DEZVOLTAREA METODOLOGICĂ A UNEI LECȚII DE INFORMATICĂ

PE TEMA „SISTEME DE NUMERAȚIE”

ÎN CONTEXTUL UTILIZĂRII METODEI „FLIPPED CLASSROOM”
Bilic Elena, doctorandă, Universitatea de Stat din Tiraspol
profesor de informatica ȘP nr.4, mun. Bălți
Rezumat. În articolul dat sunt descrise avantejele și dejavantaje modelului „clasa inversată”. Sunt
precizate rolurile profesorului și a elevului în procesul educativ organizat prin intermediu modelului
„clasa inversată”. Este descris detaliat un proiect de lecție la informatică pe tema „Sisteme de
numerație” în contextul utilizării metodei „flipped classroom”.
Cuvinte cheie: e-learning, învățarea mixtă, proces educativ, modelul “clasa inversată”.
Abstract. This article describes the advantages and disadvantages of the "flipped classroom" model.
The roles of the teacher and the pupil of the educational process organized through the "flipped
classroom" model are specified. It is described in detail a computer science lesson on "Numerical
Systems" in the context of using the "flipped classroom" model.
Keywords: e-learning, mixed learning, educational process, "flipped classroom" model.
Principalele motoare ale schimbărilor în domeniul educației vocaționale sunt:
progresul științific și tehnologic și dezvoltarea socio-economică a societății noastre.
Aceste schimbări transformă lumea atât de repede încât, pentru a ține pasul cu
schimbările, pentru a-ți atinge cu succes obiectivele și a fi un concurent demn de pe
piața forței de muncă, trebuie să profiți cât mai mult de cunoștințele, aptitudinile și
abilitățile tale profesionale. Pentru a face față acestor provocări, este nevoie să fie
precizate cerințele pe care trebuie să le îndeplinească participanții al procesul
educațional - atât cei care predă, cât și cei care studiază. Exemplu de astfel de cerințe
sunt standardele societății internaționale pentru promovarea tehnologiei în educație. În
afară de aceasta, direcțiile naționale-strategice de dezvoltare a învățământului
vocațional în Republica Moldova, prevede necesitatea modernizării întregului sistem
de învățământ profesional. Conform acestei reforme, au fost efectuate modificări al
curriculumului disciplinar la mai multe obiecte și introducerea disciplinei TIC în
procesul educațional, sporind astfel accesul la resursele educaționale online. În prezent,
din cauza tendinței de a reduce numărul de ore de lucru în clasă, conform programei
curriculare, devine clar că "rutina de predare" este inevitabilă și ar trebui să fie mutată
în spațiul virtual.
Pe baza provocărilor enumerate, în calitate de răspuns poate fi servit modelul
"clasa inversată", care va face procesul educațional cât mai eficient și mai personalizat
posibil. Acest model face parte din tehnologia învățării mixte, în care învățarea elevilor
se desfășoară atât în cadrul programelor cu instruirea tradițională, cât și cu ajutorul
tehnologiilor online. Modelul "clasa inversată" este recomandat să fie utilizat dacă

168
elevii din clasă sunt la acelaș nivel în ceea ce privește caracteristicile lor psihologice,
motivare, formarea competentei informaționale. Modelul dat constă în alternanța
componentelor invămîntului tradițional și e-learning. Studierea conținutului e-learning
se desfășoară în afara școlii, profesorul oferă doar acces la resursele educaționale
electronice pentru pregătirea teoretică preliminară a elevilor la domiciliu [1]. Esența
acestui model de învățare mixtă constă în faptul de a atrage elevii la activitatea practică
în sala de clasă, în loc de înregistrarea teoretică a prelegerilor în caiete. Implementarea
acestei metode constă în schimbul cu locul a conținutului temelor pentru acasă și a
temelor în sala de clasă. La efectuarea temelor pentru acasă elevii deseori întâlnesc
diferite greutăți însă pentru depășirea lor ei au nevoie de anumite consultații care la
momentul dat nu sunt disponibile, datorită acestui fapt elevilor le este mai ușor să copie
de la un coleg de clasă. Din aceste considerente teoria lecției este oferită pentru
studierea individuală, elevilor li se oferă acces la resursele educaționale în format
electronic online [2, 3]. Acestea pot fi: un film de formare pe un subiect, prezentare
electronică, harta cognitivă, imagine educațională, fișiere audio, cursuri electronice,
web pagină, blog etc. La momentul actual rețeaua Internet dispune de o gamă largă de
resurse educaționale electronice, permițând organizarea unei activități de predare
eficiente, pentru a crea motivația învățării necesare de elevi [4]. Resursele educaționale
electronice deja existente, înainte de a le propune elevilor ca temă pentru acasă trebuie
să fie verificate, apoi pot fi nemijlocit utilizate. În sală de clasă, profesorul organizează
activități practice pe tema studiată acasă de către elevi cu scopul consolidării
cunoștințelor: rezolvarea problemelor, crearea de mini-proiecte, elaborarea
algoritmilor, efectuarea lucrărilor de laborator etc. Acest model de organizare al
procesului educațional nu necesită zonarea clasei sau a facilităților suplimentare [5].
Profesorul de la sursa cunoașterii devine un intermediator, iar elevul de la consumator
devine un participant activ al procesului educațional (vezi figura 1).
Rolul profesorului ca un Rolul elevului ca un
intermediator consumator

Dirijează procesul de
predare, practică situații de Partajează
învățare

Demonstrează, publică,
Crează
dezvoltă

Transmite cunoștințele Învață

Figura 1. Rolul profesorului și elevului în procesul educativ

169
 Prin implementarea la lecții a modelului "clasă inversată", crește proporția de
responsabilitate a elevului, se stimulează dezvoltarea caracteristicilor și aptitudinilor
personale de exemplu: responsabilitatea, inițiativa, activitatea, motivarea,
autoorganizarea, gestionarea resurselor de timp etc. Punctele tari și puntele slabe
modelului "clasă inversată" sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1. Punctele tari și punctele slabe a modelului „clasă inversată”
Puntele tari Punctele slabe
Elevul poate vizualiza calm și asculta Un elev nu poate adresa direct profesorului
sarcina, se poate întrerupe oriunde, sau poate o întrebare în timp ce vizionează o
repeta partea necesară a cursului video prelegere video
Prelegeri video sunt disponibile pentru elevii Nu toți elevii își fac temele
absenți
Dacă un elev a uitat ceva, el poate Calculatorul trebuie să fie accesibil
întotdeauna să se întoarcă la materialul elevului, ceea ce nu este întotdeauna
necesar posibil
Profesorul foate folosi materiale didactice Medializarea lucrului frontal în clasă
existente sau poate crea proprii lecției
electronice
Atenția profesorului este concentrată asupra Cei care nu au urmărit cursul video nu vor
fiecărui elev fi interesați de lecție
O condiție prealabilă pentru implementarea acestui model este ca fiecare elev să
dispună de calculator cu acces la Internet.
În calitatea de exemplu mai jos este prezentat un proiect de lecție pe tema
”Sisteme de numerație”.
Disciplina: Informatica
Unitatea de învățare: Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul
Subiectul lecției: Sisteme de numerație
Tipul lecției: predare-învăţare
Scopul lecției: Dezvoltarea motivației și abilităților elevilor în domeniul informaticii
bazate pe prezentarea informațiilor numerice prin intermediul sistemelor numerice;
Competențe specifice: Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor de bază din teoria
informaţiei; descrierea formelor de reprezentare a sistemelor de numerație;
 Obiective educaționale:
a) cognitive:
- să cunoască și să utilizeze corect noțiunea de informație;
- să cunoască modalități de prezentare informației.
b) afective:
-să-şi integreze cunoştinţele în sistemul propriu de valori;

170
 -sa manifeste interes şi perseverenţă în timpul orei.
c) psihomotorii:
- să-și folosească corect noțiunile teoretice însușite;
- să identifice corect toate metodele de convertire a unui număr dintr-un sistem în
altul.
 Obiective operaționale:
Elevii vor fi capabili:
- să definească un sistem de numerație;
- să enumere cîteva exemple de sisteme de numerație;
- să descrie modalități de convertire a numerilor dintr-un sistem în altul;
- să convertească numerele naturale în sistemul binar, octal, hexazecimal;
- să rezolve cel puțin 4 din 6 exerciții propuse, fără ajutorul profesorului.
Metode de învăţământ:
Conversația, Metoda euristică, Demonstrarea, Conspecte de reper, Analiza,
Comparația, Problematizarea, Observația independentă, Cercetarea în grup,
Algoritmizarea, Exercițiul.
Mijloace de învăţământ:
 clasa de calculatoare; prezentări electronice; manualul; fişe cu probleme;
instrumentul web 2.0 Stepik, Lerning Apps, Ease.ly, Google Forms.
Desfăsurarea activității
1. Evocare
Elevilor le-a fost propus pentru acasă lucru desinăstătător să studiize următoarea
lecție electronica, elaborată cu ajutorul instrumentului web 2.0 Stepik
https://stepik.org/lesson/32871/step/1?unit=12660.
În clasă elevilor li s-a propus să analizeze următoarea infografică (vezi figura 2):

Figura 2. Prezentarea informației

171
 Elevii trebuie să-și aducă aminte: de noțiunea „informație”, alfabet, de reguli de
înscriere a numerilor, de modalitatea reprezentării datelor la calculator.
2. Realizarea sensului
Pentru verificarea cunștințelor accumulate de către elevi la studierea temei de acasă, li
se propune un exercițiu creat în Learning Apps:
https://learningapps.org/watch?v=pcwh59t0319.
Elevilor li se cere să realizeze o descriere liberă a noțiuni „sisteme de numerație”.
Profesorul prezintă tema și obiectivele lecției date.
3. Reflectia
Elevilor li se propune: vizionarea unor fragmente video didactice de pe pagina web
https://stepik.org/lesson/32871/step/2?unit=12660 și analizarea exercițiilor rezolvate
de pe adresa https://stepik.org/lesson/32872/step/2?unit=12661.
După vizionarea acestor fragmente video, elevilor li se propune să rezolve exerciții de
conversiunea numerilor dintr-un sistem în altul.
4. Evaluare
Elevii vor enumăra 5 exemple de utilizare a sistemelor de numerație în viața cotidiană.
Ei vor realiza individual ex. 5 pag. 9. Clasa o vom împarți în echipe a câte 2 elevi.
Fiecare echipă primește cîte o însărcinare individuală. Apoi se propune pentru
rezolvarea unui rebus disponibil pe adresa:
https://learningapps.org/watch?v=phmiwvz3j19.
5. Debrifarea lecției
Profesorul apreciază participarea elevilor la lecţie care s-au evidenţiat în mod deosebit.
Notează elevii. Organizează o discuție în comun, face estimări, efectuează un sondaj
pe tema abordată folosind Google Forms: https://docs.google.com/
forms/d/e/1FAIpQLSeDHkvdD5nS6S0_b4FKrNnLv3C8mNpkte8oNmgchFIZeGXi5
A/viewform?usp=sf_link
La lecție sunt utilizate următoarele forme de organizare a activităților elevilor:
lucru în grup; lucru individual; discuții (despre cursul video vizionat); rezolvarea
problemelor. O astfel de organizare a lecției, inversează metodele tradiționale de
predare, realizând prezentarea materialului în afara sălii de clasă și transferând temele
de acasă la lecție . Este foarte important, în acest caz, să fie oferite elevilor instrucțiuni
clare cu privire la modul de a însuși temele [6;7]. După cum arată practică, în procesul
educațional în care se utilizează modelul "clasă inversată", pentru studierea oricărui
subiect, modul sau unitate, profesorul scutește un anumit număr de ore de studiu,
datorită transferării lor pe surse electronice.

172
Bibliografie
1. Bergmann J., Sams A. Flip your classroom: reach every student in every class
every day. Washington, DC: International Society for Technology in Education,
2012.
2. Ford J., Makedon F., Owen C. B., Rebelsky S. A. Interactive Multimedia
Publishing Systems. In: Multimedia Tools and Applications. Ed: Kluwer, 1996.
p. 359-392.
3. Furht B., Milenkovich M. A guided Tour of Multimedia Systems and
Applications. IEEE, 1995.
4. Adascălitei A. Instriure asistată de calculator: didactică informatică. Iași:
Polirom, 2007. 204 p.
5. Buraga S. Tehnologii Web. Bucureşti: Ed. Matrix Rom, 2001.
6. Corlat S. ș. a Metodologia utilizării Tehnologiilor Informaționale și de
Comunicație în învățămintul superior. Chișinău: UST, 2011. 204 p.
7. Захарова И. Г. Информационные технологии для качественного и
доступного образования. В: Педагогика, №1, 2002.
8. Кольева Н. С. Методика развития познавательного интереса у учащихся на
уроках информатики. В: Материалы Международной научно-
практической конференции, 2016. с. 136–140.

173