Ludmi[a

ULitkaia t

Imago
Traducere din rusi si note de
GABRIEIA RUSSO

H U/il,TAN I TA S
Ii ctisrt*-,
 Cuprins

Prolog. 7
Frumogii ani de Ecoali.. 1l
Noul profesor 37
Copiiidinsubterani. ........ 62
,,Liurgii" 7l
Ultimul bal. .. . 97
Prieteniaintrepopoare. ......110
Cortulverde. .......120
Iubirelapensie. .....154
Totisuntemorfani.. ........162
NuntaRegeluiArtur. ....,.,174
Cizmecammici... ..197
Unregistrupreainalt ........203
Colegedeclasi... ...230
Plasadepescuit .....269
ingerul cu capul mare. . . .... . 2Bl
Casacucavaler. .....288
Patadecafea... .....292
Fugarul. .... 300
Potopul .... 323
UmbraluiHamlet ...338
Un bilet grozav. .. . . . . ... ... 351
Bieruliepura; .......361
Drumftriintoarcere ........385
Demoniisurdomuti ..390
561
ParculMiliutin..... ....'...417
Primullarind.. ....456
Chilogi cu decoragii . . 477
Imago. ....487
Opovesteruseasci ,..515
EndeGut "' 526
Epilog. '....54V
 Frumogii ani de gcoali...

E interesant si urmiregti traiectoria forgelor care conduc la in-

tilnirea inevitabili a oamenilor predestinati unii altora. CAteodati
o asemenea intAlnire pare si aibi loc lari ca soarta s5" se striduias-
c5. prea mult, fbri o intrigi abil pregititi, lisAnd ca evenimen-
tele si-gi urmeze cursul firesc - si zicem, de pildi, ci persoanele
in cauz| Iocuiesc Ia aceeagi adresi sau merg la aceeagi gcoali.
Cei trei biiegi invlgau la aceeagi gcoali. Ilia gi Sania din clasa
intAi, Miha nimerind in clasa lor ceva mai tArziu. in ierarhia care
se construiegte de la sine in orice grup, cei trei ocupau pozigia
cea mai de jos, fiindci erau total incapabili si se certe sau si faci
riu cuiva. Ilia era lung si slab, mAinile gi picioarele ii iegeau mult
in afari din mAnecile gi pantalonii prea scurti. Unde mai pui ci
nu exista cui ori bucati de fier care si nu-i sfrgie hainele. Mama
lui, singuratica si ursuza Maria Fiodorovna, ajunsese la capitul
puterilor tot cosAndu-i petice strAmbe cu mdinile ei nu mai pugin
strAmbe. Megtegugul croitoriei nu se prindea de ea 9i pace. imbri-
cat intotdeauna mai prost decdt ceilalgi, 9i ei prost imbricagi, Ilia
se maimugirea gi se lua in zeflemea, frcAnd spectacol din siricia
lui, un mod cit se poate de nobil de a i se impotrivi.
Situagia lui Sania era gi mai rea. Colegii il invidiau si-l detestau
pentru scurta cu fermoar, pentru genele lungi de fati, pentru
chipul eneryant de drigilag, care-i scotea din sirite, gi pentru
gervegelele de pinzi' in care erau invelite sandviciurile' Culmea e
ci inviga si cAnte la pian gi mulgi il urmS.reau cum merge, ginind-o
pe bunica de-o mAni gi partiturile in cealalti mAna, pe strada
Cernigevski, fosti gi viitoare Pokrovka, la gcoala de muzici Igum-
nov, chiar gi cAnd era bolnav, degi bolile lui frecvente nu erau

l1
grave, dar se lungeau la nesfrrgit. Bunica, vlzutddin profil, igi arun-
ca picioarele inainte ca un cal de circ gi capul i se migca in ritmul
mersului. Sania mergea lingi ea, putin retras in spate, asa cum
se cuvenea unui groom.
La gcoala de muzici nu era ca la gcoala generali, aici togi erau
entuziasmagi de Sania - la examenul din clas4 a doua a cintat
Grieg, aga cum nici un elev de clasa a cincea n-ar fi reusit s-o scoati
la capilt. Le provoca emogie 9i statura mititici a interpretului: la
opt ani il credeau copil de gridinigi, la doisprezece, il luau drept
biiat de opt ani. Din acelagi motiv, Sania era poreclit ,,Piticul" la
gcoala generalS". Nu erau vorbe duioase, ci glume rluticioase. Sania
il evita intenEionat pe llia, nu fiindci flcea bigcilie, mai ales ci
nu era indreptati neapirat impotriva lui, desi cAteodati" il atingea
gi pe el, ci pentru diferenga umilitoare de inilgime.
Prietenia lor s-a sudat datoriti lui Miha, care a apirut in clasa
a cincea, declangAnd un entuziasm general. Era tipul rogcovanului
clasic, ginti ideali pentru ce-i care igi dideau toati osteneala si-l
batjocoreasci. Avea capul tuns chilug, cu un smoc de pir auriu
bitAnd in rosu pe frunte, cu urechile trandafirii, strivezii, gintind
in sus ca pdnza de corabie, plantate intr-un loc nepotrivit, parci
mai aproape de obraji, cu faga albi gi pistruiati, pAni gi ochii aveau
refexe portocalii. in plus, era ochelarist gi evreu.
Prima oari ii diduri cXgiva ghiongi pe 1 septembrie, la closet,
in timpul recreagiei mari, ;i nul loviri prea tare, doar asa, si-i fie
de invigituri. Si n-o ftcuri Murighin gi Mutiukin - nu se cobo-
rau ei a;a de jos -, ci supugii lingii care le cAntau in struni. Miha
primi cu stoicism portia de lovituri, si-n momentul cand igi scoase
din servieti batista si-gi gteargi nasul, apiru de acolo un pisoiag.
Copiii il luari si incepurS. si-l arunce de la unul la altul. itt mo-
mentul acela intri IIia - era cel mai inalt din clasi - gi prinse pi-
soiul pe deasupra capetelor voleibaligtilor. Clopogelul intrerupse
sportul ista atAt de interesant.
Ilia intri in clasi si ii strecuri pisoiul lui Sania, afat in preaj-
mi, care il viri in servieti.
l,a urmitoarea recreatie, cei mai mari dugmani ai speciei umane,
ale ciror nume, Murighin gi Mutiukin, aveau si seryeasci in viitor
ca elemente debazl. intr-un joc de cuvinte si care trebuie men-

72
fionate dintr-o mulgime de alte motive, ciutarS, o vreme pisoiul,
dar il uitari repede. Dupi ora apatra,li se didu drumul tuturor,
;i biiegii o rupseri din loc cu chiote gi strigite, lisindu-i in plata
Domnului pe cei trei in clasa pustie, decorati cu flori multicolore
de ochiul-boului.
Sania scoase pisoiul din servieti 9ii-l didu zAmbind lui llia.
Ilia i-l predi zAmbind lui Miha. Miha ii zimbi lui Sania.
Am frcut o poezie despre el, le zise timid Miha. Suni aga:
-
Cel mai frumos dintre pisoi
Era si. moari negre;it;
Salvarea-n Ilia gi-a gisit,
$i e-n prezent acum cu noi.
Nu-i riu. Desigur, nu-i Pugkin, comenti llia.
- Nu se poate zice ,,e-n prezent acum", remarci Sania.
-Miha accepti fbcindu-gi autocritica:
E adevirat. ,,Si acum este cu noi." Suni mai bine farl.,,e-n
-
prezent".
Mihale povesti cu ltrx de aminunte cum de dimineagl, in drum
spre gcoali, aproape ci-l smulsese pe bietul pisoi din gura unui
cline care se pregitea siJ sf\ie. Dar acasi nu-l putea duce, ne-
gtiind cum l-ar primi m5"tusa, la care stitea de lunea trecuti.
Sania mAngiie pisoiagul pe spinare;i ofti:
Eu nu pot si-l iau, avem un motan. N-ar fi prea incAntat.
- E-n reguli, il iau eu, zise Ilia 9i apuci neglijent pisoiul.
- N-o si ai probleme acasi? se interesi Sania.
-Ilia rAse:
Acasi? Ce zic eu aia e. Totu-i normal intre mine gi mama.
- mi asculti.
Mama
,,8 biiat mare, niciodate n-o si ajung aga, n-o si mi vid zi-
cA.nd: nTotu-i normal intre mine gi mamao. E clar, eu sunt puiul
mamei. Degi ea mi asculti. $i bunica mi asculti. $i inci cum!
Totugi e altfel", se intristi Sania.
Se uiti la mlinile ciol5noase ale lui Ilia, cu pete galbene gi negre,
pline de juliruri. Avea degete lungi, putea lua doui octave cu ele.
in timpul ista, Miha igi agezi pisoiul pe cap, potrivindu-gi-l pe
mogul ro;cat si catifelat, lisat ieri ,,de simingi" de frizerul cu suflet

t3
mare de la Pokrovskie Vorota. Pisoiul ii aluneci, Miha il puse
iarigi in vArful capului.
Plecari togi trei impreuni de la gcoali. ii dldure inghegati
pisoiului. Sania avea bani la el, ajungeau pentru patru porlii. Se
va dovedi mai tirziu ci avea intotdeauna bani la e1... Pentru
prima oari in viati mAnca inghegati pe stradi, direct din hArtia
ei. CAnd cumpira bunica inghegati, o aducea'acasi, o impir;ea
in mici porgii tasate in cupe de sticli cu picior 9i punea deasupra
dulceagi de vigine - numai aga o mXncau!
Ilia le povesti plin de entuziasm ce fel de apalz;t de fotografiat
o si-9i cumpere din primii bani cA;tigagi 9i le explici pe larg cum
o si faci rost de ei.
Sania le dezvilui aga, din senin, secretul lui: avea mAinile mici,
,,nu de pianist", gi ista era un mare neajuns pentru un interpret.
Miha, care stitea la niste rude, a treia familie in ultimii gapte
ani, le spuse biiegilor, pe care abia ii cunoscuse, ci alte rude nu
mai avea gi ci daci mitqa n-o si,l gini, va trebui si se duci iar
la casa de copii...
Mituga sinitatea gubredi. Nu suferea de o boali anume,
avea
zicea mereu pe un ton trist 9i apisat: ,,Mi dor toate", se plAngea
ci o dor picioarele, spinarea, pieptul gi rinichii. O avea gi pe fata
ei infirmi, Minna, fapt care ii infuenga in riu starea de sinitate.
ii u.n." greu si faci orice fel de munci, gi pini la urmi cei din
familie hotirAseri si-l gizduiasci ea pe nepotul orfan, urmind
ca ei si-i dea bani pentru intreginerea lui. Ci voiau sau nu, Miha
era totugi fiul fratelui lor mort in rizboi.

Biiegii hoiniriri o vreme gi pilivrigiri vrute si nevrute, pe

urmi se opriri lingi,Iauzagi incetari si mai vorbeasci. Simgeau
cAt de bine le era impreuni: incredere, prietenie, egalitate. Nici
vorbi de superioritatea unuia sau a altuia, dimpotrivL, fiecare
era la fel de interesant pentru ceilalgi. Nu gtiau inci nimic despre
Saga gi Nika, despre jurimintul de pe muntele Vorobiovl, nici

1.Aluzie la legamAntul frcut de scriitorii Aleksandr Herzen (1812-1870)

gi Nikolai Ogariov (1813-1877) in adolescengi de a continua opera decem-
brigtilor arestagi.

T4
rnicar Sania, care citea mult, nu-l citise pe Herzen. Si nici locurile
lcelea pripidite, considerate de sute de ani cele mai impugite
Iocuri din orag - Hitrovka, Gonceari, Kotelniki -, nu se potriveau
tleloc cu jurimintele romantice. Se intimpli totugi ceva impor-
tilllt: o asemenea coeziune e posibili numai la vArste tinere. CArli-
gul se infige direct in inimi, gi firul care-i leagi pe oameni printr-o
prietenie sudati in copilirie nu se rupe niciodati.
Dupi ce se scurse ceva timp ;i dupi lungi discugii in care,
printre altele, respinseri numele de ,,Sfrnta treime" si ,,Trio", uni-
rea aceasta a inimilor fu botezati bombastic ,,Trianon". Nu gtiau
nimic despre dezmembrarea Austro-Ungariei, aleseri cuvAntul
l)entru frumusegea lui.
Dupi douizeci de ani, ,,Trianon" avea si apari pentru o clipi
in discugia insuportabili a lui Ilia cu un kaghebist de rang inalt, cu
grad incert 9i cu un nume curios, Anatoli Alelaandrovici Cibikovl.
Nici chiar cei mai invergunagi din tagma kaghebigtilor, care se
lr.rptau cu disidengii din anii aceia, nu se incumetau si considere
,,Trianonul" o organizagie antisovietici a tineretului.
Trebuie s5. recunoagtem ci meritul era al lui Ilia: odati cu pri-
rnul aparat de fotografiat, el se apuci si-gi faci o adevirati arhi-
vi, care s-a pistrat pAni-n zilele noastre. E adevirat ci pe primul
dosar din anii de gcoali figura un alt nume, ,,LILRS"2, nu mai
pugin enigmatic decAt,,Trianon".
Agadar, pe biiegi ii uni (gi lucrul ista avea si fie atestat de
documente) nu inaltul ideal al libertiEii de dragul cireia trebuiau
fie si-gi jertfeasci numaidecAt viata, fie, mult mai plictisitor, si
;i-o consacre slujirii poporului nerecunoscitor, asa cum fhcuseri
Sa;a gi Nika acum mai bine de o suti de ani, ci pisoiul sfrijit, ciruia
nu-i fu dat si treaci peste gocul de la I septembrie 1951. Se sfrrsi,
bietul de el, dupi doui zile, in bragele lui Ilia, gi-l inmormAntari
in taini, dar cu mare pompi, sub banca din curtea casei de la nu-
nilrul22, de pe strada Pokrovka (numiti pe atunci Cernigevski,

1. Cibikov - dela cibikal - a ciripi.

2. Acronim pentru Liubiteli Russkoi Shuesnotti - Societatea Iubitorilor
l,iteraturii Ruse, care a existat din 1811 pani in 1930 pe lAngi Universitatea
clin Moscova.

t5
un om care igi consacrase gi el viaga ideilor nobile). Casei i se spu-
nea cAndva ,,duldp", dar pugini dintre locatarii de acum gtiau
lucrul ista.
Pisoiul odihnea sub banca pe care se presupune ci stituse pe vre-
muri tAnSrul Pugkin cu verigoarele lui, distrAndule cu poezioare
megtegugit alcituite. Bunica lui Sania zicea mereu: ,,Casa in care
stim a timpuri mai bune."
"ptr.",
Lucru uimitor, ceva se schimbi in clasi destul de repede, in
decurs de doui siptimAni sau o luni. Miha nu-qi didea seama -
de unde si gtie cum fusese inainte, doar era abia venit. Sania 9i
Ilia insi simgeau'efectele schimbirii: erau tot in coada ierarhiei,
dar nu fiecare in parte, ci impreuni. Deveniri o minoritate recu-
noscuti prin faptul, greu de definit, ci nu puteau si se amestece
in lumea celor mici. Cele doui cipetenii, Mutiukin gi Murighin,
ii gineau in friu pe togi ceilalgi gi cind se certau intre ei, clasa se
impirgea in doui tabere dugmane, cirora nu li se aliturau cei ma-
ziligi, dar nici nu putea fi vorba de aga ceva, fiindci nu erau pri-
migi. Se hArjoneau, ajungeau la inciieriri silbatice, cu sau fhri
singe curs din nas, apoi bitiile erau date uitirii. CAnd Mutiukin
gi Murighin cideau lapace, incepeau din nou si-i ia la ochi pe
cei trei intruqi stingheri, incapabili si intre in turmi, si se asocieze.
Pentru ei era floare la ureche si-i snopeasci in bitaie, dar;i mai
interesant era si-i gini infricogagi, inspiimAntali, 9i si le amin-
teasci mereu cine era geful: ochelaristul-evreu, muzicantul, mis-
ciriciul, sau ,,biiegii normali" ca Mutiukin gi Murighin.
in clasa a cincea, odatl cu trecerea la gimnaziu, in locul sin-
gurei si unicei invigitoare care preda gramatica;i aritmetica, Natalia
Irr*ourr", femeie buni ca pAinea caldi, care-i invigase alfabetul
pini gi pe Mutiukin gi Murighin, numindu-i cu duioqie Tolecika
gi Slavocika, apiruri profesorii: profu de matematici, profa de
rusi, profa de botanici, profa de istorie, profa de germani 9i profii
de geografie.
Fi.."t dintre ei era nebun dupi materia lui, didea multe teme
pentru acasi gi ,,biiegii normali" nu le ftceau fagd.Ilia, care nu stri-
iucise deloc la ;coala primari, ftcu progrese in anturajul noilor
prieteni 9i la sfArgitul trimestrului al doilea, adici aproape de

16
Arrul Nou, reiegi ci ochelarigtii gi aschimodiile de rang inferior in-
viig:ru foarte bine, iar Mutiukin gi Murighin abia se descurcau.
( )onflictul, pe care adulgii l-ar numi social, se agravi, ceea ce implici
rrrai multi responsabilitate mai ales din partea,,minorititii" asu-
prire. Era momentul cXnd Ilia introduse in limbajul lor termenul
,,rrrutiuki 9i murighi", care avea si fie folosit ani de-a rAndul in
grrrpul lor. Termenul era aproape sinonim cu celebrul homo souie-
tit'us, utilizat mult mai tirziu, dar farmecul lui ginea dg miiestria
t'clui care il crease.
Miha ii irita cel mai rare pe ,,mutiuki gi murighi", el o incasa
t cl mai des, dar, cum avea experienga viegii din casa de copii,
suporta qor loviturile, nu se plAngea niciodati, se scutura, igi lua
;rrpca gi o rupea la fugi in huiduielile dugmanilor. Ilia se strAmba
licAnd pe bufonul cu succes, reusea adesea si-i deruteze, si-i ia
irr zeflemea gi si-i surprindi cu o giselnigi neafteptati. Sania era
t c:l mai sensibil. De altfel, tocmai sensibilitatea lui exagerat de mare
sc transformi pAni la urmi intr-un zid de apirare. O dati se in-
tirnpli, tocmai cind Sania igi spila mAinile Ia chiuveta de la
rorleta gcolii - un hibrid intre parlament ;i cuib de tAlhari -, ca
Mutiukin si se arate scArbit de indeletnicirea nevinovati a lui
Srrnia si si-i propuni si-gi spele gi mutra. Sania gi-o spili, in parte
rlin doringa de a fi lisat in pace, in parte din lagitate, 9i atunci
M utiukin lui cArpa de gters pe jos gi i-o lipi pe faga udl. Curiogii
llicuri cerc in jurul lor: atteptau si se distreze. Nu avuri insi parte
rlt: distracgie. Sania incepu si tremure, se flcu palid, igi pierdu
( urlostinta;i cizu pe podeaua pavati cu faiangi. Nenorocitul de
,rrlversar era infrAnt, desigur, dar intr-un mod deloc satisfhcitor.
'/,lcea pe podea intr-o pozitie ciudati, cu corpul geapin si arcuit.
Murighin il lovi ugurel cu piciorul in coasti ca si vadi de ce nu
sc misci.. I se adresi cu mult5" blAndege:
Hei, Sanek, de ce stai tolinit aga?
-Mutiukin se uita buimac Ia Sania, care nu ftcea nici o miscare.
Sania nu deschise ochii, in ciuda ghionturilor date cu forgi. in
rrromentul acela intri Miha, privi cu luare aminte scena muti fi
lirgi la medicul gcolii. Mirosul de amoniac il aduse pe Sania in sim-
1iri, profesorul de sport il transporti Ia cabinetul medical. Doc-
torita ii lui tensiunea.

T7