatului, societatea Leonardo
SRL. De asemenea, planul de reorganizare nu va opera nici o reducere a cuantumului
creanței sau accesoriilor și nici o restrângere a garanțiilor pentru ca această creanță să fie
considerată defavorizată.
6. Administrația Finanțelor Publice Oradea - 5.120.760 lei
7. EFG Leasing IFN SA - 48.220,49 lei.
În privința creditorului bugetar și a societății de leasing, creanțele acestora reprezintă
partea garantată a creanțelor declarate la masa credală, înscrise în tabelul definitiv în temeiul
art.41 alin.2 din Legea 85/2006 la valoarea evaluată a bunului adus în garanție.
Prin programul de plăți se prevede stingerea integrală a creanțelor garantate a acestor
creditori astfel:
 creanța Administrației Finanțelor Publice prin valorificarea activului garantat, sau
darea în plată,
 creanța EFG Leasing IFN SA prin plăți efectuate în primul trimestru al planului de
reorganizare.

În ceea ce privește creanțele salariale, prin programul de plăți se propune acoperirea


integrală a creanțelor înscrise în această categorie, prin plata acestora în prima lună a
planului de reorganizare.

118
8.1.2. Categoriile de creanţe defavorizate prin plan și tratamentul acestora

Având în vedere faptul că derularea activității societății debitoare în conformitate cu


planul de reorganizare propus nu va permite generarea unui flux de lichidități care să poată
acoperi toate creanțele înscrise la masa credală, următoarele categorii de creanțe vor fi
defavorizate prin planul propus: creanțele bugetare, creanțele chirografare prevăzute de
art. 96 din legea nr. 85/2006 și restul creanțelor chirografare.
Având în vedere insuficiența lichidităților generate de continuarea activității,
creanțele bugetare vor beneficia de stingerea parțiala iar celelalte categorii defavorizate nu
vor beneficia de stingerea creanțelor prin programul de plăți aferent perioadei de
reorganizare.

8.2.Distribuiri

8.2.1. Distribuiri către creditorii garantați

Ţinând cont de calitatea creanţelor precum şi de circumstanţele exterioare procedurii


de reorganizare, care ar fi putut împieta reuşita şi chiar existenţa acesteia, în detrimentul
celorlalţi creditori, (executarea patrimoniului debitoarei în baza Legii 85/2006), plățile cele
mai importante în perioada planului se vor face către creditorii garantați.
Sumele se vor achita creditorilor bancari conform unor grafice de rambursare care
vor fi consfințite prin încheierea unor acte adiționale la contractele de credit, iar plata se va
întinde atât în perioada de reorganizare căt și dupa.
Valoarea cumulată a plăților către bănci în perioada reorganizării este de 8.040.000
euro ( aproximativ 34.572.000 lei), defalcată per total către cele 5 bănci astfel:
- BRD – 3,579,419.65 EUR
- Unicredit – 1,787,596.88 EUR
- Bancpost – 779,838.05 EUR
- RBS – 1,719,088.50 EUR
- Italo Romena – 174,056.93 EUR

Aceste valori se regăsesc în bugetul de venituri și cheltuieli și fluxul de numerar


previzionate pe perioada planului de reorganizare și nu în programul de plăți a creanțelor
anterioare datorită caracterului curent al acestor operațiuni, fiind efectuate în baza unor
contracte aflate în derulare.
Valoarea defalcată lunară a plăților pentru fiecare bancă în parte se regăsește în
tabelul de mai jos:

119
CREANŢA Platit in
CREANŢA Rata Ramas de Ramas de Rata Ramas de
LUATA IN % DIN Rata calculata cadrul celor
Nr CREDITOR LUATA IN OBSERVAŢII calculata plata dupa plata dupa calculata plata dupa
CALCUL GRUPĂ anul 2 3 ani de
CALCUL RON anul 1 anul I anul 2 anul 3 anul 3
EUR plan
BRD GROUPE
1 SOCIETE GENERALE 36,491,070.74 8,551,325.37 44.507%
SA 91,239.91 7,752,179.47 95,719.43 6,906,545.59 111,325.63 5,867,469.90 3,579,419.65
descoperit de cont
1,535,481.90 1.873% integral
nr.320/17.12.2007 359,825.16 3,839.22 327,799.47 4,047.48 293,491.22 4,730.74 250,609.46 151,409.30
suma totala contract
22.824.870,64 ron din care luat in
linie de credit
20,158,170.45 24.586% calcul suma de 4.723.870 eur ca
nr.268/01.11.2007
fiind aferenta creditului (restul
4,723,870.00 sunt scrisori neexecutate) 50,402.18 4,280,385.68 52,851.73 3,811,614.88 61,438.88 3,236,521.47 1,976,313.51
credit investitii
4,139,576.42 5.049% integral
nr.269/01.11.2007 970,069.23 10,350.33 874,287.61 10,795.20 774,315.45 12,481.08 653,811.31 403,519.29
credit investitii
10,657,841.97 12.999% integral
nr.326/18.12.2007 2,497,560.98 26,648.18 2,269,706.71 28,025.03 2,027,124.03 32,674.92 1,726,527.66 1,048,177.55
UNICREDIT TIRIAC
2 18,138,615.66 4,250,607.10 22.123%
BANK SA 45,352.62 3,870,215.60 47,787.19 3,463,433.98 55,826.60 2,956,028.87 1,787,596.88
suma de 2.456.481,45 eur - din
ultimul contract de credit din
linie de credit
10,197,551.52 12.438% care am scazut suma de
nr.FN/09.08.2004
284.991,77 ron (scrisoare de
2,389,696.42 garantie neexecutata) 25,497.30 2,185,244.57 26,982.14 1,964,028.76 31,657.90 1,683,688.18 1,009,648.03
linie de credit nr.
2,709,953.90 3.305% integral
ORAD/60/2008 635,051.18 6,775.79 580,719.01 7,170.38 521,931.90 8,412.95 447,432.63 268,309.47
credit investitii
5,231,110.24 6.380% integral
nr.ORAD/5/28.08.2007 1,225,859.50 13,079.53 1,104,252.02 13,634.67 977,473.32 15,755.75 824,908.06 509,639.39
suma totala 4.266.936 eur
solicitata din care am scazut
3 RBS BANK SA 17,787,365.25 21.695%
suma de 420,930.87 lei scrisori
4,168,295.00 de garantie neexecutata 44,474.38 3,726,630.21 46,014.28 3,273,725.86 52,768.72 2,741,133.11 1,719,088.50
suma de 1.842.567,76 EUR - cf
ultimului contract de credit (din
4 BANCPOST SA 7,862,789.40 9.590%
contractul initial s-a achitat o
1,842,567.76 rata de 56.920,78 eur) 19,659.61 1,687,639.42 20,838.00 1,519,270.04 24,488.90 1,304,601.27 779,838.05
BANCA ITALO
5 1,709,164.60 2.085% integral
ROMENA SPA 400,526.00 4,273.48 375,876.93 4,641.11 346,807.96 5,590.15 305,450.79 174,056.93
TOTAL GRUPĂ 81,989,005.66 19,213,321.22 100.00% 205,000.00 17,412,541.64 215,000.00 15,509,783.42 250,000.00 13,174,683.92 8,040,000.00

120
Restul de 13,174,683.92 euro va fi reeșalonat amiabil în timpul reorganizării pentru
perioada de după închiderea procedurii de reorganizare.

În ceea ce privește creanța garantată a Administrația Finanțelor Publice Oradea în


cuantum de 5.120.760 lei, programul de plăți prevede stingerea acesteia prin valorificarea în
perioada reorganizării a imobilului luat în garanție sau darea în plată a activului cu acordul
creditorului garantat.
Activul va fi valorificat prin licitație publică în condițiile Codului de procedură civilă,
procedura de vânzare fiind demarată după confirmarea planului de reorganizare.

Distribuirile către EFG Leasing IFN SA efectuate prin programul de plăți în contul
creanței garantate în cuantum de 48.220,49 lei sunt prevăzute pentru primul trimestru al
planului de reorganizare.

8.2.2. Distribuiri către creditorii salariaţi

Așa cum am arătat anterior, prin programul de plăți se propune achitarea creanțelor
salariale în cuantum de 164.515 lei în procent de 100%, într-o singură tranșă în prima lună a
planului de reorganizare.

8.2.3. Distribuiri către creditorii bugetari

Conform programului de plăți al planului de reorganizare, creanța garantată a


creditorului Administrația Finanțelor Publice Oradea în cuantum de 5.120.760 lei urmează a
fi achitată prin valorificarea în perioada reorganizării a imobilului luat în garanție sau darea
în plată a activului cu acordul creditorului garantat.
Restul creanțelor față de bugetul de stat sau local nu vor face obiectul distriburilor în
perioada de reorganizare având în vedere lipsa resurselor necesare stingerii acestora.

8.2.4. Distribuiri către creditorii chirografari prevăzuți de art. 96 din legea nr.
85/2006

Având în vedere insuficiența fondurilor excedentare rezultate din activitatea


societății în perioada reorganizării, această categorie de creditori nu va beneficia de
acoperirea creanțelor prin programul de plăți.
Totuși, avantajul față de restul creditorilor chirografari constă din menținerea
colaborării cu un partener comercial care va continua să genereze venituri din livrarea de
mărfuri sau prestarea de servicii corespunzătoare.
Astfel in aceasta categorie intra acei furnizori care au continuat colaborarea
comerciala cu SC Leonardo SRL si fara a caror sprijin societatea ar fi intrat in faliment. Acești

121
furnizori urmeaza la rândul lor sa obțina profit din continuarea colaborării cu SC Leonardo
SRL.

8.2.5. Distribuiri către restul creditorilor chirografari

În mod similar categoriei anterioare, restul creanțelor chirografare vor rămâne


neacoperite, prin programul de plăți nefiind propuse distribuiri datorită insuficienței
surplusului de sume destinate stingerii pasivului anterior insolvenței. Dupa cum se cunoaste
societatea are creditori bancari garantați astfel ca în ipoteza falimentului doar aceștia și
creditorii curenți ar fi satisfacuți și doar parțial.

8.3. Programul de plată al creanţelor

8.3.1. Plata creanţelor născute în cursul procedurii

În cursul perioadei de observație, de la deschiderea procedurii de insolvență și până


la data întocmirii prezentului plan, societatea a acumulat datorii față de bugetul de stat,
bugetele fondurilor speciale şi bugetele locale, rezultând din TVA, contribuţii salariale şi
impozite în cuantum de 27,202,643 lei. Prin programul de plați se prevede stingerea integrală
a acestor creanțe eșalonat în perioada reorganizării, prin plăți efectuate în începând cu
primul trimestru al planului.

Creditor ANUL I ANUL II ANUL III TOTAL


trim 1 trim 2 trim 3 trim 4 trim 1 trim 2 trim 3 trim 4 trim 1 trim 2 trim 3 trim 4
ANAF in perioada
de observatie - euro 237,232 237,232 237,232 237,232 395,387 395,387 395,387 395,387 948,929 948,929 948,929 948,929 6,326,196
ANAF in perioada
de observatie - lei 1,020,099 1,020,099 1,020,099 1,020,099 1,700,165 1,700,165 1,700,165 1,700,165 4,080,397 4,080,397 4,080,397 4,080,397 27,202,643

122
8.3.2. Programul de plată al creanţelor înscrise în tabelul definitiv
Tabelul următor prezintă situaţia centralizatoare a distribuirilor ce urmează a fi efectuate de societate în perioada de reorganizare

TOTAL
Nr.crt Creditor ANUL I ANUL II ANUL III
EURO
trim 1 trim 2 trim 3 trim 4 trim 1 trim 2 trim 3 trim 4 trim 1 trim 2 trim 3 trim 4
1 Salarii 38,259 38,259
2 ANAF garantat 1,200,000 1,200,000
3 EFG LEASING 11,214 11,214
4 plata banci - principal 444,322 448,213 452,140 456,104 468,564 473,281 478,048 482,866 573,883 580,426 587,046 593,745 6,038,637
plata banci - dobanda 170,678 166,787 162,860 158,896 176,436 171,719 166,952 162,134 176,117 169,574 162,954 156,255 2,001,363
5 Restul Creditorilor 0
Total 664,655 615,000 615,000 615,000 645,000 645,000 645,000 645,000 750,000 750,000 750,000 1,950,000 9,289,655

Curs de schimb 4.3 lei – 1 euro cu excepţia ANAF

TOTAL
Nr.crt Creditor ANUL I ANUL II ANUL III
LEI
trim 1 trim 2 trim 3 trim 4 trim 1 trim 2 trim 3 trim 4 trim 1 trim 2 trim 3 trim 4
1 Salarii 164,515 164,515
2 ANAF garantat 5,120,760 5,120,760
3 EFG LEASING 48,220 48,220
4 plata banci – principal 1,910,585 1,927,316 1,944,202 1,961,247 2,014,824 2,035,108 2,055,607 2,076,322 2,467,697 2,495,831 2,524,298 2,553,102 25,966,138
plata banci – dobanda 733,915 717,184 700,298 683,253 758,676 738,392 717,893 697,178 757,303 729,169 700,702 671,898 8,605,862
Restul creditorilor 0
Total 2,858,015 2,644,500 2,644,500 2,644,500 2,773,500 2,773,500 2,773,500 2,773,500 3,225,000 3,225,000 3,225,000 8,385,000 39,945,515

123
8.4. Prezentarea comparativă a sumelor estimate ce ar fi obţinute în ipoteza
falimentului

În ipoteza în care faţă de societatea debitoare se va deschide procedura falimentului,


urmează ca activele societăţii debitoare să fie valorificate. În conformitate cu evaluarea
întocmită de către societatea de evaluare CS Invest Consulting SRL valoarea de lichidare a
patrimoniului societăţii debitoare este în sumă de aproximativ 53 mil. lei (12,198,671 euro).
Din această sumă, aproximativ 35 mil. lei (8.132.094 euro) ar reprezenta distribuiri către
creditorii garantați iar diferența ar fi destinată stingerii creanţelor salariale şi stingerii
parțiale a creanțelor acumulate în perioada de observație în cuantum de 27,202,643 lei
(reprezentând debite față de bugetul de stat), ceea ce înseamnă că în cazul deschiderii
procedurii de faliment categoriile de creanţe bugetare şi chirografare nu ar recupera nimic.

Menţionăm faptul că la prezenta previziune a sumelor ce urmează a fi distribuite în


ipoteza falimentului, au fost avute în vedere valorile de lichidare determinate de către
evaluatorul independent angajat în acest sens. Nu au fost avute în vedere însă costurile
legate de conservarea, administrarea patrimoniului debitoarei, expunerea pe piaţă a
bunurilor ce urmează a fi valorificate şi cele legate de retribuţia persoanelor angrenate în
procedura insolvenţei, cheltuieli ce urmează a diminua în mod corespunzător valoarea
distribuirilor ce urmează a fi efectuate în ipoteza falimentului. Nivelul acestor cheltuieli nu
a fost luat în considerare la proiecția distribuirilor ce urmează a se realiza în ipoteza
falimentului pentru a prezenta creditorilor societății debitoare suma maximă ce s-ar obține în
cazul în care lichidarea patrimoniului societății debitoare s-ar realiza într-un interval scurt.
Cu toate acestea, opinia noastră este că o astfel de lichidare a patrimoniului societății
debitoare este doar ipotetică, reușita unei astfel de proceduri generând costuri de cel puțin
15 % din valoarea bunurilor valorificate, costuri ce urmează să diminueze corelativ
valoarea sumelor distribuite creditorilor în ipoteza falimentului.

8.5. Descărcarea de obligaţii şi de răspundere a debitorului

În conformitate cu art.102 alin.1 din Legea 85/2006 când sentinţa care confirmă un
plan intră în vigoare, activitatea debitorului este reorganizată în mod corespunzător;
creanţele şi drepturile creditorilor şi ale celorlalte părţi interesate sunt modificate astfel cum
este prevăzut în plan.
Astfel, în cazul pronunțării hotărârii de închidere a procedurii de reorganizare ca
urmare a respectării obligațiilor asumate prin planul de reorganizării, creanțele creditorilor
se consideră a fi stinse integral iar debitoarea este descărcată de obligațiile sale față de
aceștia, cu excepția celor având termene de plată care depășesc perioada planului de
reorganizare și care vor fi achitate conform contractelor din care rezultă (contractele de
credit).

124
8.6. Plata retribuţiei administratorului judiciar

Retribuția administratorului judiciar și pentru perioada de reorganizare a fost


stabilită în cadrul Adunării Creditorilor din data de 23.02.2010 astfel: onorariu fix de la data
deschiderii procedurii de insolvență și până la data când devine irevocabilă hotărârea
judecătorului sindic de închidere a procedurii de reorganizare judiciară în cuantum de 10.000
EUR lunar (fără TVA) pentru primele 12 luni şi 7.500 EUR lunar (fără TVA) pentru
următoarele luni, onorariu fix pentru aportul la întocmirea planului de reorganizare în
cuantum de 40.000 EUR și un onorariu de succes în valoare de 3,5% din distribuirile de sume
efectuate catre creditori prin programul de plăţi cuprins în planul de reorganizare. Plata
acesteia se va suporta din patrimoniul debitoarei, fiind prevăzută la plată în cuprinsul
bugetului de venituri și cheltuieli și a fluxul de numerar previzionate pe perioada
reorganizării.

125
9. Controlul aplicării planului

În condiţiile Secţiunii a 6 din Legea 85/2006, aplicarea planului de către societatea


debitoare este supravegheată de 3 autorităţi independente, care colaborează pentru punerea
în practică a prevederilor din cuprinsul acestuia. Judecătorul-sindic reprezintă “forul
suprem”, sub conducerea căruia se derulează întreaga procedură. Creditorii sunt “ochiul
critic” al activităţii desfăşurate în perioada de reorganizare. Interesul evident al acestora
pentru îndeplinirea obiectivelor propuse prin plan (acoperirea pasivului) reprezintă un
suport practic pentru activitatea administratorului judiciar, întrucât din coroborarea
opiniilor divergente ale creditorilor se pot contura cu o mai mare claritate modalităţile de
intervenţie, în vederea corectării sau optimizării din mers a modului de lucru şi de aplicare a
planului.
În ceea ce priveşte administratorul judiciar, acesta este entitatea care are legătură
directă cu latura palpabilă a activităţii debitoarei, exercitând un control riguros asupra
derulării întregii proceduri, supraveghind din punct de vedere financiar societatea şi având
posibilitatea şi obligaţia legală de a interveni acolo unde constată că, din varii motive, s-a
deviat de la punerea în practică a planului votat de creditori.
De asemenea, administratorul judiciar, prin departamentele sale specializate, asigură
debitoarei sprijinul logistic şi faptic pentru aplicarea strategiilor economice, juridice şi de
marketing optime.
Aşa cu am mai arătat, controlul aplicării planului se face de către administratorul
judiciar prin:
• Supravegherea tuturor actelor, operaţiunilor şi plăţilor efectuate de debitoare,
cuprinse în registrul special prevăzut de art. 46 din lege;
• Informări şi rapoarte periodice din partea debitoarei către administratorul judiciar;
• Întocmirea şi prezentarea săptămânală de către conducerea debitoarei a previziunilor
de încasări şi plăţi pentru următoarea săptămână;
• Sistemul de comunicare cu debitoarea prin intermediul notelor interne, şi prin
prezenţa unui reprezentant al administratorului judiciar la sediul acesteia ori de câte
ori acest lucru este necesar.
• Rapoartele financiare trimestriale, prezentate de către administratorul judiciar în
conformitate cu art. 106 din Legea 85/2006.
În concluzie, controlul strict al aplicării prezentului plan şi monitorizarea
permanentă a derulării acestuia, de către factorii menţionaţi mai sus, constituie o garanţie
solidă a realizarii obiectivelor pe care şi le propune, respectiv plata pasivului şi menţinerea
debitoarei în viaţa comercială.

SC LEONARDO SRL
Prin administrator special Florin Panea

Administrator judiciar Casa de Insolvență Transilvania SPRL


Asociat coordonator Radu Lotrean

Analist financiar Adrian Pușcașu


Practician în insolvență Bogdan Gorde

126
Anexa – Scadenţarele estimative de rambursare a creditelor acordate
de instituţiile bancare

Scadenţar estimativ de rambursare a creditelor acordate de BRD

Dobanda Dobanda Dobanda Dobanda


Rata BRD Rata BRD Rata BRD Rata BRD
Luna BRD BRD BRD BRD
5348000 359000 2497000 970000
5348000 359000 2497000 970000

Sep.10 36.356,54 2.619,41 18.655,98 7.870,19 14.045,64 1.219,81 7.992,20 2.480,14


Oct.10 36.464,64 2.628,29 18.715,68 7.890,31 13.937,54 1.210,93 7.932,50 2.460,02
Nov.10 36.573,07 2.637,20 18.775,57 7.910,48 13.829,12 1.202,02 7.872,61 2.439,85
Dec.10 36.681,81 2.646,14 18.835,65 7.930,70 13.720,37 1.193,08 7.812,52 2.419,62
Jan.11 36.790,88 2.655,11 18.895,93 7.950,98 13.611,31 1.184,11 7.752,25 2.399,35
Feb.11 36.900,27 2.664,11 18.956,39 7.971,31 13.501,92 1.175,11 7.691,78 2.379,02
Mar.11 37.009,98 2.673,14 19.017,06 7.991,69 13.392,20 1.166,07 7.631,12 2.358,64
Apr.11 37.120,03 2.682,21 19.077,91 8.012,12 13.282,16 1.157,01 7.570,27 2.338,21
May.11 37.230,40 2.691,30 19.138,96 8.032,60 13.171,79 1.147,92 7.509,22 2.317,72
Jun.11 37.341,10 2.700,42 19.200,20 8.053,14 13.061,09 1.138,80 7.447,97 2.297,19
Jul.11 37.452,12 2.709,58 19.261,64 8.073,73 12.950,06 1.129,64 7.386,53 2.276,60
Aug.11 37.563,48 2.718,76 19.323,28 8.094,37 12.838,70 1.120,46 7.324,90 2.255,96
Sep.11 38.341,22 2.799,66 19.816,25 8.195,65 14.510,51 1.247,82 8.208,77 2.599,55
Oct.11 38.471,20 2.810,31 19.887,92 8.220,02 14.380,53 1.237,17 8.137,10 2.575,18
Nov.11 38.601,62 2.821,01 19.959,85 8.244,46 14.250,11 1.226,47 8.065,18 2.550,74
Dec.11 38.732,47 2.831,75 20.032,04 8.268,97 14.119,25 1.215,73 7.992,99 2.526,23
Jan.12 38.863,78 2.842,53 20.104,49 8.293,56 13.987,95 1.204,95 7.920,54 2.501,64
Feb.12 38.995,53 2.853,35 20.177,20 8.318,22 13.856,20 1.194,13 7.847,83 2.476,98
Mar.12 39.127,72 2.864,21 20.250,17 8.342,95 13.724,01 1.183,27 7.774,85 2.452,25
Apr.12 39.260,36 2.875,11 20.323,41 8.367,76 13.591,36 1.172,36 7.701,61 2.427,44
May.12 39.393,46 2.886,06 20.396,91 8.392,64 13.458,27 1.161,42 7.628,11 2.402,56
Jun.12 39.527,00 2.897,04 20.470,68 8.417,59 13.324,73 1.150,43 7.554,34 2.377,61
Jul.12 39.661,00 2.908,07 20.544,72 8.442,62 13.190,73 1.139,41 7.480,31 2.352,58
Aug.12 39.795,45 2.919,14 20.619,02 8.467,72 13.056,28 1.128,34 7.406,00 2.327,48
Sep.12 46.929,33 3.491,23 24.498,86 9.856,15 14.509,55 1.239,51 8.176,07 2.624,93
Oct.12 47.107,98 3.505,98 24.597,67 9.889,56 14.330,90 1.224,77 8.077,25 2.591,52
Nov.12 47.287,30 3.520,78 24.696,88 9.923,09 14.151,58 1.209,96 7.978,04 2.557,99
Dec.12 47.467,31 3.535,65 24.796,49 9.956,73 13.971,57 1.195,09 7.878,43 2.524,35
Jan.13 47.648,00 3.550,59 24.896,50 9.990,48 13.790,88 1.180,16 7.778,42 2.490,60
Feb.13 47.829,38 3.565,58 24.996,92 10.024,35 13.609,50 1.165,16 7.678,01 2.456,73
Mar.13 48.011,45 3.580,64 25.097,74 10.058,33 13.427,43 1.150,10 7.577,18 2.422,75
Apr.13 48.194,21 3.595,76 25.198,97 10.092,43 13.244,67 1.134,98 7.475,96 2.388,65
May.13 48.377,67 3.610,95 25.300,60 10.126,64 13.061,21 1.119,80 7.374,32 2.354,44
Jun.13 48.561,83 3.626,20 25.402,65 10.160,97 12.877,05 1.104,55 7.272,28 2.320,11
Jul.13 48.746,69 3.641,51 25.505,11 10.195,42 12.692,19 1.089,23 7.169,82 2.285,66
Aug.13 48.932,25 3.656,89 25.607,98 10.229,98 12.506,63 1.073,85 7.066,95 2.251,10
1.487.348,53 109.215,70 771.033,32 316.257,92 488.964,98 42.193,60 277.144,23 87.261,37
val credit 4.723.870,00 359.825,16 2.497.560,98 970.069,23
Dobanda Dobanda Dobanda Dobanda
Rata BRD Rata BRD Rata BRD Rata BRD
Luna BRD BRD BRD BRD
5348000 359000 2497000 970000
5348000 359000 2497000 970000
procent
rambursare 31,49% 30,35% 30,87% 32,60%
ramas de
rambursat 3.236.521,47 250.609,46 1.726.527,66 653.811,31

Scadenţar estimativ de rambursare a creditelor acordate de Unicredit Tiriac Bank

Rata Rata Rata Dobanda Dobanda Dobanda


Luna Unicredit Unicredit Unicredit Unicredit Unicredit Unicredit
644000 1225000 2434000 644000 1225000 2434000
Sep.10 4.436,69 9.994,45 16.695,25 2.339,11 3.085,08 8.802,05
Oct.10 4.453,03 10.019,60 16.756,74 2.322,76 3.059,93 8.740,55
Nov.10 4.469,43 10.044,82 16.818,46 2.306,36 3.034,71 8.678,83
Dec.10 4.485,89 10.070,10 16.880,41 2.289,90 3.009,43 8.616,89
Jan.11 4.502,42 10.095,44 16.942,59 2.273,38 2.984,09 8.554,71
Feb.11 4.519,00 10.120,85 17.004,99 2.256,79 2.958,68 8.492,30
Mar.11 4.535,65 10.146,32 17.067,63 2.240,15 2.933,21 8.429,67
Apr.11 4.552,35 10.171,85 17.130,49 2.223,44 2.907,68 8.366,80
May.11 4.569,12 10.197,45 17.193,59 2.206,67 2.882,08 8.303,71
Jun.11 4.585,95 10.223,12 17.256,92 2.189,84 2.856,41 8.240,38
Jul.11 4.602,84 10.248,84 17.320,48 2.172,95 2.830,69 8.176,81
Aug.11 4.619,80 10.274,64 17.384,28 2.156,00 2.804,89 8.113,02
Sep.11 4.789,43 10.395,53 18.022,63 2.380,95 3.239,14 8.959,50
Oct.11 4.809,07 10.426,02 18.096,53 2.361,31 3.208,65 8.885,61
Nov.11 4.828,79 10.456,60 18.170,72 2.341,59 3.178,06 8.811,41
Dec.11 4.848,59 10.487,28 18.245,22 2.321,80 3.147,39 8.736,91
Jan.12 4.868,47 10.518,04 18.320,03 2.301,92 3.116,63 8.662,11
Feb.12 4.888,43 10.548,89 18.395,14 2.281,96 3.085,77 8.587,00
Mar.12 4.908,47 10.579,83 18.470,56 2.261,91 3.054,83 8.511,58
Apr.12 4.928,59 10.610,87 18.546,29 2.241,79 3.023,80 8.435,85
May.12 4.948,80 10.641,99 18.622,33 2.221,58 2.992,67 8.359,81
Jun.12 4.969,09 10.673,21 18.698,68 2.201,29 2.961,46 8.283,46
Jul.12 4.989,46 10.704,52 18.775,35 2.180,92 2.930,15 8.206,79
Aug.12 5.009,92 10.735,92 18.852,32 2.160,46 2.898,75 8.129,81
Sep.12 6.055,55 12.481,22 22.787,04 2.357,39 3.274,54 8.870,86
Oct.12 6.082,90 12.523,03 22.889,96 2.330,04 3.232,72 8.767,94
Nov.12 6.110,38 12.564,98 22.993,35 2.302,57 3.190,77 8.664,56
Dec.12 6.137,98 12.607,08 23.097,20 2.274,97 3.148,68 8.560,70
Jan.13 6.165,70 12.649,31 23.201,52 2.247,25 3.106,44 8.456,38
Feb.13 6.193,55 12.691,68 23.306,31 2.219,40 3.064,07 8.351,59
Mar.13 6.221,52 12.734,20 23.411,58 2.191,42 3.021,55 8.246,32
Apr.13 6.249,62 12.776,86 23.517,32 2.163,32 2.978,89 8.140,58
May.13 6.277,85 12.819,66 23.623,54 2.135,09 2.936,09 8.034,36
Jun.13 6.306,21 12.862,61 23.730,24 2.106,74 2.893,14 7.927,66
Jul.13 6.334,69 12.905,70 23.837,43 2.078,26 2.850,06 7.820,48
Rata Rata Rata Dobanda Dobanda Dobanda
Luna Unicredit Unicredit Unicredit Unicredit Unicredit Unicredit
644000 1225000 2434000 644000 1225000 2434000
Aug.13 6.363,30 12.948,93 23.945,09 2.049,64 2.806,82 7.712,81
187.618,55 400.951,44 706.008,24 80.690,92 108.687,94 303.639,78
val credit 635.051,18 1.225.859,50 2.389.696,42
procent
rambursare 29,54% 32,71% 29,54%
ramas de
rambursat 447.432,63 824.908,06 1.683.688,18

Scadenţar estimativ de rambursare a creditului acordat de Bancpost

Rata Dobanda
Luna
Bancpost Bancpost

Sep.10 12.642,50 7.017,11


Oct.10 12.690,64 6.968,97
Nov.10 12.738,97 6.920,64
Dec.10 12.787,49 6.872,12
Jan.11 12.836,19 6.823,42
Feb.11 12.885,07 6.774,54
Mar.11 12.934,14 6.725,47
Apr.11 12.983,40 6.676,21
May.11 13.032,85 6.626,76
Jun.11 13.082,48 6.577,13
Jul.11 13.132,30 6.527,31
Aug.11 13.182,31 6.477,30
Sep.11 13.707,72 7.130,28
Oct.11 13.765,63 7.072,36
Nov.11 13.823,79 7.014,20
Dec.11 13.882,20 6.955,80
Jan.12 13.940,85 6.897,14
Feb.12 13.999,75 6.838,24
Mar.12 14.058,90 6.779,09
Apr.12 14.118,30 6.719,70
May.12 14.177,95 6.660,05
Jun.12 14.237,85 6.600,14
Jul.12 14.298,01 6.539,99
Aug.12 14.358,42 6.479,58
Sep.12 17.436,95 7.051,95
Oct.12 17.517,89 6.971,01
Nov.12 17.599,20 6.889,70
Dec.12 17.680,89 6.808,01
Jan.13 17.762,96 6.725,94
Feb.13 17.845,41 6.643,49
Mar.13 17.928,24 6.560,66
Apr.13 18.011,46 6.477,44
May.13 18.095,06 6.393,84
Jun.13 18.179,05 6.309,84
Rata Dobanda
Luna
Bancpost Bancpost

Jul.13 18.263,44 6.225,46


Aug.13 18.348,21 6.140,69
537.966,49 241.871,55
val credit 1.842.567,76
procent
rambursare 29,20%
ramas de
rambursat 1.304.601,27

Scadenţar estimativ de rambursare a creditului acordat de RBS Romania

Dobanda
Luna Rata RBS
RBS

Sep.10 36.415,67 8.058,70


Oct.10 36.486,08 7.988,30
Nov.10 36.556,62 7.917,76
Dec.10 36.627,29 7.847,08
Jan.11 36.698,10 7.776,27
Feb.11 36.769,05 7.705,32
Mar.11 36.840,14 7.634,23
Apr.11 36.911,37 7.563,01
May.11 36.982,73 7.491,65
Jun.11 37.054,23 7.420,15
Jul.11 37.125,87 7.348,51
Aug.11 37.197,64 7.276,73
Sep.11 37.256,69 8.757,58
Oct.11 37.344,25 8.670,03
Nov.11 37.432,01 8.582,27
Dec.11 37.519,97 8.494,30
Jan.12 37.608,14 8.406,13
Feb.12 37.696,52 8.317,75
Mar.12 37.785,11 8.229,17
Apr.12 37.873,91 8.140,37
May.12 37.962,91 8.051,37
Jun.12 38.052,12 7.962,15
Jul.12 38.141,54 7.872,73
Aug.12 38.231,18 7.783,10
Sep.12 43.711,41 9.057,31
Oct.12 43.832,35 8.936,37
Nov.12 43.953,62 8.815,10
Dec.12 44.075,22 8.693,50
Jan.13 44.197,17 8.571,56
Dobanda
Luna Rata RBS
RBS

Feb.13 44.319,44 8.449,28


Mar.13 44.442,06 8.326,66
Apr.13 44.565,02 8.203,70
May.13 44.688,31 8.080,41
Jun.13 44.811,95 7.956,77
Jul.13 44.935,93 7.832,79
Aug.13 45.060,25 7.708,47
1.427.161,89 291.926,61
val credit 4.168.295,00
procent
rambursare 34,24%
ramas de
rambursat 2.741.133,11

Scadenţar estimativ de rambursare a creditului acordat de Banca Italo-Romena

Dobanda
Luna Rata Italo
Italo

Sep.10 1.990,49 2.283,00


Oct.10 2.001,83 2.271,65
Nov.10 2.013,24 2.260,24
Dec.10 2.024,72 2.248,77
Jan.11 2.036,26 2.237,23
Feb.11 2.047,87 2.225,62
Mar.11 2.059,54 2.213,95
Apr.11 2.071,28 2.202,21
May.11 2.083,08 2.190,40
Jun.11 2.094,96 2.178,53
Jul.11 2.106,90 2.166,59
Aug.11 2.118,91 2.154,58
Sep.11 2.342,00 2.299,11
Oct.11 2.356,32 2.284,79
Nov.11 2.370,74 2.270,38
Dec.11 2.385,24 2.255,87
Jan.12 2.399,83 2.241,29
Feb.12 2.414,50 2.226,61
Mar.12 2.429,27 2.211,84
Apr.12 2.444,13 2.196,98
May.12 2.459,08 2.182,03
Jun.12 2.474,12 2.166,99
Jul.12 2.489,26 2.151,85
Aug.12 2.504,48 2.136,63
Dobanda
Luna Rata Italo
Italo

Sep.12 3.324,34 2.265,81


Oct.12 3.346,06 2.244,09
Nov.12 3.367,92 2.222,23
Dec.12 3.389,92 2.200,23
Jan.13 3.412,07 2.178,08
Feb.13 3.434,36 2.155,79
Mar.13 3.456,80 2.133,35
Apr.13 3.479,38 2.110,77
May.13 3.502,11 2.088,03
Jun.13 3.524,99 2.065,15
Jul.13 3.548,02 2.042,12
Aug.13 3.571,20 2.018,94
95.075,21 78.981,71
val credit 400.526,00
procent
rambursare 23,74%
ramas de
rambursat 305.450,79

Scadenţar estimativ centralizator al rambursării creditelor acordate de instituţiile bancare

Total Total
Luna Total rate
dobanzi general

Sep.10 147.677,17 57.322,83 205.000,00


Oct.10 148.106,85 56.893,15 205.000,00
Nov.10 148.537,87 56.462,13 205.000,00
Dec.10 148.970,21 56.029,79 205.000,00
Jan.11 149.403,89 55.596,11 205.000,00
Feb.11 149.838,92 55.161,08 205.000,00
Mar.11 150.275,29 54.724,71 205.000,00
Apr.11 150.713,01 54.286,99 205.000,00
May.11 151.152,08 53.847,92 205.000,00
Jun.11 151.592,52 53.407,48 205.000,00
Jul.11 152.034,31 52.965,69 205.000,00
Aug.11 152.477,48 52.522,52 205.000,00
Sep.11 155.666,79 59.333,21 215.000,00
Oct.11 156.187,27 58.812,73 215.000,00
Nov.11 156.709,59 58.290,41 215.000,00
Dec.11 157.233,73 57.766,27 215.000,00
Jan.12 157.759,71 57.240,29 215.000,00
Feb.12 158.287,53 56.712,47 215.000,00
Mar.12 158.817,21 56.182,79 215.000,00
Total Total
Luna Total rate
dobanzi general

Apr.12 159.348,74 55.651,26 215.000,00


May.12 159.882,13 55.117,87 215.000,00
Jun.12 160.417,40 54.582,60 215.000,00
Jul.12 160.954,55 54.045,45 215.000,00
Aug.12 161.493,58 53.506,42 215.000,00
Sep.12 190.572,09 59.427,91 250.000,00
Oct.12 191.293,38 58.706,62 250.000,00
Nov.12 192.017,50 57.982,50 250.000,00
Dec.12 192.744,47 57.255,53 250.000,00
Jan.13 193.474,30 56.525,70 250.000,00
Feb.13 194.206,99 55.793,01 250.000,00
Mar.13 194.942,57 55.057,43 250.000,00
Apr.13 195.681,04 54.318,96 250.000,00
May.13 196.422,42 53.577,58 250.000,00
Jun.13 197.166,71 52.833,29 250.000,00
Jul.13 197.913,93 52.086,07 250.000,00
Aug.13 198.664,10 51.335,90 250.000,00