Sunteți pe pagina 1din 13

PARLAMENTUL ROMANIEI

Structura Parlamentului Romaniei este bicamerala,


cuprinzand Camera Deputatilor si Senatul.
Reprezentantii poporului sunt alesi in Parlament, pe baza votului
universal, egal, direct, secret si liber consimtit, pe un mandat de 4 ani.
Camera Deputatilor si Senatul au prerogative egale, cu exceptia
numirii numai de catre Senat a Avocatului Poporului, justificand bicameralismul.
Organizarea interna a Parlamentului este stabilita
prin regulament propriu.Pentru indeplinirea atributiilor lor, Camerele isi organizeaza
birouri, comisii care isi desfasoara activitatea numai pe baza regulamentelor adoptate.
Convocat de Presedintele Romaniei, in cel mult 20 de zile de la
alegeri,
Parlamentul isi desfasoara primele activitati separat in fiecare Camera, acestea
alegandu-si birouri de varsta, alcatuite din cel mai varstic parlamentar si 4 secretari,
stabiliti din randul celor mai tineri deputati, respectiv senatori.In vederea validarii
mandatelor parlamentarilor, Camerele isi aleg in prima lor sedinta cate o comisie de
validare, care trebuie sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri.
Camerele se pronunta printr-un singur vot asupra listei
parlamentarilor
propusi pentru validare si prin vot separat pentru fiecare deputat sau senator propus sa
i se invalideze mandatul.Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul
majoritatii
parlamentarilor prezenti.
Grupurile parlamentare se pot organiza separat
pentru fiecare Cemera in parte.Acestea sunt institutionalizate, beneficiaza de un sef,
de un cabinet si de 1-5 experti, platiti din bugetul Camerei.Ele urmaresc formarea
organelor de lucru si desfasurarea activitatii fiecarei Camere, fiind constituite din cel
putin 5 senatori sau 10 deputati, care au fost alesi pe listele aceluiasi partid.
In general, grupurile parlamentare au urmatoarele competente:
-fac propuneri pentru constituirea comisiilor de validare
-propun cate un candidat pentru functia de Presedinte al Camerei Deputatilor si cea de
Presedinte al Senatului.
-fac propuneri pentru candidatii membrilor birourilor celor doua Camere.
-isi dau acordul la desemnarea membrilor comisiilor parlamentare.
-participa la alcatuirea comisiilor de mediere.
-prezinta propuneri pentru stabilirea ordinii de zi.
-prezinta amendamente.
-pot cere presedintelui Camerei verificarea cvorumului.
-pot cere incheierea dezbaterilor asupra unei probleme puse in discutia Adunarii.
-pot adresa interpelari.
-au drept de initiativa legislativa.
Birourile permanente se alcatuiesc potrivit configuratiei
politice a camerei Deputatilor si a Senatului si ele cuprind pe presedintele Camerei,
pentru vicepresedinti, patru secretari si 4 respectiv 2 chestori.
Pentru alegerea presedintelui este necesar, in primul scrutin, votul
majoritatii parlamentarilor, iar daca aceasta cerinta nu s-a realizat, se organizeaza cel
de-al 2-lea tur de scrutin, la care participa in Senat primii 2 candidati care au obtinut
cel mai mare numar de voturi exprimate, iar in Camera Deputatilor, daca nici un
candidat nu a intrunit, dupa 2 tururi, votul majoritatii deputatilor, se organizeaza noi
tururi de scrutin, in
urma carora va fi desemnat presedinte candidatul care a obtinut majoritatea voturilor
deputatilor prezenti.Presedintele Camerei este ales, spre deosebire de ceilalti membrii
ai
Biroului, pe durata intregului mandat al Camerei, iar odata cu alegerea lui,inceteaza
activitatea presedintelui de varsta.
Presedintele Camerei are urmatoarele atributii:
-convoaca Senatul sau, dupa caz, Camera Deputatilor in sesiuni ordinare si
extraordinare.
-conduce lucrarile Camerei si ale Biroului permanent.
-asigura ordinea in timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului.
-anunta rezultatul votarii si hotararile adoptate.
-asigura legatura cu cealalta Camera, Presedintele Romaniei, Guvernul, Curtea
Constitutionala si Curtea Suprema de Justitie.
-asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei.
-reprezinta Camera in relatii interne sau externe.
-poate sesiza Curtea Constitutionala pentru ca aceasta sa se pronunte asupra
constititionalizarii legilor sau a Regulamentului Camerei Deputatilor, sau dupa caz, a
Senatului.
-indeplineste si alte sarcini prevazute de regulament sau date de Camera.
Vicepresedintii sunt alesi de grupurile parlamentare prin vot secret
cu majoritatea voturilor senatorilor.Acestia indeplinesc in ordinea stabilita de Biroul
Permanent, atributii ale presedintelui, la solicitarea sau in absenta acestuia.
Secretarii au ca sarcini principale:
-intocmirea listei cu inscrierile la cuvant in ordinea in care au fost facute.
-prezentarea propunerilor, amendamentelor si a oricaror alte comunicari adresate
Camerei.
-efectuarea apelului nominal.
-consemnarea rezultatului votului.
-tinerea evidentei hotararilor adoptate.
-supravegherea intocmirii stenogramelor.
-asistarea presedintelui in realizarea atributiilor ce-i revin acestuia si orice alte sarcini
incredintate de acesta la Biroul Permanent.
Chestorii au sarcina:
-sa verifice modul de gestionare a patrimoniului Camerei Deputatilor sau, dupa caz, a
Senatului.
-exercita controlul financiar asupra cheltuielilor.
- prezinta proiectul de buget si incheierea exercitiului bugetar.
-asigura mentinerea ordinii si indeplinesc orice alte sarcini date de presedinte sau
Biroul
Permanent.
Biroul Permanent este un organ intern al Camerei, un organ de stat
care
are urmatoarele atributii:
-propune adunarii datele de incepere si terminare a sesiunii.
-solicita presedintelui adunarii convoacarea sesiunii extraordinare.
-supune aprobarii regulamentului Camerei Deputatilor, sau dupa caz, al
Senatului,precum si propunerile de modificare a acestuia.
-pregateste si asigura desfasurarea in bune conditii a lucrarilor.
-la propunerea grupurilor paelamentare, supune votului parlamentarilor competenta
nominala a comisiilor parlamentare.
-primeste proiectele de legi si propunerile legislative si sesizeaza comisiile
permanente in vederea intocmirii rapoartelor si elaborarii avizelor.
-dispune difuzarea rapoartelor.
-intocmeste, cu consultarea presedintilor grupurilor parlamentare si a comisiilor
permanente, proiectul ordinii de zi si a sedintelor adunarii si programul de lucru.
-analizeaza si supune dezbaterii orientarilor generale de politica externa a Romaniei.
-propune spre aprobare competenta delegatiilor permanente la organizatiile
parlamentare
internationale.
-prezinta adunarii proiectul de buget al acesteia si contul de incheiere a exercitiului
bugetar.
-exercita controlul financiar-contabil.
-aproba regulamentul de organizare si functionare a serviciilor Camerei.
-indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de regulament sau insarcinari date
de adunare.
Comisiile parlamentare: sunt organe de lucru ale
Adunarii Deputatilor, sau dupa caz, a Senatului, care au scopul de a indeplini
insarcinarile ce le sunt incerdintate in vederea pregatirii lucrarilor fiecarei Camere.
Sunt alcatuite dintr-un numar restrans de parlamentari, care au ca
sarcina sa examineze in mod detaliat problemele care sunt supuse dezbaterii
Parlamentului si apoi sa-i prezinte acestuia rapoarte cu propuneri adecvate.
Comisiile parlamentare pot fi:
-permanente.
-temporare, in care intra cele speciale, de ancheta si de mediere.
De cele mai multe ori comisiile apartin unei singure Camere, dar in
unele imprejurari se pot constitui comisii mixte, comune celor 2 Camere, care la
randul lor pot fi permanente sau temporare.
Numarul, denumirea si competenta fiecareia precum si numarul
membrilor comisiilor parlamentare se stabilesc de Camera, la propunerea Biroului
Permanent.
In prima sedinta, convocata de presedintele adunarii, comisiile isi
aleg
birourile, compuse dintr-un presedinte, 1-2 vicepresedinti si 1-2 secretari,dupa care isi
adopta regulamentul de organizare si functionare.
Biroul propune ordinea de zi a fiecarei sedinte, sarcinile fiecarui
membru al comisiei si in general,orice alte masuri pentru organizarea bunului mers al
activitatii comisiei.
Presedintele comisiei conduce sedintele, poate propune participarea
la lucrari si a altor persoane din afara ei, are acces la lucrarile altor comisii,asigura
reprezentarea comisiei in rapoartele cu Biroul Permanent si celelalte comisii.
Sedintele comisiilor, la a caror lucrari participarea parlamentarilor
este obligatorie, nu sunt publice.
Membrii Guvernului au acces la lucrarile comisiilor, iar cand
solicitarea vine din partea acestora, prezenta lor este obligatorie.
Comisiile permanente: sunt alese pe toata durata
mandatului Camerei Deputatilor si a Senatului, pe domenii de activitate.
Fiecare parlamentar este obligat sa faca parte din cel putin o
comisie permanenta, cu exceptia membrilor Biroului permanent, al Camerei
Deputatilor si respectiv a presedintelui Senatului si a senatorilor membri ai
Guvernului.
Calitatea de membru al comisiei permanente poate inceta la
propunerea grupului parlamentar din care face parte senatorul respectiv sau prin
revocarea deputatului cu votul majoritatii deputatilor din Comisie,la cererea grupului
parlamentar care l-a propus sau a unei treimi din numarul membrilor Comisiei.
Atributiile principale ale comisiilor permanente sunt:
-examinarea proiectelor si propunerilor legislative in vederea elaborarii rapoartelor
sau avizelor.
-efectuarea de ancheta parlamentare.
-solicitarea de rapoarte, informari si documentatii de la autoritatile a caror activitate
intra in sfera lor de competenta.
-dezbaterea si adoptarea de hotarari cu privire la toate problemele transmise de Biroul
permanent al adunarii.
In cazul in care o comisie permanenta, in cadrul atributiilor sale,
initiaza o ancheta privitoare la activitatea desfasurata de Guvern sau de administratia
publica, are nevoie de aprobarea adunarii, careia trebuie sa-i prezinte o cerere scrisa,
adoptata cu votul majoritatii membrilor sai, in care sa precizeze domeniile anchetei,
scopul ei, mijloacele necesare si termenul de prezentare a raportului.
In vederea desfasurarii anchetei, comisia permanenta poate invita,
pentru a da relatii, orice persoana, care este obligata sa se prezinte si sa raspunda la
intrebarile care ii sunt puse, cu exceptia intrebarilor legate de viata personala sau de
secrete de stat de importanta deosebita.Nu pot fi invitati pentru a da relatii in fata
comisiilor permanente Presedintele Romaniei, presedintii celor 2 Camere, Avocatul
Poporului, membrii Curtii Constitutionale si ai Curtii de Conturi, Judecatorii Curtii
Supreme de Justitie si procurorul general.
Comisiile speciale se constituie, prin hotarari ale Camerei
Deputatilor
si ale Senatului, pentru avizarea unor proiecte de legi complexe, pentru elaborarea
unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate in hotararea de infiintare a
comisiei.
Comisiile de ancheta se constituie la cererea unor treimi
din membrii fiecarei Camere si au un caracter temporar.
Comisiile de mediere sunt constituite in cadrul procedurii
de mediere.
Comisiile comune ale Camerei Deputatilor si ale Senatului
pot fi constituite in baza prevederilor art. 61 alin. 4 din Constitutie si a reglementarilor
proprii ale celor 2 Camere.
Legislatura, sesiunea si sedinta reprezinta perioade
distincte de timp in care Parlamentul isi desfasoara activitatea.Camera Deputatilor si
Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani.
Mandatul Parlamentului Romaniei inceteaza in in mod colectiv la
implinirea acestui termen de 4 ani, putand fi totusi prelungit prin lege organica in caz
de razboi sau catastrofa.
Incetarea mandatului Parlamentului poate avea loc si inainte de
termenul de 4 ani, prin dizolvarea acestuia, in conditiile art. 89 din Constitutie.
Alegerile pentru Parlament se desfasoara in cel mult 3 luni de la
expirarea mandatului sau dizolvarea celor doua Camere.
Sesiunea este forma organizatorica de lucru a Parlamentului,
adica perioada de timp din cadrul unui an calendaristic in care isi desfasoara
activitatea in mod continuu.Spre deosebire de Guvern, care isi desfasoara activitatea
in mod neintrerupt, Parlamentul se reuneste pentru perioade de timp limitate, care se
numesc sesiuni.
Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc separat, in 2 sesiuni
ordinare pe an.Prima sesiune ordinara are loc in perioada februarie-iunie, iar cea de a
doua in septembrie-decembrie.Convocarea Camerelor in sesiuni ordinare se face
numai de catre presedintii acestora, asigurandu-se in acest mod independenta
Parlamentului.
Sedinta constituie modalitatea de constituire a Camerei in
reuniune plenara in scopul dezbaterii ordinii de zi.Potrivit regulamentelor proprii,
fiecare Camera isi desfasoara activitatea separat in plen, pe comisii si grupuri
parlamentare, in primele 4-5 zile ale saptamanii.In afara sedintelor ordinare din aceste
zile, la propunerea Biroului permanent, se pot tine sedinte si in alte zile.
Sedinta este condusa de presedintele Camerei sau de
vicepresedintele care il inlocuieste, asistat de doi secretari.
In timpul sedintei, presedintele, care conduce dezbaterile, vegheaza
la respectarea regulamentului si mentinerea ordinii in sala.Parlamentarii iau cuvantul,
in ordinea de pe lista pe care s-au inscris in prealabil, numai cu aprobarea
presedintelui, care, poate sa limiteze durata luarilor de cuvant sau sa propuna sistarea
sedintelor.
Cei care iau cuvantul au obligatia sa se refere doar la problema
pentru care s-au inscris la cuvant, in caz contrar, dupa ce li s-a atras atentia,
presedintele le poate retrage cuvantul.De asemenea, presedintele poate cere evacuarea
din sala a parlamentarilor care tulbura sedinta.
Sedintele sunt publice, in afara cazurilor in care majoritatea
parlamentarilor prezenti stabilesc prin vot ca acestea sa fie secrete.De altfel, la toate
sedintele Senatului este obligatorie prezenta a cel putin unui reprezentant al
Guvernului.
La sedintele publice pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si
televiziunii, precum si alti cetateni, pe baza acreditarii sau a invitatiei emise de
secretarul general al aparatului Camerei, in conditiile stabilite de Biroul permanent.
Parlamentarii au obligatia sa fie prezenti la sedintele Camerei din
care fac parte, lipsa trebuind sa fie motivata Biroului permanent.
Ordinea de zi a sedintelor este aprobata de Camera, in ultima zi de
lucru inaintea perioadei pentru care a fost intocmita, cu cel putin jumatate plus unu
din numarul parlamentarilor prezenti, dupa care se distribuie acestora si se afiseaza la
sediul Camerei.
Procedura de vot este modalitatea prin care parlamentarii
isi exprima vointa cu privire la problemele supuse dezbaterii Camerei Deputatilor si
Senatului.Votul este actul care determina formarea unei majoritati de opinie asupra
problemei pusa in dezbatere, concretizand astfel principiul democratic al majoritatii.
Votul parlamentarului este personal, fiind obligat sa participe la
sedintele Camerei din care face parte.Votul poate fi deschis, cand se exprima public
prin ridicare de maini, apel nominal, ridicare in picioare sau electronic.
Votul poate fi secret, cand se exprima prin buletine de vot, pentru
alegerea sau numirea in unele functii, prin bile, sau electronic, in cazul votarii legilor,
hotararrilor sau motiunilor.In cazul votului prin bile, parlamentarii primesc cate doua
bile una alba si una neagra, pe care le introduc in cele doua urne, care si ele sunt una
alba si una neagra.Bila introdusa in urna alba si bila neagra introdusa in urna neagra
inseamna votul pentruiar bila neagra introdusa in urna alba si bila alba introdusa in
urna neagra inseamna vot contra.
Votul electronic se desfasoara prin conectarea unuia din contactele
care reprezinta vot pentru vot contra sau abtinerea.
Cand se voteaza cu buletine, pe fiecare se trece numarul de ordine,
numele si prenumele candidatului, functia pentru care candideaza si grupul
parlamentar din care face parte.
Constatarea rezultatului votului cu bile sau cu buletine de vot se
face prin proces-verbal, incheiat in prezenta membrilor Biroului permanent al
Camerei.Vali-
darea votului se face tinand seama de doua conditii:
-sa se fi intrunit cvorumul pentru ca adunarea sa fie constituita legal, adica majoritatea
membrilor ei.
-obtinerea majoritatii calificate a cel putin doua treimi din numarul total al membrilor
Camerei, in cazul adoptarii unor legi constitutionale.
Sedintele comune ale Cemerei Deputatilor si
Senatului au loc in cazurile stabilite de Constitutie cum ar fi:
-adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constitutiei in cazul in care,
prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord.
-depunerea juramantului de catre Presedintele Romaniei.
-punerea sub acuzare a acestuia pentru inalta tradare.
-primirea mesajului Presedintelui Romaniei.
-aprobarea bugetului de stat.
-examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale Curtii de
Conturi.
-numirea directorului Serviciului Roman de Informatii.
Proiectele de legi si celelalte acte care se dezbat in sedinta
trebuie supuse in prealabil dezbaterii in sedinta comuna de comisiile permanente a
celor doua Camere, sesizate in fond, care intocmesc un raport comun.
Lucrarile sedintelor comune sunt conduse alternativ de
presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului, asistati de doi secretari,
cate unul din partea fiecarei Camere.
Sedintele comune sunt publice, afara de cazurile cand se
stabileste prin votul majoritatii simple a celor prezenti, ca acestea sa fie secrete.
Prezenta deputatilor si senatorilor este obligatorie, iar
presedintele sedintei anunta ordinea de zi, care se adopta cu votul deschis a cel putin
jumatate plus unu din numarul deputatilor si senatorilor prezenti.
Deputatii si senatorii iau cuvantul in ordinea inscrierii pe lista,
cu incuviintarea presedintelui, iar ministrilor li se poate da cuvantul in orice faza a
dezbaterilor si ori de cate ori il solicita.
Presedintele sau un grup de parlamentari poate cere incheierea
dezbaterii unei probleme puse in discutie, cererea adoptandu-se cu votul majoritatii
simple a deputatilor si senatorilor prezenti.Dezbaterile se inregistreaza pe banda
magnetica si se stenografiaza, asigurandu-se publicarea in Monitorul Oficial,partea a-
II-a
Camera Deputatilor si Senatul, intrunite in sedinta comuna,
stabilesc de fiecare data ce procedura de vot vor utiliza, in afara cazurilor in care este
prevazuta o procedura de vot obligatorie.
Votul poate fi deschis, cand rezultatul votarii se comunica de
presedintele care conduce sedinta, sau secret, exprimat electronic ori prin buletine de
vot sau prin bile, cand rezultatul se constata de catre Birourile permanente ale celor
doua Camere.
In toate cazurile in care Camera Deputatilor si Senatul, in sedinte
comune, adopta legi, hotarari, motiuni, trebuie sa fie prezenti cel putin jumatate plus
unu din membrii celor 2 Camere.
Mandatul parlamentarilor romani este reprezentativ si
are o durata de 4 ani, in aceasta perioada acestia neputand fi revocati, dar pe de alta
parte mandatul este facultativ, cel care-l detine putand renunta la el.
Mandatul parlamentar are cateva caracteristici:
-se naste din votul corpului electoral, astfel ca el este general.
-este irevocabil, parlamentarii neputand pierde mandatul prin vointa celor care l-au
ales.
Mandatul de parlamentar presupune drepturi si obligatii specifice
cum sunt:
-dreptul, dar si obligatia de a participa la sedintele Camerei din care face parte.
-dreptul la initiativa legislativa.
-dreptul de a pune intrebari si de a adresa interpelari.
-dreptul, dar si obligatia de a se informa prin intermediul mijloacelor specifice.
-obligatia politica de a mentine legatura cu electoratul, indeosebi cu cei din
circumscriptia electorala unde a fost ales.
-obligatia de a respecta prevederile regulamentului Camerei din care face parte.
-dreptul la imunitate parlamentara.
-dreptul la indemnitati.
-dreptul la concediu de boala sau interese personale.
-dreptul de a demisiona.
-dreptul de a purta un semn distinctiv al calitatii de parlamentar.
-dreptul de a avea pasaport diplomatic.
Incetarea mandatului poate fi colectiva, la incheierea legislaturii
sau la dizolvarea adunarii, ori individuala.Incetarea individuala a mandatului se
realizeaza prin cerere scrisa adresata presedintelui Camerei, carea are obligatia ca in
sedinta publica sa-l intrebe pe parlamentar daca isi mentine cererea.Daca raspunsul
este afirmativ, ori daca parlamentarul nu se prezinta sa raspunda, locul sau in
Parlament este decarat vacant.
Mandatul inceteaza individual de drept prin:
-decesul parlamentarului.
-stabilirea, ulterior validarii mandatului, a unei hotarari judecatoresti definitive de
condamnare la o pedeapsa complimentara, constand in pierderea drepturilor electorale
pe
perioada alegerii in adunare.
-condamnarea definitiva a parlamentarului la o pedeapsa privativa de libertate.
Incompatibilitatile parlamentare sunt:
-nimeni nu poate avea, in acelasi timp, calitatea de deputat si senator.
-calitatea de deputat sau senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii
publice de autoritate cu exceptia celei de membru al Guvernului.
-alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
Parlamentarul aflat intr-o situatie de incompatibilitate are
obligatia sa demisioneze in termen de 10 zile cand a fost ales in Camera Deputatilor
sau in 30 de zile de la data validarii mandatului de senator.
Dupa expirarea acestui termen, parlamentarul aflat in situatia de
incompatibilitate va fi declarat demisionat de Camera, la cererea Biroului permanent
al acesteia, pe baza raportului Comisiei Juridice de numiri, disciplina, imunitati si
validari.
Parlamentarul are totodata obligatia ca in acelasi termen sa declare
Biroului permanent al Camerei orice activitate pe care va continua sa o desfasoare pe
durata mandatului.
Imunitatile parlamentare au ca scop protejarea
parlamentarilor impotriva urmarilor judiciare si garantarea libertatii de gandire si de
actiune a acestora.In raport cu obiectul lor, ele se impart in iresponsabilitati si
inviolabilitati.
Iresponsabilitatea parlamentara are ca efect inlaturarea raspunderii
juridice a parlamentarului pentru voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea
mandatului, adica pentru activitatea pe care el o desfasoara in caliatate de deputat sau
senator.
Inviolabilitatea parlamentara urmareste prevenirea urmaririi
judiciare a deputatului sau a senatorului, fara incuviintarea prealabila a Camerei din
care face parte,
pentru acte sau fapte de natura penala sau contraventionala savarsite in afara
exercitarii mandatului sau.
Astfel parlamentarul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau
trimis in judecata fara incuviintarea in prealabil a Camerei dupa ascultarea celui in
cauza.
Cererea de retinere, arestare, perchezitionare sau trimitere in judecata
penala ori contraventionala se adreseaza presedintelui Camerei de catre ministrul
justitiei.
Apoi presedintele o trimite spre examinare comisiei juridice, disciplina si imunitati,
care adopta o hotarare prin votul secret al majoritatii membrilor ei.Hotararea
definitiva va fi luata de Camera, prin votul secret a doua treimi din numarul
parlamentarilor prezenti.
Competenta de judecata ii revine Curtii Supreme de Justitie.
In caz de infractiune flagranta, deputatul sau senatorul poate fi retinut
si supus perchezitiei, iar ministrul justitiei il va informa neitarziat pe presedintele
Camerei in legatura cu cele intamplate.
Spre deosebire de iresponsabilitate, inviolabilitateaare urmatoarele
trasaturi:
-este relativa, putand fi ridicata de Camera.
-are un caracter limitat, actionand numai in materie penala si contraventionala.
-ea se refera la fapte sau acte care nu sunt legate de exercitarea mandatului.
-este strict personala referindu-se numai la persoana parlamentarului, astfel ca
instigatorii
complicii si alti participanti la comiterea infractiunii sau sau contraventiei nu
beneficiaza
de ea.
-ea opereaza numai pe perioada in care persoana in cauza are calitatea de parlamentar.
Indemnitatile parlamentare au menirea sa asigure un trai
decent deputatului sau senatorului, mai ales ca in cele mai multe cazuri contractul sau
de munca este suspendat, cu exceptia cazurilor in care Biroul permanent al Camerei,
la cererea celui in cauza, decide altfel si are avizul unitatii.
Parlamentarii primesc o indemnizatie lunara stabilita prin lege,
diurna pe perioadele in care participa la lucrarile Camere, in plen sau in comisii,
cazare gratuita pentru cei care nu domiciliaza in Capitala, transport gratuit pe caile
ferate, cu mijloace auto, navale si aeriene interne, decontarea cheltuielilor de posta si
telecomunicatii interne facute pentru activitati legate de exercitarea mandatului.
Masurile disciplinare care pot fi luate impotriva
parlamentarilor in cazul in care comit abateri de la regulamentul Camerei din care fac
parte sunt:
-avertismentul, care este aplicat de presedinte la prima abatere.
-chemarea la ordine, adresata celor care nesocotesc avertismentul continuand sa se
abata de la regulament sau celor care chiar de la prima abatere incalca in mod grav
precederile regulamentului.
-retragerea cuvantului are loc in cazul in care, dupa chemarea la ordine, parlamentarul
persista sa se abata de la regulament.
-excluderea temporara, de la o sedinta pana la 30 de sedinte din aceeasi sesiune a
Camerei Deputatilor, care are ca efect suspendarea indemnizatiei pe timpul excluderii,
suspendarea drepturilor ce tin de calitatea de deputat, cu exceptia imunitatii,
interzicerea accesului in localul Camerei si a participarii la lucrarile Comisiilor.
La aceste masuri mai poate fi adaugata si aceea de diminuare a
indemnizatiei lunare si a diurnei de sedinta, in functie de prezenta parlamentarilor la
lucrarile Camerei, hotarata de Biroul permanent.
1. Functia de legiferare este prevazuta in Constutie in art.58
alin. 1, care stabileste ca Parlamentul este unica autoritate legiuitoare din
Romania.Dar, pe langa legi,Parlamentul mai poate adopta hotarari si motiuni.
Legile sunt elaborate de Parlament in baza prerogativei acesteia
de a fi unica autoritate legiuitoarea tarii si sunt de trei categotii: constitutionale,
organice si ordinare.
Sunt deci legi:
-codul civil.
-codul familiei.
-codul penal.
care se aplica celor care incheie contracte, se casatoresc, savarsesc infractiuni.Nici
un organ al statului nu poate elabora legi in afara de Parlament, care are competenta
exclusiva in acest domeniu.
Legea a fost definita ca actul juridic normativ emis de Parlament
printr-o anumita procedura stabilita in acest scop, in cadrul competentei legislative,
prin care se stabilesc reguli generale, a caror aplicare este asigurata, in caz de nevoie,
prin puterea de constrangere a statului.
Procedura legislativa cuprinde mai multe etape:
Initiativa legislativa consta in dreptul de a sesiza Parlamentul cu un
proiect de lege sau propunere legislativa, declansandu-se in acest fel procedura
legislativa.
Atr. 73 din Constitutie da drept de initiativa legislativa:
-Guvernului.
-deputatilor si senatorilor.
-cetatenilor, daca sunt cel putin 250.000 cu drept de vot si provin din cel putin un
sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau un municipiul Bucuresti
trebuie sa fie inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in sprijinul initiativei
respective.
Guvernul are drept de initiativa nelimitat,Presedintele Romaniei nu
are drept de initiativa legislativa, iar deputatii si senatorii pot exercita acest
drept.Initiativa legislativa a cetatenilor este luata in dezbatere de Parlament numai
dupa ce Curtea Constitutionala a verificat indeplinirea conditiilor stabilite de
Constitutie.
Proiectele de legi si propunerile legislative trebuie sa fie insotite de
expunerile de motive si redactata in forma proprie a unui act normativ, pe articole,
capitole si sectiuni.Proiecetele de legi se inainteaza Camerei insotite de avizul
consultativ al Consiliului Legislativ, dupa care proiectele si propunerile legislative se
distribuie parlamentarilor, urmand a fi inscrise in proiectul ordinii de zi dupa primirea
raportului comisiei sesizate.
Examinarea in comisiile permanente a proiectelor si propunerilor
legislative se face in urma trimiterii lor de catre Biroul permanent al
Camerei.Initiatorul propunerii are dreptul sa retraga pana la inscrierea acestuia in
ordinea de zi.
Inscrierea in ordinea de zi a Camerei a proiectelor de legi si a
propunerilor legislative se face in termen de cel mult 30 de zile de la depunerea
raportului comisiei permanente sesizata in fond la Senat si in 10 zile la Camera
Deputatilor.
Prezentarea proiectului sau propunerii legislative de catre initiator
sau de catre reprezentantul acestuia in plenul Camerei are loc pri expunerea motivelor
care au condus la promovarea proiectului respectiv.
Prezentarea raportului comisiei permanente se presedintele
acesteia sau de un raportor desemnat in plenul Camerei este faza urmatoare.
Dezbaterea generala si pe articole a proiectului sau propunerii
legislative are loc, are loc mai intai in Camera care a fost sesizata.In cadrul dezbaterii
generale, parlamentarii, cate unul din partea fiecarui grup parlamentar, iau cuvantul
in ordinea inscrierii, dar nu pot propune amendamente.
Urmeaza apoi discutarea fiecarui articol din propunere sau
proiectul de lege, inclusiv cu modificarile propuse de comisii, prilej cu care
parlamentarii pot lua cuvantul pentru a exprima punctul de vedere al grupului pe
care-l reprezinta sau punctul de vedere propriu.
Votul Camerei se exprima cu privire la fiecare articol, care se
adopta cu votul majoritatii parlamentarilor prezenti, dupa ce, in prealabil, Senatul sau
Camera Deputatilor s-au pronuntat prin vot distinctiv asupra fiecarui amendament,
apoi se trece la votul in ansamblu al proiectului de lege sau al initiativei
legislative.Atunci cand in Camera nu s-a intrunit cvorumul necesar, presedintele va fi
obligat sa amane votarea.
Dupa adoptarea propunerii legislative sau al proiectului de lege
de catre o Camera, acesta se semneaza de catre prsedintele ei si se inainteaza
celeilalte Camere si i se aduce si la cunostinta Guvernului.
Procedura de mediere intre Camera Deputatilor si Senat are loc
daca una dintre ele adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o
redactare diferita de cea adopatata de cealalta Camera.
Promulgarea legii aparte Presedintelui Romaniei si ea are loc
dupa adoptarea de catre Camera Deputatilor si Senat a initiativei legislative sau a
proiectului de lege readctat in text identic.Presedintele Romaniei are dreptul, inainte
de a promulga legea, sa ceara Parlamentului, o singura data reexaminarea acesteia in
termen de 20 de zile de la primirea ei spre promulgare.Dupa reexaminare,
Presedintele este obligat sa o promulge in termen de 10 zile de la primirea ei.
Publicarea ei in Monitorul Oficial reprezinta forma de publicitate
pin care legea este adusa la cunostinta populatiei.Legile intra in vigoare la data
publicarii in
Monitor sau la data prevazuta in textul ei.
Legile constitutionale, adica acelea prin care se modifica,
completeaza sau aproga unele prevederi ale Constitutiei si care au fosta juridica
suprema,
necesita pentru adopatarea lor o procedura speciala.Legile organice sunt acelea care
stabilesc organizarea si functionarea autoritatii publice.Sunt adoptate si modificate de
fiecare din cele doua Camere, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.Legile
organice reglementeaza urmatoarele domenii:
-sistemul electoral.
-organizarea si functionarea partidelor politice.
-organizarea si desfasurarea referendumului.
-organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
-regimul starii de asediu si a celei de urgenta.
-infractiunile, pedepsele si execuatarea acestora.
-acordarea gratierii colective.
-organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor
judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi.
-statutul functinarilor publici.
-contenciosul administrativ.
-regimul juridic general privind raporturile de munca, sindicatele si protectia sociala.
-regimul general al cultelor.
-organizarea generala a invatamantului.
-organizarea administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general al privind
autonomia locala.
-modul de stabilire a zonei economice exclusive.
-stabilirea frontierelor.
-cetatenia romana.
-stema si sigiliul tarii.
-organizarea serviciilor publice de radio si televiziune si controlul parlamentar asupra
lor.
-categoriile functionarilor publici care nu pot face parte din partide politice.
-Avocatul Poporului.
-prelungirea mandatului parlamentar in caz de razboi sau catastrofa.
-incopatibilitatile parlamentare, altele decat cele stabilite in Constitutie.
-prelungirea mandatului Presedintelui Romaniei in caz de razboi sau catastrofa.
-stabilirea membrilor Guvernului, in afara primului ministru si a ministrilor.
-structura sistemului national de aparare, organizarea armatei, pregatirea populatiei, a
economiei si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor militare.
-organizarea politiei, a serviciului de informatii a statulu, precum si celelalte
componente ale fortelor armate si statutul cadrelor militare ale acestora.
-organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.
Legile bugetare sunt elaborate de Guvern si aprobate de
Parlament.Aceste legi sunt anuale si adoptarea lor trebuie facuta cu cel putin 3 zile
inainte de expirarea exercitiului bugetar, altfel se va aplica bugetul de stat al anului
precedent pana la adoptarea noilor bugete.Bugetele locale se elaboreaza, se aproba si
se executa in conditiile legii.
Legile de ratificare a tratatelor internationale incheiate de
Presedintele Romaniei si negociate de Guvern, sunt emise de Parlament, in baza
cererii de ratificare facua in termen de 60 de zile de la incheierea tratatelor.
Hotararile sunt acte juridice ale Camerei Deputatilor sau ale
Senatului si ele pot fi cu caracter normativ si cu caracter nenormativ.
Hotararile normative au un caracter inferior legilor, nu mai
necesita initiativa legislativa, nu trebuie examinate inainte de adoptare in comisiile
permanente, nu sunt supuse promulgarii, fiind semnate numai de presedintele
Camerei si nu trebuie publicate in Monitorul Oficial.Atat Camera Deputatilor cat si
Senatul pot emite hotarari proprii, dar si comune.
Motiunile sunt propuneri facute unei adunari deliberante de
catre unul sau mai multi membrii ai acesteia.Pentru initierea ei este nevoie de cel
putin o patrime din numarul senatorilor sau de cel putin 50 de deputati, care trebuie
sa-si motiveze actiunea.Un parlamentar nu poate semna mai multe motiuni.
Delegarea legislativa este modalitatea prin care
Parlamentul poate abilita Guvernul, printr-o lege specifica, sa emita ordonante in
domenii care nu fac obiectul legii organice.Aceasta are loc de obicei in perioada in
care Parlamentul nu este in sesiune.
Functia de control a Parlamentului are un caracter plenar, diferentiat si
complex, cuprinzand toate activitatile desfasurate pe baza dispozitiilor Constitutiei si
a legilor si se infaptuieste de ambele Camere.Functia de control se realizeaza prin
urmatoarele modalitati:
-consultarea prealabila a Parlamentului are loc in 2 situatii, inainte de dizolvarea de
catre Presedintele Romaniei a Parlamentului, atunci cand acesta nu a acordat votul de
incredere Guvernului, in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa
respingerea a cel putin doua solicitari de investitura iar cea de-a doua modalitate,
inainte ca Presedintele sa ceara poporului sa-si exprime prin referendum vointa cu
privire la problemele de interes national.
-incuviintarea unor masuri luate de executiv cum sunt starea de asediu sau cea de
urgenta in tara sau in unele localitati, care trebuie facuta in cel mult 5 zile de la luarea
hotararii si convocarea in 48 de ore a Parlamentului daca nu se afla in sesiune.
-declararea de catre Presedinte a mobilizarii generale sau partiale a fortelor armate se
face cu aprobarea prealabila a Parlamentului.
-intrebarile constau in solicitarile facute de parlamentari Guvernului de a raspunde
daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta.
-interpelarile constau in cereri scrise si motivate adresate de un grup parlamentar, de
unul
sau mai multi parlamentari Guvernului prin care se solicita explicatii asupra politicii
acestuia in probleme ale activitatii interne sau externe.Acestea se citesc in sedinte
publice ale Camerei, se afiseaza la sediul acesteia si se comunica primului-ministru.
-dreptul parlamentarlor la informare consta in posibilitatea de a cere, printr-o petitie
adresata presedintelui Camerei, de la Guvern sau de la organele centrale ale
administratiei
publice, orice acte sau dosare, precum si alte informatii utile pentru activitatea sa.Nu
sunt admise informatii privind secrete de stat sau cele de importanta deosebita.
-Guvernul isi poate angaja raspunderea in sedinta comuna a celor 2 Camere cu privire
la un program, o declaratie de politica generala sau a unui proiect de lege.
-motiunea de cenzura consta in retragerea increderii acordata de Parlament
Guvernului.Fiecare membru al Guvernului raspunde politic si solidar cu ceilalti
membrii
ai organului di care face parte si pentru actele acestuia.Demiterea Guvernului sr
realizeaza in urmatoarele conditii:
-motiunea poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si
senatorilor.
-depunerea ei se comunica Guvernului.
-se prezinta in sedinta comuna a celor doua Camere.
-se dezbate in 3 zile de la data depunerii ei.
-daca a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia in
aceeasi sesiune o noua motiune de cenzura.
-dreptul de a cere urmarirea penala a mambrilor Guvernului pentru faptele sale
apartine Presedintelui, Camerei Deputatilor si Senatului, cazurile de raspundere
reglementandu-se prin legea raspunderii ministeriale.Trimiterea in judecata in fata
Curtii Supreme de Justitie, are ca efect suspendarea din functie a membrilor
Guvernului.
-suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei poate fi hotarata de cele 2 Camere,
in sedinta comuna, cu votul majoritatii, in cazul savarsirii unor fapte grave prin care
incalca prevederile Constitutiei.De asemenea, Parlamentul, in sedinta comuna, are
posibilitatea ca sa puna sub acuzare pe Presedintele Romaniei pentru faptele de inalta
tradare, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si
senatorilor.Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie, iar
Presedintele este demis dupa o hotarare definitiva.
Functia de alegere, avizare, numire si revocare a unor
persoane exprima un drept al Parlamentului de a institutionaliza,pe baza dispozitiilor
constitutionale, celelalte autoritati statale.
Parlamentul investeste prin votul sau de incredere Guvernul.Fiecare Camera
numeste cate 3 membrii in Curtea Constitutionala.Senatul numeste Avocatul
Poporului.Cele 2 Camere, in sedinta comuna, aleg magistratii care alcatuiesc Consiliul
Suprem al Magistraturii, numeste membrii Curtii de Conturi si pe directorul SRI, la
propunerea Presedintelui Romaniei.
Functia de directionare a politicii externe se concretizeaza in
stabilirea cadrului si obiectivelor principaleale statului roman pe plan
extern.Principalele atributii sunt:
-ratificarea si denuntarea unor tratate internationale.
-declararea starii de asediu.
-suspendarea si incetarea ostilitatilor militare.
-adoptarea de mesaje, declaratii, motiuni cu caracter politic referitoare la unele
probleme de politica externa.
Functia de organizare interna si de functionare este proprie
fiecarei Camere si se concretizeaza in principal prin adoptarea regulamentelor proprii
si regulamentului pentru desfasurarea sedintelor comune.