Mariana Mostoc (coord.

)
Midilina Buga-Moraru, Eleonora Burboacd, trina cipi!6ni, sabina ciorogar,
_
Nicoleta Grdnganu, loana Dinefiu, violeta Fuici, Maria Gheorghe,
Ela lakab, Bianca lbadula, Dan lonescu, Eugenia lonifd, rhomir lrlilin,
Dorina Moraru-Drigh ici, Mariana Mostoc, Em i l-valentin illl ugat,
Cristina Popescu, Cecilia Stoian, Ana Teodorescu,
Claudia Timofte, Valentina Todoran, loana Triculescu

Pregitirea exarnenului de
BACALAUREAT
in 25 de septerndni
LIMBA $I LITERATURA
ROMANA
Filiera teoretici - profil real;
Filiera tehnologici - toate profilurile gi specializdrile;
Filiera vocationali - toate profilurile gi specializirile
(cu exceptia profilutui pedagogic)

SSIG]lll
 Cuprins

Programa de examen pentru disciplina limba giliteratura romdni................................5

Precizdriprivind con[inuturile programei ..............9
t. Recomandiri in vederea probeiscrise la Limba gi literatura romdni ............ 11

il. Subiectele date !a sesiunile din anii gcolari 2013-2014,2014-2015

9i 2015.2016 ............... ..............22
11.1. Anul gcolar 2013-2014.. .......22
11.2. Anul gcolar 2014-2015.. .......17
11.3, Anul gcolar 2015-2016.. ..... 110
lll. Modele de sublecte gi sugestllle de rezolvare propuse de autorlighidulul....,.148

929
330
 ilt" MoDELE DE SUBTECTE $r SUGESTilLE DE REZOLVARE
PROPUSE DE AUTORII GHIDULUI

ENUNTURT -
UNITATEA TEMATICA 1
Continuturi vizate prin subiectul lll: basmul cult
Autor canonic: lon Creangi

TESTUL 1

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Se di urmitorul text:
Primdvard...
O picturd parfumatd cu vibrdi de violet.
in vitrine, versuri de un nou poet,
in orag, susprnd un vals de fanfard.

O lungd primdvard de visuri gi pdrei ...

O lungd degeftare zvonegte imprejur,

E clar gi numai soare.
La geamul uneifabrici o pald lucrdtoare
Aruncd o privire in zarea de azur.

O noud primdvard pe vechile durei ...

Apar din nou ldranii pe hdul de cdmpie,

in infinit pdmilntul se simte tresdltdnd:
Vor fi acum de toate cum este origicdnd,
Dar iar rdmdne totul o lungd teorie.

O, cdnd va fi un cdntec de alte primdvei?! ...

(George Bacovia, Nerui de primdvari)

Scrie rispunsul la fiecare dintre urmitoarele cerinte:

1. Numegte cdte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: c/argi
apar. 2 puncte
2. Motiveazd folosirea virgulei in ultimul vers al poemului. 2 punc-te
3. Construiegte un enunt in care sd folosegti o locutiune/ expresie care sd
contind substantivul pdmdnt. 2 puncte
4. Transcrie, din poezie, cAte o structurd lexicald ce contine o imagine auditivd,
respectiv, o imagine vizualS. 4 puncte
5. Precizeazd doud motive literare identificate in textul dat. 4 puncte
6. Explicd rolulintrebuin[5rii frecvente a punctelor de supensie. 4 puncte

'148
7. Prezinti semnificatia a doud figuri de stil diferite identificate in text. 4 puncte
8. Argumenteazi apartenenta textului dat la simbolism, prin prezentarea a
doui trisituri existente in text. 4 puncte
9. Comenteazd,in 60-100 de cuvinte (6-10 r6nduri), prima,strofd a poeziei
date, prin evidenlierea relatieidintre ideea poeticd gi mijloacele artistice. 4 puncte

SUBIECTUL al ll-lea (30 de pu!.cte)

Scrie un text de tip argumentativ, de 150-300 de cuvinte (15-30 de rAnduri), despre lm-
poftanla protejdrii medi ul ui lnconiu rdtor.
ln elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- si respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor in
scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimdrii unei aprecieri; 8 puncte
- sd aicontinutul adecvat argumentdrii pe o temi dat6: formularea ipotezei/ a
propriei opiniifali de problematica pusd ln discutie, enuntarea 9i dezvolta-
rea corespunzitoare a doui argumente adecvate ipotezei, formularea unei
concluzii pertinente; 16 Puncte
- si respecli normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de
exprimare, de ortografie gi de punctuatie) 9i limitele de spaliu indicate. 6 puncte

SUBIECTUL a! lll-lea (30 delg4qtel

Scrie un eseu, de 600-900 de cuvinte (doud-trei pagini), in care sd prezinti viziunea des-
pre lume (lumea reald - lumea imaginard) reflectatd intr-un basm cult studiat.
ln elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:
precizarea a doud caracteristici ale speciei literarc basm, existente in opera literard studiatS;
prezentarea, prin referire la basmulculf studiat, a patru elemente ale textului narativ,
semnificative pentru ilustrarea viziuniidespre lume (de exemplu: acliune, conflict, relalii
temporale gi spa(lale, construclia subiectului, particularitd{i ale compoziliei, perspectivd
ntdrativd, tehnici narative, construclia personajului, modalita{ de caracterizare, limbaietc.\;
sublinierea relaliilor dintre personajele reprezentative, prin care se evidentiazd viziunea
despre lume in basmul cult ales;
exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul in care se reflectd viziunea
despre lume in basmul cult pentru care ai optat.

Notii! Ordinea integrdrii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere'

Pentru confinutul eseuluivei primi 16 puncte (cdte 4 puncte pentru fiecare cerintS/ re-
per). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor in scn's - 3 puncte;
utilizarea timbii titerare - 3 puncte; abilitdli de analizd gi de argumentare - 3 puncte; ortogra-
fa - 2 puncte; punctuatia - 2 puncte; agezarea in pagind, lizibilitatea * 1 punct).
in vederea acordirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie si aibi minimum
600 de cuvinte (doui pagini) gisi dezvolte subiectulpropus.

149
 SUGESTII DE REZOLVARE

TESTUL 1

SUBIECTUL t

Text-suport Nerui de primdvard de G. Bacovia

1. sinonime pentru sensul din text al cuvintelor: clar- senin, apar- se ivesc.
2. Virgula, in ultimulvers al poeziei, are rolul de a delimita interjeclia O de restul propozitiei.
3. Un enun! in care apare o expresie/ locu[iune care conline subJtantivul pdmilnt Lui ton
ii
uenea sd intre in pdmdnt de rugine pentru cd tatdt lui risipise toatd averea pe bduturd.
4. O imagine vizualS: e clar gi numai soare. O imagine auditivd: suspind un vals de fanfard.
5. Cele doud motive literare prezente in text sunt: oraguf valsul.
6. Folosirea frecventd a punctelor de suspensie este o particularitate graficd a poeziei
lui
Bacovia'Acestea imprimd un ritm lent, fragmentat, care sugereazd un anumitmod subiectiv
de receptare a lumii. Decorulsurprins de poet se compunL din imagini disparate, care nu
au puterea de a alcitui un ansamblu coerent, iar gindurile par fr6nte gi dezarticulate.
7. O primd figurd de stil prezentd in poem este personificarea (susp ind in vats de fanfad)
care are rolul de a marca tristetea provocati de valsul intonat de fanfard, o linie melodicd
discretd gi rdvSgitoare, in acelagitimp.
O altd figurd de stil este sinestezia (Primdvara/ O picturd paffumatd cu vibrdri de viotet),
procedeu artistic specific poeziei simboliste, prin intermediul cdreia sugestia se
realizeazd
prin apelulla mai multe simturideodatd (vdz, miros, tactil, auz).
8. Poemul Nerui de primdvard de G. Bacovia este un poem simbolist prin muzicalitatea
versurilordatd de repetilia cuv6ntului pimdvardinstructurisintactice asemdndtoare, prin
folosirea sinestezieica procedeu de realizare a sugestiei (Primdvara/ O picturd partumatd
cu vibrdri de violet) 9i prin teme gi motive specifice (oragut, vidul tduntiic, cromatica elc.)
9. Bacovia este dotat cu o sensibilitate aparte care fl face sd perceapa intr-un fel unic natura
exterioard, totdeauna aflatd in corespondenld cu stiirile interioare. Primdvara, anotimp
al
renagterii gial entuziasmului, devine o picturd parfumatd cu vibrdri de violet,surprinsd de poet
lntr-un spaliu citadin, in care vitrinele afigeazd versurile unui nou poe( iarfanfara intoneazd
un vals lent gi trist. in aer plutegte o staie de bine, o chemare cdtre noi orizonturi, dar totul
pare a fi doar o iluzie: o lungd pimdvard de visuri gi pdrei... Sinestezia gi epitetui
antepus
sunt procedeele artistice la care recurge poetul pentru a surprinde in mod subiectiv decorul.

SUBIECTUL a! Il-lea
Text argumentativ pe tema: importanfa protejirii mediutui inconjuritor

Plan de idei
' Oamenii afecteazd mediulin multe feluri, unele mai ddundtoare dec6t altele.
. Un mediu protejat gi curat ?nseamnd o viald sdndtoasd.
. Sunt necesare mdsuri concrete de protejare
a mediului.
. Fiecare poate face ceva pentru a ajuta natura.

Mediul inconjurdtor este cel care ne oferd condi[iile optime de a tr6i, de a ne hrdni,
de a
respira, de a avea un adipost. Explozia demograficd gi dezvoltarea fdrd precedent
a tuturor
ramurilor de activitate a determinat un consum ridicat de resurse de mediu gi, evident,
a
creat dezechilibre ecologice ale cdror efecte le suportdm zilnic. De aceea, sunt de pdrere

194
ca protejarea mediului inconjurdtor trebuie sd devind o prioritate a oamenilor pentru cd un
mediu sindtos inseamnd o viald sdndtoasi pentru noi gi pentru generatiile care vor veni.
|n primul rdnd, mediul este afectat de om in foarte multe feluri, unele mai ddundtoare ca
altele. E suficient sd amintim cdteva exemple, de la industrializarea excesivd care polueazd
aerul 9i apele prin eliminarea de substanle toxice, la defrigdrile necontrolate, traficul intens
sau gunoiut aruncat in locuri necorespunzdtoare. Fiecare dintre noi ar trebui sd fim congti-
enli de efectele pe termen lung pe care le are poluarea 9i sd incerc6m sd ludm atitudine in
fata'inacestui aspect.
al doilea r6nd, sunt de pdrere cd, aga cum putem sd stricim, sd murddrim sau sd
tdiem, aga putem sd reparim, sd curSldm, sd plantdm, intr-un cuv6nt sd ajutdm natura. De
pildd, sunt o serie de gesturi mdrunte pe care le putem transforma in obignuintd din respect
pentru mediu: sd economisim apa potabild gi energia, sd colectdm selectiv gunoiul, sd ne
comportdm civilizat gi responsabil cdnd facem iegiri in spatiile verzi ame-najate sau in drume-
urma noastrd. in plus, cred cd la fel
lii gi sd nu agteptdrnsd vind altcineva care sd curele in
de'utile ,uni"urpaniile cu scop de ecologizare a mediuluiin care oamenii se mobilizeazd
pentru curdlenie generald. Meritd si ne implicdm in asemenea proiecte 9i sd incercdm sd-i
cooptdm 9i pe apropiafii nogtrisd facd acest lucru'
in conituzie, creO ia protelarea mediuluieste una dintre problemele majore gide actua-
litate cu care ne confruntim, problemd pentru care trebuie sd gisim nigte solulii, care sd fie
aplicate in mod concret gi responsabil gi sd nu rdmdnd doar la un nivel declarativ'

SUBIECTUL al lll-lea
Eseu pe lema: viziunea despre lume (lumea reald - lumea imaginard) reflectatii intr'un
basrn culf studiat.
Textul literar ales: Povestea lui Harap'Alb de lon Creangi

Basmul este opera epica, apdrutd maiintdi in literatura popular5, in care se prezintd in-
tdmpldrifabuloase puse pe seama unor personaje cu puteri supranaturale; in basm se con-
fruni6 dou6 fo(e, cele ale binelui gi cele ale r5-ului, gi, de cele mai multe ori, binele invinge.
Aceastd splcie are urmdtoarele trdsdturi: prezintd formule specifice (initiale, mediane,
finale), rep"tet" spalio-temporale sunt nedeterminate, apar numere magice (trei, gapte, doi-
gi obiecte magice (paloqul, apa vie, apa moartd, oglinda etc.). Basmul presupune
un lan! de acliuni convenlionale: se pleacd de la o situatie de echilibru, intervine un eve-
"pre="cej
nimeni care stricd acest echilibru (intriga) gi provoacd acumularea altor actiuni menite sd
refacd echilibrul (cdldtoria eroului, aparilia donatorilor 9i a ajutoarelor, trecerea probelor),
dupd care opera se incheie cu rdsplata eroului 9i pedepsirea rdufdcdtorului. Apar o serie
de motive specifice: motivul impdratului fdrd urmag, al superioritdtii mezinului, al nagterii
miraculoase, al cdl5toriei, al probelor, al interdicliei, alvictoriei, al cdsdtoriei etc' Personajele
pot fi: realiste (nu au calit5lisupranaturale), fabuloase (zmeii, Scorpia, Gheonoaia etc.) 9i
o
animaliere (calul, broasca, corbul etc.) Basmele au un scop moralizator, didactic, transmit
?nvd!6turd despre binele care invinge rdul.
Basmul popular este o crealie anonimd, culeasd din popor, pe c6nd basmul cult este
crealia unui autor cunoscut care igi imprimd propria viziune artisticS, reinterpret6nd tiparul
popular.
povestea lui Harap-Alb de lon Creangd este un basm cult publicat la 1 august 1877,
po-
in revista Convorbiri iiterare. La o prima vedere, opera pare un basm asemeni celor
pulare care respectd fidel trdsdturile speciei prin temi (triumful binelui asupra rdului), mo-
iive narative specpice (superioritatea mezinului, cdldtoria, supunerea prin_viclegyg,il*.
carea puterii prin trei proOe, pedeapsa, cdsdtoria), personaje specifice (Craiul, lmpdratul
Verde, impdratul Rog, Sp6nul etc.), ajutoarete eroului (Gerild, Setild, FlSmSnzild, Ochild'
peseri-L6ii-Lungild, Sfdnta Duminicd, calul, regina furnicilor, regina albinelor, turturica), ele-

195