Rezolvarea sub I var 5 - Bacalaureat 2012

1. Sursa A se referă la secolul al XIV-lea (anul 1389 apare în text);

2. Sursa B se referă la domnitorul Ştefan cel Mare (apare menţionat în interiorul sursei „politica externă a lui
Ştefan (cel Mare)…”);

3. Menţionarea a câte unui spaţiu românesc, unul din sursa A şi unul din sursa B: în sursa A este menţionată
Ţara Românească, dar şi alte spaţii istorice româneşti precum Amlaş, Făgăraş, sudul Transilvaniei, Banatul
de Severin; în sursa B este menţionată Moldova. (atenţie! apar menţionate în surse şi spaţiii storice precum
Ungaria sau Polonia, dar nu corespund cerinţei, ele nu sunt spaţii istorice româneşti).

În cazul acestei cerinţe nu se cere menţionarea unui spaţiu istoric precizat atât în sursa A cât şi în sursa B,
dar există şi acest tip de cerinţă, iar într-un astfel de caz se precizează un singur spaţiu istoric care apare
menţionat în ambele surse.

4. Litera corespunzătoare sursei care susţine că pericolul expansiunii otomane determină modificări în
politica externă românească este A deoarece această sursă afirmă că „evoluţia evenimentelor în nordul
Peninsulei Balcanice urmare a marilor succese ale puterii otomane, l-a determinat să-şi reorienteze
politica externă spre Ungaria…”;

5. Două informaţii aflate în relaţie cauză-efect pot fi: deoarece „politica lui Ştefan (cel Mare) a fost un efort
constant de a emancipa Moldova …” (cauza), prin urmare „el s-a străduit să restabilească legătura
tradiţională cu Polonia …” (efect). Un alt exemplu poate fi: cauza este “pentru a-şi consolida domnia şi a
restaura controlul Moldovei asupra gurilor Dunării”, iar efectul este prin urmare Ştefan “s-a străduit să
restabilească legătura tradiţională cu Polonia”. De asemena, alt exemplu este deoarece era „desfăşurată
precumpănitor în cadrul creat de acţiunea Ungariei, Poloniei şi Imperiului Otoman, politica lui Ştefan (cel
Mare) a fost un efort constant de a emancipa Moldova de sub tutela lor …”(cauza), prin urmare chiar dacă a
fost „adus la domnie de forţele care în trecut se străduiseră, în repetate rânduri, să desprindă Moldova din
legătura cu Polonia, pentru a o readuce în sfera de influenţă a Ungariei, Ştefan nu a rămas prizonierul
lor.”(efectul).

Se cere a menţiona doar două informaţii din sursă, din care una este cauza şi una este efectul.

6. Un fapt istoric referitor la acţiunile militare desfăşurate în spaţiul românesc în secolele al XV-lea – al XVI-
lea este şi campania militară organizată de sultanul otoman Mahomed al II-lea Cuceritorul în vara anului
1462 împotriva Ţării Româneşti, condusă la acea vreme de Vlad Ţepeş. Deoarece Vlad Ţepeş a refuzat să
plătească tribut turcilor şi a organizat campanii la sud de Dunăre împotriva lor (cauze), Mahomed al II-lea,
Cuceritorul Constantinopolului, a organizat o campanie militară împotriva Ţării Româneşti. Campania a avut
loc în vara anului 1462. În faţa unei armate turceşti de peste 100.000 de soldaţi, mult superioară celei
muntene, Vlad Ţepeş a adoptat tactica pârjolirii pământurilor pentru a slăbi forţele inamicului. Oastea
otomană a ajuns la Târgovişte, unde domnul Ţării Româneşti a dat atacul de noapte, în data de 16-17 iunie
1462, producând panică şi pierderi în tabăra turcească. Victoria lui Vlad Ţepeş a determinat retragerea oastei
otomane din Ţara Românească şi păstrarea neatârnării (efect).

Un alt fapt istoric este lupta de la Jilişte (lângă Focşani), purtată de domnul Moldovei,   Ioan Vodă cel
Cumplit (sau cel Viteaz, vezi fotografia de mai sus) la data de 24 aprilie 1574, împotriva lui Petru
Şchiopul, care primise sprijin turcesc şi muntean pentru a-l înlătura de la domnie pe Ioan Vodă. Ioan Vodă a
strans o armată de circa 30.000 de moldoveni, cărora li se adăugau 1.200 de cazaci şi folosind artileria (avea
200 de tunuri în dotare, o cantitate impresionantă la acea vreme) a obţinut victoria. Apoi a atacat şi
incendiat Benderul, Brăila şi Cetatea Alba, obţinând victorii contra turcilor. Actele sale de bravură au
impresionat contemporanii, la fel ca şi curajul şi forţa sa fizică. Tot în anul 1574 turcii au trimis o
impresionantă armată de 200.000 de soldaţi împotriva sa, înspăimântaţi de elanul acţiunilor sale. În lupta de
la Roşcani, datorită vremii, (praful de puşcă s-a udat din cauza ploii) şi datorită trădării unor boieri, Ioan
Vodă a for înfrânt, deşi a luptat eroic.
7. o instituţie centrală din spaţiul românesc în secolul al XVIII-lea este domnia în Moldova şi Ţara
Românească. O caracteristică a ei este cumpărarea tronului de la turci, în urma unor licitaţii. Domnia era de
scurtă durată şi domnul era considerat funcţionar al Imperiului otoman. Este vorba de domniile fanariote,
instaurate în 1711 în Moldova şi 1716 în Ţara Românească.