comunicare (•) ro

cultura comunicării
 GABRIEL

TARDE

Opinia
si mulţimea
T r a d u c e r e şi prefaţă de Nicoleta Corbii

comunicare (•) ro
Redactor: Cecilia Ştefănescu
C o p e r t a colecţiei: R a d u G â r m a c e a
Tehnoredactor: Olga Machin
I l u s t r a ţ i a c o p e r t e i : H o n o r e D a u m i e r , O zi de
paradă (detaliu)

L'Opinion et la foule
Presses Universitaires de France, 1989

Toate drepturile asupra acestei ediţii

aparţin Editurii C o mu n icare .ro, 2007

SNSPA, Facultatea de C o m u n i c a r e
şi Relaţii P u b l i c e
S t r a d a P o v e r n e i nr. 6, S e c t o r 1, Bucureşti
Tel./fax: (021) 313 5895
E-mail: difuzare@comunicare.ro
www.editura.comunicare.ro

Prefaţă/ 7

Descrierea OP a Bibliotecii Naţionale a României

TARDE, GABRIEL
C u v â n t î n a i n t e / 17
O p i n i a şi mulţimea / G a b r i e l T a r d e ; trad., pref.:
Nicoleta Corbu. - Bucureşti: Comunicare.ro,
I. Publicul şi m u l ţ i m e a / 19
2007
ISBN 978-973-711-121-0 II. O p i n i a şi conversaţia / 63
Opinia / 63
I. Corbu, Nicoleta (trad.; pref.) Conversaţia / 76

316.65 Cuprins III. M u l ţ i m i l e şi s e c t e l e c r i m i n a l e / 1 3 1

 De n u m e l e lui Gabriel T a r d e se leagă c u r e n t u l psiho­

l o g i s t î n s o c i o l o g i e , c a r e a r e l a b a z ă c o n s i d e r a r e a psi­

hologiei u m a n e d r e p t factor socio-genetic. P o r n i n d

de la ipoteza că imitaţia este factorul social primar,

Tarde elaborează o adevărată teorie a psihologiei ma­

selor. C u r e n t u l c o r e s p o n d e n t , a l p s i h o l o g i e i mulţi­

milor, ia n a ş t e r e şi se dezvoltă î n c e p â n d d i n 1880, la

c o n f l u e n ţ a d i n t r e secole, şi este r e p r e z e n t a t în m o d

esenţial din autori italieni şi francezi. D i n t r e autorii

francezi, cei m a i i m p o r t a n ţ i s u n t Gustave Le B o n şi

Gabriel Tarde.

Acest c u r e n t a p a r e într-un c o n t e x t social şi politic

a p a r t e , l a s f â r ş i t u l s e c o l u l u i a l XTX-lea, î n t r - o p e r i o a d ă

d e m a r i f r ă m â n t ă r i . I n s o c i e t a t e a f r a n c e z ă , e s t e sufi­

cient să p u n c t ă m câteva e v e n i m e n t e relevante: p r i m a

grevă exclusiv politică soldată c u u n m o r t , î n 1886,

boulangisme-ul, atentatele anarhiste din 1890, care

d u c la o legislaţie d i n ce în ce m a i represivă, sau C o ­

m u n a d i n Paris, c a r e p a r e a fi o p r e f i g u r a r e a reîntoar­

cerii Revoluţiei, şi, nu în ultimul rând, afacerea

Dreyfus. In acelaşi t i m p , p r e o c u p ă r i l e i n t e l e c t u a l e ale

vremii r e a d u c în prim-plan cunoştinţele despre hip­

n o z ă şi teoriile lui P a s t e u r d e s p r e c o n t a g i u n e şi toto­

dată p u n un puternic accent antropologic, impregnat

de problematica mentalităţilor primitive. în plus, pro­

b l e m a rasei şi a i n f l u e n ţ e i sociale a a c e s t e i a este a d u s ă

Prefaţă din n o u î n discuţie.

8 / Opinia şi mulţimea Prefaţă / 9

P s i h o l o g i a m u l ţ i m i l o r s e n a ş t e p e t e r e n u l f e r t i l a l c r i m i n o l o g i e i , c a r e îşi p u n e Publicul, mulţimea, corporaţia şi legile imitaţiei

p r o b l e m a c r i m e l o r colective. T a r d e este el însuşi criminolog, interesat de p r o ­

b l e m e l e d e l i n c v e n t e i . î n e p o c ă , p r i n c i p a l a i n f l u e n ţ ă a s u p r a c r i m i n o l o g i e i a fost î n t r e 1 8 9 2 şi 1 8 9 9 , T a r d e p u b l i c ă p a t r u a r t i c o l e î n c a r e e l a b o r e a z ă şi dezvolta
exercitată de H y p p o l i t e T a i n e , m a i ales p r i n c a r t e a sa Originile naţiunii franceze n o ţ i u n i l e d e m u l ţ i m e , p u b l i c şi o p i n i e : „ C r i m e l e m u l ţ i m i l o r " ( 1 8 9 2 ) („Le8
(Les origines de la nation francaise), în care, d i s c u t â n d c o n t e x t u l i s t o r i c al R e v o ­ crimes des foules"), „Mulţimile şi sectele din p u n c t de vedere criminal"
luţiei Franceze, oferă i m a g i n e a apocaliptică a faptelor revoluţionare în care
(1893) („Foules et sectes au p o i n t de vue criminel"), „Publicul şi mulţimea1'
mulţimile joacă un rol central.
(1898) („Le public et la foule"), „Opinia şi conversaţia" (1899) („L'opinionet
I n a c e s t c o n t e x t , î n 1 8 9 5 , a p a r e c a r t e a l u i G u s t a v e L e B o n , Psihologia mulţi­ l a c o n v e r s a t i o n " ) . T r e i d i n t r e a c e s t e a s u n t r e l u a t e î n c a r t e a d e faţă, a p ă r u t ă î n
milor (La psychologie des foules), în care sociologul francez pune bazele teoriei 1901. D i n p u n c t d e v e d e r e tematic, p r i m e l e d o u ă s u n t cercetări d e crimino­
c o m p o r t a m e n t u l u i colectiv. Această t e o r i e se b a z e a z ă pe o cauzalitate de tip logie a m u l ţ i m i l o r patologice, iar ultimele d o u ă stabilesc c a d r u l sociologic al
stimul-contagiune. I n c o n c e p ţ i a lui L e B o n , m u l ţ i m e a este „ r e u n i u n e a u n o r formării şi difuzării o p i n i e i în g e n e r a l şi ale o p i n i e i p u b l i c e în particular. P u t e m
indivizi, i n d i f e r e n t d e n a ţ i o n a l i t a t e a , p r o f e s i a o r i sexul l o r ş i d e î n t â m p l a r e a
observa că există o r u p t u r ă sau cel p u ţ i n o r e o r i e n t a r e a p e r c e p ţ i e i f e n o m e ­
c a r e a f ă c u t c a e i s ă s e afle laolaltă"*. î n t r - o astfel d e c o m u n i t a t e , p e r s o n a l i t a t e a
n e l o r sociale către d i m e n s i u n e a sociologică a mulţimilor. Acest lucru este
i n d i v i d u a l ă e s t e a n u l a t ă , d â n d n a ş t e r e u n u i aşa-zis „ s u f l e t c o l e c t i v " . M u l ţ i m i l e
explicabil, p e d e - o p a r t e , p r i n f a p t u l că, î n d e c u r s u l c e l o r c i n c i a n i c a r e s e p a r ă
suni c a r a c t e r i z a t e d e legi p r o p r i i , d i n t r e c a r e p r i m a este a c e e a a u n i t ă ţ i i m e n -
cele d o u ă p r e c u p ă r i d o m i n a n t e , criminologia şi sociologia, T a r d e devine p r o ­
tale, acest suflet colectiv, t r a n z i t o r i u , e n t i t a t e c o l e c t i v ă c a r e t r a n s c e n d e indivizii,
fesor universitar, c o n s a c r â n d u - s e studiului riguros al celei d i n u r m ă , disciplină
atomii c a r e o c o m p u n . M e c a n i s m u l c a r e f u n c ţ i o n e a z ă în acest caz este cel al
p e c a l e d e a s e a u t o n o m i z a , şi, p e d e a l t ă p a r t e , p r i n a c e e a c ă î n a c e s t r ă s t i m p
hipnozei, rolul-cheie fiind j u c a t de c o n d u c ă t o r u l m u l ţ i m i i . O caracteristică
vede l u m i n a tiparului c a r t e a lui L e B o n , c o n c o m i t e n t c u dezvoltarea direcţiei
i m p o r t a n t ă , în viziunea lui Le B o n , este rasa, această d o m i n a n t ă a i n f l u e n ţ e i
psihologiei colective în c e r c e t a r e a f e n o m e n e l o r sociale.
rasei f i i n d o m n i p r e z e n t ă p â n ă î n p r e a j m a celui de-al D o i l e a R ă z b o i M o n d i a l .
P r i m u l capitol al cărţii, „Publicul şi m u l ţ i m e a " , r e l u a r e a articolului d i n 1898,
L e B o n îşi p r i v e ş t e c o n t e m p o r a n e i t a t e a c a p e u n m o m e n t c r i t i c , î n c a r e g â n ­
conturează minuţios distincţia prezentă în tidu, în contextul influenţei majore
d i r e a u m a n i t ă ţ i i este pe cale de a se t r a n s f o r m a radical. Factorii acestei transfor­
p e c a r e o e x e r c i t ă a p a r i ţ i a m i j l o a c e l o r d e c o m u n i c a r e î n m a s ă , î n s p e c i a l a zia­
m ă r i s u n t distrugerea c r e d i n ţ e l o r religioase, politice şi sociale şi c r e a r e a u n o r
relor, î n t r e a g a c o n c e p ţ i e a lui G a b r i e l T a r d e d e s p r e o p i n i e , o p i n i e publică,
c a d r e noi, g e n e r a t e de progresele ştiinţei şi ale industriei. în acest context,
public, m u l ţ i m e se f o r m e a z ă în c o n t e x t u l teoriei m a i largi a imitaţiei (dezvoltată
singura forţă pe care nu o a m e n i n ţ ă nimic este aceea a mulţimilor, care se
în Legile imitaţiei — Les lois de l'imitation—, 1890).
b u c u r ă d e u n p r e s t i g i u t o t m a i m a r e ş i c a r e d e f i n e ş t e sfârşitul d e secol X I X
C o n c e p t e l e - c h e i e pe c a r e se sprijină această teorie s u n t c r e d i n ţ e l e şi do­
d r e p t „epoca mulţimilor". Teoria publicurilor emisă de Gabriel Tarde vine să
rinţele: acestea motivează în m o d f u n d a m e n t a l individul. Toate credinţele s u n t
c o n t r a z i c ă a c e a s t ă a f i r m a ţ i e t r a n ş a n t ă , î n l o c u i n d - o c u o a l t a , l a fel d e a p o d i c t i c ă :
motivante, iar dorinţele s u n t cele care le alimentează. Societatea nu a p a r e
„trăim în e p o c a publicurilor". N o u l c o n c e p t introdus de Tarde, publicul, este
d e c â t d a t o r i t ă imitaţiei, c a r e p e n t r u T a r d e este f a c t o r u l p r i n c i p a l şi decisiv al
d i s t i n c t d e i d e e a d e r e u n i u n e fizică.
legăturilor sociale î n t r e indivizi. Imitaţia s e r ă s p â n d e ş t e î n u n d e c o n c e n t r i c e ,

î n j u r a i m o d e l u l u i . D e a c e e a , sfera socialului este d e l i m i t a t ă d e g r a n i ţ a d e p r o ­

p a g a r e a u n d e i imitative, î n t r e ţ i n u t e de „ c o n t a g i u n e a " faptelor de viaţă c a r e

a u e c o u î n p s i h o l o g i a c o l e c t i v ă ( a vieţii d e g r u p ) .

Imitaţia o p e r e a z ă u r m â n d d o u ă legi f u n d a m e n t a l e : 1 ) d i n s p r e i n t e r i o r s p r e

e x t e r i o r (astfel, c r e d i n ţ e l e , d o r i n ţ e l e s u n t c o p i a t e î n a i n t e a a c t e l o r , a m o d u r i l o r

de viaţă) şi 2) d i n s p r e s u p e r i o r s p r e inferior (clasele s u p e r i o a r e devin m o d e l

p e n t r u cele i n f e r i o a r e , ş i n u invers). Nici u n p r o c e s imitativ, însă, n u s e d e r u ­

* Gustave Le Bon, Psihologia mulţimilor (La psychologie des foules), trad. Ma­
riana Tabacu, Ed. Antet, fa., p. 9. lează fără rezistenţă individuală şi/sau colectivă. Inovaţia şi invenţia apar, de
 Prefaţă /II
10 / Opinia şi mulţimea

i m b a r m o m e t r u excelent, consultat adesea, care avertizează redactorii a s u p r a

altfel, p r i n t r e c e i c a r e r e z i s t ă ş i r e f u z ă i m i t a ţ i a . P e n t r u a a j u n g e l a i m i t a ţ i e ,
l i n i e i e d i t o r i a l e ş i d e g â n d i r e p e c a r e t r e b u i e s ă o u r m e z e . [...] P u b l i c u l reac­
o p o z i ţ i a t r e b u i e s ă fie u r m a t ă d e a d a p t a r e .
ţionează u n e o r i a s u p r a ziaristului, d a r acesta acţionează continuu asupra
Revenind la problematica formării opiniei, aceasta este strâns legată de ideea
p u b l i c u l u i s ă u " * . N u î n t r e z ă r i m , o a r e , a i c i , p r i m i i g e r m e n i a i c e e a c e m a i târziu
de p u b l i c . P u b l i c u l e s t e o f o r m ă e v o l u a t ă a m u l ţ i m i i , o „ c o m u n i t a t e p u r spiri­
NC va n u m i agenda setting?
tuală, ca o d i s e m i n a r e de indivizi s e p a r a ţ i fizic şi a c ă r o r c o e z i u n e este p u r m e n ­
P u b l i c u l u n u i z i a r s e f o r m e a z ă , c o n f o r m l u i T a r d e , u r m â n d a c e l e a ş i legi a l o
tală"*. M u l ţ i m e a n u e r a altceva d e c â t u n a g r e g a t a n i m a l , î n c a r e a s o c i e r e a este
imitaţiei, văzute în acest caz ca i n f l u e n ţ a r e r e c i p r o c ă . C e a m a i clară e x p r e s i e a
legată d e vizibilitate, i a r c o n t a g i u n i l e p s i h i c e s u n t p r o d u s e d e c o n t a c t e l e f i z i c e ,
llCestui f a p t e s t e r e l e v a t ă p r i n c o m p a r a ţ i a p u b l i c u l u i c u o c l i e n t e l ă . A ş a c u m o
î n s c h i m b , p u b l i c u l a c ţ i o n e a z ă l a d i s t a n ţ ă , f i i n d f o r m a t d i n i n d i v i z i c a r e n u s-au
i Uentelă c o m e r c i a l ă c u m p ă r ă a c e l e a ş i p r o d u s e d i n m a g a z i n e d e a c e l a ş i fel, t o t
văzut niciodată, î n t r e care se stabileşte o c o e z i u n e m u l t m a i p u t e r n i c ă , totuşi,
.istlei c i t i t o r i i u n u i z i a r c u m p ă r ă a c e l a ş i ziar, f i i n d m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n
sau cel p u ţ i n m a i stabilă. C a p i t o l u l d e d i c a t p u b l i c u r i l o r ş i m u l ţ i m i l o r n e a r a t ă
M U i ş t i e n ţ i c ă a c e s t g e s t r ă s p u n d e n u n u m a i u n e i n e v o i d e i n f o r m a r e , c i şi, î n a i n t e
u n b u n o b s e r v a t o r a l vieţii s o c i a l e , c u o i n t u i ţ i e f i n ă a m o d u l u i î n c a r e s e for­
de t o a t e , u n e i n e v o i de a fi c o n e c t a ţ i cu clasa socială d i n c a r e fac p a r t e . Astfel
m e a z ă conştiinţa a p a r t e n e n ţ e i la public şi a influenţei ziarului a s u p r a publicului
i i d e v i n s e m e n i c a r e c o n l u c r e a z ă p e n t r u a-şi m e n ţ i n e s i m i l i t u d i n i l e , d i s t a n ţ â n -
său. D e altfel, p u b l i c u l z i a r e l o r e s t e l u a t c a e x e m p l u t i p i c a l n o ţ i u n i i d e p u b l i c
ilu-se d e c e e a c e n u e s t e a l lor. C i t i r e a a c e l u i a ş i z i a r c r e e a z ă , d e c i , o e m u l a ţ i e
şi analizat în detaliu. T a r d e v e d e în dezvoltarea mijloacelor de c o m u n i c a r e în
pozitivă, v ă z u t ă m a i d e g r a b ă c a s i m p a t i e r e c i p r o c ă d e c â t c a rivalitate, o c o m u ­
masă premisele formării u n e i societăţi în care n a ş t e r e a şi dezvoltarea opiniei
niune de idei reciproc sugerate pe care o a m e n i i le a d o p t ă prin imitaţie.
l'iiv» i r i z e a z ă t r a n s n a ţ i o n a l i t a t e a ş i u n i v e r s a l i t a t e a . S o c i o l o g u l f r a n c e z s e d i s t i n g e
I afluenţa şi m a i e v i d e n t ă a teoriei imitaţiei a s u p r a gândirii lui T a r d e se regă-
(le C6ntemporanii săi p r i n r e f u z u l u n e i v i z i u n i t r a g i c e a i s t o r i e i şi a m a s e l o r i d e o -
Ncşle în Capitolul II, a t u n c i c â n d se vorbeşte d e s p r e evoluţia conversaţiei de-a
l u g i z a l c . ( I u r e n t e l e d e o p i n i e , a c e s t e „fluvii s o c i a l e " , ţ i n î n p r i m u l r â n d n u d e
lungul timpului şi t r a n s f o r m ă r i l e sale succesive: „Nici nu este n e v o i e să r e m a r c ,
asocierea în piaţa publică, ci de simultaneitatea convingerilor.
mâl. d e e v i d e n t î m i p a r e a c e s t l u c r u , c ă e v o l u ţ i a c o n v e r s a ţ i e i s e c o n f o r m e a z ă
î n acest context, s e p u n e p r o b l e m a „actualităţii". C e a n u m e face c a u n a n u ­ ti'l'ilor imitaţiei, m a i a l e s c e l e i a i m i t a ţ i e i s u p e r i o r u l u i d e c ă t r e i n f e r i o r , r e p u t a t
m i t f a p t s ă fie c o n s i d e r a t d e a c t u a l i t a t e s a u n u ? „ Z i a r u l d e a s t ă z i " e s t e c e l c a r e C U a t a r e ş i f ă c â n d u - s e c u n o s c u t c a a t a r e e l î n s u ş i . [...] M u l t ă v r e m e n o i l e f o r m e

n e p r e z i n t ă „ a c t u a l i t a t e a " . î n s ă a c e a s t a n u ţ i n e d e c e e a c e s e î n t â m p l ă acum, II noile subiecte de conversaţie au plecat de la C u r t e , elită aristocratică, imitată

c i m a i d e g r a b ă d e c e e a c e suscită u n interes general, chiar d a c ă este u n fapt de c o n a c e l e m a r i l o r oraşe şi de castele, a p o i de casele burgheziei."** Iată con­

m a i vechi. E x e m p l u l cel m a i elocvent este afacerea Dreyfus: „ C â n d a izbucnit firmate cele d o u ă direcţii esenţiale de propagare ale imitaţiei: dinspre

a f a c e r e a Dreyfus, î n Asia sau î n Africa s e p e t r e c e a u l u c r u r i c a r e a r f i p u t u t f o a r t e interior spre exterior şi d i n s p r e s u p e r i o r spre inferior.

b i n e s ă n e i n t e r e s e z e , d a r a m f i zis c ă n u s u n t d e l o c d e a c t u a l i t a t e " * * . A ş a d a r Teoria d e s p r e c o n v e r s a ţ i e p e c a r e T a r d e o p r o p u n e î n cel de-al d o i l e a

actualitatea este u n a d i n t r e manifestările cele m a i e v i d e n t e ale sociabilităţii. i a p i t o l este f a s c i n a n t ă şi o r i g i n a l ă , î n s ă p r e a p u ţ i n s u s ţ i n u t ă de d o v e z i ştiin­

P u b l i c u l se sprijină pe influenţarea l a distanţă, de a c e e a î n t r e cititorii obişnuiţi ţifice. O r i g i n e a c o n v e r s a ţ i e i s-ar afla, c r e d e s o c i o l o g u l f r a n c e z , î n p l i c t i s u l ş i

ai aceluiaşi ziar se p r o d u c e o asociere foarte i m p o r t a n t ă , c r e d e T a r d e , deşi p u ţ i n l i n g u r ă t a t e a o m u l u i primitiv, la care se a d a u g ă p r i m e l e f o r m e de relaţii sociale.

r e m a r c a t ă p â n ă atunci. La acestea se a d a u g ă observaţiile privind influenţa I n a c e s t c o n t e x t , i n f e r i o r u l îşi v a f a c e o d a t o r i e d i n a-i ţ i n e c o m p a n i e s u p e r i o ­

r e c i p r o c ă a c i t i t o r i l o r u n u i z i a r ş i a p u b l i c i ş t i l o r : „S-ar p u t e a o b i e c t a c ă c i t i t o r u l rului. Insă, p e n t r u a p u t e a înţelege î n c e p u t u r i l e conversaţiei, trebuie să

u n u i ziar d i s p u n e m u l t m a i m u l t d e libertatea s a d e g â n d i r e d e c â t individul 111 ( e l e g e m î n p r i m u l r â n d o r i g i n i l e c u v â n t u l u i . L a î n c e p u t , c u v â n t u l a r f i f o s t

p i e r d u t şi a n t r e n a t într-o m u l ţ i m e . El p o a t e reflecta la c e e a ce citeşte, în tăcere, m i m a i un mijloc de t r a n s m i t e r e a o r d i n e l o r sau a v e r t i s m e n t e l o r şefului. Pe

şi, î n c i u d a p a s i v i t ă ţ i i s a l e o b i ş n u i t e , i s e î n t â m p l ă să-şi s c h i m b e z i a r u l p â n ă c e liaza i m i t a ţ i e i , u r m â n d l e g e a d i n s p r e s u p e r i o r s p r e i n f e r i o r , c u v â n t u l î n c e p e

îl găseşte pe cel c a r e îi c o n v i n e s a u c r e d e că îi c o n v i n e . Pe de altă p a r t e , ziaristul nit fie a d o p t a t d e r e s t u l o a m e n i l o r . D e a s e m e n e a , s e t r e c e d e l a m o n o l o g l a

î n c e a r c ă să-1 s e d u c ă ş i să-1 r e ţ i n ă . S t a t i s t i c a a b o n ă r i l o r ş i a d e z a b o n ă r i l o r e s t e dialog, c o n f o r m principiului că unilateralul p r e c e d e reciprocul.

* Infra, p p . 3 0 - 3 1 .
* Infra, p p . 19-20.
** Infra, p. 9 6 .
** Infra, p. 2 2 .
12 / Opinia şi mulţimea
M a i m u l t d e c â t atât, p r o b l e m a t i c a apariţiei conversaţiei a d u c e î n prim-plan
o c o m p a r a ţ i e curajoasă, u r m â n d c e e a ce T a r d e n u m e ş t e legea recapitulării: fa­
zele dezvoltării personalităţii copilului r e p r o d u c pe scurt evoluţia societăţilor
p r i m i t i v e : astfel, î n t â i t r e b u i e s ă f i a p ă r u t î n t r e b ă r i l e , m a i a p o i a s c u l t a r e a ( d u p ă
c u m copilul întâi întreabă, a p o i ascultă poveşti - deşi este discutabil d a c ă nu
c u m v a o r d i n e a este inversă), a p o i a l t e r n a n ţ a a s c u l t ă t o r / n a r a t o r , c a î n final
s ă a p a r ă observaţiile g e n e r a l e c a r e s u n t , p r a c t i c , e m b r i o n i d e discurs. D e aici
discuţia, a p o i conversaţia.
A r g u m e n t e l e p e c a r e s e sprijină aceste i p o t e z e , fragile î n sine, ţin d e d o m e ­
niile literaturii şi istoriei. De pildă, stadiul n a r ă r i i poveştilor d i n dezvoltarea
c o p i l u l u i a r e c o r e s p o n d e n t î n istoria l i t e r a t u r i i faza e p o p e i l o r , p e r i o a d a î n c a r e
a t r ă i t H o m e r f i i n d o e p o c ă î n c a r e s e d i s c u t a p u ţ i n ş i s e puneau m a i a l e s întrebări.
M a i târziu, î n v r e m e a lui P l a t o n , civilizându-se, o a m e n i i a u î n c e p u t s ă p r i n d ă
g u s t u l d i a l o g u l u i , d u p ă c a r e s-a a j u n s î n c e t - î n c e t l a e p o c a r o m a n e l o r m o d e r n e ,
îii c a r e d i a l o g u l e s t e p r e z e n t î n t r - o p r o p o r ţ i e c o n s i d e r a b i l ă .
Dincolo de naivitatea nu a ipotezelor în sine, ci a speranţei că se p o a t e ajunge
la o teOrie p e r t i n e n t ă a e v o l u ţ i e i c o n v e r s a ţ i e i î n c e p â n d d e l a p r e i s t o r i e p â n ă î n
timpurile m o d e r n e , există câteva observaţii j u s t e legate de o t a x o n o m i e a con­
versaţiilor (conversaţia o b l i g a t o r i e / c o n v e r s a ţ i a facultativă; conversaţia l u p t ă / c o n ­
versaţia s c h i m b f i i n d distincţiile cele m a i i m p o r t a n t e , d i n c a r e derivă celelalte
varietăţi) şi de dezvoltarea f o r m e l o r m o d e r n e ale conversaţiei în F r a n ţ a . T o t u l
u r m e a z ă , s p u n e T a r d e , aceeaşi lege a imitaţiei, p e n t r u care conversaţia este
a g e n t u l „cel m a i m i n u n a t " : „ P r o p a g a r e a o n d u l a t o r i e î n t r - u n a n u m e fel a
imitaţiei, asimilatoare ş i civilizatoare d i n a p r o a p e î n a p r o a p e , p e n t r u c a r e con­
versaţia e r a u n u l d i n t r e agenţii cei m a i potriviţi, explică foarte u ş o r necesitatea
dublei t e n d i n ţ e care la p r i m a vedere vine să ne dezvăluie evoluţia conversaţiei,
a n u m e , pe de o p a r t e , progresia n u m e r i c ă a i n t e r l o c u t o r i l o r posibili şi a con­
v e r s a ţ i i l o r s i m i l a r e r e a l e şi, p e d e a l t a , î n v i r t u t e a p r o g r e s i e i î n s e ş i , t r e c e r e a
de la subiecte limitate, care nu interesau decât un grup foarte mic, la
subiecte din ce în ce m a i elevate şi m a i g e n e r a l e " .
în Capitolul III, dedicat m u l ţ i m i l o r şi sectelor criminale, p u n c t u l de v e d e r e
a d o p t a t este m a i d e g r a b ă al criminologului, şi nu al sociologului. T a r d e con­
sideră că există o înclinaţie n a t u r a l ă spre crimă, influenţe care se p o t m a t e ­
rializa s u b a c ţ i u n e a f a c t o r i l o r sociali, p u t â n d c o n d u c e fie l a c r i m i n a l i t a t e a
individuală, f i e l a c e a colectivă. V o r b i m , aşadar, d e s p r e u n soi d e e r e d i t a t e n e ­
fastă, î n s ă c a u z e l e c e l e m a i i m p o r t a n t e , c u a d e v ă r a t d e t e r m i n a n t e , s u n t c e l e
p s i h o l o g i c e şi sociale.
Infra, p p . 92-93.
Prefaţă / 13
In ceea ce priveşte criminalitatea individuală, există d o u ă e t a p e succesive
fi necesare p e n t r u a se a j u n g e la p u n e r e a în practică a ideilor criminale. La
iiiceput potenţialul criminal este influenţat, ideea crimei venindu-i din m e d i u l
social p e r t u r b a t d e c o n f l i c t e religioase, e c o n o m i c e s a u d e altă n a t u r ă . L a a c e s t e a
le a d a u g ă i n f l u e n ţ a c r e d i n ţ e l o r , a c r e d i n ţ e l o r familiei sale, ale p r i e t e n i l o r , ale
Biediului social în c a r e trăieşte. Pasul al d o i l e a este, desigur, imitaţia. I d e e a
(rimei o d a t ă formată, se p r o p a g ă a p o i în î n t r e a g a societate, iar e x e m p l u l vine
(le s u s î n j o s , d e l a c o n d u c ă t o r i s p r e m a s e . E x e m p l e d e a c e s t t i p s u n t b e ţ i a ( c a r e
, i l'ost l a î n c e p u t u n l u x a r i s t o c r a t i c , c a m a i a p o i s ă d e v i n ă u n v i c i u p o p u l a r ) ,
i i l i iivirea ( f i i n d l a î n c e p u t o c r i m ă p o l i t i c ă d i s c r e t ă ş i a p o i o c r i m ă p a s i o n a l ă ) ,
violul, f u r t u l . Astfel, e x i s t ă î n o r i c e s o c i e t a t e u n d e p o z i t d e i d e i c r i m i n a l e s a u
d e c r i m e î n sensul larg a l t e r m e n u l u i . Toţi indivizii u m a n i s u n t s u p u ş i legilor
i m i t a ţ i e i şi, c u m s u n t f o a r t e s e n s i b i l i l a i n f l u e n ţ e , d e î n d a t ă c e s e a f l ă l a o l a l t ă ,
î n c e p s ă r e p r o d u c ă t o t c e e a c e este m a i r ă u l a v e c i n i i l o r ş i astfel s u n t d e z g r o ­
pate instinctele primare, violenţa criminală.
(;riminalitatea colectivă este şi m a i interesantă. T a r d e distinge d o u ă tipuri
ilr asocieri u m a n e c a p a b i l e de c r i m e colective: mulţimea ş i corporaţia ( a c ă r e i
«pecie p r e d i s p u s ă s p r e c r i m ă p a r e a f i s e c t a ) . M u l ţ i m e a este p r i m u l g r a d d e
Ippciere a o a m e n i l o r , l e g a ţ i î n t r e e i p r i n t r - o e m o ţ i e c o m u n ă . E x i s t ă o s e r i e
i I c g r a d e i n t e r m e d i a r e p r i n c a r e s e t r e c e d e l a „ a c e s t a g r e g a t r u d i m e n t a r , efe­
mer ş i a m o r f l a „ m u l ţ i m e a o r g a n i z a t ă , i e r a r h i z a t ă , d u r a b i l ă ş i r e g u l a t ă " c a r e
csle c o r p o r a ţ i a .
Exemplele alese de T a r d e p e n t r u a ilustra c r i m e l e m u l ţ i m i l o r s u n t inspirate
d i n i s t o r i a r e l a t i v r e c e n t ă a F r a n ţ e i (şi, u n e o r i , d i n c e a m a i î n d e p ă r t a t ă ) , i a r
p e n t r u crimele sectelor, cu p r e c ă d e r e c r i m e l e anarhiste (exemplu perfect
| i a l ilîcabil, ţ i n â n d c o n t d e a s c e n s i u n e a t o t m a i e v i d e n t ă a a n a r h i s m u l u i î n e p o c ă
şi de c o n t e x t u l istoric al F r a n ţ e i legat de C o m u n a d i n Paris, d i n 1871). T a r d e
« ( • d o v e d e ş t e u n c r i t i c s e v e r a l a n a r h i s m u l u i , î n c e r c â n d să-i g ă s e a s c ă j u s t i f i c ă r i l e
psihologice individuale şi colective.
Teoria imitaţiei ca f u n d a m e n t al f e n o m e n e l o r sociale este atacată în e p o c ă ,
(ti v i r u l e n ţ ă , d e u n alt î n t e m e i e t o r a l sociologiei, E m i l e D u r k h e i m . A c e s t a s e
Opune i p o t e z e l o r l u i T a r d e , c a r e r e d u c , c r e d e e l , f e n o m e n e l e s o c i a l e l a s i m p l e
l.iple d e i m i t a r e î n t r e m o n a d e . P e n t r u D u r k h e i m , r ă s p â n d i r e a ş i g e n e r a l i t a t e a
imimitor c o m p o r t a m e n t e n u s e p o t explica d e c â t p r i n organizarea socială î n
(.ne acestea se înscriu. M a i s i m p l u spus, p o l e m i c a î n t r e cei d o i se r e d u c e la o
i h e s t i u n e d e a l e g e r e : a a c c e p t a , î m p r e u n ă c u D u r k h e i m , c ă individul n u există,
11 m i m a i societatea există, sau, î m p r e u n ă cu T a r d e , că n u m a i individul există,
ţ)i * > c i e t a t e a , n u .
14 / Opinia şi mulţimea
Prefaţă / 15

Influenţe şi perspective. Tarde redescoperit

î n Legile imitaţiei, T a r d e a r ă t a c ă u n i n d i v i d p r e f e r ă u n a n u m i t t i p d e i n o v a ţ i e
a l t o r a d e o a r e c e c r e d e c ă e s t e î n a c o r d c u s c o p u r i l e ş i p r i n c i p i i l e c a r e şi-au găsit
D i n c o l o d e l o c u l o c u p a t d e G a b r i e l T a r d e î n istoria sociologiei, i n f l u e n ţ a aces­ i Icja l o c î n m i n t e a sa.* K a t z c o n s i d e r ă a c e a s t ă o b s e r v a ţ i e d r e p t p u n c t u l n o d a l a l
tuia s e face î n c ă simţită u n secol m a i târziu. C i n e ş i d e c e m a i citeşte astăzi teoretizării p r o c e s u l u i difuzării inovaţiei: i d e e a compatibilităţii c o n s t ă în u ş u r i n ţ a
textele lui Tarde? Un p r i m r ă s p u n s îl găsim în influenţele pe care sociologul i ilalivă p r i n c a r e u n e l e m e n t s e potriveşte c u celelalte î n s c h e m a difuzării." Mai
f r a n c e z le-a a v u t a s u p r a d i r e c ţ i i l o r u l t e r i o a r e î n s t u d i u l c o m u n i c ă r i i d e m a s ă , mult d e c â t atât, legilor propagării imitaţiei, de la s u p e r i o r la inferior, le
în principal asupra preocupărilor privind opinia publică, teoriile grupurilor i ( i i c s p u n d e faptul că difuzarea ideilor p r e c e d e e x p r e s i a lor materială.***

sociale şi difuzarea inovaţiei. < ) altă t e o r i e i m p o r t a n t ă a n t i c i p a t ă d e T a r d e î n c a r t e a d e faţă este spirala

M e r i t u l p o a t e cel m a i i m p o r t a n t al lui T a r d e este acela de a fi subliniat Licorii. T a r d e o b s e r v ă c ă n u e x i s t ă n i c i o d a t ă o s i n g u r ă o p i n i e d o m i n a n t ă , c i

i n f l u e n ţ a p e c a r e p r e s a o a r e a s u p r a r e c e p t o r i l o r săi, a r ă t â n d c ă a citi zilnic climă o p i n i i c o n t r a r e , î n l e g ă t u r ă c u o r i c e p r o b l e m ă d e i n t e r e s g e n e r a l : „ S p u ­

u n ziar este î n a i n t e d e t o a t e u n fapt e m i n a m e n t e social. P r e s a e d u c ă o p i n i a , n e m o p i n i e , d a r există î n t o t d e a u n a d o u ă o p i n i i d e faţă, î n l e g ă t u r ă c u f i e c a r e

însă, şi m a i i m p o r t a n t , ea canalizează fluxurile de informaţie către subiecte I ii i iblemă care se ridică. N u m a i u n a dintre cele d o u ă ajunge destul de r e p e d e

î m p ă r t ă ş i t e d e m u l ţ i indivizi, c r e â n d astfel a p a r t e n e n ţ a l a u n g r u p . Aşadar, p r e s a i.i 1 1 e c l i p s e z e p e c e a l a l t ă p r i n t r - o r ă s p â n d i r e m a i r a p i d ă ş i m a i s p e c t a c u l o a s ă ,

nu izolează individul într-un act solitar ( l e c t u r a ) , ci îl a r u n c ă în viaţa socială. i.iu p e n t r u c ă , d e ş i m a i p u ţ i n r ă s p â n d i t ă , e s t e c e a m a i z g o m o t o a s ă " . * * * * G ă s i m

I n a c e s t e r â n d u r i i n nuce p o s t u l a t e l e d e b a z ă a l e t e o r i e i d e z v o l t a t e u l t e r i o r d e
Acest tip d e a n a l i z ă e s t e r e l u a t a p o i d e i n t e r a c ţ i o n i s m u l s i m b o l i c a l Şcolii
Blilabeth N o e l l e - N e u m a n n .
de la (Ihirago, în specialele R o b e r t P a r k . în viziunea lui T a r d e , există d o u ă f o r m e
< lercetările r e c e n t e î n c e a r c ă să stabilească, p o r n i n d de la observaţiile lui T a r d e
d e Influenţă şi d e a c ţ i u n e : a c ţ i u n e a p r i n c o n t a c t ( î n c a z u l m u l ţ i m i l o r ) şi a c ţ i u n e a
| II ivind i n f l u e n ţ a p r e s e i a s u p r a d i m e n s i u n i i s o c i a l e a o m u l u i , o c o r e l a ţ i e î n t r e
la distanţă ( p e n t r u publicuri). M u l ţ i m e a este o f o r m ă de asociere perimată,
I I i n s i u n u l u n e i a n u m i t e c a n t i t ă ţ i d e m e d i a ş i viaţa socială a indivizilor. C h i a r d a c ă
i n c a p a b i l ă de a se e x t i n d e şi c e d â n d l o c u l p u b l i c u l u i , f o r m a e v o l u a t ă a socia-
l.i u n a n u m i t m o m e n t o b s e r v a ţ i i l e a u t o r u l u i f r a n c e z p ă r e a u d e p ă ş i t e , a s c e n s i u n e a
l i l ă ţ i i ş i a a s o c i e r i i . O v i z i u n e a n a l o g ă v o m g ă s i î n c a r t e a l u i R o b e r t P a r k , The
televiziunii p ă r â n d a c o n d a m n a i n d i v i d u l m a i d e g r a b ă l a i z o l a r e d e c â t l a socia­
Crowd and the Public ( a p ă r u t ă l a t r e i a n i d u p ă c a r t e a l u i T a r d e ) , a c e e a ş i d i m e n ­
lizare, u l t i m e l e s t u d i i a d u c o n u a n ţ a r e e x t r e m d e i m p o r t a n t ă d i n a c e s t p u n c t d e
siune e f e m e r ă a c o m p o r t a m e n t e l o r colective, c o n t a g i u n e a ideilor, a u t o r u l înte-
vei Icre, c a r e v i n e s ă c o n f i r m e i p o t e z e l e l u i T a r d e (la m o m e n t u l î n c a r e s c r i a T a r d e ,
m e i n d u - ş i sociologia i n t e r a c ţ i o n i s t ă pe t e o r i a imitaţiei- C e e a ce îl i n t e r e s e a z ă
|n in m e d i a se î n ţ e l e g e a p r e s ă scrisă): relaţia î n t r e sociabilitate şi c o n s u m u l me-
p e a u t o r u l a m e r i c a n e s t e c a r a c t e r u l e f e m e r a l c o m p o r t a m e n t e l o r c o l e c t i v e , labi­
ili.ilie e s t e n e g a t i v ă î n c e e a c e p r i v e ş t e t e l e v i z i u n e a ( î n s p e c i a l ) ş i r a d i o u l ( m a i
l i t a t e a lor, c a p a c i t a t e a a c e s t o r a d e a i m p u n e s c h i m b a r e a . P a r k î n c e a r c ă s ă î n d e ­
l>ii(in), c u a l t e c u v i n t e , c u c â t u n i n d i v i d s e u i t ă m a i m u l t l a televizor s a u a s c u l t ă
părteze sociologia de e c o n o m i a politică, pentru care unitatea de bază a
i ,n linul, cu a t â t a r e o viaţă socială m a i scăzută; î n s ă relaţia d e v i n e pozitivă a t u n c i
s o c i a l u l u i e s t e i n d i v i d u l c a r e îşi a p ă r ă i n t e r e s u l s ă u e g o i s t , a ş a d a r s ă o s e p a r e
i .ind este v o r b a d e p r e s a scrisă ş i f o a r t e pozitivă î n c a z u l I n t e m e t u l u i .
de psihologia individuală.
I n c o n c l u z i e , s e p o a t e vorbi, c r e d e m , fără î n d o i a l ă d e s p r e a c t u a l i t a t e a scrie-
O altă direcţie i m p o r t a n t ă în care Gabriel T a r d e p o a t e fi considerat ante- illni lui T a r d e , d u p ă m a i b i n e d e u n s e c o l d e l a m o a r t e a sa, n u n u m a i p r i n
m e r g ă t o r este ceea ce se va n u m a i m a i târziu difuzarea inovaţiei, teoretizată (111111 • î i s i u n e a p r o t o c r o n i s t ă a t e z e l o r s a l e , c i î n p r i m u l r â n d p r i n r e i n t r o d u c e r e a
de Everett Rogers în 1962, în c a r t e a s a Diffusion o f Innovations. în aceeaşi di­ K lupă o p e r i o a d ă „a-socială" a p u b l i c u r i l o r i n f l u e n ţ a t e de i m p a c t u l e x t r a o r d i n a r
recţie se î n s c r i e şi E l i h u Katz, a l e c ă r u i s t u d i i p r i v i n d d i f u z a r e a i n o v a ţ i e i se r e v e n ­ i i t e l e v i z i u n i i ş i r a d i o u l u i ) a vieţii m e d i a t i c e a i n d i v i z i l o r î n c u r e n t e l e vieţii s o c i a l e .
dică de la scrierile a u t o r u l u i francez, m a i ales în c e e a ce priveşte c o n c e p e r e a

sferei p u b l i c e d r e p t o a r e n ă î n c a r e i n t e r a c ţ i o n e a z ă m e d i a , c o n v e r s a ţ i a , o p i n i a Nicoleta Corbu

şi acţiunea (într-un articol a p ă r u t în 2006, intitulat „Rediscovering Gabriel

T a r d e " ) . Katz subliniază i m p o r t a n ţ a lui T a r d e în a anticipa teoria fluxului * G a b r i e l T a r d e , Les lois d e l'imitation, S e u i l , P a r i s , 2 0 0 1 , p . 2 0 0 .
c o m u n i c ă r i i î n d o i paşi, dezvoltată u l t e r i o r d e P a u l Lazarsfeld ş i c o l a b o r a t o r i i ** Elihu Katz, „Theorizing Difusion: Tarde and Sorokin Revisited",

săi ( o b s e r v a ţ i e f ă c u t ă p e n t r u p r i m a d a t ă d e p r o f e s o r u l d e ş t i i n ţ e p o l i t i c e T e r r y A N N A L S , AAPSS, 5 6 6 , n o v . 1999, p. 149.

*** Ibidem, p. 150.
Clark, în 1969).
**** Infra, p. 67.
 S i n t a g m a „psihologie colectivă" sau „psiholo­
gie socială" este a d e s e o r i înţeleasă într-un sens
misterios, c a r e t r e b u i e î n l ă t u r a t d i n c a p u l
locului. Acesta c o n s t ă î n a i m a g i n a u n spirit
colectiv, o c o n ş t i i n ţ ă socială, un „ n o i " c a r e ar
exista d i n c o l o de şi d e a s u p r a spiritelor indivi­
d u a l e . N u a v e m a b s o l u t d e l o c nevoie, d i n
p u n c t u l n o s t r u d e v e d e r e , d e această c o n ­
c e p ţ i e m i s t e r i o a s ă p e n t r u a face distincţia
clară î n t r e p s i h o l o g i a o b i ş n u i t ă şi p s i h o l o g i a
socială - p e c a r e a m n u m i - o m a i d e g r a b ă
inter-spirituală. I n t i m p c e p r i m a s e o c u p ă d e
r a p o r t u r i l e î n t r e individ şi universalitate, c e a
de a d o u a studiază, sau ar t r e b u i să s t u d i e z e ,
r a p o r t u r i l e î n t r e indivizi, i n f l u e n ţ e l e l o r u n i ­
laterale şi r e c i p r o c e - m a i î n t â i u n i l a t e r a l e şi
a p o i r e c i p r o c e . D i f e r e n ţ a î n t r e cele d o u ă este
c e a d e l a g e n l a specie; dar, î n acest caz, n a t u ­
r a speciei este a t â t d e a p a r t e ş i d e i m p o r t a n t ă ,
î n c â t c e r e a fi s e p a r a t ă de g e n şi t r a t a t ă p r i n
m e t o d e proprii.
Diversele studii p e c a r e l e v o m citi s u n t
f r a g m e n t e d e p s i h o l o g i e colectivă î n s e n s u l
Cuvânt înainte p e c a r e l-am precizat. î n t r e ele există o strânsă
18 / Opinia şi mulţimea

l e g ă t u r ă . Ni s-a p ă r u t n e c e s a r să r e e d i t ă m aici, p e n t r u a-1 p u n e la

l o c u l c u v e n i t , s t u d i u l d e s p r e mulţimi, c a r e figurează î n a p e n d i c e
la sfârşitul v o l u m u l u i . 1 Publicul, o b i e c t u l p r e d i l e c t al s t u d i u l u i p r i n ­
cipal, este o m u l ţ i m e d i s p e r s a t ă , î n c a r e i n f l u e n ţ a indivizilor u n i i
a s u p r a celorlalţi a d e v e n i t o a c ţ i u n e la d i s t a n ţ ă , u n d e d i s t a n ţ e l e
s u n t d i n c e î n c e m a i m a r i . î n sfârşit, Opinia, r e z u l t a n t a t u t u r o r
a c e s t o r a c ţ i u n i la d i s t a n ţ ă sau d i r e c t e , este p e n t r u m u l ţ i m i şi p e n t r u
p u b l i c u r i - într-un a n u m e sens - c e e a ce este g â n d i r e a p e n t r u c o r p .
Ş i d a c ă , î n t r e t o a t e aceste a c ţ i u n i a c ă r o r r e z u l t a n t ă este, a m căuta-
o pe c e a m a i g e n e r a l ă şi m a i c o n s t a n t ă , n e - a m da s e a m a fără dificul­
t a t e c ă este a c e a relaţie socială e l e m e n t a r ă , neglijată a p r o a p e î n
M u l ţ i m e a nu n u m a i că a t r a g e şi îşi c h e a m ă în
t o t a l i t a t e de sociologi - conversaţia.
m o d irezistibil s p e c t a t o r u l , d a r n u m e l e său
O istorie c o m p l e t ă a conversaţiei la t o a t e p o p o a r e l e şi în t o a t e
e x e r c i t ă o i n f l u e n ţ ă d e o s e b i t ă a s u p r a citito­
t i m p u r i l e a r l i l u c r a r e a c a r e a r suscita p r o b a b i l cel m a i m a r e i n t e ­
rului c o n t e m p o r a n , iar a n u m i ţ i scriitori s u n t
res în ştiinţele sociale; şi fără î n d o i a l ă că, dacă, în c i u d a dificultăţilor
t e n t a ţ i să d e s e m n e z e p r i n acest c u v â n t ambi­
|)c c u c l e r i d i c ă u n astfel d e subiect, c o l a b o r a r e a î n t r e n u m e r o ş i i
g u u tot felul d e g r u p ă r i . Este i m p o r t a n t c a
c e r c e t ă t o r i ar ajunge să le depăşească, d i n a l ă t u r a r e a faptelor culese
această confuzie să î n c e t e z e , şi mai ales, să nu
d e l a rasele cele m a i diverse s-ar d e s p r i n d e u n n u m ă r c o n s i d e r a b i l
se p u n ă s e m n u l egal î n t r e m u l ţ i m e şi Public,
de i d e i g e n e r a l e c a r e ar p u t e a să facă d i n conversaţia comparată o
v o c a b u l ă s u s c e p t i b i l ă e a însăşi d e diverse
a d e v ă r a t ă ştiinţă, egală c u religia c o m p a r a t ă sau a r t a c o m p a r a t ă -
a c c e p ţ i u n i pe c a r e voi î n c e r c a să le precizez.
sau c h i a r c u i n d u s t r i a c o m p a r a t ă , altfel spus, c u e c o n o m i a politică.
Vorbim d e s p r e p u b l i c u l u n u i t e a t r u , p u b l i c u l
Dar, desigur, n u a m avut p r e t e n ţ i a , î n câteva p a g i n i , s ă c o n t u r e z
u n e i a d u n ă r i o a r e c a r e ; în acest caz, p u b l i c în­
o a s e m e n e a ştiinţă. In lipsa i n f o r m a ţ i i l o r suficiente p e n t r u a o schi­
s e a m n ă m u l ţ i m e . D a r acest sens n u este singu­
ţ a m ă c a r , n u a m p u t u t d e c â t s ă î i i n d i c l o c u l î n viitor ş i a ş f i fericit
r u l şi nici cel m a i i m p o r t a n t , şi, în t i m p ce
d a c ă , î n t r u c â t r e g r e t a b s e n ţ a ei, a ş insufla câtorva t i n e r i c e r c e t ă t o r i
i m p o r t a n ţ a s a s c a d e sau r ă m â n e c o n s t a n t ă ,
d o r i n ţ a d e a u m p l e a c e s t m a r e gol.
e p o c a m o d e r n ă , de la inventarea tiparului, a
M a i 1901 d a t n a ş t e r e u n u i tip d e p u b l i c total diferit,
Gabriel Tarde c a r e nu î n c e t e a z ă să se dezvolte şi a c ă r u i ex­
t i n d e r e c o n t i n u ă este u n a d i n t r e trăsăturile
cele m a i e v i d e n t e ale e p o c i i n o a s t r e . A m stu­
diat psihologia mulţimilor; m a i r ă m â n e să
vorbim despre psihologia publicului, înţeles
1. î n Revue desDeux Mondes, î n d e c e m b r i e 1 8 9 3 , a p o i î n Melanges sociologiques
( S t o r c k e t M a s s o n , 1 8 9 5 ) . C e l e l a l t e s t u d i i a u a p ă r u t î n 1 8 9 8 ş i 1 8 9 9 î n Revue I. Publicul î n acest al d o i l e a sens, ca o c o m u n i t a t e p u r
de Paris. ffi mulţimea spirituală, c a o d i s e m i n a r e d e indivizi s e p a r a ţ i
20 / Opinia şi mulţimea
f i z i c ş i a c ă r o r c o e z i u n e este p u r m e n t a l ă . D e u n d e î n c e p e p u b l i c u l ,
c u m ia n a ş t e r e , c u m se dezvoltă, varietăţile sale, r a p o r t u r i l e acestuia
c u cei c a r e î l c o n d u c , c u m u l ţ i m e a , c u c o r p o r a ţ i i l e , c u statul, pu­
t e r e a s a î n b i n e sau î n r ă u ş i m o d a l i t ă ţ i l e î n c a r e s i m t e o r i acţio­
n e a z ă : iată c e n e p r o p u n e m s ă c e r c e t ă m î n acest s t u d i u .
In societăţile a n i m a l e cele m a i primitive, asocierea c o n s t ă m a i
ales î n t r - o a g r e g a r e m a t e r i a l ă . P e m ă s u r ă c e u r c ă m î n a r b o r e l e
vieţii, r e l a ţ i a socială se s p i r i t u a l i z e a z ă . Dar, d a c ă indivizii se î n d e ­
p ă r t e a z ă p â n ă î n p u n c t u l î n c a r e n u s e m a i v ă d s a u r ă m â n astfel
separaţi mai m u l t t i m p , e i î n c e t e a z ă să m a i fie asociaţi- D i n a c e s t
pinicl d e v e d e r e , m u l ţ i m e a a r e î n e a ceva a n i m a l i c . N u e s t e o a r e
suma u n o r contagiuni psihice p r o d u s e î n m o d esenţial p r i n con­
d u l e fizice? D a r f o r m e l e d e c o m u n i c a r e d e l a u n i n d i v i d l a a l t u l ,
de l.i un spii ii la a l t u l nu au d r e p t c o n d i ţ i e n e c e s a r ă a p r o p i e r e a
fizică. Această c o n d i ţ i e este î n d e p l i n i t ă d i n c e î n c e m a i p u ţ i n
a l u n e i c â n d a p a r în s o c i e t ă ţ i l e civilizate curentele de opinie. A c e s t e
11 uvii s o c i a l e ' , a c e s t e m a r i m i ş c ă r i c a r e r e u ş e s c să e x a l t e şi să a n ­
t r e n e z e c h i a r şi spiritele cele m a i c a l m e şi minţile cele m a i raţio­
nale şi care au d e t e r m i n a t p a r l a m e n t e şi guverne să le consacre
legi s a u d e c r e t e n u a u luat, d e b u n ă s e a m ă , n a ş t e r e p r i n î n t â l n i r e a
o a m e n i l o r pe stradă sau în agora. L u c r u ciudat, o a m e n i i care se
m o b i l i z e a z ă astfel, c a r e s e i n f l u e n ţ e a z ă r e c i p r o c sau, m a i d e g r a b ă ,
îşi t r a n s m i t i n f l u e n ţ e u n i i a l t o r a d e sus n u s e a t i n g , n u s e văd, n i c i
n u s e a u d : s t a u f i e c a r e acasă, c i t i n d acelaşi ziar, r ă s p â n d i ţ i p e u n
t e r i t o r i u î n t i n s . C a r e este, d e c i , l e g ă t u r a d i n t r e ei? A c e a s t ă legă­
t u r ă este, î m p r e u n ă c u s i m u l t a n e i t a t e a c o n v i n g e r i i s a u a p a s i u n i i
lor, c o n ş t i i n ţ a f a p t u l u i - pe c a r e o a r e fiecare - că a c e a s t ă i d e e
s a u v o i n ţ ă este î m p ă r t ă ş i t ă î n acelaşi m o m e n t d e u n n u m ă r m a r e
1 . S ă r e m a r c ă m f a p t u l c ă a c e s t e c o m p a r a ţ i i hidraulice a p a r î n m o d n a t u r a l
sub c o n d e i de fiecare dată c â n d este vorba despre mulţimi, ca şi despre pu-
blicuri. Ele se a s e a m ă n ă din acest p u n c t de vedere. O m u l ţ i m e în mişcare,
într-o seară de sărbătoare publică, se deplasează lent şi agitat, a m i n t i n d de
u n r â u fără albie. Căci n i m i c n u s e p o a t e c o m p a r a m a i b i n e c u u n o r g a n i s m
decât o m u l ţ i m e sau un public. Sunt mai d e g r a b ă cursuri de apă al căror regim
nu este încă definit.
Publicul şi mulţimea / 21
tir alţi o a m e n i . Este s u f i c i e n t ca o m u l să ştie a c e s t l u c r u , fără a ii
ni.i);ar n e v o i e să-i v a d ă pe ceilalţi, p e n t r u a fi i n f l u e n ţ a t de ei ca
0 i.isă, ş i n u n u m a i d e ziarist, sursa d e i n s p i r a ţ i e c o m u n ă , l a r â n d u l
lui invizibil şi n e c u n o s c u t - şi cu a t â t m a i f a s c i n a n t .
(lititorul n u are, î n g e n e r a l , conştiinţa faptului c ă este s u p u s
| | estei i n f l u e n ţ e persuasive, a p r o a p e irezistibile, a ziarului p e c a r e
1 1 1 11) şic î n m o d o b i ş n u i t . Ziaristul n u u i t ă n i c i o d a t ă n a t u r a ş i gus-
luiilc p u b l i c u l u i său, faţă d e c a r e a r e m a i d e g r a b ă b u n ă v o i n ţ ă .
( lititorul c o n ş t i e n t i z e a z ă î n c ă ş i m a i p u ţ i n : n i c i nu-şi p u n e p r o ­
blema i n f l u e n ţ e i p e c a r e m a s a c e l o r l a l ţ i c i t i t o r i o a r e a s u p r a sa.
' . i , t i «inşi, a c e a s t a n u este c u n i m i c m a i p u ţ i n i n c o n t e s t a b i l ă . E a
i c e x e r c i t ă î n acelaşi t i m p a s u p r a c u r i o z i t ă ţ i i c i t i t o r u l u i , c a r e devi­
n e i u a t â t m a i a p r i n s ă , ş i a s u p r a j u d e c ă ţ i i sale, c a r e î n c e a r c ă s ă
'i p u n ă de a c o r d cu c e a a m a j o r i t ă ţ i i s a u a elitei, d u p ă caz. Des-
1 l i u i u n ziar p e c a r e î l c r e d d e astăzi ş i citesc c u a v i d i t a t e a n u m i t e
i t u i ; a p o i î m i d a u s e a m a c ă este d e a c u m o l u n ă s a u d e a c u m o
/ I ţ i î n c e t e a z ă b r u s c s ă m ă m a i i n t e r e s e z e . D e u n d e v i n e a c e s t dez-
i.ii.t subit? F a p t e l e p r e z e n t a t e şi-au p i e r d u t cu ceva i n t e r e s u l i n t r i n -
' " i ? Nu, d a r n e d ă m s e a m a c ă s u n t e m s i n g u r i i c a r e citesc ş t i r e a
i ' ipcctivă ş i a c e s t l u c r u e s t e suficient. C e e a c e d o v e d e ş t e , d e c i ,
• i Bcea c u r i o z i t a t e a p r i n s ă c a r e n e a n i m ă ţ i n e d e iluzia i n c o n ş t i -
l I I i . i că s e n t i m e n t e l e n o a s t r e s u n t î m p ă r t ă ş i t e d e o m u l ţ i m e d e
, i l | i indivizi. Z i a r u l d e i e r i s a u d e alaltăieri, c o m p a r a t c u cel d e as-
i,i/i, este c a u n d i s c u r s citit de-acasă faţă d e u n d i s c u r s a s c u l t a t î n
mijlocul u n e i m u l ţ i m i i m e n s e .
Alunei c â n d s u n t e m s u p u ş i fără ştirea n o a s t r ă l a a c e a s t ă c o n t a ­
ţi, II i II (• i nvizibilă a p u b l i c u l u i d i n c a r e f a c e m p a r t e . s u n t e m î n c l i n a ţ i
(I 0 e x p l i c ă m p r i n s i m p l u l p r e s t i g i u al actualităţii. Dacă ziarul de
Htăzi n e i n t e r e s e a z ă d i n acest p u n c t d e v e d e r e , este p e n t r u c ă n u
n e povesteşte d e c â t î n t â m p l ă r i d e actualitate, iar p r o x i m i t a t e a aces­
t u i lapte, ş i n u f a p t u l c ă l e aflăm s i m u l t a n c u ceilalţi, nc-ar s t â r n i
pudiunea faţă d e c e e a c e citim. D a r s ă a n a l i z ă m c u a t e n ţ i e această
vir-Mfw de actualitate a t â t d e c i u d a t ă şi p a s i u n e a t o t m a i m a r e p e n t r u
)•,!, c a r e este u n a d i n t r e caracteristicile cele m a i e v i d e n t e ale vieţii
 Publicul şi mulţimea / 23
22 / Opinia şi mulţimea

i v c iluţie m e n t a l ă ş i socială m u l t m a i a v a n s a t ă d e c â t f o r m a r e a u n e i
civilizate. C e a n u m e a r e r e p u t a ţ i a d e „actualitate"? N u m a i c e e a c e
m u l ţ i m i . I n f l u e n ţ a p u r ideală, c o n t a g i u n e a î n lipsa c o n t a c t u l u i p e
t o c m a i s-a î n t â m p l a t ? N u , actualitatea este, în realitate, acel fapt care
Hire le p r e s u p u n e a c e a s t ă g r u p a r e a b s t r a c t ă şi, totuşi, reală, accas-
suscită u n i n t e r e s g e n e r a l , c h i a r d a c ă este u n fapt m a i vechi. I n
1.1 m u l ţ i m e spiritualizată, ridicată, ca să s p u n e m aşa, la un al( nivel
ultimii a n i , a fost „de a c t u a l i t a t e " t o t c e e a ce a ţ i n u t de N a p o l e o n ;
d e p u t e r e , n u s-a p u t u t n a ş t e d e c â t d u p ă secole î n t r e g i d e viaţa
t o t c e e a c e este l a m o d ă este d e a c t u a l i t a t e . Ş i n u este „de actua­
locială m a i p r i m i t i v ă , m a i e l e m e n t a r ă .
l i t a t e " c e e a c e este r e c e n t , d a r neglijat d e a t e n ţ i a p u b l i c ă î n d r e p ­
N u există nici î n l a t i n ă , nici î n g r e a c ă u n c u v â n t c a r e s ă d e s e m ­
tată s p r e altceva. C â n d a i z b u c n i t a f a c e r e a Dreyfus, în Asia sau în
n e z e c e e a c e î n ţ e l e g e m p r i n p u b l i c . Există c u v i n t e p e n t r u a de>
Africa s e p e t r e c e a u l u c r u r i c a r e a r f i p u t u t f o a r t e b i n e s ă n e inte­
|0mna p o p o r u l , a d u n a r e a c e t ă ţ e n i l o r î n a r m a ţ i s a u n u , c o r p u l
reseze, d a r a m f i zis c ă n u s u n t d e l o c d e a c t u a l i t a t e . P e scurt, pasiu­
elr< loral, t o a t e v a r i a n t e l e d e m u l ţ i m e . D a r c e scriitor d i n A n t i c h i -
n e a p e n t r u actualitate p r o g r e s e a z ă o d a t ă c u sociabilitatea, f i i n d u n a
Inle s-a g â n d i t să v o r b e a s c ă d e s p r e p u b l i c u l său? N i c i u n u l nu şi-a
d i n t r e manifestările e i cele m a i e v i d e n t e ; ş i c u m specificul p r e s e i
i i I I 11 iscut n i c i o d a t ă d e c â t auditoriul, în a c e l e săli î n c h i r i a t e p e n t r u
p e r i o d i c e , a l p r e s e i c o t i d i e n e m a i ales, este d e a n u s e o c u p a d e c â t
[jeturi p u b l i c e , î n c a r e p o e ţ i i c o n t e m p o r a n i l u i Plinius c e l T â n ă r
d e s u b i e c t e d e actualitate, n-ar t r e b u i s ă n e s u r p r i n d ă s ă v e d e m c ă .i< liniau o m i c ă m u l ţ i m e favorabilă. în c e e a ce priveşte cititorii răz­
i u l i e cititorii o b i ş n u i ţ i ai aceluiaşi ziar se l e a g ă şi se s t r â n g e un fel leţi a i m a n u s c r i s e l o r c o p i a t e d e m â n ă , realizate î n câteva zeci d e
de asociere p r e a p u ţ i n remarcată, deşi foarte i m p o r t a n t ă . e x e m p l a r e , aceştia n u aveau c o n ş t i i n ţ a f a p t u l u i c ă f o r m e a z ă u n
B i n e î n ţ e l e s , p e n t r u ca influenţarea la distanţau, indivizilor c a r e .iLMcgat social, aşa c u m o a u î n p r e z e n t cititorii aceluiaşi ziar sau,

c o m p u n u n p u b l i c s ă d e v i n ă p o s i b i l ă t r e b u i e c a aceştia s ă f i p r a c ­ u n e o r i , a i aceluiaşi r o m a n l a m o d ă . S e p o a t e v o r b i d e u n p u b l i c

t i c a t m u l t t i m p , p r i n r u t i n a vieţii sociale i n t e n s e , a vieţii u r b a n e , u i e p o c a m e d i e v a l ă ? N u , d a r existau t â r g u r i , p e l e r i n a j e ale u n o r

influenţarea p r i n proximitate. î n c ă din copilărie şi adolescenţă, mulţimi t u m u l t u o a s e a n i m a t e d e e m o ţ i i p i o a s e sau b e l i c o a s e , sen­

î n c e p e m să r e s i m ţ i m p u t e r n i c acţiunea privirii celuilalt, c a r e se expri­ ii m < • n te de furie sau p a n i c ă . Publicul a l u a t n a ş t e r e abia d u p ă p r i m a

m a t e dezvoltare a t i p a r u l u i , î n secolul al XVI-lea. D e p l a s a r e a forţei
m ă fără s ă n e d ă m s e a m a î n a t i t u d i n e a n o a s t r ă , î n gesturile n o a s t r e ,
Iii d i s t a n ţ ă n u î n s e a m n ă n i m i c î n c o m p a r a ţ i e c u d e p l a s a r e a g â n ­
î n m o d u l î n c a r e n i s e s c h i m b ă ideile, î n c o n f u z i a s a u î n f l ă c ă r a r e a
dii ii la distanţă. G â n d i r e a nu este o a r e forţa socială p r i n e x c e l e n ţ ă ?
cuvintelor noastre, în judecăţile pe care le facem, în comporta­
< iftndiţi-vă la ideile-cheie ale d l u i Fouillee*. A c o l o g ă s i m n o u t a t e a
m e n t u l n o s t r u . Ş i a b i a d u p ă ce, t i m p d e a n i d e zile, a m fost s u p u ş i
p r o f u n d ă şi efectele i n c a l c u l a b i l e , c i t i r e a zilnică şi s i m u l t a n ă a
ş i a m s u p u s l a r â n d u l n o s t r u p e alţii acestei a c ţ i u n i i m p r e s i o n a n t e
liccleiaşi cărţi, Biblia, e d i t a t ă p e n t r u p r i m a d a t ă î n m i l i o a n e d e
a privirii a j u n g e m să fim i m p r e s i o n a ţ i de ideea privirii celuilalt, p r i n
e x e m p l a r e , d â n d m a s e i u n i t e d e cititori s e n z a ţ i a c ă f o r m e a z ă u n
ideea că suntem obiectul atenţiei u n o r persoane îndepărtate de
i o i p social n o u , d e s p r i n s d e Biserică. D a r a c e s t p u b l i c c a r e a b i a
n o i . L a fel, a b i a d u p ă c e a m c u n o s c u t ş i a m p r a c t i c a t m u l t t i m p
.< -1 îăştea nu e r a d e c â t o altă Biserică, cu c a r e se c o n f u n d a , şi t o c m a i
p u t e r e a d e sugestie a u n e i voci d o g m a t i c e ş i a u t o r i t a r e , a u z i t ă d e
ai c a s t a este i n f i r m i t a t e a p r o t e s t a n t i s m u l u i , de a fi fost în acelaşi
a p r o a p e , l e c t u r a u n e i afirmaţii e n e r g i c e d e v i n e suficientă p e n t r u
a ne c o n v i n g e - şi s i m p l u l fapt de a c o n ş t i e n t i z a a d e z i u n e a u n u i * A l f r e d j u l e s E m i l e F o u i l l e e (1838-1912), filozof francez; a e l a b o r a t o t e o r i e
n u m ă r m a r e d e s e m e n i l a o p i n i a respectivă n e î n c u r a j e a z ă s ă j u d e ­ .i II leilor-cheie: p r i n t e n d i n ţ a lor de a se autorealiza, ideile ar fi a g e n t u l schim-
li.nii s o c i a l e ( n . t r . ) .
c ă m î n acelaşi fel. F o r m a r e a u n u i p u b l i c p r e s u p u n e , d e c i , o
24 / Opinia şi mulţimea
t i m p u n p u b l i c ş i o Biserică, d o u ă a g r e g a t e c o n d u s e d e p r i n c i p i i
diferite şi cu n a t u r i ireconciliabile. P u b l i c u l ca a t a r e s-a d i f e r e n ţ i a t
într-o a n u m i t ă m ă s u r ă a b i a s u b L u d o v i c XIV. Dar, î n a c e a v r e m e ,
deşi existau m u l ţ i m i la fel de i m p e t u o a s e şi de n u m e r o a s e ca şi
astăzi l a î n c o r o n a r e a p r i n ţ i l o r , l a m a r i l e s ă r b ă t o r i , l a r e v o l t e l e p r o ­
vocate de p e r i o a d e l e de foamete, publicul nu se c o m p u n e a încă
d e c â t dintr-o elită r e s t r â n s ă d e „ o a m e n i d e l u m e " c a r e îşi c i t e a u
g a z e t a s ă p t ă m â n a l ă ş i m a i ales cărţi, u n n u m ă r m i c d e c ă r ţ i scrise
p e n t r u u n n u m ă r m i c d e cititori. M a i m u l t , aceşti cititori e r a u a d u ­
n a ţ i î n c e a m a i m a r e p a r t e l a Paris - d e fapt l a C u r t e .
In secolul al XVTII-lea, acest p u b l i c î n c e p e să d e v i n ă , r a p i d , d i n
c e î n c e m a i m a r e ş i s e f r a g m e n t e a z ă . N u c r e d c a î n a i n t e d e Bayle*
să (i existat un p u b l i c filozofic d i s t i n c t de m a r e l e p u b l i c l i t e r a r s a u
( a r c să li î n c e p u t să se detaşeze. P e n t r u că nu n u m e s c public un
g r u p d e savanţi uniţi, ce-i d r e p t , î n c i u d a dispersării l o r î n diferite
provincii sau state, p r i n p r e o c u p a r e a p e n t r u c e r c e t ă r i a s e m ă n ă -
l o a r c ş i l e c t u r a aceloraşi scrieri, d a r a t â t d e p u ţ i n n u m e r o ş i î n c â t
î n t r e ţ i n e a u relaţii e p i s t o l a r e î n t r e e i ş i e x t r ă g e a u d i n a c e s t e r a p o r ­
t u r i p e r s o n a l e p r i n c i p a l u l a l i m e n t a l c o m u n i u n i i l o r ştiinţifice. U n
public a p a r t e a î n c e p u t să p r i n d ă c o n t u r abia î n c e p â n d d i n m o ­
m e n t u l , g r e u d e precizat, î n c a r e o a m e n i i p a s i o n a ţ i d e aceleaşi
studii a u d e v e n i t m u l t p r e a n u m e r o ş i p e n t r u a s e m a i p u t e a cu­
n o a ş t e p e r s o n a l ş i n-au simţit stabilindu-se î n t r e e i l e g ă t u r a u n e i
a n u m e solidarităţi d e c â t p r i n c o m u n i c ă r i i m p e r s o n a l e c a r e aveau
o f r e c v e n ţ ă şi o r e g u l a r i t a t e suficiente. în a d o u a j u m ă t a t e a seco­
lului al XVTII-lea, ia n a ş t e r e un p u b l i c politic, se dezvoltă şi, c u r â n d ,
î n e x p a n s i u n e a sa, îşi a b s o a r b e c a u n fluviu afluenţii, a d i c ă t o a t e
celelalte p u b l i c u r i , literar, filozofic, ştiinţific. Totuşi, p â n ă la Revo­
luţie, viaţa p u b l i c u l u i a r e o i n t e n s i t a t e r e d u s ă p r i n e a însăşi ş i n u
c a p ă t ă i m p o r t a n ţ ă d e c â t p r i n viaţa m u l ţ i m i i c ă r e i a î i a p a r ţ i n e încă,
p r i n saloanele şi cafenelele e x t r e m de a n i m a t e .
P i e r r e Bayle (1647-1*706), scriitor, critic ş i e r u d i t p r o t e s t a n t ( n . t r . ) .
Publicul şi mulţimea / 25
De la Revoluţie d a t e a z ă a f i r m a r e a r e a l ă a j u r n a l i s m u l u i şi a p o i
,i | >i ibricului, c a r e a simţit în această p e r i o a d ă că a r e c o n t e x t u l pn >
pice de a s e dezvolta. T o t Revoluţia a i m p u l s i o n a t şi m u l ţ i m i l e , dai
arest: l u c r a nu o d e o s e b e ş t e cu n i m i c de r ă z b o a i e l e civile d i n l i c e u l ,
din secolele al XIV-lea şi al XV-lea, d i n t i m p u l F r o n d e i , chiar. Mul
liniile F r o n d e i * , m u l ţ i m i l e Ligii", m u l ţ i m i l e c a b o ş i e n e " " n u e r a u
mai p u ţ i n d e t e m u t , p o a t e nici m a i p u ţ i n n u m e r o a s e decâl cele d i n
II iulie şi d i n 10 august**". P e n t r u că o m u l ţ i m e n-ar p u t e a creşte
d i n c o l o de a n u m i t e d i m e n s i u n i m a r c a t e de limitele vocii şi ale
privirii fără să se r u p ă i m e d i a t sau fără să d e v i n ă i n c a p a b i l ă de o
a c ţ i u n e d e a n s a m b l u , a c ţ i u n e care, d e altfel, r ă m â n e î n t o t d e a u n a
aceeaşi: b a r i c a d e , devastarea palatului, m a s a c r e , d e m o l ă r i , i n c e n d i i .
Nimic m a i m o n o t o n d e c â t aceste m a n i f e s t ă r i s e c u l a r e ale sale. D a r
ceea c e c a r a c t e r i z e a z ă a n u l 1789, c e e a c e t r e c u t u l î n c ă n u văzuse
este această înflorire a ziarelor, d e v o r a t e cu aviditate. Şi, d a c ă m u l t e
sunt m o a r t e d i n faşă, altele o f e r ă s p e c t a c o l u l u n e i r ă s p â n d i r i n e a ş -
leptate. F i e c a r e d i n t r e aceşti publicişti odioşi 1 , M a r a t , D e s m o u l i n s ,
p ă r i n t e l e D u c h e s n e , avea p u b l i c u l său, ş i p u t e m c o n s i d e r a c ă m u l -
ţimile i n c e n d i a t o a r e , devastatoare, criminale, canibale, care au făcut
ravagii î n F r a n ţ a a c e l o r a n i , d i n n o r d p â n ă î n s u d , d e l a est l a vest,
au fost e x c r e s c e n ţ e , e r u p ţ i i m a l i g n e ale a c e s t o r p u b l i c u r i , c ă r o r a
I iaharnicii răufăcători - a d u ş i triumfători în P a n t e o n d u p ă m o a r t e a
* F r o n d a este c u n o s c u t ă în istorie d r e p t p e r i o a d a de criză a sistemului
l e u d a l a b s o l u t i s t î n F r a n ţ a ( 1 6 4 8 - 1 6 5 3 ) , î n t i m p u l l u i L u d o v i c XIV, m a r c a t ă
d e d o u ă r ă z b o a i e civile ( n . t r . ) .
** Liga Catolică sau Sfânta Ligă este n u m e l e d a t p a r t i d u l u i catolic f o r m a t
ca reacţie la Edictul de la Saint-Germain (1570) şi la Edictul de la Beaulieu
(1576), favorabile p r o t e s t a n t i s m u l u i (n. tr.).
* * * Revolta caboşienilor (1413), c o n d u s ă de S i m o n C a b o c h e (n. tr.).
* * * * 14 iulie 1 7 8 9 - c ă d e r e a Bastiliei; 10 a u g u s t 1 7 9 2 - c o n s t i t u i r e a C o m u ­
nei insurecţionale d i n Paris (n. tr.).
1 . „Publicist", s p u n e Littre, n u există î n D i c ţ i o n a r u l A c a d e m i e i d e c â t d i n
1762 ş i n u figurează, s p u n e e l - c u m î n c ă s e î n t â m p l ă î n p r e z e n t î n m a j o r i t a t e a
d i c ţ i o n a r e l o r - , d e c â t î n a c c e p ţ i u n e a d e a u t o r care scrie d e s p r e d r e p t u l public.
S e n s u l c u v â n t u l u i , î n a c c e p ţ i u n e a c u r e n t ă , n u s-a l ă r g i t d e c â t p e p a r c u r s u l s e c o ­
lului nostru, în t i m p ce acela de public, în virtutea aceleiaşi cauze, u r m a să
se r e s t r â n g ă , cel p u ţ i n aşa c u m îl folosesc e u .
 26 / Opinia şi mulţimea
l o r - le vărsau zilnic a l c o o l u l v e n i n o s al c u v i n t e l o r g ă u n o a s e şi vio­
l e n t e . N u este v o r b a d e s p r e f a p t u l c ă revoltele a r f i fost c o m p u s e
exclusiv, c h i a r în Paris, şi î n c ă şi m a i î n d r e p t ă ţ i t în provincie, la ţară,
d i n cititori d e ziare; aceştia a u fost d r o j d i a , d a c ă n u c h i a r a l u a t u l .
Ş i cluburile, r e u n i u n i l e d i n cafenele, c a r e a u j u c a t u n r o l i m p o r t a n t
în timpul perioadei revoluţionare, au luat naştere din public, în
t i m p ce, î n a i n t e d e Revoluţie, p u b l i c u l r e p r e z e n t a m a i d e g r a b ă efec­
tul, ş i n u c a u z a r e u n i u n i l o r d i n c a f e n e l e ş i d i n s a l o a n e .
Dar publicul revoluţionar era mai degrabă parizian; dincolo de
Paris s t r ă l u c i r e a lui pălea. A r t h u r Young*, î n c e l e b r a s a călătorie,
este u i m i t d e faptul c ă foile p u b l i c e s u n t a t â t d e p u ţ i n r ă s p â n d i t e
c h i a r î n o r a ş e . Este a d e v ă r a t c ă observaţia s e aplică î n c e p u t u r i l o r
Revoluţiei; n u p e s t e m u l t ă v r e m e , e a îşi v a p i e r d e d i n j u s t e ţ e . P â n ă
l.i sfârşit, totuşi, a b s e n ţ a c o m u n i c a ţ i i l o r r a p i d e a o p u s un o b s t a c o l
de net recul intensităţii şi răspândirii la scară largă a vieţii publicului.
( htm p u t e a u însă ziarele, c a r e n u soseau d e c â t d e d o u ă sau trei o r i
pe s ă p t ă m â n ă şi la o p t zile d u p ă a p a r i ţ i a l o r la Paris, să le d e a citito­
rilor d i n S u d senzaţia d e a c t u a l i t a t e ş i c o n ş t i i n ţ a u n a n i m i t ă ţ i i
s i m u l t a n e , fără d e c a r e l e c t u r a u n u i ziar n u diferă î n m o d esenţial
d e a c e e a a u n e i cărţi? S e c o l u l u i n o s t r u , p r i n m e t o d e l e sale d e tran­
s p o r t p e r f e c ţ i o n a t e şi de t r a n s m i t e r e i n s t a n t a n e e a g â n d u r i l o r la
o r i c e d i s t a n ţ ă , îi e r a rezervat privilegiul de a da p u b l i c u r i l o r , tutu­
r o r publicurilor, extinderea nelimitată pe care o p o t atinge şi care
a d â n c e ş t e u n c o n t r a s t a t â t d e clar î n t r e ele ş i m u l ţ i m i . M u l ţ i m e a
este g r u p u l social a l t r e c u t u l u i ; d u p ă familie, e s t e c e l m a i vechi
d i n t r e g r u p u r i l e sociale. E a este, î n t o a t e f o r m e l e , î n p i c i o a r e sau
aşezată, i m o b i l ă sau în m e r s , i n c a p a b i l ă să d e p ă ş e a s c ă o rază de
a c ţ i u n e d e s t u l d e r e s t r â n s ă ; c â n d cei c a r e o c o n d u c î n c e t e a z ă s ă o
m a i ţ i n ă in mânu, c â n d v o c e a l o r î n c e t e a z ă de a m a i fi auzită, m u l ­
ţimile se d e s t r a m ă . Cel m a i larg a u d i t o r i u pe c a r e îl c u n o a ş t e m este
cel a l C o l o s s e u m u l u i , c a r e n u d e p ă ş e a o s u t ă d e m i i d e p e r s o a n e .
* A r t h u r Y o u n g , a g r i c u l t o r e n g l e z , v i z i t e a z ă F r a n ţ a î n t r e 1 7 8 7 ş i 1 7 8 9 , lă­
sând importante mărturii despre tehnicile agricole şi derularea Revoluţiei
F r a n c e z e . Este a d e s e a frapat de starea de î n a p o i e r e a satelor franceze (n. tr.).
Publicul şi mulţimea / 27
Auditoriile lui P e r i c l e sau ale l u i C i c e r o , c h i a r cele ale m a r i l o r
p r e d i c a t o r i a i Evului M e d i u , ale u n u i P e t r e Pustnicul* sau ale Slăn-
1111111 Bemard**, e r a u , fără î n d o i a l ă , m u l t i n f e r i o a r e . P r i n u r m a t e ,
nu se p o a t e s p u n e că p u t e r e a e l o c i n ţ e i , fie politică, fie religioasă,
a i l i p r o g r e s a t î n m o d e v i d e n t î n A n t i c h i t a t e sau î n Evul M e d i u .
I )ar publicul se p o a t e e x t i n d e la nesfârşit, şi c u m , pe m ă s u r ă ce se
e x t i n d e , viaţa s a p a r t i c u l a r ă d e v i n e t o t m a i i n t e n s ă , n u p u t e m n e g a
ni acesta va fi g r u p u l social al viitorului. Astfel s-a f o r m a t , pi inti-un
m ă n u n c h i d e t r e i invenţii c o m p l e m e n t a r e - t i p a r u l , căile ferate,
telegraful - p u t e r e a f o r m i d a b i l ă a p r e s e i , acest telefon p r o d i g i o s
•re a amplificat fără m ă s u r ă v e c h i u l a u d i t o r i u al t r i b u n i l o r şi al
| I I edicatorilor. N u p o t , deci, s ă f i u d e a c o r d c u u n scriitor r e d u t a b i l ,
doctorul Le Bon, care spune că e p o c a noastră ar fi „epoca mul­
ţimilor". Este e p o c a p u b l i c u l u i sau a publicurilor, c e e a ce e cu t o t u l
altceva. P â n ă l a u n a n u m i t p u n c t , u n p u b l i c s e c o n f u n d ă c u c e e a
i c n u m i m o lume, „ l u m e a l i t e r a r ă " , „ l u m e a p o l i t i c ă " e t c , cu e x c e p ­
ţia laptului c ă această u l t i m ă i d e e i m p l i c ă u n c o n t a c t p e r s o n a l î n t r e
p e r s o a n e l e c a r e fac p a r t e d i n a c e e a ş i l u m e , u n s c h i m b d e vizite,
tic recepţii, c a r e n u p o t exista î n t r e m e m b r i i aceluiaşi p u b l i c . D a r
dislanţa d e l a m u l ţ i m e l a p u b l i c este i m e n s ă , c u m d e j a s e p o a t e
observa, c h i a r d a c ă p u b l i c u l i a n a ş t e r e d i n t r - u n soi d e m u l ţ i m e ,
din a u d i t o r i u l o r a t o r i l o r .
î n t r e c e l e d o u ă există ş i a l t e d i f e r e n ţ e i n s t r u c t i v e p e c a r e n u
I c a m i n d i c a t î n c ă . P u t e m a p a r ţ i n e î n acelaşi t i m p m a i m u l t o r p u ­
blicuri, şi, î n fapt, l e a p a r ţ i n e m m e r e u s i m u l t a n , aşa c u m a p a r ţ i ­
n e m mai m u l t o r corporaţii sau secte; n u p u t e m a p a r ţ i n e , l a u n
. i i m m i t m o m e n t , d e c â t u n e i s i n g u r e m u l ţ i m i . D e aici ş i i n t o l e r a n ţ a
m u l t m a i a c c e n t u a t ă a m u l ţ i m i l o r şi, a p o i , a n a ţ i u n i l o r în c a d r u l
( ă i o r a d o m i n ă s p i r i t u l m u l ţ i m i l o r , p e n t r u c ă i n d i v i d u l este p a r t e
i n t e g r a n t ă , a n t r e n a t î n m o d irezistibil d e o forţă c ă r e i a n u i s e
o p u n e n i c i o altă p u t e r e . Şi de aici avantajul substituirii t r e p t a t e
* P e t r e Pustnicul, u n u l d i n t r e c o n d u c ă t o r i i C r u c i a d e i I (n. tr,).
** Sfântul B e r n a r d sau B e r n a r d de Clairvaux, principalul ideolog al celei
(Iruciadei II, r e c u n o s c u t p e n t r u predicile şi e l o c i n ţ a sa (n. tr.).
28 / Opinia şi mulţimea
a mulţimilor cu publicurile, transformare însoţită î n t o t d e a u n a de
u n p r o g r e s î n c e e a c e priveşte t o l e r a n ţ a , d a c ă n u î n c e e a c e pri­
veşte scepticismul. Este a d e v ă r a t că, d i n t r - u n p u b l i c surescitat, c u m
se î n t â m p l ă adesea, iau naştere u n e o r i mulţimile fanatice care se
p l i m b ă pe străzi s t r i g â n d trăiască s a u la moarte p e n t r u o r i c e . Şi,
î n a c e s t sens, p u b l i c u l a r p u t e a f i d e f i n i t d r e p t o m u l ţ i m e virtuală.
D a r această c ă d e r e a publicului spre m u l ţ i m e , deşi periculoasă în
cel m a i î n a l t g r a d , este, de fapt, şi f o a r t e r a r ă ; şi, fără să c e r c e t ă m
dacă aceste mulţimi născute dintr-un public nu sunt, totuşi, m a i
puţin brutale decât mulţimile anterioare oricărui public, r ă m â n e
evident că d o u ă publicuri care se o p u n , gata oricând să se între­
p ă t r u n d ă la limitele lor nedefinite, s u n t un pericol m u l t mai m i c
p e n t r u p a c e a socială d e c â t î n t â l n i r e a d i n t r e d o u ă m u l ţ i m i o p u s e .
Mulţimea, g r u p a r e m a i n a t u r a l ă , este m a i t r i b u t a r ă forţelor n a t u ­
rii; e a d e p i n d e d e p l o a i e sau d e t i m p u l f r u m o s , d e c ă l d u r ă sau d e
Irig; se s t r â n g e m a i d e g r a b ă v a r a d e c â t i a r n a . O r a z ă de s o a r e o
a d u n ă , o p l o a i e o î m p r ă ş t i e . Bailly, pe c â n d e r a p r i m a r al Parisului,
b i n e c u v â n t a zilele ploioase şi se întrista c â n d v e d e a c e r u l î n s e n i n â n -
du-se. D a r p u b l i c u l , g r u p a r e d e o r d i n s u p e r i o r , n u este s u p u s aces­
t o r variaţii ş i capricii ale m e d i u l u i , ale a n o t i m p u l u i sau ale climei.
N u n u m a i a p a r i ţ i a ş i c r e ş t e r e a u n u i p u b l i c , c i ş i surescitările lui,
boli sociale a p ă r u t e în acest secol şi c a r e se acutizează t o t m a i m u l t ,
scapă acestor influenţe.
I n p l i n ă i a r n ă s-a d e z l ă n ţ u i t î n t o a t ă E u r o p a c e a m a i a c u t ă criză
d e a c e s t tip d i n c â t e c u n o a ş t e m , a f a c e r e a Dreyfus. A fost e a r e c e p ­
tată într-un m o d m a i a n i m a t î n sud d e c â t î n n o r d , d u p ă m o d e l u l
m u l ţ i m i l o r ? N u , a a g i t a t s p i r i t e l e m a i d e g r a b ă î n Belgia, î n P r u s i a
ş i î n Rusia. I n sfârşit, a m p r e n t a rasei a s u p r a p u b l i c u l u i e s t e m u l t
m a i p u ţ i n p r o f u n d ă d e c â t a s u p r a m u l ţ i m i i . Ş i n u p o a t e f i altfel,
în virtutea consideraţiilor u r m ă t o a r e .
D e c e u n meeting b r i t a n i c d i f e r ă a t â t d e m u l t d e u n c l u b fran­
cez, u n m a s a c r u d i n t i m p u l Revoluţiei d e u n linşaj a m e r i c a n , o săr­
bătoare italiană de o î n c o r o n a r e a ţarului, u n d e pe d o u ă sute de
m i i d e mujici nu-i e m o ţ i o n e a z ă catastrofa care-i u c i d e p e treizeci
Publicul şi mulţimea / 29
d e mii d i n t r e ei? D e c e u n b u n o b s e r v a t o r p o a t e p r e z i c e a p r o a p e
Kigur, d u p ă n a ţ i o n a l i t a t e a u n e i m u l ţ i m i , m o d u l î n c a r e e a v a actin­
ii.i - c u m u l t m a i m u l t ă a c u r a t e ţ e d e c â t a r f i p r e z i s m o d u l d e a
. 1 1 ţ i o n a al fiecăruia d i n t r e indivizii c a r e o c o m p u n - şi de ce, îu
i iuda c e l o r m a i p r o f u n d e t r a n s f o r m ă r i s u r v e n i t e î n moravurile
| ideile F r a n ţ e i sau a l e A n g l i e i d e t r e i s a u p a t r u secole î n c o a c e ,
m u l ţ i m i l e f r a n c e z e a l e t i m p u l u i n o s t r u , b o u l a n g i s t e * sau antise­
mite, r e a m i n t e s c p r i n a t â t e a t r ă s ă t u r i c o m u n e d e m u l ţ i m i l e Ligii
i , i u ale F r o n d e i , d u p ă c u m m u l ţ i m i l e e n g l e z e d e astăzi a m i n t e s c
d e i e l e d i n v r e m e a l u i Cromwell? P e n t r u c ă indivizii n u i n t r ă î n
i m i i poziţia u n e i m u l ţ i m i d e c â t p r i n s i m i l i t u d i n i e t n i c e - c a r e s e
însumează şi formează o m a s ă - ş i nu p r i n diferenţele individuale
c a r e se n e u t r a l i z e a z ă - şi p e n t r u că, în t r a n s f o r m a r e a u n e i m u l ­
ţimi, diferitele a s p e c t e ale individualităţii s e e s t o m p e a z ă r e c i p r o c
i n favoarea t i p a r u l u i n a ţ i o n a l c a r e s e c r e e a z ă . S e î n t â m p l ă astfel
iu c i u d a a c ţ i u n i i i n d i v i d u a l e a c o n d u c ă t o r u l u i sau a c o n d u c ă t o -
i Hor, c a r e se face r e s i m ţ i t ă î n t o t d e a u n a , d a r c a r e este c o n t r a b a ­
lansată d e a c ţ i u n e a r e c i p r o c ă a c e l o r c o n d u ş i .
Pe de altă p a r t e , i n f l u e n ţ a publicistului, e x e r c i t a t ă a s u p r a publi-
i ului său, c h i a r d a c ă l a u n a n u m i t m o m e n t este m a i p u ţ i n i n t e n s ă ,
i'slc, p r i n c o n t i n u i t a t e , m u l t m a i p u t e r n i c ă d e c â t i m p u l s u l s c u r t ş i
1 1 i c ă t o r i m p r i m a t m u l ţ i m i i d e c o n d u c ă t o r u l ei; şi, î n plus, e a este
M r o n d a t ă ş i n i c i o d a t ă c o m b ă t u t ă d e i n f l u e n ţ a m u l t m a i slabă p e
r a r e m e m b r i i aceluiaşi p u b l i c o exercită u n i i a s u p r a altora, d a t o r i t ă
i oi iştiinţei identităţii s i m u l t a n e a ideilor şi t e n d i n ţ e l o r lor, a convin­
gerilor sau a p a s i u n i l o r lor, î n t e ţ i t ă zilnic de foalele aceluiaşi fierar.
A fost n e g a t - pe n e d r e p t , d a r nu fără o s e d u c ă t o a r e a p a r e n ţ ă
d e raţionalitate - f a p t u l c ă orice m u l ţ i m e a r e u n c o n d u c ă t o r ; d e
l.ipt, d e s e o r i ea ar fi c e a c a r e îşi c o n d u c e şeful şi, u n e o r i , c r e a t o -
i ui. C e e a ce s p u n e Sainte-Beuve d e s p r e g e n i u , şi a n u m e că „ g e n i u l
csle u n r e g e c a r e îşi c r e e a z ă p o p o r u l " , este a d e v ă r a t m a i c u s e a m ă
i 11 c e e a ce-1 priveşte pe ziaristul consacrat. Şi câţi publicişti nu v e d e m
* Mişcare politică ultra conservatoare coagulată î n j u r a i generalului Geor-
jjes B o u l a n g e r ( 1 8 3 7 - 1 8 9 1 ) ( n . t r . ) .
 Publicul şi mulţimea / 31
30 / Opinia şi mulţimea

1 ll năşeşte pe cel c a r e îi c o n v i n e sau c r e d e că îi c o n v i n e . Pe de altă

creându-şi p u b l i c u l ! î n realitate, p e n t r u c a E d o u a r d D r u m o n t * s ă
•rte, ziaristul î n c e a r c ă să-1 s e d u c ă şi să-1 r e ţ i n ă . Statistica a b o n ă r i l o r
p r o p a g e a n t i s e m i t i s m u l , a fost n e v o i e ca tentativa sa de a agita
1111«-/.abonărilor este u n b a r m o m e t r u e x c e l e n t , c o n s u l t a t a d e s e a ,
spiritele s ă r ă s p u n d ă u n e i a n u m i t e dispoziţii î n r â n d u l p o p u l a ţ i e i ;
i (tic avertizează r e d a c t o r i i a s u p r a liniei e d i t o r i a l e şi de g â n d i r e pe
dar, a t â t a t i m p c â t nu s-ar fi ridicat o voce, r ă s u n ă t o a r e , c a r e să ver-
< II «• t r e b u i e să o u r m e z e . O i n d i c a ţ i e d e a c e s t g e n a motivat, într-O
balizeze această stare de spirit, ea ar fi r ă m a s p u r individuală, slabă,
fcjmoasă afacere, s c h i m b a r e a s u b i t ă de d i r e c ţ i e a u n u i m a r c ziar,
î n c ă ş i m a i p u ţ i n c o n t a g i o a s ă , p r e a p u ţ i n c o n ş t i e n t ă d e e a însăşi.
t u această p a l i n o d i e n u a r e p r e z e n t a t o e x c e p ţ i e . Publicul reac­
Cel c a r e a e x p r i m a t - o a transformat-o într-o forţă colectivă, artifi­
ţionează u n e o r i a s u p r a ziaristului, d a r a c e s t a a c ţ i o n e a z ă c o n t i n u u
cială, e d r e p t , d a r reală. C u n o s c r e g i u n i f r a n c e z e u n d e n u a existat
,iii ipt a publicului său. D u p ă câteva t a t o n ă r i , cititorul şi-a ales ziarul,
v r e o d a t ă p i c i o r d e evreu, c e e a c e n u a î m p i e d i c a t a n t i s e m i t i s m u l
#l,u ui şi-a triat cititorii, a existat o selecţie r e c i p r o c ă şi o a d a p t a r e
s ă înflorească, p e n t r u c ă s e c i t e a u ziare a n t i s e m i t e . S t a r e a d e spirit
o i Iprocă. U n u l a găsit un ziar pe p l a c u l său, c a r e îi flatează preju-
socialistă, starea d e spirit anarhistă n u a u fost n i m i c p â n ă c â n d câţiva
iecftUle sau p a s i u n i l e , celălalt, un cititor pe g u s t u l său, d o c i l şi
publicişti faimoşi, Karl Marx, R r o p o t k i n şi alţii, nu le-au e x p r i m a t
• iedul, p e c a r e î l p o a t e i n f l u e n ţ a u ş o r p r i n câtva c o n c e s i i f ă c u t e
şi le-au r e p r e z e n t a t în efigie. Este u ş o r de înţeles, p o r n i n d de aici,
fmI li pris-urilor sale, s i m i l a r e p r e c a u ţ i e i r e t o r i c e a v e c h i l o r o r a t o r i .
c ă a m p r e n t a individuală a s u p r a u n u i p u b l i c a g e n i u l u i c e l u i c a r e
|M . p u n e că e b i n e să te fereşti de o m u l u n e i s i n g u r e cărţi; d a r ce
îl p r o m o v e a z ă este m a i m a r c a t ă d e c â t g e n i u l naţionalităţii şi că o p u ­
p u t e m s p u n e d e s p r e o m u l u n u i s i n g u r ziar? I a r acest o m este, p â n ă
sul este a d e v ă r a t p e n t r u m u l ţ i m e . D e a s e m e n e a , p u t e m î n ţ e l e g e c ă
l i i u mă, fiecare d i n t r e n o i sau a p r o a p e f i e c a r e . I a t ă p e r i c o l u l t i m ­
publicul aceleiaşi ţări, în fiecare d i n t r e r a m u r i l e sale p r i n c i p a l e , se
purilor n o i . D e c i , d e p a r t e d e a î m p i e d i c a a c ţ i u n e a p u b l i c i s t u l u i
t r a n s f o r m ă î n câţiva a n i a t u n c i c â n d c o n d u c ă t o r i i săi s e î n n o i e s c
iiiiipta p u b l i c u l u i său d e a f i u n a decisivă, d u b l a selecţie, d u b l a
ş i că, d e pildă, p u b l i c u l socialist f r a n c e z d i n p r e z e n t n u s e a m ă n ă
iiil.iplare c a r e face d i n p u b l i c u n g r u p o m o g e n , b i n e c u n o s c u t d e
d e l o c c u cel d i n t i m p u l lui P r o u d h o n * * , î n t i m p c e m u l ţ i m i l e fran­
11 iilor şi u ş o r de m a n e v r a t , îi p e r m i t e a c e s t u i a să a c ţ i o n e z e cu m a i
ceze d e t o a t e t i p u r i l e îşi p ă s t r e a z ă aceeaşi f i z i o n o m i e u ş o r d e recu­
umilă forţă ş i m a i m u l t ă s i g u r a n ţ ă . M u l ţ i m e a este, î n g e n e r a l , m u l t
n o s c u t de-a l u n g u l secolelor.
mai p u ţ i n o m o g e n ă d e c â t p u b l i c u l : e a îşi î n g r o a ş ă r â n d u r i l e
S-ar p u t e a o b i e c t a c ă cititorul u n u i ziar d i s p u n e m u l t m a i m u l t
i i i i u t d e a u n a c u m u l ţ i curioşi, c u s e m i - a d e r e n ţ i c a r e n u î n t â r z i e s ă
d e libertatea s a d e g â n d i r e d e c â t individul p i e r d u t ş i a n t r e n a t într-o
»«• laşi- câştigaţi şi asimilaţi pe m o m e n t , d a r c a r e o p u n r e z i s t e n ţ ă
m u l ţ i m e . E l p o a t e reflecta l a c e e a c e citeşte, î n t ă c e r e , şi, î n c i u d a
a n t r e n ă r i i într-o d i r e c ţ i e c o m u n ă a a c e s t o r e l e m e n t e i n c o e r e n t e .
pasivităţii sale o b i ş n u i t e , i se î n t â m p l ă să-şi s c h i m b e z i a r u l p â n ă ce
Această o m o g e n i t a t e relativă a r p u t e a f i c o n t e s t a t ă , s u b p r e -
1. N u s-ar putea spune că, dacă fiecare ziarist c o n s a c r a t îşi f o r m e a z ă
li'xlul c ă „ n u cit im n i c i o d a t ă aceeaşi c a r t e " s a u c ă „ n u n e s c ă l d ă m
p u b l i c u l , u n p u b l i c m a i n u m e r o s îşi p o a t e c r e a l a r â n d u l s ă u p u b l i c i s t u l ? A c e a s ­
tă u l t i m ă propoziţie e m u l t m a i p u ţ i n adevărată d e c â t p r i m a : există g r u p u r i n i c i o d a t ă î n acelaşi r â u " . Dar, d i n c o l o d e f a p t u l c ă a c e s t p a r a d o x
foarte n u m e r o a s e care, t i m p de mulţi ani, nu reuşesc să d e s c o p e r e scriitorul antic este f o a r t e d i s c u t a b i l , p u t e m , î n a c e e a ş i logică, s ă s p u n e m
adecvat orientării lor reale. Este cazul lumii catolice în prezent.
ţi că nu citim n i c i o d a t ă acelaşi ziar? N e - a m p u t e a g â n d i că ziarului,
* E d o u a r d D r u m o n t (1844-1917), ziarist şi scriitor francez a n t i s e m i t , s i m b o l
al Franţei catolice şi naţionaliste (n. tr.). u n p r o d u s m u l t m a i p e s t r i ţ d e c â t c a r t e a , i s-ar a p l i c a ş i m a i b i n e
** Pierre-Joseph P r o u d h o n (1809-1865), e c o n o m i s t şi sociolog francez, m a x i m a citată. î n r e a l i t a t e , totuşi, f i e c a r e ziar a r e p u n c t u l lui d e
c o n s i d e r a t p ă r i n t e l e a n a r h i s m u l u i . C o r e s p o n d e a z ă o v r e m e cu Karl M a r x , dar,
în u r m a neînţelegerilor ideologice, se vor despărţi p o l e m i c (n. tr.).
.iiracţie c a r e , f i i n d t o t m a i e v i d e n ţ i a t , f i x e a z ă a t e n ţ i a totalităţii
32 / Opinia şi mulţimea
cititorilor, h i p n o t i z a ţ i d e a c e s t p u n c t strălucitor. î n f o n d , î n c i u d a
varietăţii a r t i c o l e l o r , fiecare ziar a r e c u l o a r e a sa vie c a r e îi este
specifică, s p e c i a l i t a t e a sa, fie p o r n o g r a f i c ă , fie d e f ă i m ă t o a r e , fie
politică, f i e d e o r i c e alt fel, î n f a v o a r e a c ă r e i a t o a t e c e l e l a l t e tră­
s ă t u r i s u n t sacrificate ş i p e c a r e p u b l i c u l o c o n s u m ă c u aviditate.
I n t i n z â n d u - l e a c e a s t ă m o m e a l ă , ziaristul î i d u c e u n d e v r e a d u p ă
p l a c u l său.
O altă r e m a r c ă . P u b l i c u l , p â n ă l a u r m ă , n u este d e c â t o specie
de clientelă c o m e r c i a l ă , d a r o s p e c i e f o a r t e c i u d a t ă , c a r e t i n d e să
eclipseze g e n u l . O r deja f a p t u l d e a c u m p ă r a aceleaşi p r o d u s e d i n
m a g a z i n e de acelaşi fel, de a se î m b r ă c a la acelaşi c r o i t o r sau croi­
toreasă, de a frecventa acelaşi r e s t a u r a n t stabileşte î n t r e p e r s o a n e l e
aceleiaşi l u m i o a n u m e l e g ă t u r ă socială ş i p r e s u p u n e afinităţi p e
c a r e a c e a s t ă l e g ă t u r ă le a d â n c e ş t e şi le a c c e n t u e a z ă . F i e c a r e d i n t r e
n o i , c u m p ă r â n d c e e a c e r ă s p u n d e p r o p r i i l o r nevoi, e s t e m a i m u l t
sau mai p u ţ i n c o n ş t i e n t că e x p r i m ă astfel şi d e z v o l t ă l e g ă t u r a sa
cu clasa socială c a r e se h r ă n e ş t e , se î m b r a c ă , îşi satisface t o a t e ne­
voile î n t r - u n m o d a p r o a p e similar. F a c t o r u l e c o n o m i c , s i n g u r u l
r e m a r c a t d e e c o n o m i ş t i , s e î m b o g ă ţ e ş t e , d e c i , c u u n r a p o r t d e afi­
n i t a t e c a r e a r m e r i t a , d e a s e m e n e a , l u a t î n d i s c u ţ i e . E i n u consi­
d e r ă c u m p ă r ă t o r i i u n u i p r o d u s d r e p t rivali care îşi d i s p u t ă o b i e c t u l
d o r i n ţ e i lor, c i s u n t şi, s a u m a i d e g r a b ă , s e m e n i c a r e c o n l u c r e a z ă
şi c a u t ă să-şi s p o r e a s c ă a s e m ă n ă r i l e şi să se d i s t i n g ă de c e e a ce nu
le este p r o p r i u . D o r i n ţ a lor se h r ă n e ş t e d i n d o r i n ţ a celuilalt şi, c h i a r
î n e m u l a ţ i e , există o s i m p a t i e s e c r e t ă c a r e s e c e r e a d â n c i t ă . D a r
c â t d e solidă p o a t e f i l e g ă t u r a c a r e s e stabileşte î n t r e cititori, p r i n
l e c t u r a c o n s t a n t ă a aceluiaşi ziar! N i m e n i nu s-ar g â n d i să vorbească
î n a c e s t caz d e c o n c u r e n ţ ă , n u există d e c â t o c o m u n i u n e d e i d e i
s u g e r a t e şi c o n ş t i i n ţ a acestei c o m u n i u n i , d a r nu şi a sugestiei c a r e ,
totuşi, este m a n i f e s t ă .
Aşa c u m p e n t r u o r i c e f u r n i z o r există d o u ă t i p u r i d e clientelă,
o c l i e n t e l ă fixă şi o c l i e n t e l ă variabilă, t o t aşa există d o u ă t i p u r i de
p u b l i c al z i a r e l o r sau al revistelor: un p u b l i c stabil, c o n s o l i d a t , şi
u n p u b l i c variabil, instabil. P r o p o r ţ i a c e l o r d o u ă p u b l i c u r i este ine­
gală d e l a u n ziar l a altul: p e n t r u ziarele vechi, o r g a n e ale v e c h i l o r
Publicul şi mulţimea / 33
p.u lide, cel de-al d o i l e a n u c o n t e a z ă sau a b i a c o n t e a z ă , ş i s u n t d e
,i< o r d că în acest caz a c ţ i u n e a publicistului este f r â n a t ă î n d e o s e b i
de in t o l e r a n ţ a casei în c a r e i n t r ă şi d i n c a r e o d i z i d e n t ă afişată l-ar
•goni. E a este, î n s c h i m b , m u l t m a i d u r a b i l ă ş i p e r c u t a n t a d a c i
(•sic a c c e p t a t ă î n t r - u n astfel de m e d i u . Să r e m a r c ă m , în rest, că
publicurile fidele şi a t a ş a t e în m o d t r a d i ţ i o n a l u n u i ziar tind sa
dispară, f i i n d î n l o c u i t e d i n c e î n c e m a i m u l t c u p u b l i c u r i mai
im >bile, a s u p r a c ă r o r a i n f l u e n ţ a ziaristului t a l e n t a t se e x e r c i t ă mult
in,ii uşor, d a c ă n u m a i solid. N e p u t e m p l â n g e p e d r e p t c u v â n t d e
iu c a s t ă evoluţie a j u r n a l i s m u l u i , căci p u b l i c u r i l e f o r m a t e c r e e a z ă
/ i , I I işti o n e ş t i ş i h o t ă r â ţ i , d u p ă c u m p u b l i c u r i l e capricioase c r e e a z ă
(Juriştii superficiali, versatili, c a r e ar t r e b u i să ne î n g r i j o r e z e ; d a r
jfe p a r e că în p r e z e n t a c e a s t ă t e n d i n ţ ă este g r e u de c o n t r a c a r a t ,
11 eversibilă, şi se p o t î n t r e v e d e a p e r s p e c t i v e l e de p u t e r e socială pe
9Ure le d e s c h i d e o a m e n i l o r de litere. Este posibil să aservească d i n
i < in ce m a i m u l t ziariştii m e d i o c r i p u b l i c u l u i lor, d a r cu s i g u r a n ţ ă
deja s u p u n e d i n c e î n c e m a i m u l t d e s p o t i s m u l u i m a r i l o r publicişti
1 1 1 1 public subjugat. Aceştia c r e e a z ă o p i n i a ş i c o n d u c l u m e a î n m a i
m a r e m ă s u r ă c h i a r ş i d e c â t u n i i d i n t r e cei m a i i m p o r t a n ţ i o a m e n i
d e stat. Şi, o d a t ă i m p u ş i , şi-au asigurat u n t r o n solid! C o m p a r a ţ i
i i / u r a atât d e r a p i d ă a o a m e n i l o r politici, p â n ă ş i a c e l o r m a i p o p u ­
lai i, cu d o m n i a p r e l u n g i t ă şi i n d e s t r u c t i b i l ă a j u r n a l i ş t i l o r de elită
i | r e a m i n t e s c d e l o n g e v i t a t e a lui L u d o v i c X I V sau d e succesul nes-
l,u şi t a l c r e a t o r i l o r de c o m e d i e sau t r a g e d i e iluştri. Aceşti a u t o c r a ţ i
nu îmbătrânesc niciodată.
lată de ce este a t â t de g r e u de realizat o l e g e b u n ă a p r e s e i . Este
iaşi c u m ai fi încercat să reglementezi suveranitatea Regelui Soare
„ i u a lui N a p o l e o n . Delictele de presă, c h i a r şi c r i m e l e de p r e s ă
a I n (>ape că nu p o t fi p e d e p s i t e , aşa c u m se î n t â m p l a în A n t i c h i t a t e
i II delictele t r i b u n i l o r sau în Evul M e d i u cu cele ale suveranilor.
Dacă este a d e v ă r a t , aşa c u m t o t r e p e t ă cei c a r e elogiază mulţi­
mile, că r o l u l istoric al individualităţilor a fost sortit să se d i m i n u e z e
din ce în ce m a i m u l t o d a t ă cu evoluţia d e m o c r a t i c ă a societăţilor,
a r t r e b u i s ă f i m s u r p r i n ş i î n m o d special d e faptul c ă i m p o r t a n ţ a
 34 / Opinia şi mulţimea
ziariştilor c r e ş t e d e l a o z i l a alta. T o t u ş i , n u s e p o a t e n e g a f a p t u l
c ă aceştia c r e e a z ă o p i n i a î n î m p r e j u r ă r i critice; iar a t u n c i c â n d d o i
s a u trei d i n t r e m a r i i şefi d e c l a n u r i p o l i t i c e s a u l i t e r a r e a u i d e e a
d e a s e alia p e n t r u a c e e a ş i cauză, o r i c â t d e r e a a r fi, t r i u m f u l este
asigurat. Astfel, l u c r u r e m a r c a b i l , u l t i m a g r u p a r e socială f o r m a t ă
şi c e a m a i î n c l i n a t ă s p r e a se m a n i f e s t a în c u r s u l civilizaţiei n o a s t r e
d e m o c r a t i c e - altfel spus, g r u p a r e a socială f o r m a t ă d i n p u b l i c u r i
- este c e a c a r e o f e r ă figurilor i n d i v i d u a l e m a r c a n t e c e a m a i m a r e
şansă de a se i m p u n e şi opiniilor individuale originale cele mai
m a r i ş a n s e de a se r ă s p â n d i .
Este suficient să d e s c h i d e m o c h i i p e n t r u a î n ţ e l e g e că divizarea
u n e i societăţi î n p u b l i c u r i , diviziune d e n a t u r ă p s i h o l o g i c ă ş i c a r e
c o r e s p u n d e diferitelor stări de spirit, t i n d e nu să se substituie, ci,
indubitabil, să s e s u p r a p u n ă d i n ce î n c e m a i vizibil şi m a i eficient
diviziunile religioase, e c o n o m i c e , estetice, politice, î n c o r p o r a ţ i i ,
î n secte, î n meserii, î n şcoli sau î n p a r t i d e . N u n u m a i m u l ţ i m i l e di-
vei'sc <lc a l t ă d a t ă , a u d i t o r i i l e t r i b u n i l o r s a u ale p r e d i c a t o r i l o r s u n t
d o m i n a t e s a u s p o r i t e d e p u b l i c u r i l e c a r e l e c o r e s p u n d , politic sau
religios; d a r n u există sectă c a r e s ă n u v r e a s ă a i b ă p r o p r i u l ziar
p e n t r u a fi înconjurată de un public care să strălucească în j u r u l
ei, c a u n fel d e a t m o s f e r ă a m b i a n t ă î n c a r e s ă s e scalde, d e conşti­
i n ţ ă colectivă d e c a r e s ă fie l u m i n a t ă . Dar, desigur, n u d i n p r i c i n a
acestei c o n ş t i i n ţ e p u t e m s p u n e c ă e a r ă m â n e u n s i m p l u epifenomen,
i n e f i c i e n t ş i inactiv p r i n sine. D e a s e m e n e a , n u există profesie,
i m p o r t a n t ă sau m a i p u ţ i n i m p o r t a n t ă , c a r e s ă n u v r e a s ă a i b ă p r o ­
p r i u l ziar sau p r o p r i a revistă, aşa c u m , în Evul M e d i u , fiecare breaslă
avea p r o p r i a figură ecleziastică, p r e d i c a t o r u l său, sau c u m , î n Anti­
c h i t a t e , fiecare clasă avea o r a t o r u l său. Nu este o a r e p r i m a grijă a
u n e i n o i şcoli l i t e r a r e s a u artistice c a r e i a n a ş t e r e a c e e a d e a avea
p r o p r i u l ziar, fără de c a r e nu s-ar simţi c o m p l e t ă ? Există v r e u n p a r t i d
sau f a c ţ i u n e c a r e s ă n u s e e x p r i m e z g o m o t o s î n v r e o p u b l i c a ţ i e
periodică, cotidiană, prin care speră să se răspândească, p r i n care
c u s i g u r a n ţ ă p r i n d e p u t e r e , a ş t e p t â n d s ă s e modifice, s ă f u z i o n e z e
sau s ă s e f r a g m e n t e z e ? U n p a r t i d fără ziar n u n e d ă s e n z a ţ i a d e
Publicul şi mulţimea / 35
m o n s t r u acefal, c h i a r d a c ă t o a t e p a r t i d e l e d i n A n t i c h i t a t e , d i n Evul
Mediu, c h i a r d i n E u r o p a m o d e r n ă d e p â n ă l a Revoluţia F r a n c e z ă
,iu p r e z e n t a t î n m o d n a t u r a l a c e a s t ă p r e t i n s ă m o n s t r u o z i t a t e ?
Această t r a n s f o r m a r e a t u t u r o r g r u p u r i l o r o a r e c a r e în p u b l i c u r i
v e x p r i m ă p r i n t r - o n e v o i e t o t m a i m a r e d e sociabilitate c a r e face
necesară stabilirea u n e i c o m u n i c ă r i r e g u l a t e î n U e asociaţi pi iiilr-un
llux c o n t i n u u d e i n f o r m a ţ i i ş i d e s t i m u l i c o m u n i . E a este, d e c i ,
Inevitabilă. Ş i este i m p o r t a n t s ă c e r c e t ă m c o n s e c i n ţ e l e p e c a r e l e
. I I e sau p e c a r e l e v a avea, d u p ă t o a t e a p a r e n ţ e l e , a s u p r a d e s t i n e l o r
p U p u r i l o r astfel t r a n s f o r m a t e , d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l d u r a t e i
(le viaţă, al stabilităţii, al forţei lor, al c o n f l i c t e l o r şi a l i a n ţ e l o r pe
i ,u e le stabilesc.
Este l i m p e d e că, d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l d u r a t e i d e viaţă ş i
.il Stabilităţii, g r u p ă r i l e v e c h i n u a u n i m i c d e c â ş t i g a t d i n a c e a s t ă
11 .insformare. P r e s a m o b i l i z e a z ă şi i m p u l s i o n e a z ă t o t c e e a ce atin-
p şi nu există biserică, a p a r e n t a t â t de i m u a b i l ă , c a r e să nu t r ă d e z e
mutaţii i n t e r i o a r e , î n z a d a r d i s i m u l a t e , d i n m o m e n t u l î n c a r e s e
a i p u n e m o d e i p u b l i c ă r i i î n flux c o n t i n u u . P e n t r u a n e c o n v i n g e
d e a c e a s t ă e f i c i e n ţ ă d e o p o t r i v ă distructivă ş i r e g e n e r a t o a r e , i n e -
i i n l ă ziarului, este s u f i c i e n t s ă c o m p a r ă m p a r t i d e l e p o l i t i c e d e
dinaintea răspândirii ziarelor cu partidele politice d i n prezent.
N u e r a u î n a i n t e m a i p u ţ i n î n f l ă c ă r a t e ş i m a i longevive, m a i p u ţ i n
vioaie ş i m a i t e n a c e , m a i p u ţ i n m a l e a b i l e ş i m a i g r e u d e distrus,
mai r e f r a c t a r e l a î n c e r c ă r i l e d e î n n o i r e ş i d e f ă r â m i ţ a r e ? C e m a i
i .iniâne î n zilele n o a s t r e d i n a n t i t e z a v e c h e , a t â t d e c a t e g o r i c ă ş i
d e p e r s i s t e n t ă , î n t r e whigs ş i tories d i n Anglia? N u e r a n i m i c m a i
neobişnuit în vechea Franţă decât apariţia u n u i n o u partid; în
fctlele noastre, partidele se remaniază continuu, sunt supuse u n u i
I i r o c e s d e p a l i n g e n e z ă ş i d e g e n e r a r e s p o n t a n ă . D e a c e e a n e îngri-
| i I I ă m sau n e s p e r i e m d i n c e î n c e m a i p u ţ i n d e e t i c h e t a lor, p e n t r u
(.i ştim b i n e că, d a c ă a j u n g l a p u t e r e , o r i c u m n u v o r a j u n g e d e c â t
n.insformate în m o d esenţial. In c u r â n d , d i n partidele e r e d i t a r e
şi tradiţionale nu va m a i r ă m â n e decât amintirea.
36 / Opinia şi mulţimea
F o r ţ a v e c h i l o r a g r e g a t e sociale este, d e a s e m e n e a , m o d i f i c a t ă
î n m o d p a r t i c u l a r d e i n t e r v e n ţ i a p r e s e i . î n a i n t e d e o r i c e , s ă obser­
v ă m c ă aceasta este d e p a r t e d e a favoriza p r e p o n d e r e n ţ a clasamen­
telor profesionale. Presa profesională, cea destinată intereselor
diverselor m e s e r i i , j u d i c i a r e , i n d u s t r i a l e , a g r i c o l e , e s t e c e a m a i
p u ţ i n citită, c e a m a i p u ţ i n i n t e r e s a n t ă , c e a m a i p u ţ i n activă, c u ex­
c e p ţ i a p e r i o a d e l o r d e grevă sau a a c ţ i u n i l o r p o l i t i c e d i n s p a t e l e
u n o r organizaţii muncitoreşti. Prin i n t e r m e d i u l presei, diviziunea
socială î n g r u p u r i legate d e i d e i t e o r e t i c e , d e aspiraţii i d e a l e , d e
s e n t i m e n t e este p u s ă î n e v i d e n ţ ă ş i d e v i n e vizibilă. I n t e r e s e l e n u
se e x p r i m ă p r i n p r e s ă - şi în a c e a s t a c o n s t ă i r o n i a - d e c â t d e g h i ­
zate sau s u b l i m a t e î n teorii ş i î n s e n t i m e n t e ; c h i a r a c c e n t u â n d u - l e ,
ea le spiritualizează şi le idealizează; şi, o r i c â t de p e r i c u l o a s ă p o a t e
l i u n e o r i a c e a s t ă t r a n s f i g u r a r e , e a este, p â n ă l a u r m ă , b i n e v e n i t ă .
(îliiar d a c ă ideile şi s e n t i m e n t e l e se c o n f r u n t ă cu î n d â r j i r e , ele s u n t
î n t o t d e a u n a mai puţin ireconciliabile decât interesele.
P a r t i d e l e , religioase sau p o l i t i c e , s u n t g r u p u r i l e sociale a s u p r a
c ă r o r a ziarele a u c e a m a i m a r e i n f l u e n ţ ă ş i p e c a r e l e s c o t cel m a i
m u l t în evidenţă. Mobilizate în public, partidele se deformează,
se r e f o r m e a z ă , se t r a n s f o r m ă cu o r a p i d i t a t e c a r e i-ar fi u i m i t pe
înaintaşii noştri. Şi trebuie să a d m i t e m că mobilizarea şi interac­
ţiunea lor reciprocă nu s u n t foarte compatibile cu funcţionarea
r e g u l a t ă a s i s t e m u l u i p a r l a m e n t a r d e tip englez; c e e a c e este u n
pic d e r a n j a n t , d a r forţează m o d i f i c a r e a î n p r o f u n z i m e a r e g i m u l u i
p a r l a m e n t a r . A c u m , p a r t i d e l e fie se r e s o r b şi d i s p a r în câţiva a n i ,
fie s e d e z v o l t ă î n p r o p o r ţ i i n e a ş t e p t a t e . Ele c a p ă t ă î n a c e s t e c o n ­
diţii o f o r ţ ă e x t r a o r d i n a r ă , d a r t r e c ă t o a r e . î m b r a c ă d o u ă caracte­
ristici p e c a r e n u l e c u n o ş t e a m : a u p o t e n ţ i a l u l d e a f u z i o n a ş i d e
a s e i n t e r n a ţ i o n a l i z a . F u z i o n e a z ă u ş o r p e n t r u că, aşa c u m a m spus
deja m a i d e v r e m e , fiecare d i n t r e n o i face p a r t e sau p o a t e face p a r t e
d i n m a i m u l t e p u b l i c u r i î n acelaşi t i m p . S e i n t e r n a ţ i o n a l i z e a z ă
p e n t r u că verbul înaripat al ziarului depăşeşte frontierele pe care
nu le-ar fi a t i n s n i c i o d a t ă v o c e a c e l u i m a i c e l e b r u o r a t o r sau a
Publicul şi mulţimea / 37
Iii Ierului u n u i p a r t i d 1 . P r e s a este c e a c a r e a î m p r u m u t a t aripile clo-
i inţei p a r l a m e n t a r e sau de c l u b şi c a r e o r ă s p â n d e ş t e în l u m e a
mlreagă. D a c ă a c e a s t ă a m p l o a r e i n t e r n a ţ i o n a l ă a p a r t i d e l o r l i a n s
l u i m a t e î n p u b l i c u r i face ostilitatea l o r ş i m a i d e t e m u t , fuziunea
l o r ş i i n d e t e r m i n a r e a g r a n i ţ e l o r l e facilitează a l i a n ţ e l e , c h i a r i m o
mie, şi lasă să se î n t r e v a d ă s p e r a n ţ a u n u i t r a t a t de p a c e final, Prin
ui mare, se p a r e că transformarea partidelor în publicuri se o p u n e
mai m u l t e x i s t e n ţ e i d e c â t a c o r d u r i l o r lor, r ă g a z u l u i d e c â t păcii şi
i .1 agitaţia socială p r o d u s ă de a c e s t e a p r e g ă t e ş t e m a i d e g r a b ă calea
uniunii sociale. Acest l u c r u reflectă î n a s e m e n e a m ă s u r ă realitatea,
(urât, în c i u d a d i v e r g e n ţ e l o r şi a m u l t i t u d i n i i de p u b l i c u r i c a r e
i oexistă şi se î n t r e p ă t r u n d într-o s o c i e t a t e , ele p a r să f o r m e z e îm-
p i e u n ă u n u l ş i acelaşi p u b l i c , p r i n a c o r d u l p a r ţ i a l a s u p r a c â t o r v a
p u n c t e i m p o r t a n t e ; este c e e a c e n u m i m O p i n i e , iar vizibilitatea e i
politică creşte n e î n t r e r u p t . î n a n u m i t e m o m e n t e critice d i n viaţa
iop< >arelor, a t u n c i c â n d a p a r e u n p e r i c o l n a ţ i o n a l , această f u z i u n e
despre c a r e v o r b e s c este e v i d e n t ă şi a p r o a p e totală; a t u n c i se v e d e
| | upul social p r i n e x c e l e n ţ ă , n a ţ i u n e a , t r a n s f o r m â n d u - s e c a t o a t e
i e l e l a l l e î n t r - u n m ă n u n c h i i m e n s d e cititori fervenţi, p r i n ş i î n
I I I lura d e p e ş e l o r . P e t i m p d e r ă z b o i , clase, m e s e r i i , s i n d i c a t e , par­
i u l e , n i m i c n u p a r e s ă m a i subziste î n F r a n ţ a î n afară d e a r m a t a
franceză şi de „ p u b l i c u l francez".
' lotuşi, d i n t r e t o a t e agregatele sociale, cel c a r e păstrează c e a m a i
•Mi.insă relaţie c u p u b l i c u r i l e este m u l ţ i m e a . C h i a r d a c ă p u b l i c u l
u u este u n e o r i d e c â t u n a u d i t o r i u lărgit ş i dispersat, d i f e r e n ţ e l e
dintre el şi m u l ţ i m e s u n t n u m e r o a s e şi caracteristice, d u p ă c u m
, i m văzut; m e r g c h i a r p â n ă l a a stabili u n fel d e r a p o r t invers î n t r e
IfOgresele m u l ţ i m i l o r şi p r o g r e s e l e p u b l i c u r i l o r . Este a d e v ă r a t că
I. A n u m i t e ziare de prestigiu, Times, L e Figaro, a n u m i t e r e v i s t e m a r i a u
publicul diseminat în lumea întreagă. Publicurile religioase, academice,
ic niiomice, estetice s u n t în m o d esenţial şi constant i n t e r n a ţ i o n a l e ; mulţimile
altgioase, a c a d e m i c e e t c . n u d e v i n i n t e r n a ţ i o n a l e d e c â t r a r , s u b f o r m ă d e c o n ­
ţii e s c . N i c i c h i a r c o n g r e s e l e n u a u p u t u t d e v e n i i n t e r n a ţ i o n a l e d e c â t p e n t r u
i , i .iu f o s t p r e c e d a t e p e a c e s t d r u m d e p u b l i c u r i l e l o r a f e r e n t e .
 38 / Opinia şi mulţimea
d i n r â n d u r i l e u n u i public surescitat se nasc a d u n ă r i l e tumultoase
d i n s t r a d ă ; şi, c u m acelaşi p u b l i c p o a t e f i r ă s p â n d i t p e u n t e r i t o r i u
vast, este posibil c a î n m a i m u l t e o r a ş e , s i m u l t a n , a d u n ă r i z g o m o ­
t o a s e n ă s c u t e d i n a c e s t p u b l i c să se s t r â n g ă laolaltă, să strige, să
1
devasteze, s ă m a s a c r e z e . Acest l u c r u s-a î n t â m p l a t . D a r c e e a c e n u
se v e d e s u n t forţele c a r e s-ar a d u n a d a c ă n-ar exista p u b l i c u r i . Dacă,
i p o t e t i c v o r b i n d , t o a t e ziarele ar fi s u p r i m a t e şi, o d a t ă cu ele,
p u b l i c u r i l e lor, n-ar m a n i f e s t a o a r e p o p u l a ţ i a o t e n d i n ţ ă m u l t m a i
puternică decât în prezent de a se grupa în auditorii mai nume­
r o a s e ş i m a i c o a g u l a t e î n j u r u l c a t e d r e l o r profesorilor, a l p r e d i ­
catorilor, d e a u m p l e l o c u r i l e p u b l i c e , c l u b u r i l e , s a l o a n e l e , sălile
de l e c t u r ă , fără a m a i s o c o t i t e a t r e l e , şi de a se c o m p o r t a m a i zgo­
m o t o s p e s t e tot?
N u n e g â n d i m l a t o a t e discuţiile d i n cafenele, d i n s a l o a n e , d i n
cluburi p e c a r e p o l e m i c e l e d i n p r e s ă n i l e asigură, a n t i d o t relativ
inofensiv. Este real faptul c ă n u m ă r u l a u d i t o r i l o r d i n r e u n i u n i l e
publice, î n g e n e r a l , s e d i m i n u e a z ă sau cel p u ţ i n n u s e m ă r e ş t e , iar
o r a t o r i i n o ş t r i cei m a i c ă u t a ţ i s u n t d e p a r t e d e a r e p u r t a succesul
u n u i A b e l a r d care a r a t r a g e p e u r m e l e sale trei mii d e discipoli p â n ă
î n f u n d u l văii triste d i n P a r a c l e t . C h i a r a t u n c i c â n d p u b l i c u l este
f o a r t e n u m e r o s , e l este m a i p u ţ i n a t e n t d e c â t î n a i n t e d e a p a r i ţ i a
t i p a r u l u i , c â n d efectul u n e i n e a t e n ţ i i e r a i r e p a r a b i l .
A m f i t e a t r e l e universităţii n o a s t r e n u s e m a i b u c u r ă d e a f l u e n ţ a
ş i a t e n ţ i a d e o d i n i o a r ă , a c u m s u n t p e trei sferturi goale. Majoritatea
c e l o r c a r e o d i n i o a r ă ar fi fost curioşi şi p a s i o n a ţ i să a u d ă un discurs
îşi s p u n în p r e z e n t : „îl voi citi î n t r - u n ziar...". Şi astfel, p u ţ i n c â t e
p u ţ i n , p u b l i c u r i l e s e lărgesc, î n t i m p c e m u l ţ i m i l e s e r e s t r â n g , iar
i m p o r t a n ţ a lor scade încă şi m a i rapid.
1. Se poate spune chiar că fiecare public p o a t e fi descris p r i n n a t u r a
mulţimii căreia îi dă naştere, publicul pios p o a t e fi descris p r i n pelerinajele
la Lourdes; publicul m o n d e n prin cumpărăturile la L o n g c h a m p s , prin baluri,
prin sărbători; publicul literar prin mersul la teatru, recepţiile la Academia
franceză; publicul industrial prin greve; publicul politic prin reuniunile
electorale, Camerele deputaţilor; publicul revoluţionar prin revoltele
baricadele sale...
Publicul şi mulţimea / 39
(le s-a ales d i n timpurile c â n d e l o c i n ţ a s a c r ă a u n u i a p o s t o l , a
i n I I i i ( l o l o m b a n * , a u n u i P a t r i c k " , c o n v e r t e a p o p o a r e î n t r e g i agă*
w e d e b u z e l e sale? M a r i l e c o n v e r t i r i ale m a s e l o r s u n t o p e r a t e î n
p r e z e n t d e ziarişti.
Astfel, d e o r i c e fel a r f i g r u p u r i l e r e z u l t a t e d i n s c i n d a r e a u n e i
taţi, fie c ă a u u n c a r a c t e r religios, e c o n o m i c , politic, n a ţ i o n a l
. 111.11, publicul este î n t r u c â t v a s t a r e a l o r finală şi, c a să s p u n e m aşa,
n un ii torul lor c o m u n ; t o t u l se r e d u c e la acest g r u p p s i h o l o g i c a
I.IIIII stare d e spirit suferă o p e r m a n e n t ă m u t a ţ i e . Şi este r e m a r c a b i l
Intui că a g r e g a t u l profesional, f o n d a t p e e x p l o a t a r e a r e c i p r o c ă şi
,II j t p t a r e a d o r i n ţ e l o r şi a intereselor, e s t e cel m a i afectat de a c e a s t ă
transformare civilizatoare. î n c i u d a t u t u r o r d e o s e b i r i l o r p e c a r e
!• .nu notat, m u l ţ i m e a şi p u b l i c u l , aceşti d o i t e r m e n i e x t r e m i ai
.voluţiei sociale 1 , a u î n c o m u n f a p t u l c ă l e g ă t u r a î n t r e diverşii
li II livizi c a r e le c o m p u n c o n s t ă nu în a se armoniza p r i n însăşi diver-
•tntea lor, p r i n specializările l o r utile u n e l e altora, ci în a se reflecta
1 1 1 lpr< >c, a se c o n f u n d a p r i n similitudinile l o r î n n ă s c u t e sau d o b â n ­
d i 11 • i n i r - u n unison s i m p l u şi p u t e r n i c - dar cu o forţă m u l t m a i m a r e
I u l I I i n p u b l i c f a ţ a d e o m u l ţ i m e ! - , într-o c o m u n i u n e d e idei ş i d e
ii 111 i n lente care, de altfel, lasă frâu liber diferenţelor lor individuale.
1 > 11 pă ce am descris naşterea şi a s c e n s i u n e a publicului, i-am p u n c -
I.H < aiacteristicile, a s e m ă n ă t o a r e sau diferite de cele ale m u l ţ i m i i ,
kj , u n indicat relaţiile g e n e a l o g i c e cu diferitele g r u p u r i sociale, să
nu c r e ă m să s c h i ţ ă m o clasificare a varietăţilor sale, în c o m p a r a ţ i e
i II cele ale m u l ţ i m i i .
I'iitem clasifica a t â t p u b l i c u r i l e , c â t ş i m u l ţ i m i l e d i n p u n c t e d e
vedere foarte diferite; s u b r a p o r t u l sexului, există p u b l i c u r i mas-
i iilinc şi f e m i n i n e , d u p ă c u m există m u l ţ i m i m a s c u l i n e şi f e m i n i n e .
1 >.n p u b l i c u r i l e f e m i n i n e c o m p u s e d i n cititoare de r o m a n e sau de
* C o l o m b a n (543-615), c ă l u g ă r i r l a n d e z c a r e a s t r ă b ă t u t Galia, Elveţia şi
I lOmbardia p e n t r u a evangheliza populaţiile băştinaşe (n. tr.).
** Sfântul Patrick, m i s i o n a r creştin, p a t r o n u l Irlandei (n. tr.).
şi I. l'amilia şi h o a r d a s u n t cele d o u ă p u n c t e de p l e c a r e ale acestei evoluţii.
I lai h o a r d a , b a n d a g r o s o l a n ă ş i j e f u i t o a r e , n u e s t e d e c â t m u l ţ i m e a î n m i ş c a r e .
40 / Opinia şi mulţimea
p o e z i i l a m o d ă , d e reviste d e m o d ă , d e reviste f e m i n i s t e e t c . n u
s e a m ă n ă d e l o c cu m u l ţ i m i l e de acelaşi sex. Au o cu t o t u l altă i m p o r ­
t a n ţ ă n u m e r i c ă ş i o n a t u r ă m u l t m a i inofensivă. N u v o r b e s c de­
s p r e a u d i t o r i i l e f e m i n i n e d i n biserici; d a r c â n d , d i n î n t â m p l a r e ,
ele s e a d u n ă î n s t r a d ă , s p e r i e t o t p r i n g r a d u l e x t r a o r d i n a r d e exal­
tare şi ferocitate. P e n t r u a a p r o f u n d a această p r o b l e m ă ar trebui
să-i r e c i t i m p e J a n n s e n ş i T a i n e . P r i m u l vorbeşte d e H o f m a n n , vrăji­
t o a r e ş i figură a u t o r i t a r ă , care, î n 1529, c o n d u c e a b a n d e l e d e ţ ă r a n i
animate de predicile luterane. „Nu respira decât incendiu, jaf şi
c r i m ă " şi făcea i n c a n t a ţ i i care, a v â n d m e n i r e a de a-i face pe b a n d i ţ i
invulnerabili, îi fanatizau. Cel de-al d o i l e a d e s c r i e c o m p o r t a m e n t u l
femeilor, c h i a r tinere şi frumoase, în zilele de 5 şi 6 o c t o m b r i e 1789.
Nu v o r b e a u d e c â t de a t r a n ş a , a s c o a t e rinichii, „a m â n c a i n i m a " ,
a (ace „ c o c a r d e clin m a ţ e " ; n u a v e a u d e c â t i d e i c a n i b a l e , i d e i p e
c a r e , s e parc-, l e p u n e a u î n p r a c t i c ă . î n s e a m n ă o a r e c ă femeile, î n
c i u d a b l â n d e ţ i i l o r a p a r e n t e , a s c u n d e a u i n s t i n c t e sălbatice, crimi­
nale, c a r e ieşeau l a iveală p r i n i n s t i n c t u l d e t u r m ă ? N u , este lim­
p e d e c ă î n a c e s t e a d u n ă r i f e m i n i n e s e face o selecţie d i n t o t c e e a
c e este m a i lipsit d e r u ş i n e , m a i î n d r ă z n e ţ , a ş s p u n e m a i m a s c u l i n ,
p r i n t r e f e m e i . Corruptio optimi pessima. în timp ce, p e n t r u a citi un
ziar, c h i a r v i o l e n t ş i p e r v e r s , n u e s t e n e v o i e , c u s i g u r a n ţ ă , n i c i d e
atâta t u p e u , nici de atâta perversitate - şi de aici, fără î n d o i a l ă , com­
p o n e n ţ a m a i b u n ă a publicurilor formate d i n femei, în g e n e r a l
m a i d e g r a b ă d e n a t u r ă estetică d e c â t politică.
S u b r a p o r t u l vârstei, m u l ţ i m i l e t i n e r e - m o n o a m e * sau revolte
ale s t u d e n ţ i l o r , ale p u ş t i l o r d i n Paris - a u m u l t m a i m u l t ă i m p o r ­
t a n ţ ă d e c â t p u b l i c u r i l e tinere c a r e - c h i a r şi cele l i t e r a r e - n-au
exercitat n i c i o d a t ă o influenţă serioasă. în s c h i m b , p u b l i c u r i l e vârst­
n i c e c o n d u c l u m e a afacerilor, î n c a r e m u l ţ i m i l e vârstnice n u j o a c ă
nici un r o l . P r i n această gerontocraţie s u r p r i n z ă t o a r e se stabileşte o
c o n t r a p o n d e r e s a l u t a r ă a efebocraţiei m u l ţ i m i l o r e l e c t o r a l e în c a r e
* Monome, î n o r i g i n a l , d e s e m n e a z ă u n c o r t e g i u f o r m a t d i n t r - u n ş i r d e s t u ­
denţi ţinându-se de umeri, care se plimbau pe drumurile publice (n. tr.).
Publicul şi mulţimea / 41
i li iniină e l e m e n t u l t â n ă r c a r e nu a avut î n c ă timp să fie d e z a m ă g i t
de | >rocesul de v o t . . . M u l ţ i m i l e vârstnice s u n t , de altfel, e x t r e m de
i.ue. A m p u t e a cita câteva concilii agitate d e e p i s c o p i b ă t r â n i l a
î n c e p u t u r i l e Bisericii sau câteva ş e d i n ţ e f u r t u n o a s e ale s e n a t e l o r
aulice ş i m o d e r n e c a e x e m p l e ale e x c e s e l o r î n c a r e b ă t r â n i i reu­
niţi p o t fi a n t r e n a ţ i şi ale j u v e n i l i taţii colective d e care p o t d a dova­
da a d u n â n d u - s e laolaltă. Se p a r e că t e n d i n ţ a de a se a d u n a c r e ş t e
din copilărie p â n ă î n p l i n ă t i n e r e ţ e , d e c r e s c â n d a p o i d e l a această
v.ustă s p r e b ă t r â n e ţ e . Nu se î n t â m p l ă la fel cu p r e d i s p o z i ţ i a de a
«te agrega în c o r p o r a ţ i i , c a r e ia n a ş t e r e la î n c e p u t u l t i n e r e ţ i i a b i a şi
Creşte p â n ă la m a t u r i t a t e şi c h i a r la b ă t r â n e ţ e .
P u t e m distinge m u l ţ i m i l e d u p ă s t a r e a vremii, a n o t i m p , latitu­
d i n e . . . A m a r ă t a t deja d e c e această distincţie n u e valabilă î n cazul
I iiiblicurilor. A c ţ i u n e a a g e n ţ i l o r fizici a s u p r a f o r m ă r i i şi dezvoltării
unui public este a p r o a p e n u l ă , d a r s e m a n i f e s t ă suveran î n n a ş t e r e a
•i i o u i p o r t a m e n t u l m u l ţ i m i l o r . S o a r e l e e s t e u n u l d i n t r e m a r i i fac-
I I H i d e i n f l u e n ţ ă t o n i c ă a s u p r a m u l ţ i m i l o r ; m u l ţ i m i l e d e vară s u n t
niull mai fervente d e c â t cele de i a r n ă . în cazul în c a r e C a r o l X ar
li aşteptat l u n a d e c e m b r i e sau i a n u a r i e p e n t r u a-şi p u b l i c a faimoa-
H I I o r d o n a n ţ e * , p o a t e r e z u l t a t u l a r f i fost altul. D a r i n f l u e n ţ a rasei,
înţeleasă î n sensul n a ţ i o n a l a l c u v â n t u l u i , a s u p r a p u b l i c u l u i n u este
neglijabilă, c u m , de altfel, nici a s u p r a m u l ţ i m i i , iar „înflăcărările"
i iiiacteristice p u b l i c u l u i francez a m i n t e s c de furia francese.
( ) r i c u m , distincţia c e a m a i i m p o r t a n t ă c a r e a r t r e b u i făcută î n t r e
diversele p u b l i c u r i , ca şi î n t r e diversele m u l ţ i m i , este c e a c a r e reiese
din n a t u r a scopului sau a c r e d i n ţ e i lor. P e r s o a n e l e c a r e t r e c pe
tiradă c u t r e b u r i l e l o r ţ ă r a n i i a d u n a ţ i p e c â m p l a târg, o a m e n i i care
' i c plimbă n u reuşesc toţi s ă f o r m e z e o m u l ţ i m e p r e a d e n s ă , n u s u n t
111 • i â ţ o a g l o m e r a r e p â n ă î n m o m e n t u l î n c a r e o c r e d i n ţ ă c o m u n ă
u,iu u n s c o p c o m u n î i e m o ţ i o n e a z ă sau î i p u n e î n m i ş c a r e î m p r e ­
una. D e î n d a t ă c e u n spectacol n o u l e c a p t e a z ă privirile sau spiritul,
* I'rin „ O r d o n a n ţ e l e d i n iulie" (1830), C a r o l X a dizolvat C a m e r a D e p u -
•ţUor şi a i m p u s m ă s u r i r e a c ţ i o n a r e , c e e a c e a d u s l a d e c l a n ş a r e a R e v o l u ţ i e i
ilin Iulie (n. tr.).
42 / Opinia şi mulţimea
sau u n p e r i c o l n e p r e v ă z u t , o n e m u l ţ u m i r e l e a p r i n d e î n i n i m i
aceeaşi d o r i n ţ ă , î n c e p s ă i a f o r m ă docil, iar acest p r i m g r a d a l agre­
g a t u l u i social este m u l ţ i m e a . P u t e m s p u n e c h i a r c ă p â n ă ş i cititorii
o b i ş n u i ţ i a i u n u i ziar, a t â t a t i m p cât n u citesc d e c â t a n u n ţ u r i l e ş i
informaţiile p r a c t i c e legate d e p r o b l e m e l e l o r p e r s o n a l e , n u for­
m e a z ă u n p u b l i c ; şi, d a c ă a ş p u t e a c r e d e că, aşa c u m s e p r e t i n d e
u n e o r i , ziarul d e a n u n ţ u r i este sortit s ă s e dezvolte î n d e t r i m e n t u l
ziarului d e t i p t r i b u n ă , m-aş g r ă b i s ă şterg t o t c e e a c e a m scris m a i
sus d e s p r e t r a n s f o r m ă r i l e sociale o p e r a t e d e j u r n a l i s m . D a r n u s e
î n t â m p l ă aşa nici m ă c a r î n America. 1 Or, abia d i n m o m e n t u l î n care
cititorii aceleaşi foi se lasă cuceriţi de i d e e a sau s e n t i m e n t u l pe care
aceasta le-a trezit, a b i a a t u n c i f o r m e a z ă c u a d e v ă r a t u n p u b l i c .
Ar ttebui, deci, să clasificăm, î n a i n t e de t o a t e , m u l ţ i m i l e , ca şi
publicurile, d u p ă n a t u r a , s c o p u l s a u c r e d i n ţ a c a r e l e a n i m ă . Dar,
mai întâi, să le d i s t i n g e m în funcţie de câtă c r e d i n ţ ă , i d e e , s c o p sau
dorinţă p r e d o m i n ă î n ele. Există m u l ţ i m i c r e d i n c i o a s e şi m u l ţ i m i
d o r i t o a r e , p u b l i c u r i c r e d i n c i o a s e şi p u b l i c u r i d o r i t o a r e ; sau, m a i
d e g r a b ă , î n t r u c â t p e n t r u o a m e n i i a d u n a ţ i sau c h i a r u n i ţ i d i n
diverse c o l ţ u r i ale lumii totul, g â n d sau d o r i n ţ ă , este r e p e d e î m p i n s
p â n ă l a u l t i m u l exces, există m u l ţ i m i l e sau p u b l i c u r i l e p a s i o n a t e ,
d e s p o t i c e . N u a v e m n i c i o d a t ă d e ales d e c â t î n t r e a c e s t e d o u ă
categorii. S ă c ă d e m d e a c o r d , totuşi, c ă p u b l i c u r i l e s u n t m a i p u ţ i n
pasibile d e exces d e c â t mulţimile, m a i p u ţ i n despotice sau m a i p u ţ i n
d o g m a t i c e , d a r d e s p o t i s m u l o r i d o g m a t i s m u l lor, deşi m a i p u ţ i n
a c c e n t u a t , este la fel de t e n a c e şi de c r o n i c ca şi cel al m u l ţ i m i l o r .
1. In f r u m o a s a sa l u c r a r e d e s p r e Principiile sociologiei, a m e r i c a n u l G i d d i n g s
vorbeşte, incidental, de rolul capital j u c a t de ziare în t i m p u l Războiului de
S e c e s i u n e . Şi, î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , c o m b a t e o p i n i a p o p u l a r ă c o n f o r m c ă r e i a
p r e s a a r t r e b u i d e a c u m î n a i n t e s ă s u f o c e d i n faşă o r i c e i n f l u e n ţ ă i n d i v i d u a l ă
s u b g r e u t a t e a o p i n i i l o r s a l e impersonale... „ P r e s a , s p u n e e l , a i m p r e s i o n a t î n c e l
m a i î n a l t g r a d o p i n i a p u b l i c ă a t u n c i c â n d a fost p u r t ă t o a r e a d e c u v â n t a u n e i
personalităţi remarcabile, c u m ar fi Garrison sau Greenley. In plus, publicul
n u - ş i d ă f o a r t e b i n e s e a m a c ă , î n b i r o u r i l e z i a r e l o r , omul c u idei, i g n o r a t d e l u m e ,
e s t e c u n o s c u t d e c a m a r a z i i săi ş i îşi i m p r i m ă i n d i v i d u a l i t a t e a î n m i n ţ i l e ş i
o p e r e l e lor."
Publicul şi mulţimea / 43
C r e d i n c i o a s e sau d o r i t o a r e , a c e s t e a d i f e r ă î n funcţie d e n a t u r a
i c »t p o r a ţ i e i sau a sectei de c a r e a p a r ţ i n , şi aceeaşi distincţie este
valabilă ş i p e n t r u p u b l i c u r i l e c a r e , d u p ă c u m ştim, s e n a s c î n t o t -
1l< 'attna d i n g r u p u r i l e sociale o r g a n i z a t e a c ă r o r t r a n s f o r m a r e a n o r -
hmică s u n t . 1 D a r să n e o c u p ă m u n m o m e n t d o a r d e m u l ţ i m i .
Mulţimea, g r u p amorf, n ă s c u t î n a p a r e n ţ ă p r i n g e n e r a ţ i e spontanei
este î n t o t d e a u n a asmuţită, d e fapt, d e u n c o r p social d i n c a r e câţiva
m e m b r i î i servesc d r e p t f e r m e n t ş i î i d a u c u l o a r e . 2 Astfel, n u v o m
i o n l i m d a c u m u l ţ i m i l e r u r a l e ş i î n r u d i t e a d u n a t e î n Evul M e d i u
pi in prestigiul u n e i familii s u z e r a n e şi p e n t r u a-i servi p a s i u n i l e ,
Iţimile flagelante d i n aceleaşi v r e m u r i care, a d u n a t e de predicile
i Uugărilor, îşi p r o c l a m a u c r e d i n ţ a l a d r u m u l m a r e . N u v o m c o n -
limda c u m u l ţ i m i l e p i o a s e ş i p r o c e s i u n i l e p e c a r e m e m b r i i c l e r u l u i
Ic c o n d u c e a u s p r e L o u r d e s m u l ţ i m i l e r e v o l u ţ i o n a r e şi z g o m o t o a s e
i ii li cale de un i a c o b i n sau m u l ţ i m i l e s ă r m a n e şi î n f o m e t a t e ale gre­
viştilor c o n d u s e d e u n sindicat. M u l ţ i m i l e r u r a l e , m a i g r e u d e u r n i t ,
nuni m a i de t e m u t o d a t ă p u s e în m i ş c a r e ; nu există nici o revoltă
n i i/.iană ale c ă r e i ravagii s ă s e c o m p a r e c u cele ale u n e i j a c q u e r i i .
Mulţimile religioase s u n t cele m a i inofensive d i n t r e t o a t e ; ele n u
Mvin capabile d e c r i m e d e c â t î n m o m e n t u l î n c a r e î n t â l n i r e a u n e i
feulţimi d i z i d e n t e şi c o n t r a - m a n i f e s t a n t e le trezeşte i n t o l e r a n ţ a , nu
III.ii m a r e c u a c e e a a u n e i m u l ţ i m i o a r e c a r e . Căci indivizii p o t fi
liberali şi t o l e r a n ţ i , fiecare în p a r t e , d a r laolaltă devin a u t o r i t a r i şi
llianici. Acest l u c r u ţ i n e d e faptul c ă c r e d i n ţ e l e s e e x a l t ă p r i n con-
l.ii tul r e c i p r o c şi nu există c o n v i n g e r e f e r m ă c a r e să s u p o r t e a fi
| n is.i la îndoială. De aici, de e x e m p l u , m a s a c r a r e a arianilor de c ă t r e
i ,iic >lici şi a catolicilor de c ă t r e ariani, c a r e au î n s â n g e r a t , în secolul
al I V-lca, străzile d i n A l e x a n d r i a . M u l ţ i m i l e politice, u r b a n e în c e a
in,ii m a r e p a r t e , s u n t cele m a i p ă t i m a ş e şi m a i furioase: versatile,
din fericire, t r e c â n d d e l a u r ă v i o l e n t ă l a a d o r a r e , d e l a exces d e
I. () nouă dovadă că legătura organică şi legătura socială sunt diferite şi
• i progresul uneia nu implică în nici un fel progresul celeilalte.
S t : întâmplă astfel, chiar atunci când ea este, cum am spus-o mai sus, o
i »c rescenţă a unui public, întrucât publicul însuşi este transformarea unui
iţuip social organizat, partid, sectă, corporaţie.
44 / Opinia şi mulţimea
furie la exces de veselie cu o u ş u r i n ţ ă e x t r e m ă . M u l ţ i m i l e e c o n o ­
mice, industriale sunt, ca şi mulţimile rurale, m u l t mai o m o g e n e
d e c â t altele, m u l t m a i u n a n i m e ş i m a i p e r s e v e r e n t e î n d o r i n ţ e l e
lor, m a i masive, m a i p u t e r n i c e , d a r m a i p u ţ i n î n c l i n a t e p â n ă l a
u r m ă spre crimă decât spre distrugeri materiale, în exasperarea
freneziei lor.
Mulţimile estetice - care sunt, î m p r e u n ă cu m u l ţ i m i l e religioase,
s i n g u r e l e m u l ţ i m i c r e d i n c i o a s e d e m n e d e s e m n a l a t - a u fost negli­
j a t e d i n n u s e ştie c e motive. N u m e s c astfel m u l ţ i m i l e p e c a r e şcolile
literare o r i artistice, vechi sau n o i , le ridică în favoarea sau împotriva
u n e i o p e r e d r a m a t i c e , d e e x e m p l u , sau m u z i c a l e . Aceste m u l ţ i m i
s u n t p o a t e cele m a i i n t o l e r a n t e , t o c m a i d i n c a u z a a t o t c e e a c e este
a r b i t r a r ş i subiectiv î n j u d e c ă ţ i l e d e g u s t p e c a r e l e p r o c l a m ă . Ele
resimt cu a t â t m a i i m p e r i o s n e v o i a de a v e d e a r ă s p â n d i n d u - s e şi
|>ropagându-se e n t u z i a s m u l l o r p e n t r u c u t a r e sau c u t a r e artist,
p e n t r u Victor H u g o , p e n t r u W a g n e r , p e n t r u Zola sau invers, o r o a ­
r e a lâţă d e Zola, d e W a g n e r , d e Victor H u g o , î n c â t a c e a s t ă p r o p a ­
g a t e a c r e d i n ţ e i artistice este a p r o a p e s i n g u r a justificare de c a r e s u n t
c a p a b i l e . D e a s e m e n e a , c â n d s e găsesc î n faţa o p o z a n ţ i l o r c a r e s e
g r u p e a z ă l a r â n d u l lor, furia l o r p o a t e s ă d e v i n ă î n acel m o m e n t
s â n g e r o a s ă . N u a c u r s sânge, î n secolul a l XVIII-lea, î n l u p t e l e î n t r e
p a r t i z a n i i şi adversarii muzicii italiene?
Dar, o r i c â t de diverse ar fi p r i n o r i g i n e a lor, ca şi p r i n t o a t e cele­
lalte caracteristici, m u l ţ i m i l e s e a s e a m ă n ă t o a t e p r i n a n u m i t e trăsă­
turi: i n t o l e r a n ţ a l o r e x t r a o r d i n a r ă , o r g o l i u l grotesc, v u l n e r a b i l i t a t e a
n ă s c u t ă d i n iluzia a t o t p u t e r n i c i e i l o r ş i o r b i r e a t o t a l ă î n faţa senti­
m e n t e l o r exaltate r e c i p r o c . î n t r e u r ă v i o l e n t ă ş i a d o r a r e , î n t r e oroa­
re şi e n t u z i a s m , î n t r e strigătele trăiască şi la moarte nu există cale
de mijloc p e n t r u m u l ţ i m e . Trăiască î n s e a m n ă trăiască pentru totde­
auna. Este o u r a r e de n e m u r i r e divină, un î n c e p u t de a p o t e o z ă . Este
suficient u n fleac p e n t r u a t r e c e d e l a divinizare l a d a m n a r e e t e r n ă .
Ar p ă r e a că m u l t e d i n t r e aceste distincţii şi consideraţii ar pu­
tea fi aplicate p u b l i c u r i l o r diverse, cu m e n ţ i u n e a că trăsăturile
s e m n a l a t e s u n t m a i p u ţ i n m a r c a t e î n acest caz. P u b l i c u r i l e , c a ş i
m u l ţ i m i l e , s u n t i n t o l e r a n t e , o r g o l i o a s e , i n f a t u a t e , v a n i t o a s e şi,
Publicul şi mulţimea / 45
Iu .ind a p e l la opinie, î n ţ e l e g că t o t u l t r e b u i e să li se s u p u n ă , c h i a r
ţi adevărul, a t u n c i c â n d acesta le c o n t r a r i a z ă . De a s e m e n e a , nu e
d e d o m e n i u l e v i d e n ţ e i că, p e m ă s u r ă c e spiritul d e g r u p , spiritul
|a public, c h i a r şi spiritul de m u l ţ i m e se dezvoltă în societăţile con-
| n i p o r a n e , p r i n a c c e l e r a r e a c u r e n t e l o r de circulaţie m e n t a l ă , sim­
ţul măsurii se p i e r d e d i n ce în ce m a i m u l t ? S u p r a e s t i m ă m sau
d e s c o n s i d e r ă m o a m e n i i şi o p e r e l e cu aceeaşi g r a b ă . înşişi etilicii
Berari, complăcându-se în a se face e c o u l acestor t e n d i n ţ e ale citilo-
I Hor lor, p a r c ă nu m a i ştiu nici să-şi n u a n ţ e z e , n i c i să-şi p o n d e r e z e
jprecierile: şi ei fie a c l a m ă , fie huiduie. C â t de d e p a r t e s u n t e m deja
d e judecăţile sclipitoare ale u n u i Sainte-Beuve! D i n acest p u n c t d e
• d e r e , atât m u l ţ i m i l e , c â t ş i p u b l i c u r i l e a m i n t e s c î n t r u c â t v a d e
,il( oolici. Şi, de fapt, viaţa colectivă i n t e n s ă este p e n t r u c r e i e r un
• m ilant p e r i c u l o s .
I )ar p u b l i c u r i l e diferă de m u l ţ i m i p r i n a c e e a că p r o p o r ţ i a publi-
i urilor u n e i c r e d i n ţ e s a u ale u n e i idei, o r i c a r e ar fi o r i g i n e a lor,
i li niiină e v i d e n t p u b l i c u r i l e p a s i o n a l e şi de a c ţ i u n e , în t i m p ce m u l -
limile c r e d i n c i o a s e ş i idealiste s u n t p r e a slabe î n c o m p a r a ţ i e c u
mulţimile p a s i o n a l e ş i active. N u n u m a i p u b l i c u l religios sau publi-
i n I estetic, u n u l n ă s c u t d i n biserici, celălalt, d i n şcolile artistice,
i Iţe pus în m i ş c a r e de un credo, de un ideal, ci şi p u b l i c u l ştiinţific,
publicul filozofic, î n m u l t i p l e l e l o r i p o s t a z e , b a c h i a r p u b l i c u l
i < o n o m i c , c a r e , t r a d u c â n d nevoi, l e i d e a l i z e a z ă . . . L u m e a s e dez-
i i ilia i n t e l e c t u a l i z â n d u - s e p r i n t r a n s f i g u r a r e a t u t u r o r g r u p u r i l o r
Intelectuale î n p u b l i c . C â t d e s p r e p u b l i c u r i l e d e a c ţ i u n e , a m p u t e a
I I (•( l e c ă n u există, l a d r e p t v o r b i n d , d a c ă n u a m şti că, l u â n d naş-
icre d i n p a r t i d e l e p o l i t i c e , ele d a u o a m e n i l o r d e stat o r d i n e l e ,
b i u f l a t e d e cuvintele c â t o r v a publicişti... î n p l u s , c u m este m a i
inteligentă şi m a i l u m i n a t ă , a c ţ i u n e a p u b l i c u r i l o r p o a t e fi, şi
a i lesea este, m u l t m a i f e c u n d ă d e c â t c e a a m u l ţ i m i l o r . 1
I . A l t ă d i f e r e n ţ ă d e s e m n a l a t . P u b l i c u l îşi m a n i f e s t ă î n t o t d e a u n a e x i s t e n ţ a
ml) l o r m a p o l e m i c i l o r de presă, şi a t u n c i asistăm la î n f r u n t a r e a a d o u ă p u b l i c u r i
i ,nc s e t r a d u c e a d e s e a p r i n d u e l u l publiciştilor lor. D a r s e î n t â m p l ă f o a r t e r a r
i .i d o u ă m u l ţ i m i să se înfrunte, ca de e x e m p l u conflictele î n t r e procesiuni care,
după dl L a r r o u m e t , au loc u n e o r i la Ierusalim. Mulţimii îi place să m e a r g ă şi
46 / Opinia şi mulţimea
Este u ş o r d e d e m o n s t r a t . F i e c ă s u n t f o r m a t e î n p r i n c i p a l d i n
c o m u n i u n e a c r e d i n ţ e l o r sau d i n cea a voinţelor, mulţimile p o t
exista î n p a t r u m o d u r i diferite c a r e m a r c h e a z ă diversele g r a d e ale
pasivităţii sau activităţii lor. Ele fie s u n t în aşteptare, fie s u n t atente,
fie manifestă, fie acţionează. P u b l i c u r i l e p r e z i n t ă a c e l e a ş i varietăţi.
M u l ţ i m i l e î n a ş t e p t a r e s u n t cele c a r e , r e u n i t e î n t r - u n t e a t r u
î n a i n t e d e r i d i c a r e a c o r t i n e i sau î n j u r a i u n e i g h i l o t i n e î n a i n t e a
sosirii c o n d a m n a t u l u i , a ş t e a p t ă r i d i c a r e a c o r t i n e i s a u sosirea con­
d a m n a t u l u i ; sau c e l e c a r e , a d u n â n d u - s e î n faţa u n u i r e g e , a u n u i
o a s p e t e i m p e r i a l , a u n u i tren c a r e t r e b u i e să a d u c ă o p e r s o a n ă care
s e b u c u r ă d e p o p u l a r i t a t e , u n t r i b u n , u n g e n e r a l victorios, a ş t e a p t ă
c o r t e g i u l s u v e r a n u l u i sau sosirea t r e n u l u i . C u r i o z i t a t e a colectivă
a a c e s t o r m u l ţ i m i atinge p r o p o r ţ i i n e b ă n u i t e , fără nici c e a m a i m i c ă
l e g ă t u r ă c u o b i e c t u l ei, a d e s e a n e i m p o r t a n t . D e f o a r t e m u l t e o r i
c a este m a i i n t e n s ă ş i m a i e x a g e r a t ă d e c â t l a p u b l i c u r i l e î n aştep­
tai c î n c a r e , totuşi, creşte d e s t u l d e m u l t a t u n c i c â n d m i l i o a n e d e
cititori surescitaţi d e o afacere d e senzaţie s u n t î n a ş t e p t a r e a u n u i
verdict, a u n e i arestări, a u n e i n o u t ă ţ i o a r e c a r e . O m u l cel m a i p u ţ i n
curios, cel m a i serios, d a c ă i n t r ă î n t r - u n a d i n t r e a c e s t e a d u n ă r i
înfierbântate, se î n t r e a b ă ce a n u m e îl ţine acolo, în c i u d a t r e b u r i l o r
sale u r g e n t e , c e n e v o i e c i u d a t ă r e s i m t e a c u m , c a t o a t ă l u m e a d i n
j u r u l său, d e a v e d e a t r e c â n d trăsurile u n u i î m p ă r a t sau calul n e g r u
a l u n u i g e n e r a l . I n rest, s ă r e m a r c ă m f a p t u l c ă m u l ţ i m i l e î n aştep­
t a r e s u n t m u l t m a i r ă b d ă t o a r e d e c â t indivizii î n c a z u r i a s e m ă n ă ­
t o a r e . I n t i m p u l s e r b ă r i l o r franco-ruse, m u l ţ i m i l e d e p a r i z i e n i
s t a ţ i o n a u trei sau p a t r u o r e , n e m i ş c a ţ i , î n g r ă m ă d i ţ i , fără a d a nici
u n s e m n d e n e m u l ţ u m i r e , p e t r a s e u l p e c a r e c o r t e g i u l ţ a r u l u i tre­
b u i a să-1 u r m e z e . D i n c â n d î n c â n d , o t r ă s u r ă e r a l u a t ă d r e p t p r i m a
d i n c o r t e g i u , dar, o d a t ă c e e r o a r e a e r a r e c u n o s c u t ă , o a m e n i i
s ă s e d e s f ă ş o a r e s i n g u r ă , să-şi e t a l e z e f o r ţ a ş i s ă d e v i n ă o p r e s i v ă c u î n v i n s u l , u n
învins fără luptă. C e e a ce v e d e m u n e o r i este o g r u p a r e r e g u l a t ă în l u p t ă cu o
m u l ţ i m e care se împrăştie d a c ă este m a i slabă sau care o z d r o b e ş t e şi o d e c i m e a z ă
dacă este m a i puternică. Mai v e d e m nu d o u ă mulţimi, ci o singură m u l ţ i m e
bicefală, P a r l a m e n t u l , î m p ă r ţ i t î n d o u ă p a r t i d e c a r e s e d i s p u t ă verbal sau c u
lovituri de p u m n ca la Viena... sau chiar la Paris.
Publicul şi mulţimea / 47
î n c e p e a u s ă a ş t e p t e d i n n o u fără c a a c e s t e iluzii ş i d e c e p ţ i i r e p e ­
tate s ă f i p ă r u t v r e o d a t ă c ă a u p r o d u s efectul l o r o b i ş n u i t d e exas­
p e r a r e . Ştim, d e a s e m e n e a , c â t d e m u l t timp îşi p e t r e c aşteptând
in ploaie, c h i a r n o a p t e a , m u l ţ i m i l e c u r i o a s e să v a d ă p a r a d a mili
lată. Invers, s e î n t â m p l ă u n e o r i , l a t e a t r u , c a acelaşi p u b l i c c a r e
s a r e s e m n a t î n linişte c u o î n t â r z i e r e e x a g e r a t ă să răbufnească ric< >
ilală şi să n u m a i p o a t e î n d u r a o î n t â r z i e r e d e î n c ă u n minut. De
i c m u l ţ i m e a este astfel m e r e u m a i r ă b d ă t o a r e sau m a i n e r ă b r i ă
luare d e c â t individul? Acest l u c r u se explică, în a m b e l e cazuri, p r i n
aceeaşi c a u z ă p s i h o l o g i c ă , c o n t a g i u n e a r e c i p r o c ă a s e n t i m e n t e l o r
p r i n t r e indivizii aflaţi laolaltă. A t â t a timp cât nici o m a n i f e s t a r e de
n e r ă b d a r e , b ă t u t d i n p i c i o a r e , h u i d u i t , z g o m o t d e b a s t o a n e sau
d e picioare n u s-a p r o d u s într-o a d u n a r e - ş i n u s e p r o d u c e nicio­
dată, desigur, c â n d acest l u c r u n u a r servi l a n i m i c , î n a i n t e d e o
( s c i n ţ i e c a p i t a l ă sau d e o p a r a d ă - , f i e c a r e este i m p r e s i o n a t d e
•ililudinea r e z e r v a t ă sau veselă a v e c i n i l o r şi reflectă i n c o n ş t i e n t
i c s c t n n a r e a sau veselia lor. D a r d a c ă cineva - c â n d acest l u c r a p o a t e
iuta la s c u r t a r e a întârzierii, la t e a t r u , d e e x e m p l u - ia iniţiativa
>i,i devină n e r ă b d ă t o r , este i m i t a t i m e d i a t d i n a p r o a p e î n a p r o a p e
ţi n e r ă b d a r e a fiecăruia e amplificată de c e a a celorlalţi. Indivizii
iliiilr-o m u l ţ i m e a u ajuns c o n c o m i t e n t l a cel m a i î n a l t g r a d d e
atracţie m o r a l ă r e c i p r o c ă şi de r e p u l s i e fizică r e c i p r o c ă ( a n t i t e z ă
t arc nu există în cazul p u b l i c u r i l o r ) . Ei se î m p i n g cu c o a t e l e , dar,
I u acelaşi t i m p , n u d o r e s c s ă e x p r i m e d e c â t s e n t i m e n t e î n a c o r d
i II cele ale v e c i n i l o r şi conversaţiile c a r e se l e a g ă u n e o r i î n t r e ei
n u mai ţin c o n t d e r a n g sau d e clasă.
Mulţimile a t e n t e s u n t cele c a r e s e î m b u l z e s c î n j u r a i a m v o n u l u i
unui p r e d i c a t o r sau c a t e d r e i u n u i profesor, a l u n e i t r i b u n e , a l u n u i
şevalet sau î n faţa u n e i s c e n e u n d e s e j o a c ă o d r a m ă p a t e t i c ă .
Atenţia l o r - ca, de altfel, şi n e a t e n ţ i a l o r - este î n t o t d e a u n a m a i
p u t e r n i c ă şi m a i p e r s e v e r e n t ă d e c â t c e a a fiecărui i n d i v i d c a r e le
i p u n e , d a c ă ar fi fost singur. Un p r o f e s o r mi-a f ă c u t o obser­
vaţie c a r e m i s-a p ă r u t c o r e c t ă î n l e g ă t u r ă c u m u l ţ i m i l e . „ U n a u d i ­
toriu f o r m a t d i n o a m e n i t i n e r i , mi-a s p u s , l a Ş c o a l a d e D r e p t sau
48 / Opinia şi mulţimea
î n o r i c e altă f a c u l t a t e , e s t e î n t o t d e a u n a a t e n t ş i r e s p e c t u o s a t u n c i
c â n d n u este n u m e r o s ; d a r dacă, î n l o c s ă fie î n n u m ă r d e d o u ă z e c i
s a u treizeci, s u n t v r e o sută, d o u ă s u t e , t r e i s u t e , î n c e t e a z ă să-şi m a i
r e s p e c t e şi să-şi a s c u l t e p r o f e s o r u l , şi a t u n c i gălăgia este frecventă,
î m p ă r ţ i ţ i în p a t r u g r u p e , de d o u ă z e c i şi cinci fiecare, o sută de
s t u d e n ţ i i m p e r t i n e n ţ i ş i r e c a l c i t r a n ţ i ş i veţi avea p a t r u a u d i t o r i i
p l i n e d e a t e n ţ i e ş i d e r e s p e c t . " S e î n t â m p l ă astfel p e n t r u c ă senti­
m e n t u l o r g o l i o s a l n u m ă r u l u i l o r î m b a t ă o a m e n i i a d u n a ţ i ş i î i face
să-1 d i s p r e ţ u i a s c ă p e o m u l izolat c a r e l e v o r b e ş t e , d a c ă a c e s t a n u
r e u ş e ş t e să-i î n c â n t e şi să-i „vrăjească". D a r t r e b u i e să a d ă u g ă m că,
a t u n c i c â n d u n a u d i t o r i u f o a r t e n u m e r o s s-a lăsat c a p t a t d e o r a t o r ,
c u c â t este m a i l a r g , c u a t â t e s t e m a i r e s p e c t u o s ş i m a i a t e n t .
O altă o b s e r v a ţ i e . î n m u l ţ i m i l e fascinate d e u n s p e c t a c o l s a u d e
u n discurs, n u m a i u n n u m ă r m i c d e s p e c t a t o r i ş i d e a u d i t o r i a u d
foarte b i n e , m u l ţ i n u văd sau n u a u d d e c â t p e j u m ă t a t e sau a p r o a p e
d e l o c , ş i lotuşi, o r i c â t d e r ă u plasaţi a r f i ş i o r i c â t d e m u l t i-ar f i
costat l o c u l p e c a r e î l o c u p ă , s u n t m u l ţ u m i ţ i ş i n u r e g r e t ă n i c i t i m ­
p u l p i e r d u t , nici b a n i i c h e l t u i ţ i . Aceşti o a m e n i , d e p i l d ă , a u aştep­
t a t d o u ă o r e s o s i r e a ţ a r u l u i c a r e , î n sfârşit, t r e c e . Dar, c o m a s a ţ i î n
spatele m a i m u l t o r r â n d u r i d e p e r s o a n e , n u a u văzut n i m i c ; s i n g u r a
satisfacţie a fost a c e e a d e a f i a u z i t u n z g o m o t d e t r ă s u r i m a i m u l t
sau m a i p u ţ i n expresiv, m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n î n ş e l ă t o r . Totuşi,
î n t o r ş i acasă, a u povestit acest s p e c t a c o l , d e b u n ă c r e d i n ţ ă , c a ş i
c u m a r f i fost m a r t o r i , c â n d , î n realitate, î l văzuseră p r i n o c h i i celor­
lalţi. A r f i fost f o a r t e m i r a ţ i d a c ă a r f i aflat c ă p r o v i n c i a l u l c a r e , l a
d o u ă sute de l e g h e de Paris, privea în ziarul său ilustrat o fotografie
i n s t a n t a n e e a t r e c e r i i i m p e r i a l e va fi fost în r e a l i t a t e m u l t m a i spec­
t a t o r d e c â t e i înşişi. D e c e s u n t c o n v i n ş i d e c o n t r a r i u ? P e n t r u că,
l a d r e p t c u v â n t , î n a c e s t e ocazii, m u l ţ i m e a serveşte d e s p e c t a c o l
p e n t r u e a însăşi. M u l ţ i m e a a t r a g e ş i a d m i r ă m u l ţ i m e a .
I n t r e m u l ţ i m i l e m a i m u l t sau m a i p u ţ i n pasive d e s p r e c a r e a m
vorbit ş i m u l ţ i m i l e active, m u l ţ i m i l e m a n i f e s t a n t e o c u p ă u n l o c d e
mijloc. Fie că îşi m a n i f e s t ă c o n v i n g e r e a s a u s e n t i m e n t e l e p u t e r n i c e
d e i u b i r e sau d e u r ă , d e veselie s a u d e tristeţe, o fac î n t o t d e a u n a
Publicul şi mulţimea / 49
î n exces, l u c r u c a r e l e este caracteristic. P u t e m n o t a î n c e e a c e l e
p i iveşte d o u ă t r ă s ă t u r i c a r e a u ceva f e m i n i n : u n simbolism foarte
expresiv, asociat u n e i m a r i lipse d e i m a g i n a ţ i e î n i n v e n t a r e a acei
im s i m b o l u r i m e r e u aceleaşi şi r e p e t a t e p â n ă la refuz. I'limbaiea
in l i m p u l p r o c e s i u n i l o r a s t i n d a r d e l o r şi a d r a p e l e l o r , a statuilor, a
i elicvelor, u n e o r i a c a p e t e l o r tăiate înfipte în vârful u n e i lănci, SCan
i larea de trăiască sau alte lozinci, r e f r e n e sau c â n t e c e religie >ase este
( a m tot c e a u ştiut s ă i n v e n t e z e p e n t r u a-şi e x p r i m a s e n t i m e n t e l e .
I I a r , c h i a r d a c ă au p u ţ i n e idei, ţin m u l t la ele, strigă î n c o n t i n u u ace­
leaşi l u c r u r i şi p a r c u r g m e r e u acelaşi t r a s e u . P u b l i c u r i l e , la r â n d u l
lor, ajunse l a u n a n u m i t g r a d d e surescitare, î n c e p s ă m a n i f e s t e z e .
N u devin astfel î n m o d i n d i r e c t , p r i n m u l ţ i m i l e c a r e i a u n a ş t e r e d i n
ele, c i d i r e c t , p r i n i n f l u e n ţ a a n t r e n a n t ă p e c a r e o e x e r c i t ă t o c m a i
a s u p r a c e l o r c a r e le-au p u s î n m i ş c a r e ş i c a r e n u l e m a i p o t o p r i ,
| II in t o r e n t e de lirism sau injurii, de a d u l a r e s a u d e f ă i m a r e , de delir
iiiopic sau d e furie s â n g e r o a s ă p e c a r e l e fac s ă c u r g ă d e s u b p a n a
publiciştilor lor, s t ă p â n i d e v e n i ţ i sclavi. De a c e e a manifestările l o r
s u n t m u l t m a i variate ş i m a i p e r i c u l o a s e d e c â t cele ale m u l ţ i m i l o r
•a nu p u t e m u n e o r i d e c â t să d e p l â n g e m g e n i u l inventiv c a r e se con-
Mi mă în m i n c i u n i i n g e n i o a s e , în fabule s e d u c ă t o a r e , d e z m i n ţ i t e fără
i nectare, r e n ă s c â n d fără î n c e t a r e , p e n t r u s i m p l a p l ă c e r e de a-i servi
fiecărui p u b l i c felul de m â n c a r e p r e f e r a t , de a e x p r i m a c e e a ce el
i r e d e a fi a d e v ă r a t s a u c e e a ce vrea să fie a d e v ă r a t .
A j u n g e m l a m u l ţ i m i l e active. C e p o t face m u l ţ i m i l e ? S e p o a t e
vedea c e e a c e p o t d e s f a c e , d i s t r u g e , d a r c e p o t p r o d u c e c u i n c o e -
i c n ţ a l o r i n t r i n s e c ă ş i c u lipsa d e c o o r d o n a r e a e f o r t u r i l o r lor?
(',< n p o r a ţ i i l e , sectele, asociaţiile p o t fi şi ele, în aceeaşi m ă s u r ă , p r o -
d u c ă t o a r e şi d i s t r u g ă t o a r e . Fraţii pontifi în Evul M e d i u c o n s t r u i a u
I II (duri, călugării d i n O c c i d e n t au defrişat r e g i u n i , au ctitorit oraşe;
ie/.uitii a u făcut, î n P a r a g u a y , c e a m a i c i u d a t ă î n c e r c a r e d e a trăi
m l r - u n f a l a n s t e r c a r e a fost v r e o d a t ă p u s ă î n a p l i c a r e c u s u c c e s ;
c o r p o r a ţ i i d e zidari a u î n ă l ţ a t c e a m a i m a r e p a r t e a c a t e d r a l e l o r
noastre. D a r p u t e m să ne a m i n t i m de vreo casă construită de o
m u l ţ i m e , u n p ă m â n t d e f r i ş a t sau l u c r a t d e o m u l ţ i m e , o i n d u s t r i e
50 / Opinia şi mulţimea
o a r e c a r e ale c ă r e i b a z e să fi fost p u s e de o m u l ţ i m e ? P e n t r u cei
câţiva c o p a c i pricăjiţi a i L i b e r t ă ţ i i p e c a r e i-au p l a n t a t , c â t e p ă d u r i
i n c e n d i a t e , c ă m i n e j e f u i t e , castele d e m o l a t e ! P e n t r u v r e u n pri­
z o n i e r c e l e b r u p e c a r e l-au p r e d a t v r e o d a t ă , câte linşaje, câte închi­
sori forţate de a d u n ă r i l e a m e r i c a n e sau r e v o l u ţ i o n a r e p e n t r u a
m a s a c r a p r i z o n i e r i d e t e s t a ţ i , invidiaţi sau t e m u ţ i !
P u t e m î m p ă r ţ i m u l ţ i m i l e active î n m u l ţ i m i c o n d u s e d e d r a g o s t e
şi mulţimi conduse de ură. Dar cărui scop cu adevărat fecund îi
servesc, p r i n activitatea lor, m u l ţ i m i l e c a r e iubesc? N u ştim c e este
m a i d e z a s t r u o s - u r a , sau i u b i r e a , aversiunea, sau e n t u z i a s m u l mul­
ţimii. A t u n c i c â n d u r l ă , p r a d ă u n u i d e l i r c a n i b a l , este, fără î n d o ­
ială, r e s p i n g ă t o a r e ; d a r a t u n c i c â n d s e a r u n c ă , î n a d o r a r e , l a
p i c i o a r e l e u n u i a d i n t r e idolii u m a n i , îi d e s h a m ă t r ă s u r a şi o ridică
p e p i e d e s t a l u l u m e r i l o r săi, cel m a i a d e s e a u n n e b u n p e j u m ă t a t e
c a Masaniello, o fiară sălbatică p r e c u m M a r a t , u n g e n e r a l ş a r l a t a n
ca Boulanger fac o b i e c t u l a d o r a ţ i e i sale, c e e a ce o t r a n s f o r m ă într-o
m a m ă a d i c t a t u r i l o r şi a tiraniilor. C h i a r a t u n c i c â n d î n c o n j o a r ă
c u ovaţii d e l i r a n t e n a ş t e r e a u n u i e r o u c a B o n a p a r t e l a î n t o a r c e r e a
s a d i n Italia, n u face d e c â t s ă p r e g ă t e a s c ă d e z a s t r e p r i n e x c e s u l d e
o r g o l i u pe c a r e îl d e ş t e a p t ă şi c a r e face ca g e n i u l său să se trans­
f o r m e î n d e m e n ţ ă . D a r e n t u z i a s m u l e i este p u s m a i c u s e a m ă , î n
slujba u n u i Marat. A p o t e o z a acestui m o n s t r u , c u l t u l p e n t r u această
„ i n i m ă s a c r ă " e x p u s ă l a P a n t e o n , este u n s p e c i m e n r e m a r c a b i l a l
forţei de orbire reciprocă, de h a l u c i n a r e r e c i p r o c ă de care sunt
c a p a b i l i o a m e n i i strânşi laolaltă. î n a c e a s t ă a n t r e n a r e irezistibilă
laşitatea a j u c a t r o l u l ei, î n s ă d e s t u l d e slab, p â n ă l a u r m ă , î n ă b u ­
şită î n s i n c e r i t a t e a g e n e r a l ă .
Dar, mă g r ă b e s c să o s p u n , există o v a r i e t a t e f o a r t e r ă s p â n d i t ă
d e m u l ţ i m i a d o r a t o a r e , c a r e j o a c ă u n r o l social f o a r t e eficient ş i
bine-venit ş i c a r e serveşte d e c o n t r a - p o n d e r e l a t o t r ă u l f ă c u t d e
t o a t e celelalte specii d e a d u n ă r i . V r e a u s ă vorbesc d e s p r e m u l ţ i m e a
de sărbătoare, despre m u l ţ i m e a c o n d u s ă de bucurie, despre mul­
ţ i m e a î n d r ă g o s t i t ă d e e a însăşi, î m b ă t a t ă n u m a i d e p l ă c e r e a d e a
s e a d u n a p e n t r u a s e a d u n a . Aici m ă g r ă b e s c s ă ş t e r g c e e a c e este
Publicul şi mulţimea / 51
materialist ş i î n g u s t d i n c e e a c e a m spus m a i d e v r e m e d e s p r e carac-
i i i u l n e p r o d u c t i v a l m u l ţ i m i l o r . Desigur, a p r o d u c e n u î n s e a m n ă
d o a r a c o n s t r u i case, a fabrica m o b i l ă , î m b r ă c ă m i n t e sau a l i m e n t e ;
•i p a c e a socială, u n i u n e a socială, î n t r e ţ i n u t ă de s ă r b ă t o r i l e p o p u ­
lare, b a n c h e t e l e , m o m e n t e l e d e veselie p e r i o d i c e ale u n u i sal
întreg sau ale u n u i oraş, î n c a r e o r i c e f o r m ă d e d i s i d e n ţ ă d i s p a r e
I lentru m o m e n t p e n t r u a î m p ă r t ă ş i a c e e a ş i d o r i n ţ ă , de a se v e d e a ,
de a se î n t â l n i , de a simpatiza, a c e a s t ă p a c e , a c e a s t ă u n i u n e sunt
I I I < xluse c u n i m i c m a i p u ţ i n p r e ţ i o a s e d e c â t t o a t e r o a d e l e p ă m â n -
lului, d e c â t t o a t e b u n u r i l e i n d u s t r i a l e . C h i a r sărbătorile F e d e r a ţ i e i ,
i n 1790, r ă g a z d e linişte a t â t d e s c u r t î n t r e d o u ă c i c l o a n e , a u avut
•feritul t r e c ă t o r d e a a d u c e p a c e a . S ă a d ă u g ă m c ă e n t u z i a s m u l
patriotic - a l t ă v a r i e t a t e de i u b i r e şi de i u b i r e de s i n e a s i n e l u i
i < ilectiv, n a ţ i o n a l - a inspirat, de a s e m e n e a , a d e s e a cu g e n e r o z i t a t e ,
mulţimile şi, c h i a r d a c ă nu le-a f ă c u t n i c i o d a t ă să câştige bătălii, a
avut u n e o r i efectul d e a face invincibil e l a n u l a r m a t e l o r p e c a r e
Ir a a n i m a t .
< lum a ş p u t e a uita, î n sfârşit, d u p ă m u l ţ i m i l e d e s ă r b ă t o a r e ,
mulţimile d e doliu, cele care u r m e a z ă , sub a p ă s a r e a u n e i d u r e r i
I I unune, convoiul u n u i prieten, a l u n u i m a r e poet, a l u n u i erou
naţional? A c e s t e a s u n t ş i e l e s t i m u l e n t e p l i n e d e e n e r g i e ale vieţii
I iciale; şi, p r i n tristeţea sau b u c u r i a r e s i m ţ i t e î m p r e u n ă , u n p o p o r
învaţă s ă f o r m e z e u n s i n g u r m ă n u n c h i d i n t o a t e a c e s t e v o i n ţ e .
P â n ă l a u r m ă m u l ţ i m i l e n u m e r i t ă , î n g e n e r a l , s ă fie criticate,
aşa c u m a m făcut-o e u î n s u m i d e altfel. D a c ă p u n e m î n b a l a n ţ ă
«cea c e a u realizat î n m o d c o t i d i a n ş i universal m u l ţ i m i l e c o n d u s e
d e d r a g o s t e , î n special m u l ţ i m i l e d e s ă r b ă t o a r e , c u c e e a c e a u reali­
zat î n m o d i n t e r m i t e n t ş i localizat m u l ţ i m i l e c o n d u s e d e u r ă , v a
li'ebui s ă r e c u n o a ş t e m c u i m p a r ţ i a l i t a t e c ă p r i m e l e a u c o n t r i b u i t
111II11 m a i m u l t la stabilirea s a u s t r â n g e r e a l e g ă t u r i l o r sociale d e c â t
. u i lăcut-o c e l e d i n u r m ă î n d e s t r ă m a r e a p e a l o c u r i a a c e s t o r legă­
turi. S ă n e i m a g i n ă m o ţ a r ă î n c a r e n u există n i c i o d a t ă r ă s c o a l ă
1 1 I I revoltă p l i n ă d e u r ă s u b nici o f o r m ă , d a r u n d e , î n acelaşi t i m p ,
•i.iibătorile p u b l i c e , m a n i f e s t ă r i l e d e s t r a d ă p l i n e d e b u c u r i e ,
52 / Opinia şi mulţimea
e n t u z i a s m u l p o p u l a r s u n t n e c u n o s c u t e : această ţ a r ă insipidă şi inco­
loră va fi cu siguranţă mult mai puţin impregnată de sentimentul
p r o f u n d a l n a ţ i o n a l i t ă ţ i i sale d e c â t ţ a r a c e a m a i agitată d i n l u m e
d e t u l b u r ă r i politice, chiar d e m a s a c r e , d a r care, î n intervalul d i n t r e
aceste d e l i r u r i , ca F l o r e n ţ a în Evul M e d i u , şi-a p ă s t r a t obişnuinţei
m a r i l o r efuziuni religioase sau p r o f a n e , a sărbătoririi colective, a
jocurilor, procesiunilor, s c e n e l o r carnavaleşti. Mulţimile, a d u n ă r i l e ,
întâlnirile, a n t r e n a r e a reciprocă a o a m e n i l o r sunt m a i m u l t utile
d e c â t d ă u n ă t o a r e î n m a n i f e s t a r e a sociabilităţii. D a r î n acest caz, c a
p e s t e tot, ceea ce se vede ne î m p i e d i c ă să ne g â n d i m la ceea ce nu se
vede. De aici, fără î n d o i a l ă , severitatea d e v e n i t ă o b i ş n u i n ţ ă a socio­
l o g u l u i faţă d e m u l ţ i m i . Efectele pozitive ale m u l ţ i m i l o r c o n d u s e
d e d r a g o s t e ş i d e b u c u r i e s e a s c u n d î n c o t l o a n e l e inimii, u n d e , m u l t
t i m p d u p ă s ă r b ă t o a r e , subzistă u n s u r p l u s d e s i m p a t i e ş i c o n c i l i e r e
«arc s c t r a d u c e s u b mii d e f o r m e c a r e t r e c n e o b s e r v a t e , î n gesturi,
î n cuvinte, î n v o r b e , î n r a p o r t u r i l e c o t i d i e n e . D i n c o n t r ă , efectele
anti-sociale ale m u l ţ i m i l o r c o n d u s e de u r ă sar în ochi, iar spectacolul
distrugerilor î n g r o z i t o a r e pe care le realizează le supravieţuieşte sufi­
c i e n t d e m u l t t i m p p e n t r u a n e face s ă l e u r â m a m i n t i r e a .
P o t o a r e să v o r b e s c d e s p r e publicurile active fără să a b u z e z de
m e t a f o r e ? P u b l i c u l , a c e a s t ă m u l ţ i m e d i s p e r s a t ă , n u este î n m o d
esenţial pasiv? I n realitate, c â n d a t i n g e u n a n u m i t g r a d d e exaltare,
p e c a r e ziariştii î l p o t p r e v e d e a d a t o r i t ă o b i ş n u i n ţ e i zilnice d e a
lua pulsul, a c e s t a a c ţ i o n e a z ă p r i n ei, d u p ă c u m s e m a n i f e s t ă p r i n
ei, s e i m p u n e o a m e n i l o r d e stat c a r e d e v i n e x e c u t o r i i săi. Este c e e a
c e n u m i m p u t e r e a o p i n i e i . Este a d e v ă r a t c ă e a a t e s t ă m a i ales opi­
n i a c o n d u c ă t o r i l o r c a r e a u pus-o î n m i ş c a r e ; dar, o d a t ă f o r m a t ă ,
î i a n t r e n e a z ă î n d i r e c ţ i i p e c a r e n u l e p r e v ă z u s e r ă . Astfel, a c e a s t ă
a c ţ i u n e a p u b l i c u r i l o r este, î n a i n t e de o r i c e , o r e a c ţ i e , f o r m i d a b i l ă
u n e o r i , î m p o t r i v a ziaristului c a r e t r e b u i e s ă s u p o r t e p r e s i u n e a
p r o v o c a t ă d e p r o p r i i l e sale instigări. Această a c ţ i u n e este, d e altfel,
de n a t u r ă spirituală, ca r e a l i t a t e a însăşi a p u b l i c u l u i . Ca şi în cazul
m u l ţ i m i l o r , e a este i n s p i r a t ă d e d r a g o s t e sau d e u r ă ; dar, s p r e d e o ­
sebire d e c e a a m u l ţ i m i l o r , a r e a d e s e a , a t u n c i c â n d d r a g o s t e a o
Publicul şi mulţimea / 53
inspiră, eficienţa u n e i a c ţ i u n i d i r e c t e , p e n t r u c ă este m u l t m a i ra­
ţională şi m a i calculată, c h i a r în m a n i f e s t ă r i l e sale v i o l e n t e . B i n e l e
pe c a r e îl î n f ă p t u i e ş t e nu se l i m i t e a z ă la e x e r c i ţ i u l c o t i d i a n al sim­
patiei sociale a indivizilor, trezită de senzaţiile zilnic r e î n n o i t e ale
c (intactului l o r spiritual. Ea a n ă s c u t câteva legi foarte b u n e cu
privire la asistenţa socială. D a c ă b u c u r i i l e şi tristeţile p u b l i c u l u i nu
a u n i m i c p e r i o d i c sau stabilit d e t r a d i ţ i e , asta n u î n s e a m n ă c ă n u
au, ca şi sărbătorile m u l ţ i m i i , d a r u l de a c a l m a l u p t e l e şi de a a d u c e
I >:ice î n inimi şi U e b u i e să b i n e c u v â n t ă m p r e s a frivolă, n u s p u n por­
nografică, a t u n c i c â n d î n t r e ţ i n e b u n a d i s p o z i ţ i e a p u b l i c u l u i
a p r o a p e c o n s t a n t ă , favorabilă păcii. C â t d e s p r e p u b l i c u r i l e c o n d u s e
d e ură, l e c u n o a ş t e m ş i p e acestea, iar r ă u l p e c a r e î l p r o v o a c ă , di­
rect sau i n d i r e c t , este m u l t s u p e r i o r ravagiilor f ă c u t e d e m u l ţ i m i l e
111 rioase. P u b l i c u l este o m u l ţ i m e m u l t m a i p u ţ i n o a r b ă şi m u l t m a i
durabilă, a c ă r e i furie m a i p e r s p i c a c e se a d u n ă şi se î n t r e ţ i n e t i m p
de luni şi c h i a r a n i .
D e a c e e a s u n t s u r p r i n s că, d u p ă c e a m v o r b i t a t â t a d e s p r e cri­
mele m u l ţ i m i i , n u a m s p u s n i m i c d e s p r e c r i m e l e p u b l i c u l u i .
I ' c n t r u c ă există c u s i g u r a n ţ ă p u b l i c u r i c r i m i n a l e , f e r o c e , î n s e t a t e
d e s â n g e , d u p ă c u m există m u l ţ i m i c r i m i n a l e ; şi, deşi c r i m i n a ­
litatea p r i m e l o r e s t e m a i p u ţ i n e v i d e n t ă d e c â t a c e l o r d i n u r m ă ,
este totuşi c u a t â t m a i reală, m a i rafinată, m a i p r o f u n d ă , m a i p u ţ i n
•a uzabilă. D a r de o b i c e i nu am fost a t e n ţ i d e c â t la c r i m e l e şi delic­
tele comise î m p o t r i v a p u b l i c u l u i , l a m i n c i u n i l e , a b u z u r i l e d e î n c r e ­
dere, la adevăratele escrocherii la scară imensă, comise de
inspiratorii săi, a c ă r o r v i c t i m ă este a t â t d e d e s . D e a s e m e n e a , tre­
buie s ă v o r b i m d e c r i m e l e ş i d e l i c t e l e c o m i s e î m p o t r i v a m u l ţ i m i i
şi care nu sunt cu n i m i c m a i p u ţ i n odioase şi p o a t e nici mai p u ţ i n
liccvente. A d u n ă r i l e electorale s u n t m i n ţ i t e , votul lor este furat
prin p r o m i s i u n i înşelătoare, p r i n a n g a j a m e n t e s o l e m n e pe care
i ci c a r e le fac s u n t h o t ă r â ţ i să nu le ţ i n ă , p r i n c a l o m n i i d e f ă i m ă ­
toare inventate. Şi este m u l t mai uşor să înşeli mulţimile d e c â t
I I I iblicurile, p e n t r u c ă o r a t o r u l c a r e a b u z e a z ă d e ele cel m a i a d e s e a
n u a r e u n o p o n e n t , î n t i m p c e diversele ziare îşi servesc î n f i e c a r e
54 / Opinia şi mulţimea
clipă d e a n t i d o t u n u l altuia. O r i c u m a r fi, faptul c ă u n p u b l i c p o a t e
f i v i c t i m a u n e i a d e v ă r a t e c r i m e n u e x c l u d e c ă p o a t e fi, l a r â n d u l
lui, u n c r i m i n a l ?
P e n t r u c ă a m a m i n t i t d e a b u z u r i l e d e î n c r e d e r e c ă r o r a publicul
le c a d e victimă, să d e s c h i d e m o p a r a n t e z ă p e n t r u a o b s e r v a cât de
insuficientă este n o ţ i u n e a de legătură de drept, în a c c e p ţ i a de p â n ă
a c u m a juriştilor, şi că se c e r e r e m a n i a t ă p e n t r u a r ă s p u n d e schim­
b ă r i l o r sociale pe c a r e n a ş t e r e a şi c r e ş t e r e a p u b l i c u r i l o r le-au
p r o d u s în o b i c e i u r i l e şi m o r a v u r i l e n o a s t r e . P e n t r u ca legătura de.
drept să existe ca efect al u n e i p r o m i s i u n i , c o n f o r m i d e i l o r a d m i s e
p â n ă a c u m , t r e b u i e ca ea să fie a c c e p t a t ă de cel sau cei c ă r o r a li se
a d r eseaz ă, c e e a ce p r e s u p u n e o relaţie personală î n t r e ei. Acesta era
u n l u c r u b u n î n a i n t e d e apariţia tiparului, c â n d p r o m i s i u n e a u m a n ă
n u m e r g e a m a i d e p a r t e d e v o c e a u m a n ă ş i c â n d , d a t e fiind limitele
î n g u s t e ale g r u p u l u i social c u c a r e existau r a p o r t u r i d e afaceri,
clientul e r a î n t o t d e a u n a c u n o s c u t p e r s o n a l d e furnizor, d o n a t a r u l
de donator, debitorul de creanţier, contractul sinalagmatic p u t e a
t r e c e d r e p t f o r m ă s u p e r i o a r ă şi a p r o a p e exclusivă a obligaţiei. Dar,
o d a t ă c u p r o g r e s u l presei, p r i n i n t e r m e d i u l z i a r e l o r n e a d r e s ă m
d i n c e î n c e m a i p u ţ i n u n o r p e r s o a n e definite ş i d i n c e î n c e m a i
m u l t u n o r colectivităţi, astfel stabilind relaţii de orice fel, c o m e r c i a l e
p r i n r e c l a m e ş i politice p r i n p r o g r a m e . P r o b l e m a este c ă aceste
a n g a j a m e n t e , c h i a r cele m a i s o l e m n e , s u n t s i m p l e demersuri unila­
terale, n e l e g a t e p r i n r e c i p r o c i t a t e d e d e m e r s u r i s i m u l t a n e , simple
p r o m i s i u n i n e a c c e p t a t e , n i c i susceptibile de a fi a c c e p t a t e şi, astfel,
1
lipsite d e o r i c e s a n c ţ i u n e j u r i d i c ă . Extrem de propice p e n t r u a
favoriza c e e a c e v o m p u t e a n u m i j a f u l social. î n plus, p u t e m s p u n e
că este g r e u de s a n c ţ i o n a t j u r i d i c o p r o m i s i u n e făcută u n e i m u l ţ i m i ,
în virtutea caracterului esenţialmente trecător al mulţimii care nu
este a d u n a t ă d e c â t p e n t r u m o m e n t ş i n u s e m a i regăseşte n i c i o d a t ă
î n aceeaşi c o m p o n e n ţ ă . Mi-a fost citat c u t a r e c a n d i d a t l a d e p u t ă ţ i e
1 . A s e v e d e a , p e n t r u a c e s t s u b i e c t , l u c r a r e a n o a s t r ă Transformarea dreptului
(Transformation d u droit), pp. 116, 307, p r e c u m şi teza dlui R e n e W o r m s d e s p r e
Voinţa unilaterală (Volante unilaterale).
Publicul şi mulţimea / 55
Ktre, în faţa a p a t r u m i i de p e r s o a n e , j u r a s e să se r e t r a g ă în al d o i l e a
Itir de s c r u t i n d i n faţa c o n t r a c a n d i d a t u l u i său r e p u b l i c a n d a c ă va
li o b ţ i n u t m a i p u ţ i n e v o t u r i d e c â t acesta. A o b ţ i n u t mai p u ţ i n e
voturi, î n s ă n u s-a m a i r e t r a s şi a fost ales. Iată c u m s u n t încurajaţi
...iiîatanii politici. Şi a d m i t că în acest caz efectul p r o m i s i u n i i nu
p o a t e i n t r a s u b i n c i d e n ţ a n i c i u n e i legi p e m o t i v că, o data
m u l ţ i m e a î m p r ă ş t i a t ă , n u există n i m e n i , c h i a r d a c ă a lacul parte
din a d u n a r e , c a r e să p o a t ă p r e t i n d e că o r e p r e z i n t ă sau că acţio­
nează î n n u m e l e său. D a r p u b l i c u l este p e r m a n e n t ş i n u văd d e ce,
d u p ă ce o i n f o r m a ţ i e voit î n ş e l ă t o a r e a fost p u b l i c a t ă ca fiind a d e ­
vărată, cititorii î n c r e z ă t o r i c a r e s-au lăsat a n t r e n a ţ i p r i n a c e a s t ă
m i n c i u n ă vicleană, i n t e r e s a t ă , v e n a l ă î n v r e o s p e c u l a ţ i e nefericită,
inir-un d e z a s t r u financiar, n-ar avea d r e p t u l să citeze în i n s t a n ţ ă
publicistul e s c r o c c a r e i-a înşelat, p e n t r u a-1 face să p l ă t e a s c ă c e e a
1 1 a câştigat î n m o d ilicit. P o a t e c ă astfel c a r a c t e r u l p u b l i c a l u n e i
minciuni, în loc să fie o c i r c u m s t a n ţ ă a t e n u a n t ă sau c a r e absolvă,
r u m s e î n t â m p l ă a c u m , v a f i c o n s i d e r a t ă d r e p t u n a agravantă, c u
atât m a i p u t e r n i c ă cu cât p u b l i c u l î n ş e l a t va fi fost m a i n u m e r o s 2 .
I 1 sie de n e c o n c e p u t ca un a n u m i t scriitor, c a r e îşi face s c r u p u l e să
mintă în viaţa privată, să m i n t ă sfruntat, de bună-voie, o sută de mii,
i [nci sute de m i i de p e r s o a n e c a r e îl citesc; în plus, m u l ţ i o a m e n i
il c u n o s c şi-1 c o n s i d e r ă un om o n e s t .
1 )ar să lăsăm d e o p a r t e această p r o b l e m ă de d r e p t şi să ne î n t o a r -
i cm la c r i m e l e şi delictele p u b l i c u l u i . Este n e î n d o i o s că există
publicuri n e b u n e ; aşa era, c u s i g u r a n ţ ă , p u b l i c u l a t e n i a n c â n d şi-a
f o r ţ a t c o n d u c ă t o r i i , a c u m câţiva a n i , s ă d e c l a r e r ă z b o i T u r c i e i .
Este l i m p e d e c ă există p u b l i c u r i d e l i n c v e n t e : este cazul m i n i s t e -
i elor care, sub p r e s i u n e a publicurilor, a u n e i prese d o m i n a t o a r e ,
au t r e b u i t - r e f u z â n d să c a d ă în m o d o n o r a b i l - să p r o p u n ă şi
•ia Iacă să fie v o t a t e legile p e r s e c u ţ i e i şi a l e s p o l i e r i i c o n t r a a n u ­
m i t o r c a t e g o r i i d e c e t ă ţ e n i . Desigur, c r i m e l e p u b l i c u r i l o r p a r m a i
2. P e n t r u că există publicuri, ca şi a d u n ă r i , c a r e s u n t cu atât m a i uşor de
înşelat c u c â t s u n t m a i n u m e r o a s e , d u p ă c u m o ştiu d e m i n u n e prestidigitatorii.
56 / Opinia şi mulţimea
puţin spectaculoase şi aparent mai puţin atroce decât crimele
m u l ţ i m i l o r . Diferă d e a c e s t e a p r i n p a t r u caracteristici: 1 . s u n t m a i
p u ţ i n r e s p i n g ă t o a r e ; 2. s u n t m a i p u ţ i n vindicative şi m a i inte­
resate, m a i p u ţ i n violente şi mai viclene; 3. exercită o tiranie m a i
m a r e p e o p e r i o a d ă m a i l u n g ă ; 4 . î n sfârşit, s u n t î n c ă ş i m a i asigu­
r a t e d e lipsa p e d e p s e i .
V r e m un e x e m p l u tipic de c r i m e ale m u l ţ i m i l o r ? Revoluţia (Revo-
lution) lui T a i n e f u r n i z e a z ă m a i m u l t e c h i a r d e c â t n e - a m d o r i . I n
s e p t e m b r i e 1789, la Troyes, ia n a ş t e r e o l e g e n d ă c o n t r a p r i m a r u l u i ,
H u e z : e s t e un acaparator, v r e a să determine poporul să mănânce fân.
H u e z este u n o m c u n o s c u t p e n t r u b i n e f a c e r i l e sale, a f ă c u t servicii
i m p o r t a n t e o r a ş u l u i . N u c o n t e a z ă . „Pe 9 s e p t e m b r i e , s u n t d e s c p e -
rite trei trăsuri d e făină d e p r o a s t ă calitate, d r e p t p e n t r u c a r e p o p o ­
rul se a d u n ă şi strigă: «Jos p r i m a r u l ! M o a r t e p r i m a r u l u i ! » . H u e z ,
ieşind d i n t r i b u n a l , este atacat, o m o r â t î n b ă t a i e c u p i c i o a r e l e ş i
p u m n i i , lovit î n c a p c u galoşul. O f e m e i e s e a r u n c ă a s u p r a a c e s t u i
b ă t r â n c ă z u t l a p ă m â n t , î i calcă faţa î n p i c i o a r e , î i înfige d e m a i
m u l t e o r i foarfecele î n o c h i . Este t â r â t , c u f r â n g h i a d e gât, p â n ă
l a p o d , a r u n c a t î n vad, a p o i tras, t â r â t d i n n o u p e străzi î n ş a n ţ u r i ,
«cu un snop de fân în gară». U r m e a z ă j a f u r i şi case d i s t r u s e şi, la un
n o t a r , s u n t b ă u t e sau f u r a t e m a i b i n e d e şase s u t e d e sticle." 1
Aceste asasinate colective n u s u n t , s e p a r e , i n s p i r a t e d e l ă c o m i e ,
p r e c u m cele ale asasinilor plătiţi sau ale p u b l i c u r i l o r r e v o l u ţ i o n a r e
c a r e d u c e a u , î n a c e e a ş i v r e m e , p r i n v o c e a z i a r e l o r lor, p r i n r e p r e ­
z e n t a n ţ i i l o r t e r o r i z a ţ i , l a s t a b i l i r e a u n o r liste d e p r o s c r i e r i s a u l a
v o t a r e a u n o r legi d e c o n f i s c a r e p e n t r u a l u a b u n u r i l e v i c t i m e l o r
lor. N u , s u n t i n s p i r a t e d e r ă z b u n a r e , c a a s a s i n a t e l e î n t r e familii
ale c l a n u r i l o r b a r b a r e , d i n n e v o i a d e a p e d e p s i c r i m e r e a l e sau
i m a g i n a r e , c a linşajele a m e r i c a n e . I n o r i c e p e r i o a d ă ş i î n o r i c e
ţară, m u l ţ i m e a u c i g a ş ă sau j e f u i t o a r e s e c r e d e j u s t i ţ i a r ă , i a r j u s ­
tiţia s u m a r ă p e c a r e o a p l i c ă a m i n t e ş t e , p r i n n a t u r a v i n d i c a t i v ă a
1. Revoluţia (Revolution), v o i . I , p . 8 8 . î n a c e e a ş i v r e m e , m u l ţ i m e a s-a c o m ­
p o r t a t î n c ă şi m a i r ă u la C a e n : şeful serviciilor a d m i n i s t r a t i v e , B e l s u c e , a fost
d e z m e m b r a t , c a L a F e r o u s e î n i n s u l e l e Fiji, ş i o f e m e i e i-a m â n c a t i n i m a .
Publicul şi mulţimea / 57
p e d e p s e l o r sale, p r i n c r u z i m e a l o r i n e d i t ă , p r i n s i m b o l i s m u l lor
c h i a r - c u m o d e m o n s t r e a z ă s n o p u l d e fân d i n g u r a lui H u e z -
de justiţia v r e m u r i l o r primitive.
La d r e p t vorbind, p u t e m n u m i criminală o mulţime înncbunila
d e c o n v i n g e r e a că a fost t r ă d a t ă , că este lăsată să m o a r ă d e foame»
că se vrea e x t e r m i n a r e a ei? în cazul acesta, a c t u l c r i m i n a l e săvârşi!
d o a r d e instigator sau d e g r u p u l d e instigatori, d e a u t o r u l sau auto­
rii c a l o m n i i l o r c r i m i n a l e . M a r e a s c u z ă a m u l ţ i m i l o r , în e x c e s e l e
lor c e l e m a i r e l e , e s t e p r o d i g i o a s a e i c r e d u l i t a t e c a r e a m i n t e ş t e
de starea de h i p n o z ă . Cea a publicului este m u l t m a i mică, iar
i c s p o n s a b i l i t a t e a l u i c u a t â t m a i m a r e . O a m e n i i strânşi laolaltă
s u n t m u l t m a i c r e d u l i d e c â t fiecare l u a t î n p a r t e ; p e n t r u c ă fie ş i
n u m a i atenţia lor c o n c e n t r a t ă asupra u n u i singur obiect, într-un
s< >i de monoideism colectiv, îi a p r o p i e de s t a r e a de vis sau de h i p ­
noză, î n c a r e c â m p u l c o n ş t i i n ţ e i , e x t r e m d e r e d u s , este i n v a d a t
in î n t r e g i m e de p r i m a i d e e c a r e i se oferă. Astfel î n c â t o r i c e afir­
m a ţ i e e m i s ă de o v o c e h o t ă r â t ă şi p u t e r n i c ă îşi face efectul, ca să
s p u n e m aşa. î n t i m p u l r ă z b o i u l u i d i n 1870, d u p ă p r i m e l e n o a s t r e
dezastre, a circulat zvonul, în m u l t e c a m p a n i i , că a n u m i ţ i m a r i
p r o p r i e t a r i sau a n u m i ţ i p r e o ţ i t r i m i t s u m e i m e n s e p r u s a c i l o r : o
sută, d o u ă s u t e d e m i i d e franci. Acest l u c r u a fost s p u s d e s p r e
(>ameni f o a r t e o n o r a b i l i şi, î n acelaşi t i m p , c u d a t o r i i c a r e c u g r e u
ai fi p u t u t să-i facă să p r o c u r e m ă c a r a z e c e a p a r t e d i n aceşti b a n i .
I Inii aveau fii î n r o l a ţ i .
Aceste z v o n u r i c r i m i n a l e n-ar f i p r i n s n i c i o d a t ă p r i n t r e ţ ă r a n i
a t â t a t i m p cât t r ă i a u d i s p e r s a ţ i p e c â m p u r i ; dar, strânşi î n t â r g u r i
sau î n p i e ţ e , a u d e v e n i t d e o d a t ă r e c e p t i v i l a astfel d e i n e p ţ i i odi-
(>ase, iar c r i m a de la Hautefaye* a fost d o v a d a s â n g e r o a s ă .
M u l ţ i m i l e n u s u n t n u m a i c r e d u l e , c i ş i n e b u n e . Mai m u l t e din­
tre caracteristicile p e c a r e le-am s e m n a l a t î n c e e a c e l e priveşte
s u n t s i m p t o a m e ale p a c i e n ţ i l o r i n t e r n a ţ i î n aziluri: h i p e r t r o f i e a
* Alain de M o n e y s , ars de viu în satul H a u t e f a y e , la 16 august 1870, d u p ă
< louă o r e de suplicii î n d u r a t e , a c u z a t pe n e d r e p t de a fi t r ă d ă t o r de ţară şi u n e i
iilor î m p o t r i v a î m p ă r a t u l u i ( n . tr.).
 58 / Opinia şi mulţimea
o r g o l i u l u i , i n t o l e r a n ţ ă , lipsă d e m ă s u r ă î n t o a t e . E l e m e r g m e r e u ,
c a n e b u n i i , c ă t r e cei d o i p o l i e x t r e m i , a l e n t u z i a s m u l u i ş i a l d e p r e ­
siei, c â n d f u r i o a s e î n m o d e r o i c , c â n d r e d u s e l a t ă c e r e d e p a n i c ă .
A u a d e v ă r a t e h a l u c i n a ţ i i colective: o a m e n i i u n i ţ i c r e d c ă v ă d sau
a u d l u c r u r i p e c a r e n u l e văd s a u a u d d a c ă a r sta s e p a r a ţ i . Şi, c â n d
s e c r e d u r m ă r i t e d e d u ş m a n i i m a g i n a r i , c r e d i n ţ a l o r este f o n d a t ă
p e r a ţ i o n a m e n t e d e alienaţi. Găsim u n b u n e x e m p l u l a Taine.
C ă t r e sfârşitul lui iulie 1789, p e f o n d u l t u l b u r ă r i l o r n a ţ i o n a l e care
a u favorizat p e s t e tot, p e străzi, î n p i e ţ e l e p u b l i c e , a d u n ă r i febrile,
u n zvon s e r ă s p â n d e ş t e d i n a p r o a p e î n a p r o a p e ş i c u p r i n d e î n
c u r â n d t o a t ă z o n a A n g o u m o i s , P e r i g o r d , A u v e r g n e : zece mii, d o u ă
zeci d e m i i d e t â l h a r i sosesc; a u fost văzuţi, i a t ă l a o r i z o n t n o r u l
d e p r a f p e c a r e î l ridică, a u m a s a c r a t t o t u l î n c a l e . „ î n a c e l m o ­
m e n t , p a r o h i i î n t r e g i fug n o a p t e a î n p ă d u r i , a b a n d o n â n d u - ş i
c asele, luându-şi m o b i l a . " A p o i , d e s c o p e r ă că t o t u l a fost o m i n ­
c i u n ă . S e î n t o r c î n t â r g u r i l e lor. D a r a t u n c i î n c e p s ă g â n d e a s c ă
î n t r - u n m o d specific p e r s e c u t a ţ i l o r d e l i r a n ţ i c a r e , p e n t r u c ă ob­
servă î n e i u n s e n t i m e n t d e a n g o a s ă d e o r i g i n e m o r b i d ă , îşi ima­
g i n e a z ă d u ş m a n i p e n t r u a-1 justifica. „ D a c ă n e - a m r i d i c a t , îşi s p u n
aceşti o a m e n i , e s t e p e n t r u că e r a un p e r i c o l , i a r dacă pericolul nu
vine de la tâlhari, vine el de undeva", de u n d e v a , cu a l t e c u v i n t e , de
la p r e s u p u ş i c o n s p i r a t o r i . Şi de aici p e r s e c u ţ i i cât se p o a t e de reale.
P u t e m s p u n e c ă c r i m e l e colective n u există d e c â t c u n u m e l e ?
Ş i n-ar t r e b u i l u a t e î n s e a m ă d e c â t c r i m e l e i n d i v i d u a l e ale c o n d u ­
cătorilor? Ar î n s e m n a să m e r g e m p r e a d e p a r t e şi să forţăm ade­
v ă r u l relativ a l c o n s t a t ă r i l o r p r e c e d e n t e . A t u n c i c â n d mulţimea,
într-un circ r o m a n , o r d o n a p r i n t r - u n s e m n , p e n t r u p r o p r i a plăcere,
m o a r t e a g l a d i a t o r u l u i învins, n u e r a e a c r i m i n a l ă î n t r - u n m o d fero­
ce, î n c i u d a c i r c u m s t a n ţ e l o r a t e n u a n t e ale c u t u m e i e r e d i t a r e ? Exis­
tă, d e altfel, m u l ţ i m i c r i m i n a l e î n n ă s c u t e , ş i n u d e v e n i t e astfel d i n
greşeală, m u l ţ i m i l a fel d e c r i m i n a l e p r e c u m c o n d u c ă t o r i i p e c a r e
ş i i-au ales t o c m a i p e n t r u c ă l e s e a m ă n ă : s u n t m u l ţ i m i l e c o m p u s e
d i n r ă u f ă c ă t o r i , pe c a r e o afinitate s e c r e t ă i-a a d u n a t î m p r e u n ă şi
a c ă r o r p e r v e r s i t a t e a fost a d m i r a t ă de a c e a s t ă g r u p a r e . A d m i r a t ă
Publicul şi mulţimea / 59
in asemenea m ă s u r ă încât p o t fi considerate, la d r e p t vorbind, mai
puţin c r i m i n a l e şi m a i d e g r a b ă alienate criminale, p e n t r u a aplica
< i iminalităţii colective o e x p r e s i e î m p r u m u t a t ă d i n c r i m i n a l i tal ea
individuală. Alienatul criminal, acest n e b u n p e r i c u l o s şi dezgustător,
i are o m o a r ă sau violează d i n t r - u n i m p u l s m o r b i d , d a r a c ă r u i mor­
biditate este m a i p u ţ i n deviaţie c â t î n g r o ş a r e a t e n d i n ţ e l o r carac-
i i i ului său n o r m a l , a falsei sale n a t u r i , egoiste şi r e l e , se realizează
l a scară m a r e s u b f o r m ă colectivă a t u n c i c â n d , î n v r e m u r i t u l b u r i ,
evadaţii d e l a o c n ă s e d e d a u l a orgii s â n g e r o a s e .
(;ât d e m u l t n e î n d e p ă r t e a z ă t o a t e acestea d e crimele p u b l i c u l u i !
Alunei c â n d este c r i m i n a l , p u b l i c u l o face d i n spirit d e t r u p ă m a i
huit d e c â t d i n r ă z b u n a r e , d i n laşitate m a i m u l t d e c â t d i n c r u z i m e ;
este terorist p r i n u r ă , n u p r i n acces d e furie. Este capabil m a i ales
de servialitate c r i m i n a l ă faţă de şefii săi, de manutengolism, c u m s p u n
Italienii. D a r l a c e b u n s ă n e o c u p ă m d e c r i m e l e sale, d i n m o m e n t
i e el r e p r e z i n t ă o p i n i a , şi, î n c ă o d a t ă , o p i n i a este s u v e r a n ă şi, ca
Hlare, iresponsabilă? P u t e m u r m ă r i crimele m a i ales c â n d s u n t încer-
r a le, d a r n e c o n s u m a t e ; ş i n u p o t f i u r m ă r i t e d e c â t a t u n c i c â n d s u n t
11 u I r< optate î m p o t r i v a publiciştilor c a r e le-au inspirat sau c o n t r a con-
ilucătorilor m u l ţ i m i l o r care, n ă s c u t e d i n p u b l i c , s-au d e d a t l a astfel
d e lentative. î n c e e a c e priveşte p u b l i c u l însuşi, acesta r ă m â n e î n
Ură, insesizabil, a ş t e p t â n d m o m e n t u l să r e î n c e a p ă . C e l m a i a d e -
Hca, atunci c â n d o m u l ţ i m e comite crime - î n c e p â n d cu parlamen­
tele, m u l ţ i m i semi-sindicale, c a r e s-au d o v e d i t c o m p l i c e l e a t â t o r
despoţi - , î n s p a t e l e e i s e află u n p u b l i c c a r e o p u n e î n m i ş c a r e .
l'uUlicul e l e c t o r a l c a r e a n u m i t d e p u t a ţ i sectari şi fanatici nu a r e
111111 ic de-a face c u crimele lor a b o m i n a b i l e , c u a t e n t a t e l e l o r la a d r e -
>I.I libertăţii, b u n u r i l o r , vieţii cetăţenilor? Nu i-a reales adesea, l u â n d
.ealei a s u p r a lui d e l i c t e l e acestora? N u n u m a i p u b l i c u l e l e c t o r a l a
(ost c o m p l i c e l e criminalilor. C h i a r şi p u b l i c u l n e e l e c t o r a l , în apa-
i c u l ă pasiv, a c ţ i o n e a z ă î n realitate p r i n cei c a r e î n c e a r c ă să-1 flateze,
1 1 capteze. A p r o a p e î n t o t d e a u n a , î n c ă d i n v r e m e a î n c a r e p u b l i c u l
11 icepea să se nască, m a r i l e c r i m e istorice au fost c o m i s e cu c o m p l i -
i i l a t c a u n u i p u b l i c scelerat: N o a p t e a Sfântului B a r t o l o m c u , poate,
 60 / Opinia şi mulţimea
c u s i g u r a n ţ ă p e r s e c u ţ i i l e î m p o t r i v a p r o t e s t a n ţ i l o r d i n t i m p u l lui
L u d o v i c XIV şi a t â t e a a l t e l e ! M a s a c r e l e d i n S e p t e m b r i e au avui
a p r o b a r e a e n t u z i a s t ă a u n u i a n u m i t p u b l i c şi n-ar fi avut loc fânl
e x i s t e n ţ a sau fără p r o v o c ă r i l e acestui p u b l i c . L a u n nivel inferior
a l delictului, f r a u d e l e e l e c t o r a l e , aşa c u m s u n t p r a c t i c a t e frecvenl
ş i d i n a b u n d e n ţ ă î n a n u m i t e oraşe, n u s u n t d e l i c t e a l e grupurilor,
î n f ă p t u i t e c u c o m p l i c i t a t e a m a i m u l t sau m a i p u ţ i n c o n ş t i e n t ă I
u n u i î n t r e g public? R e g u l ă g e n e r a l ă sau a p r o a p e g e n e r a l ă : î n
s p a t e l e m u l ţ i m i l o r c r i m i n a l e există p u b l i c u r i î n c ă ş i m a i c r i m i n a l e ,
i a r î n f r u n t e a a c e s t o r a , ziarişti î n c ă ş i m a i c r i m i n a l i .
F o r ţ a publiciştilor ţ i n e î n a i n t e d e t o a t e d e c u n o a ş t e r e a instinctivă
a p s i h o l o g i e i p u b l i c u l u i . îi c u n o s c g u s t u r i l e şi d e z g u s t u r i l e ; faptul
că îşi p e r m i t e cu acesta, de e x e m p l u , fără a fi s a n c ţ i o n a ţ i , o seric
o b r a z n i c ă d e picturi p o r n o g r a f i c e p e care m u l ţ i m e a n u a r suporta-o:
există, în m u l ţ i m i l e t e a t r a l e , o p u d o a r e colectivă o p u s ă c i n i s m e l o r
1
hi( lividuale ale o a m e n i l o r c a r e l e c o m p u n , i a r a c e a s t ă p u d o a r e l i p
seşlc p u b l i c u l u i special a l a n u m i t o r ziare. S e p o a t e s p u n e c h i a r c ă
există p e n t r u acest p u b l i c o lipsă de p u d o a r e colectivă c o m p u s ă din
p u d o r i relative. Dar, p u b l i c sau m u l ţ i m e , t o a t e colectivităţile se asea­
m ă n ă , d i n p ă c a t e , într-un a n u m i t p u n c t : este v o r b a d e s p r e înclinaţia
l o r d e p l o r a b i l ă de a se s u p u n e s t i m u l i l o r poftei şi ai urii. P e n t r u
m u l ţ i m i , n e v o i a de a u r î r ă s p u n d e nevoii de a a c ţ i o n a . S t i m u l a r e a
e n t u z i a s m u l u i l o r n u d u c e p r e a d e p a r t e ; d a r a l e oferi u n m o t i v ş i
un o b i e c t al urii î n s e a m n ă a d e s c h i d e c a r i e r a activităţii l o r care,
d u p ă c u m ştim, este e s e n ţ i a l m e n t e distructivă, e x p r i m â n d u - s e p r i n
acte p r e c i s e : d e aici s u c c e s u l listelor d e p r o s c r i e r e î n t i m p u l revol­
telor. C e e a c e vor m u l ţ i m i l e furioase este u n c a p sau nişte c a p e t e .
D i n fericire, activitatea p u b l i c u l u i este m a i p u ţ i n simplistă şi se în­
d r e a p t ă c ă t r e u n i d e a l d e r e f o r m e ş i d e u t o p i i l a fel d e u ş o r c a s p r e
1 . M u l ţ i m e a p r e z i n t ă , d e a s e m e n e a , c â t e o d a t ă o o n e s t i t a t e c o l e c t i v ă for­
m a t ă d i n necinste individuală a d u n a t ă laolaltă. în 1720, d u p ă o p e r i o a d ă
a p r i n s ă d e s p e c u l a ţ i i f i n a n c i a r e , P a r l a m e n t u l e n g l e z , „ai c ă r u i m e m b r i l u a s e r ă
i n d i v i d u a l p a r t e a p r o a p e t o ţ i l a a c e s t a g i o t a j d e ş ă n ţ a t , 1-a î n f i e r a t î n g r u p ş i a
o r d o n a t u r m ă r i r e a i n i ţ i a t o r i l o r săi p e n t r u a f i c o r u p t p e r s o n a j e p u b l i c e " (Clau-
diojannet, Capital).
Publicul şi mulţimea / 61
Idei d e ostracizare, d e p e r s e c u ţ i e , d e d e p o s e d a r e . Dar, adresându-sc
nu linaţiei sale native s p r e r ă u , i n s p i r a t o r i i săi îl c o n d u c foarte uşor
i alic s c o p u r i l e răutăţii lor. A d e s c o p e r i sau a i n v e n t a u n obiect n o u
I i m p r e s i o n a n t al urii s p r e u z u l p u b l i c u l u i este î n c ă u n u l d i n t r e
i d e mai sigure mijloace d e a d e v e n i u n u l d i n t r e regii j u r n a l i s m u l u i
In nici o ţară, în nici un timp, a p o l o g e t i c a nu a avut atâta SUI > ei
I I dclăimarea.
Dar n u aş v r e a să î n c h e i c u a c e a s t ă reflecţie p e s i m i s t ă . Înclin
mi cred, totuşi, c ă p r o f u n d e l e t r a n s f o r m ă r i sociale p e c a r e Ic d a t o
t .îiit p r e s e i s-au f ă c u t î n s e n s u l u n i u n i i şi pacificării f m a l c . Subsli
iiundu-se s a u s u p r a p u n â n d u - s e , c u m a m văzut, g r u p ă r i l o r m a i
M I hi, g r u p ă r i l e n o i , m e r e u m a i n u m e r o a s e ş i m a i masive, p e c a r e
l i n u m i m p u b l i c u r i , n u fac n u m a i c a d o m n i a m o d e i s ă s u c c e a d ă
d o m n i e i c u t u m e i , i n o v a ţ i a t r a d i ţ i e i ; ele î n l o c u i e s c î n acelaşi t i m p
diviziunile c l a r e ş i p e r s i s t e n t e î n t r e n u m e r o a s e l e v a r i e t ă ţ i ale aso-
i n i i i u m a n e c u conflictele l o r f ă r ă sfârşit, p r i n t r - o s e g m e n t a r e
n u o m p l e t ă ş i variabilă, c u l i m i t e n e d e f i n i t e , m e r e u p e cale d e a
n î n n o i şi de a se î n t r e p ă t r u n d e . A c e a s t a î m i p a r e a fi c o n c l u z i a
limbului d e faţă.
I )ar a d a u g că a le r i d i c a în slăvi ar fi o e r o a r e p r o f u n d ă , c h i a r
Inii >rma l o r c e a m a i spirituală a p r o g r e s u l u i u m a n . O r i c e iniţiativă
I I I u n d ă , î n definitiv, e m a n ă d i n t r - o g â n d i r e i n d i v i d u a l ă , i n d e p e n ­
d e n t ă şi p u t e r n i c ă ; i a r p e n t r u a g â n d i t r e b u i e să t e izolezi n u
m i m a i d e m u l ţ i m e , c u m s p u n e L a m a r t i n e , c i ş i d e p u b l i c . Este
i Bea ce u i t ă m a r i i e l o g i a t o r i ai p o p o r u l u i l u a t în m a s ă f ă r ă să c o n -
>.il icntizeze u n soi d e c o n t r a d i c ţ i e i m p l i c a t ă î n a p o l o g i i l e lor. P e n -
ii II că ei nu manifestă, în general, atâta admiraţie p e n t r u marile
Bpere aşa-zis a n o n i m e şi colective d e c â t p e n t r u a-şi e x p r i m a dis­
p r e ţ u l p e n t r u geniile i n d i v i d u a l e altele d e c â t a l lor. Astfel, t r e b u i e
i c m a r c a t că aceşti c e l e b r i a d m i r a t o r i d o a r ai colectivităţilor, d e n i -
atori î n acelaşi timp ai t u t u r o r o a m e n i l o r î n p a r t i c u l a r , a u t r ă d a t
o i golii n e m ă s u r a t e . N i m e n i m a i m u l t c a W a g n e r , d o a r V i c t o r
1 lugo, d u p ă C h â t e a u b r i a n d , p o a t e , şi Rousseau, n-a profesat t e o r i a
i o n f o r m c ă r e i a „ p o p o r u l este f o r ţ a e f i c i e n t ă a o p e r e i de a r t ă " şi
 62 / Opinia şi mulţimea

„ i n d i v i d u l i z o l a t n-ar şti s ă i n v e n t e z e n i m i c , c i p o a t e n u m a i să-şi

î n s u ş e a s c ă o i n v e n ţ i e c o m u n ă " . Este u n a d i n t r e a c e l e a d m i r a ţ i i
colective c a r e n u a t i n g a m o r u l p r o p r i u a l n i m ă n u i , c a n i ş t e satire
impersonale care nu ofensează pe n i m e n i p e n t r u că se adresează
tuturor, fără deosebire.
P e r i c o l u l d e m o c r a ţ i i l o r t i n e r e este dificultatea d i n c e î n c e m a i
m a r e p e n t r u o a m e n i i r a ţ i o n a l i d e a s c ă p a d e o b s e s i a agitaţiei fas­
c i n a n t e . P e o m a r e foarte a g i t a t ă este g r e u s ă c o b o r i î n t r - u n c l o p o t
s c u f u n d ă t o r . I n d i v i d u a l i t ă ţ i l e c o n d u c ă t o a r e p e c a r e societăţile
n o a s t r e c o n t e m p o r a n e l e scot î n faţă s u n t d i n c e î n c e m a i d e s scrii­
torii c a r e trăiesc c o n t i n u u î n c o n t a c t c u e l e ; i a r i n f l u e n ţ a p u t e r ­ Opinia
n i c ă pe c a r e o exercită, preferabilă cu s i g u r a n ţ ă lipsei de c h i b z u i n ţ ă
a m u l ţ i m i l o r acefale, este deja o d e z m i n ţ i r e a d u s ă t e o r i e i m a s e l o r O p i n i a este p e n t r u p u b l i c , î n t i m p u r i l e m o ­
c r e a t o a r e . D a r n i c i asta n u a j u n g e ; şi, c u m n u e s t e suficient s ă răs­ d e r n e , c e e a c e e s t e sufletul p e n t r u c o r p , iar
pândeşti peste tot o cultură m e d i e şi c u m trebuie înainte de toate studierea uneia ne conduce în m o d natural
s ă d u c e m d i n c e î n c e m a i sus c u l t u r a î n a l t ă , p u t e m s ă n e p r e o c u ­ la s t u d i e r e a celuilalt. Ni se va o b i e c t a că,
p ă m deja, î m p r e u n ă c u S u m m e r M â i n e * , d e s o a r t a ce-i v a a ş t e p t a d i n t o t d e a u n a , a existat o o p i n i e p u b l i c ă , în
î n viitor p e u l t i m i i intelectuali, a l e c ă r o r servicii p e t e r m e n l u n g n u t i m p c e p u b l i c u l , î n s e n s u l p e c a r e l-am p r e ­
sar î n o c h i . F a p t u l c ă m u n ţ i i n u a j u n g s ă fie raşi d e p e faţa p ă m â n ­ cizat, este d e s t u l d e r e c e n t . Este fără î n d o i a l ă
t u l u i ş i t r a n s f o r m a ţ i î n p ă m â n t u r i a g r i c o l e , î n vii ş i î n l u c e r n a d e adevărat, d a r vom vedea în c u r â n d la ce se
către populaţiile de la m u n t e nu se datorează sentimentului r e d u c e această o b i e c ţ i e . C e este o p i n i a ? C u m
serviciilor a d u s e d e a c e s t e castele d e a p ă n a t u r a l e ; este, p u r ş i sim­ i a n a ş t e r e ? C a r e s u n t diferitele sale surse?
plu, s o l i d i t a t e a p i s c u r i l o r lor, d u r i t a t e a s u b s t a n ţ e i l o r p r e a s c u m p ă
C u m s e e x p r i m ă , m ă r i n d u - s e şi, e x p r i m â n -
de dinamitat. C e e a ce va proteja de la distrugere şi de la nivelare
du-se, c r e ş t e o a r e aşa c u m a r a t ă m o d a l i t ă ţ i l e
d e m o c r a t i c ă s o m i t ă ţ i l e i n t e l e c t u a l e ş i artistice a l e u m a n i t ă ţ i i n u
sale d e e x p r i m a r e c o n t e m p o r a n e , sufragiul
v a fi, m ă t e m , r e c u n o a ş t e r e a b i n e l u i p e c a r e l u m e a li-1 d a t o r e a z ă ,
universal şi j u r n a l i s m u l ? în ce c o n s t ă f e c u n d i ­
j u s t a e s t i m a r e a valorii d e s c o p e r i r i l o r lor. Ce va fi, d e c i ? . . . aş v r e a
t a t e a sa şi i m p o r t a n ţ a sa socială? C u m se
să c r e d că va fi f o r ţ a l o r de a rezista. Să ne f e r e a s c ă D u m n e z e u
transformă? Şi către ce guri de vărsare, dacă
dacă acestea vor dispărea!
s e p o a t e vorbi d e g u r i d e vărsare, c o n v e r g n u ­
m e r o a s e l e sale c u r e n t e ? V o m s c h i ţ a câteva
răspunsuri la aceste întrebări.

S ă s p u n e m m a i î n t â i c ă î n acest cuvânt,
II. Opinia opinie, se c o n f u n d ă d e obicei d o u ă l u c r u r i ,

* H e n r y S u m m e r M â i n e ( 1 8 2 2 - 1 8 8 8 ) , f i l o z o f b r i t a n i c a l d r e p t u l u i ( n . tr.).
şi conversaţia c a r e s u n t a m e s t e c a t e , ce-i d r e p t , d a r p e c a r e
 64 / Opinia şi mulţimea
o analiză a t e n t ă t r e b u i e să le distingă: o p i n i a propriu-zisă, totalitatea
j u d e c ă ţ i l o r , ş i v o i n ţ a g e n e r a l ă , totalitatea d o r i n ţ e l o r . N e v o m ocupa
aici m a i ales, d a r n u exclusiv, d e o p i n i a î n ţ e l e a s ă î n p r i m a d i n t r e
aceste a c c e p ţ i u n i .
O r i c â t d e m a r e a r f i i m p o r t a n ţ a o p i n i e i , n u t r e b u i e , î n ciuda
e x c e s e l o r a c t u a l e , să-i e x a g e r ă m r o l u l . Să î n c e r c ă m să-i circuni
s c r i e m d o m e n i u l . E a n u t r e b u i e c o n f u n d a t ă c u a l t e s e g m e n t e ale
s p i r i t u l u i social c a r e o a l i m e n t e a z ă şi o l i m i t e a z ă în acelaşi t i m p ,
ş i c u c a r e îşi d i s p u t ă î n p e r m a n e n ţ ă f r o n t i e r e l e . U n a este Tradiţia,
e x t r a s c o n c e n t r a t şi c u m u l a t a c e e a ce a fost o p i n i a c e l o r m o r ţ i ,
m o ş t e n i r e a p r e j u d e c ă ţ i l o r n e c e s a r e ş i s a l u t a r e , a d e s e a costisitoare
p e n t r u cei vii. C e a l a l t ă e s t e c e e a c e î m i voi p e r m i t e s ă n u m e s c ,
c u u n n u m e colectiv ş i p r e s c u r t a t , R a ţ i u n e a . î n ţ e l e g p r i n aceasta
j u d e c ă ţ i l e p e r s o n a l e , relativ r a ţ i o n a l e , d e ş i a d e s e a n e s ă b u i t e , ale
u n e i elite c a r e s e izolează, g â n d e ş t e ş i iese d i n c u r e n t u l p o p u l a i
p e n t r u a-1 limita sau a-1 c o n d u c e . P r e o ţ i la o r i g i n e , filozofi, savanţi,
j u r i s c o n s u l ţ i - concilii, u n i v e r s i t ă ţ i , c u r ţ i j u d i c i a r e - s u n t , r â n d pe
r â n d , sau în acelaşi timp, i n c a r n a r e a şi r a ţ i u n e a r e z i s t e n t ă şi con­
d u c ă t o a r e , c a r e s e distinge î n m o d clar ş i d e i m p u l s u r i l e p a s i o n a l e
şi g r e g a r e ale m u l ţ i m i l o r , şi de m o b i l u r i l e sau p r i n c i p i i l e s e c u l a r e
a s c u n s e î n i n i m i l e lor. A ş v r e a s ă p o t a d ă u g a l a a c e a s t ă e n u m e r a r e
p a r l a m e n t e l e , c a m e r e l e ş i s e n a t e l e . M e m b r i i l o r n u s u n t aleşi toc­
m a i p e n t r u a d e l i b e r a într-o p e r f e c t ă i n d e p e n d e n ţ ă ş i p e n t r u a
servi d r e p t f r â n ă e l a n u l u i p u b l i c u l u i ? D a r r e a l i t a t e a este d e p a r t e
de acest ideal.
Cu m u l t î n a i n t e de a avea o o p i n i e g e n e r a l ă şi r e s i m ţ i t ă ca atare,
indivizii care c o m p u n o n a ţ i u n e ştiu că au o tradiţie c o m u n ă şi, con­
ştient, se s u p u n deciziilor u n e i r a ţ i u n i considerate s u p e r i o a r e . Astfel,
d i n t r e aceste trei ramificaţii ale spiritului p u b l i c , u l t i m a c a r e se
dezvoltă, d a r ş i c e a m a i p r o m p t ă î n e x t i n d e r e p o r n i n d d e l a u n anu­
m i t m o m e n t , este O p i n i a ; e a s e e x t i n d e î n d e f a v o a r e a celorlalte
d o u ă . î m p o t r i v a a c e s t o r a t a c u r i i n t e r m i t e n t e nici o instituţie naţio­
n a l ă n u p o a t e rezista; î n faţa a m e n i n ţ ă r i l o r sau s o m a ţ i i l o r sale, nici
o r a ţ i u n e individuală n u p o a t e s ă n u t r e m u r e ş i s ă n u s e bâlbâie.
Opinia şi conversaţia / 65
i ai cia d i n t r e cele d o u ă rivale îi face O p i n i a cel m a i m u l t rău? Acest
lucru d e p i n d e d e c o n d u c ă t o r i i săi. C â n d aceştia fac p a r t e d i n elita
laţională, l i s e î n t â m p l ă u n e o r i s ă r i d i c e O p i n i a c a u n b e r b e c e
p e n t r u a face o b r e ş ă în zidul tradiţiei şi o lărgesc distrugându-l,
i rea c e n u este lipsit d e primejdii. D a r c â n d c o n d u c e r e a u n e i mul­
ţimi este a b a n d o n a t ă p r i m i l o r veniţi, a c e s t o r a le este m u l t mai uşi >r,
prljinindu-se p e t r a d i ţ i e , s ă s t â r n e a s c ă o p i n i a î m p o t r i v a r a ţ i u n i i ,
t urc sfârşeşte t o t u ş i p r i n a triumfa.
l o t u l a r m e r g e s p r e b i n e d a c ă o p i n i a s-ar l i m i t a l a a r ă s p â n d i
I aţitinea p e n t r u a face d i n ea t r a d i ţ i e . R a ţ i u n e a de astăzi ar d e v e n i
aulici o p i n i a d e m â i n e ş i t r a d i ţ i a d e p o i m â i n e . Dar, î n l o c s ă ser­
vească d e l i a n t î n t r e vecinii săi, O p i n i a s e b u c u r ă s ă i a p a r t e l a
disputele l o r şi fie d i s t r u g e i d e i l e s a u i n s t i t u ţ i i l e t r a d i ţ i o n a l e
înainte de a le p u t e a înlocui, î m b ă t â n d u - s e cu noile d o c t r i n e la
m o d ă , fie e x p u l z e a z ă sau o p r i m ă g â n d i t o r i i v i z i o n a r i , s u b im­
periul O b i ş n u i n ţ e i , s a u î i o b l i g ă s ă p o a r t e h a i n ă t r a d i ţ i o n a l ă ,
jcghizare ipocrită.
Aceste t r e i f o r ţ e diferă p r i n c a u z e l e ş i efectele l o r t o t a t â t d e
umil ca şi p r i n n a t u r ă . Ele c o n c u r ă , d a r f o a r t e i n e g a l şi f o a r t e
i ,u iabil, la f o r m a r e a valorilor l u c r u r i l o r ; iar v a l o a r e a este cu t o t u l
alia d a c ă ţ i n e d e t r a d i ţ i e , d e m o d ă sau d e r a ţ i u n e . V o m a r ă t a m a i
lai /.iu că şi conversaţia, d i n t o t d e a u n a , şi în p r e z e n t sursa p r i n c i p a l ă
a i onversaţiei, p r e s a , s u n t factorii p r i n c i p a l i ai o p i n i e i , fără să m a i
fecotim, desigur, t r a d i ţ i a şi r a ţ i u n e a c a r e nu lasă n i c i o d a t ă să se
vai lă rolul în f o r m a r e a a c e s t e i a şi a m p r e n t a l o r a s u p r a ei. F a c t o r i i 1
II ,K liţiei, î n afară d e o p i n a însăşi, s u n t e d u c a ţ i a familială, i n i ţ i e r e a
profesională ş i î n v ă ţ ă m â n t u l , cel p u ţ i n î n c e e a c e a u e l e m e n t a r .
Iu loate c e r c u r i l e j u d e c ă t o r e ş t i , filozofice, ştiinţifice, ecleziastice
i n ( a r e este î n t r e b u i n ţ a t ă , r a ţ i u n e a a r e d r e p t surse c a r a c t e r i s t i c e
i il iscrvaţia, e x p e r i e n ţ a , a n c h e t a sau, în orice caz, g â n d i r e a , d e d u c ţ i a
I ' îndată p e t e x t e .
I . A c e s t c u v â n t , factor, e s t e , d e a l t f e l , a m b i g u u : e l î n s e a m n ă canal s a u sursă.
A li i î n s e a m n ă c a n a l . C ă c i c o n v e r s a ţ i a şi e d u c a ţ i a nu fac d e c â t să t r a n s m i t ă i d e i l e
i iii'c c o m p u n o p i n i a ş i t r a d i ţ i a . Sursele s u n t î n t o t d e a u n a i n i ţ i a t i v e i n d i v i d u a l e ,
Invenţii m a i m a r i s a u m a i m i c i .
66 / Opinia şi mulţimea
L u p t e l e sau a l i a n ţ e l e a c e s t o r t r e i forţe, o f e n s e l e lor, u z u r p ă r i l e
l o r r e c i p r o c e , a c ţ i u n e a l o r r e c i p r o c ă , relaţiile l o r m u l t i p l e ş i vari­
a t e r e p r e z i n t ă u n u l d i n t r e p u n c t e l e d e i n t e r e s d u r e r o a s e ale isto­
riei. Viaţa socială n u a r e n i m i c m a i visceral, m a i f e c u n d , d e c â t
a c e s t e î n d e l u n g i î n c e r c ă r i d e o p o z i ţ i e ş i d e a d a p t a r e a d e s e a sân­
g e r o a s e . Tradiţia, c a r e r ă m â n e î n t o t d e a u n a n a ţ i o n a l ă , este m u l t
m a i r e s t r â n s ă î n t r e l i m i t e fixe, d a r infinit m a i p r o f u n d ă ş i m a i
Stabilă d e c â t O p i n i a , l u c r u u ş o r şi t r e c ă t o r ca v â n t u l şi, t o t ca el,
expansivă, a s p i r â n d t o t d e a u n a să d e v i n ă i n t e r n a ţ i o n a l ă , ca şi
r a ţ i u n e a . P u t e m s p u n e , î n g e n e r a l , c ă limitele tradiţiei s u n t forţate
lără î n c e t a r e d e excesul O p i n i e i , m a r e e fără reflux. O p i n i a este
< u atât mai p u t e r n i c ă cu c â t t r a d i ţ i a este m a i slabă, c e e a ce nu
î n s e a m n ă c ă ş i r a ţ i u n e a este m a i p u ţ i n p u t e r n i c ă . î n Evul M e d i u ,
r a ţ i u n e a , r e p r e z e n t a t ă d e universităţi, concilii ş i t r i b u n a l e , avea
mult mai multă forţă de a rezista o p i n i e i p o p u l a r e şi de a o r e s p i n g e
d e c â l a r e astăzi; p e d e altă p a r t e , avea, însă, m u l t m a i p u ţ i n ă forţă
p e n t r u a c o m b a t e şi a r e f o r m a t r a d i ţ i a . N e n o r o c i r e a este că
( ) p i n i a c o n t e m p o r a n ă a î n f r â n t n u n u m a i tradiţia, l u c r a d e s t u l d e
grav, d a r ş i r a ţ i u n e a , r a ţ i u n e j u d e c ă t o r e a s c ă , r a ţ i u n e ştiinţifică,
r a ţ i u n e legislativă s a u p o l i t i c ă u n e o r i . Şi, d a c ă n u i n v a d e a z ă
l a b o r a t o a r e l e savanţilor - s i n g u r u l azil inviolabil p â n ă a c u m - , e a
d o m i n ă sălile d e t r i b u n a l , s c u f u n d ă p a r l a m e n t e l e ş i n u este n i m i c
m a i a t r ă g ă t o r d e c â t a c e s t p o t o p a l c ă r u i sfârşit i m i n e n t iui-1 p o a t e
prezice nimeni.
D u p ă c e a m circumscris-o, s ă î n c e r c ă m s ă o d e f i n i m m a i b i n e .
O p i n i a , p u t e m s p u n e , este o a s o c i e r e e f e m e r ă ş i m a i m u l t sau
m a i p u ţ i n logică d e j u d e c ă ţ i care, r ă s p u n z â n d u n o r p r o b l e m e ridi­
cate î n t r - u n a n u m i t m o m e n t , s e r e p r o d u c e d e n e n u m ă r a t e ori î n
p e r s o a n e ale aceleiaşi ţări, d i n acelaşi timp şi d i n aceeaşi societate.
T o a t e aceste c o n d i ţ i i s u n t e s e n ţ i a l e . Este e s e n ţ i a l , d e a s e m e n e a ,
c a fiecare d i n t r e a c e s t e p e r s o a n e s ă a i b ă c o n ş t i i n ţ a m a i m u l t sau
m a i p u ţ i n clară a f a p t u l u i c ă j u d e c ă ţ i l e p e c a r e l e face s e a s e a m ă n ă
c u j u d e c ă ţ i l e f ă c u t e d e celălalt; p e n t r u că, d a c ă fiecare d i n t r e ele
se c r e d e izolată în a p r e c i e r e a sa, nici u n a nu se va simţi şi nu va fi
Opinia şi conversaţia / 67
astfel l e g a t ă într-o a s o c i e r e m a i s t r â n s ă c u cele a s e m e n e a ei, î n r u ­
dite î n m o d i n c o n ş t i e n t . Or, p e n t r u c a a c e a s t ă c o n ş t i i n ţ ă a asemă­
nării î n t r e i d e i s ă existe p r i n t r e m e m b r i i u n e i societăţi, n u t r e b u i e
c a a s e m ă n a r e a s ă a i b ă d r e p t c a u z ă m a n i f e s t a r e a p r i n cuvânt sau
p r i n scris sau p r i n p r e s ă a u n e i i d e i i n d i v i d u a l e l a î n c e p u i , a p o i
î n c e t u l cu î n c e t u l g e n e r a l i z a t e ? T r a n s f o r m a r e a u n e i o p i n i i i ud ivi
d u a l e î n o p i n i e socială, î n „ o p i n i e " , se d a t o r e a z ă c u v â n t u l u i public
In A n t i c h i t a t e şi în Evul M e d i u , p r e s e i în zilele n o a s t r e , dar, în toate
limpurile şi î n a i n t e de t o a t e , conversaţiilor private d e s p r e c a r e v o m
vorbi i m e d i a t .
S p u n e m opinie, dar avem î n t o t d e a u n a confruntarea a d o u ă
opinii, î n l e g ă t u r ă c u fiecare p r o b l e m ă c a r e s e ridică. N u m a i u n a
d i n t r e cele d o u ă a j u n g e d e s t u l d e r e p e d e s ă o eclipseze p e cealaltă
I >rin p r o p a g a r e m a i r a p i d ă şi m a i spectaculoasă, sau p e n t r u că, deşi
mai p u ţ i n r ă s p â n d i t ă , este c e a m a i z g o m o t o a s ă . 1
In t o a t e e p o c i l e , c h i a r şi în c e l e m a i b a r b a r e , a existat o o p i n i e ,
insă d i f e r e a p r o f u n d d e c e e a c e î n ţ e l e g e m aici p r i n o p i n i e . î n ca­
drul clanului, în cadrai tribului, ba chiar în cetatea antică şi în
Cetatea m e d i e v a l ă , t o a t ă l u m e a s e c u n o ş t e a p e r s o n a l ş i c â n d , p r i n
i onversaţiile private sau p r i n d i s c u r s u r i l e o r a t o r i l o r , a j u n g e a l a u n
i o n s e n s , a c e s t a n u a p ă r e a c a o p i a t r ă c ă z u t ă d i n cer, i m p e r s o n a l
•i cu a t â t m a i prestigios; f i e c a r e şi-1 r e p r e z e n t a l e g a t de t i m b r u l
vocii, de figură, de p e r s o n a l i t a t e a c u n o s c u t ă c a r e 1-a c r e a t şi care-i
î m p r u m u t a o f i z i o n o m i e vie. D i n acelaşi motiv, n u servea c a l i a n t
intre o a m e n i i c a r e , văzându-se ş i vorbindu-şi î n fiecare zi, n u a b u ­
zau n i c i o d a t ă u n i i d e alţii.
Atâta v r e m e cât î n t i n d e r e a s t a t e l o r n u a d e p ă ş i t zidurile cetăţii
•LUI g r a n i ţ e l e u n u i m i c c a n t o n , o p i n i a astfel f o r m a t ă , o r i g i n a l ă şi
I. O o p i n i e n u r e u ş e ş t e s ă f i e r ă s p â n d i t ă , n u s e manifestă n i c i o d a t ă d a c ă
i ' s l e m o d e r a t ă ; d a r , o r i c â t d e p u ţ i n r ă s p â n d i t ă a r fi, o o p i n i e v i o l e n t ă s e manifestă
u/.ihil. O r „ m a n i f e s t ă r i l e " , e x p r i m a r e în acelaşi t i m p foarte u ş o r de înţeles şi
hurte c l a r ă , j o a c ă u n r o l i m e n s î n f u z i u n e a şi î n î n t r e p ă t r u n d e r e a o p i n i i l o r
d i v e r s e l o r g r u p u r i ş i î n p r o p a g a r e a lor. P r i n m a n i f e s t ă r i , o p i n i i l e c e l e m a i
v i o l e n t e a u c e l m a i r e p e d e ş i c e l m a i l i m p e d e c o n ş t i i n ţ a p r o p r i e i existenţe,
tf\ p r i n a c e a s t a e x p a n s i u n e a l o r e s t e f a v o r i z a t ă î n m o d c i u d a t .
68 / Opinia şi mulţimea
p u t e r n i c ă , p u t e r n i c ă î m p o t r i v a tradiţiei înseşi u n e o r i , d a r m a i ales
î m p o t r i v a r a ţ i u n i i individuale, a j u c a t , î n c o n d u c e r e a o a m e n i l o r ,
r o l u l i m p o r t a n t a l c o r u l u i t r a g e d i e i greceşti, rol p e c a r e o p i n i a
m o d e r n ă , de o cu t o t u l altă s o r g i n t e , tinde să-1 c u c e r e a s c ă la rân­
d u l e i î n m a r i l e n o a s t r e state sau î n i m e n s e l e federaţii î n c u r s d e
e x t i n d e r e . Dar, î n intervalul e x t r e m d e l u n g c a r e s e p a r ă aceste d o u ă
faze istorice, i m p o r t a n ţ a o p i n i e i suferă o d e p r e c i e r e e n o r m ă , care
se explică p r i n f r a g m e n t a r e a ei în o p i n i i locale, fără o l e g ă t u r ă sta­
bilă î n t r e ele şi n e c u n o s c â n d u - s e r e c i p r o c .
î n t r - u n stat feudal, c u m ar fi Anglia sau F r a n ţ a Evului M e d i u ,
fiecare oraş, fiecare t â r g avea d i s e n s i u n i i n t e r n e , p o l i t i c ă p r o p r i e ,
iar c u r e n t e l e d e i d e i sau, m a i d e g r a b ă , vârtejurile d e i d e i c a r e s e
î n v o l b u r a u î n a c e l e spaţii î n c h i s e e r a u l a fel d e diferite d e l a u n
loc l a altul, p e c â t e r a u d e s t r ă i n e ş i d e i n d i f e r e n t e u n e l e faţă d e
a l lele, cel p u ţ i n î n v r e m u r i d e n o r m a l i t a t e . î n aceste localităţi, n u
n u m a i pol i tica locală e r a d o m i n a n t ă , d a r în m ă s u r a (în slaba măsu­
ră) î n c a r e o a m e n i i s e i n t e r e s a u d e p o l i t i c a n a ţ i o n a l ă , e i n u s e
o c u p a u d e a c e a s t a d e c â t î n t r e ei, n u îşi f ă c e a u d e c â t o vagă i d e e
d e s p r e m o d u l î n c a r e aceleaşi p r o b l e m e e r a u rezolvate î n oraşele
v e c i n e . N u exista „ o p i n i e " , c i m i l i a r d e d e o p i n i i s e p a r a t e , fără nici
o l e g ă t u r ă c o n t i n u ă î n t r e ele.
A c e a s t ă l e g ă t u r ă a u asigurat-o m a i î n t â i c a r t e a , a p o i ziarul c u
m u l t m a i m u l t ă eficienţă. P r e s a p e r i o d i c ă a p e r m i s f o r m a r e a u n u i
a g r e g a t s e c u n d a r şi s u p e r i o r ale c ă r u i u n i t ă ţ i se asociază strâns fără
să se fi văzut sau c u n o s c u t v r e o d a t ă . De aici, d i f e r e n ţ e i m p o r t a n t e ,
p r i n t r e c a r e : î n g r u p u l p r i m a r , vocile m a i d e g r a b ă ponderantur
d e c â t numerantur, î n t i m p ce, î n g r u p u l s e c u n d a r ş i m u l t m a i larg,
î n c a r e o a m e n i i s u n t a p r o a p e fără a s e v e d e a , o r b e ş t e , vocile n u
p o t fi d e c â t n u m ă r a t e , nu şi c â n t ă r i t e . P r e s a a l u c r a t , fără să o ştie,
la c r e a r e a puterii numărului şi la d i m i n u a r e a celei a c a r a c t e r u l u i ,
d a c ă nu şi a i n t e l i g e n ţ e i .
Dintr-o dată, ea a s u p r i m a t condiţiile care făceau posibilă p u t e r e a
absolută a guvernanţilor. Aceasta e r a favorizată într-o m ă s u r ă foarte
m a r e , într-adevăr, p r i n f r a g m e n t a r e a o p i n i e i . Mai m u l t , îşi găsea în
Opinia şi conversaţia / 69
aceasta r a ţ i u n e a de a fi şi justificarea. Ce este o ţară ale cărei diferite
tegiuni, oraşe, t â r g u r i n u s u n t legate î n t r e ele printr-o conştiinţă
i olectivă a unităţii de vederi? Este cu a d e v ă r a t o n a ţ i u n e ? Este alt­
ceva d e c â t o expresie geografică sau cel m u l t politică? Da, este o
n a ţ i u n e , d a r n u m a i în sensul în c a r e s u p u n e r e a politică a accstOl
diverse fracţiuni ale u n u i r e g a t faţă d e u n s i n g u r c o n d u c ă t o r este
deja u n î n c e p u t d e naţionalizare. î n F r a n ţ a lui Filip cel F r u m o s , d e
pildă, c u e x c e p ţ i a câtorva r a r e ocazii î n c a r e u n pericol c o m u n p u
nea pe p r i m u l p l a n al t u t u r o r preocupărilor, în toate oraşele, în toate
11< imeniile vasale, acelaşi subiect de nelinişte generală, nu exista spirit
public, nu existau d e c â t spirite locale, p u s e în mişcare fiecare de i d e e a
l< >r fixă sau p a s i u n e a l o r particulară. D a r regele, p r i n f u n c ţ i o n a r i i
săi, c u n o ş t e a aceste stări de spirit a t â t de diferite şi, a d u n â n d u - l e ,
1 1 1 c u n o a ş t e r e a s u m a r ă pe care o avea d e s p r e ele şi care-i servea d r e p t
l u n d a m e n t al i n t e n ţ i i l o r sale, le unifica astfel.
Unificare d e s t u l d e fragilă, d e s t u l d e i m p e r f e c t ă , făcându-1 p e
icge s i n g u r u l c u n o s c ă t o r a l c a r a c t e r u l u i c o m u n a l p r e o c u p ă r i l e
l<xale. Şinele său e r a s i n g u r u l c â m p a l p ă t r u n d e r i i l o r r e c i p r o c e .
( i â n d Stările G e n e r a l e s e r e u n e a u , s e făcea u n n o u p a s s p r e
această n a ţ i o n a l i z a r e a o p i n i i l o r r e g i o n a l e şi c a n t o n a l e . Ele se
i 111 ersectau în m i n t e a fiecărui d e p u t a t , se r e c u n o ş t e a u ca a s e m ă n ă -
loare sau diferite, iar ţ a r a î n t r e a g ă , c u o c h i i î n d r e p t a ţ i s p r e
u p r e z e n t a n ţ i i săi, i n t e r e s â n d u - s e d e l u c r ă r i l e l o r într-o m i c ă
măsură, infinit m a i p u ţ i n d e c â t î n zilele n o a s t r e , d ă d e a î n a c e l e
m o m e n t e , e x c e p ţ i o n a l , spectacolul u n e i n a ţ i u n i c o n ş t i e n t e d e e a
11 isăşi. I a r această conştiinţă i n t e r m i t e n t ă , e x c e p ţ i o n a l ă era, de altfel,
loarte vagă, f o a r t e l e n t ă şi o b s c u r ă . Ş e d i n ţ e l e Stărilor nu e r a u pu­
blice. I n o r i c e caz, î n lipsa presei, discursurile n u e r a u p u b l i c e şi,
m lipsa p o ş t e i chiar, scrisorile nu p u t e a u î n l o c u i lipsa ziarelor. în
(oncluzie, s e ştia, p r i n ştiri m a i m u l t sau m a i p u ţ i n d e n a t u r a t e ,
transmise d i n g u r ă î n gură, d u p ă s ă p t ă m â n i sau luni, p r i n c ă l ă t o r i
i are m e r g e a u pe j o s sau călare, c ă l u g ă r i vagabonzi, n e g u s t o r i , că
Stările se r e u n i s e r ă şi că e r a u p r e o c u p a t e de c u t a r e sau c u t a r e
subiect, la asta r e d u c â n d u - s e totul.
 70 / Opinia şi mulţimea
Să o b s e r v ă m că m e m b r i i a c e s t o r a d u n ă r i , în timpul s c u r t e l o r şi
r a r e l o r l o r r e u n i u n i , f o r m a u , fiind l a r â n d u l l o r u n g r u p local,
n u c l e u l u n e i o p i n i i locale i n t e n s e , n ă s c u t ă d i n c o n t a g i u n i l e inter-
p e r s o n a l e , d i n i n f l u e n ţ e r e c i p r o c e . Şi, d a t o r i t ă a c e s t u i g r u p local
superior, t e m p o r a r , electiv, g r u p u r i l e locale inferioare, p e r m a n e n t e ,
ereditare, c o m p u s e din părinţi sau din p r i e t e n i vechi în târguri şi
p e d o m e n i i , s e s i m ţ e a u u n i t e î n t r - u n t o t efemer.
Dezvoltarea poştei, p r i n multiplicarea c o r e s p o n d e n ţ e i publice
întâi de toate, private mai apoi - dezvoltarea drumurilor, prin
multiplicarea contactelor n o i interpersonale -, dezvoltarea arma­
telor p e r m a n e n t e , care a dus la c u n o a ş t e r e a şi fraternizarea pe
aceleaşi c â m p u r i de l u p t ă a soldaţilor d i n toate provinciile, în
sfârşit, d e z v o l t a r e a cursurilor, î n u r m a iniţiativei d e a a d u c e l a cen-
li ui m o n a r h i c al n a ţ i u n i i elita n o b i l i m i i d i n t o a t e p u n c t e l e p ă m â n -
(ului, au avut ca efect d e z v o l t a r e a g r a d u a l ă a s p i r i t u l u i p u b l i c . D a r
maşinii de scris îi va fi fost r e z e r v a t să realizeze p a r t e a c e a m a i înal­
tă a acestei i m p o r t a n t e o p e r e . P r e s e i îi r e v i n e , o d a t ă a j u n s ă la faza
d e ziar, s ă facă n a ţ i o n a l , e u r o p e a n , c o s m i c o r i c e a s p e c t local c a r e
a l t ă d a t ă , o r i c a r e ar fi fost i n t e r e s u l s ă u i n t r i n s e c , ar fi r ă m a s n e c u ­
n o s c u t dincolo de o rază limitată.
O „crimă frumoasă" este comisă undeva; i m e d i a t p r e s a p u n e
s t ă p â n i r e p e s u b i e c t şi, p e n t r u o v r e m e , p u b l i c u l d i n F r a n ţ a , d i n
Europa, din lume nu se mai o c u p ă decât de Gabrielle Bompard,
d e P r a z i n i s a u d e a f a c e r e a P a n a m a . A f a c e r e a L a f a r g e , d a c ă vor­
b i m d e o „ c r i m ă d o m e s t i c ă " c o m i s ă p e f u n d a l u l u n u i castel d i n
L i m o u s i n , a fost u n a d i n t r e p r i m e l e d e z b a t e r i j u d i c i a r e c a r e a
p r i m i t din p a r t e a presei periodice, deja adultă sau a d o l e s c e n t ă în
acea vreme, o atenţie naţională. A c u m un secol şi j u m ă t a t e , cine
ar fi vorbit de o a s e m e n e a chestiune dincolo de graniţele regiunii
L i m o u s i n ? D a c ă s-a v o r b i t d e a f a c e r e a Calas ş i d e a l t e l e d e acelaşi
tip este d i n p r i c i n a r e n u m e l u i i m e n s al lui V o l t a i r e şi a i n t e r e s u l u i
extrajudiciar pe care îl asociau acestor cauze faimoase pasiunile
v r e m i i : i n t e r e s d e l o c local, d i m p o t r i v ă , c u m n u s e p o a t e m a i g e n e ­
ral, î n t r u c â t e r a vorba, p e d r e p t s a u p e n e d r e p t , d e e r o r i
Opinia şi conversaţia / 71
j u d e c ă t o r e ş t i i m p u t a b i l e instituţiilor n o a s t r e , m a g i s t r a t u r i i noastre
i n î n t r e g i m e . A ş a s e m ă n a - o c u a g i t a ţ i a n a ţ i o n a l ă suscitată î n alte
vremuri de afacerea templierilor.
P u t e m a f i r m a că, p â n ă la R e v o l u ţ i a F r a n c e z ă , nu a existai 0
Climă a t â t d e f r u m o a s ă d e d r e p t c o m u n , n o n p o l i t i c ă , neexpli talalii
d e sectari, p e n t r u c a r e s ă s e f i e x a l t a t î n t r e a g a F r a n ţ ă .
C r o n i c a j u d i c i a r ă , aşa c u m o c u n o a ş t e m , d i n n e f e r i c i t e u n e l e
m e n t a t â t d e i m p o r t a n t azi a l c o n ş t i i n ţ e i colective, a l o p i n i e i p u
blice, d e t e r m i n ă , fără nici o avertizare şi d i n p u r ă i n d i s c r e ţ i e
i lezinteresată sau d i n curiozitate teatrală, c o n v e r g e n ţ a t i m p de săp-
I a m â n i î n t r e g i a t u t u r o r privirilor n e n u m ă r a ţ i l o r s p e c t a t o r i î m p r ă ş -
liaţi, C o l o s s e u m i m e n s şi invizibil, c ă t r e o d r a m ă c r i m i n a l ă . A c e s t
s| K'ctacol s â n g e r o s , cel m a i i n d i s p e n s a b i l şi cel m a i p a s i o n a n t d i n t r e
li >ate p e n t r u p o p o a r e l e c o n t e m p o r a n e , e r a n e c u n o s c u t s t r ă m o ş i l o r
noştri. B u n i c i i n o ş t r i a u fost p r i m i i c a r e a u î n c e p u t să-1 g u s t e .
S ă î n c e r c ă m s ă fim m a i exacţi. î n t r - o m a r e s o c i e t a t e divizată î n
n a ţ i u n i , subdivizată î n provincii, î n d o m e n i i , î n o r a ş e , a existat
întotdeauna, chiar înaintea presei, o opinie internaţională care se
I rezea i a i n t e r v a l e m a r i d e t i m p : s u b aceasta, o p i n i i n a ţ i o n a l e t o t
i n t e r m i t e n t e , d a r m a i f r e c v e n t e ; s u b acestea, o p i n i i r e g i o n a l e ş i
li icale a p r o a p e c o n t i n u e . Aici s u n t straturile s u p r a p u s e ale spiritului
public. N u m a i p r o p o r ţ i a a c e s t o r diverse s t r a t u r i , c a i m p o r t a n ţ ă ,
Ca d e n s i t a t e , a v a r i a t c o n s i d e r a b i l şi este u ş o r de c o n s t a t a t în ce
sens. C u c â t î n a i n t ă m î n t i m p , c u a t â t o p i n i a locală este m a i d o m i ­
nantă. Naţionalizarea treptată şi internaţionalizarea chiar mai
s u s ţ i n u t ă a s p i r i t u l u i p u b l i c a u fost o p e r a j u r n a l i s m u l u i .
J u r n a l i s m u l este o p o m p ă c a r e r i d i c ă a p a p r i n p r e s i u n e ş i aspi­
r ă informaţii, iar acestea, p r i m i t e d i n t o a t e c o l ţ u r i l e g l o b u l u i , î n
fiecare d i m i n e a ţ ă , s u n t , c h i a r î n aceeaşi zi, r ă s p â n d i t e î n t o a t e
p u n c t e l e g l o b u l u i î n c e e a c e a u sau p a r a avea m a i i n t e r e s a n t p e n t r u
ziarist, legat d e s c o p u l p e care-1 u r m ă r e ş t e ş i î n funcţie d e i n t e r e s u l
p e care-1 r e p r e z i n t ă . î n r e a l i t a t e , i n f o r m a ţ i i l e sale s u n t i m p u l s u r i
d i n c e î n c e m a i irezistibile. Z i a r e l e a u î n c e p u t p r i n a e x p r i m a
 72 / Opinia şi mulţimea
o p i n i a , la î n c e p u t o o p i n i e locală a u n o r g r u p u r i privilegiate, o
c u r t e , un p a r l a m e n t , o capitală, ale c ă r o r c a n c a n u r i , discuţii, dis­
c u r s u r i l e r e p r o d u c e a ; a u sfârşit p r i n a c o n d u c e , a p r o a p e d u p ă bu­
n u l l o r plac, ş i p r i n a m o d e l a o p i n i a , d i c t â n d c e a m a i m a r e parlc
a s u b i e c t e l o r c o t i d i e n e ale d i s c u r s u r i l o r şi conversaţiilor.
N u v o m şti, n u n e v o m p u t e a i m a g i n a n i c i o d a t ă î n c e măsurii
ziarul a t r a n s f o r m a t , a î m b o g ă ţ i t în acelaşi timp şi a nivelat, a uni/i
cat în spaţiu şi a diversificat în timp c o n v e r s a ţ i i l e indivizilor, chiar
a l e a c e l o r a c a r e n u citesc ziare, d a r c a r e , d i s c u t â n d c u cititori d r
ziare, s u n t o b l i g a ţ i s ă a d o p t e g â n d u r i l e d e î m p r u m u t . Este sufi­
c i e n t u n t o c p e n t r u a p u n e î n m i ş c a r e m i l i o a n e d e glasuri.
P a r l a m e n t e l e de dinainte de presă d i f e r e a u a t â t de p r o f u n d dl
p a r l a m e n t e l e d e după presă î n c â t p a r e c ă n u a u î n c o m u n decâl
n u m e l e . D i f e r e a u p r i n o r i g i n e , p r i n n a t u r a m a n d a t u l u i lor, prin
f u n c ţ i o n a r e , p r i n î n t i n d e r e a şi eficienţa a c ţ i u n i i lor. î n a i n t e de apa-
riţia presei, d e p u t a ţ i i Cortes-urilor, ai Dietelor, ai Stărilor G e n e r a l e
n u p u t e a u să-şi e x p r i m e o p i n i a , p e n t r u c ă e a n u exista î n c ă ; e i n u
e x p r i m a u d e c â t o p i n i i locale, d e o c u t o t u l altă n a t u r ă , d u p ă c u m
ştim, s a u tradiţii n a ţ i o n a l e . Aceste a d u n ă r i n u e r a u d e c â t o j u x t a
p u n e r e de opinii eterogene, legată de p r o b l e m e particulare şi
diferite, şi c a r e , p e n t r u p r i m a d a t ă , î n v ă ţ a u să-şi g e s t i o n e z e diso
n a n ţ e l e sau a c o r d u r i l e . Aceste o p i n i i locale î m p r u m u t a u astfel
u n e l e de la altele o c o n ş t i i n ţ ă la r â n d u l ei locală, m ă r g i n i t ă , c a i c
nu strălucea decât în oraşul în care aveau loc aceste reuniuni.
Astfel, c â n d acest o r a ş e r a o capitală, ca L o n d r a s a u Paris, consi­
liul său m u n i c i p a l p u t e a să se c r e a d ă a u t o r i z a t să rivalizeze în
i m p o r t a n ţ ă c u C a m e r a Deputaţilor, c e e a c e explică, î n t i m p u l Revo­
luţiei F r a n c e z e , p r e t e n ţ i i l e e x o r b i t a n t e ale C o m u n e i d i n Paris, care
î n f r u n t a sau subjuga A d u n a r e a C o n s t i t u a n t ă , A d u n a r e a N a ţ i o n a l ă ,
C o n v e n ţ i a . P e a t u n c i , p r e s a , lipsită d e aripile i m e n s e p e c a r e căile
ferate ş i telegraful i le-au d a t , n u p u t e a p u n e p a r l a m e n t u l î n legă­
t u r ă r a p i d ă ş i d i r e c t ă d e c â t c u o p i n i a p a r i z i a n ă . î n p r e z e n t , graţie
p r e s e i a d u l t e , o r i c e p a r l a m e n t e u r o p e a n s e află î n c o n t a c t c o n t i n u u
ş i i n s t a n t a n e u , î n relaţie vie d e a c ţ i u n e ş i d e r e a c ţ i u n e r e c i p r o c e ,
Opinia şi conversaţia / 73
I «inia nu n u m a i a u n u i s i n g u r m a r e o r a ş , ci a ţării î n t r e g i , p e n -
I H I i are este î n acelaşi t i m p u n a d i n t r e m a n i f e s t ă r i ş i u n a d i n t r e
«lluiulentele p r i n c i p a l e , o g l i n d ă c u r b a ş i o g l i n d ă înflăcărată. In lor
I d e t e r m i n e spiritele locale şi d i s t i n c t e să se j u x t a p u n ă , ea r e n
fl'lflc să î n t r e p ă t r u n d ă expresiile m u l t i p l e , faţetele variate ale ace
Im.işi spirit n a ţ i o n a l .
Vechile p a r l a m e n t e e r a u g r u p u r i d e m a n d a t e e t e r o g e n e ,
| i | ţ a i c d e i n t e r e s e , d e d r e p t u r i , d e p r i n c i p i i d i s t i n c t e ; noile
pai l a m e n t e s u n t g r u p u r i d e m a n d a t e o m o g e n e , c h i a r d a c ă s u n t
i nnliadictorii, având p r e o c u p ă r i identice şi conştiente de iden-
in.iica lor. î n plus, d e p u t a ţ i i d e a l t ă d a t ă e r a u diferiţi î n t r e e i p r i n
11 II i II ularităţile o r i g i n a l e a l e m o d a l i t ă ţ i l o r de a fi aleşi, t o a t e fon-
1111 c pe p r i n c i p i u l inegalităţii şi al d e o s e b i r i l o r e l e c t o r a l e d i n t r e
diverşii indivizi, p e c a r a c t e r u l e m i n a m e n t e p e r s o n a l a l d r e p t u l u i
l a voi. P u t e r e a n u m ă r u l u i n u e r a î n c ă n ă s c u t ă s a u r e c u n o s c u t ă
i a legitimă; şi, t o c m a i d i n a c e s t motiv, în d e l i b e r ă r i l e a d u n ă r i l o r
i i Iii alese, s i m p l a m a j o r i t a t e n u m e r i c ă n u e r a privită d e n i m e n i
I I d â n d f o r ţ ă de l e g e .
111 statele cele meii „înapoiate", u n a n i m i t a t e a e r a cerută, iar v o i n ţ a
111111 n ir d e p u t a ţ i l o r m a i p u ţ i n u n u l e r a c o n s i d e r a t ă u n eşec p r i n o p o -
i(u cu u n i c u l d i z i d e n t . Astfel, nici p e n t r u r e c r u t a r e a r e p r e z e n t a n ­
ţilor, n i c i p e n t r u f u n c ţ i o n a r e a lor, l e g e a n u m ă r u l u i n u e r a
II începută, şi nici n-ar fi p u t u t să fie, î n a i n t e a înfloririi p r e s e i şi a
generalizării o p i n i e i . D u p ă aceasta, o r i c a r e altă lege este de n e c o n -
i ipiit; în c i u d a t u t u r o r pericolelor şi a t u t u r o r absurdităţilor pe care
le implică, sufragiul universal se i m p u n e p e s t e tot, pas cu pas, aştep­
tai id să aibă el însuşi î n ţ e l e p c i u n e a de a se reforma; şi, în ciuda obiec-
(iilor evidente, se a d m i t e că toate l u m e a t r e b u i e să se î n c l i n e în faţa
i clei m a i grave decizii ratificate de m a j o r i t a t e a voturilor plus u n u l .
Sufragiul u n i v e r s a l şi a t o t p u t e r n i c i a m a j o r i t ă ţ i l o r p a r l a m e n t a r e
11ii au fost p o s i b i l e d e c â t p r i n a c ţ i u n e a s u s ţ i n u t ă şi c o n c e r t a t ă a
presei, c o n d i ţ i e sine qua non a u n e i m a r i d e m o c r a ţ i i n i v e l a t o a r e ;
nu vorbesc d e s p r e o d e m o c r a ţ i e restrânsă, limitată de zidurile u n e i
cetăţi g r e c e ş t i s a u a l e u n u i c a n t o n e l v e ţ i a n .
 74 / Opinia şi mulţimea
D i f e r e n ţ e l e pe c a r e t o c m a i le-am i n d i c a t explică o alta, respectiv
s u v e r a n i t a t e a p a r l a m e n t e l o r de după apariţia presei şi pe c a r e parla­
m e n t e l e de dinainte de apariţia presei n-au p u t u t s-o p r e t i n d ă nicio­
d a t ă . E l e n-au p u t u t f i egale, a p o i s u p e r i o a r e r e g e l u i , d e c â t a t u n c i
c â n d a u i n c a r n a t l a fel d e b i n e c a acesta, a p o i ş i m a i b i n e , conşti­
i n ţ a n a ţ i o n a l ă , a c c e n t u a t ă p r i n e x p r i m a r e a o p i n i e i şi a voinţei
g e n e r a l e deja n ă s c u t e , c a r e p a r t i c i p ă , c a s ă s p u n e m aşa, l a delibe­
rările lor, ş i t r ă i t ă î n s t r â n s ă u n i u n e c u ele, d e c â t a t u n c i c â n d
m o n a r h u l n-a m a i p u t u t c o n t i n u a s ă s p u n ă c ă e s t e u n i c a sau c e a
m a i p e r f e c t ă r e p r e z e n t a r e a lor. A t â t a t i m p c â t a c e s t e c o n d i ţ i i n u
a u fost î n d e p l i n i t e - ş i n u s u n t î n p e r i o a d a m a r i l o r state d e c â t d u p ă
a f i r m a r e a j u r n a l i s m u l u i - , a d u n ă r i l e cele m a i p o p u l a r e , c h i a r p e
t i m p d e revoluţie, n u r e u ş e s c s ă c o n v i n g ă p o p o a r e l e , nici s ă s e con­
vingă p e sine c ă d i s p u n d e p u t e r e a s u v e r a n ă ; ş i î n p r e z e n ţ a u n u i
rege învins, d e z a r m a t , l a c h e r e m u l lor, s e p a r e , l e v e d e m c ă z â n d
cu el la învoială în m o d r e s p e c t u o s , c o n s i d e r â n d u - s e fericite să ob­
ţină de la el, de la un loan-fâră-de-Ţară, de e x e m p l u , ca o concesie,
o cartă, r e c u n o s c â n d astfel, nu d i n superstiţie, ci p r i n r a ţ i u n e , prin-
tr-o r a ţ i u n e a logicii sociale p r o f u n d e şi a s c u n s e , n e c e s i t a t e a p r e -
rogativului său. M o n a r h i i l e d e d i n a i n t e d e p r e s ă p u t e a u ş i t r e b u i a u
s ă f i e m a i m u l t sau m a i p u ţ i n a b s o l u t e , i n t a n g i b i l e ş i s a c r e , p e n t r u
că r e p r e z e n t a u unitatea naţională; d u p ă apariţia presei, ele nu mai
p o t f i astfel, p e n t r u c ă u n i t a t e a n a ţ i o n a l ă s-a realizat d i n c o l o d e
ele şi m a i b i n e d e c â t p r i n ele. P o t , totuşi, subzista, d a r la fel de dife­
rite d e m o n a r h i i l e d e altădată p e cât s u n t p a r l a m e n t e l e c o n t e m ­
p o r a n e faţă d e p a r l a m e n t e l e d i n t r e c u t . M o n a r h u l d e a l t ă d a t ă avea
m e r i t u l s u p r e m de a constitui u n i t a t e a şi c o n ş t i i n ţ a n a ţ i u n i i ; m o n a r ­
h u l d e astăzi n u m a i p o a t e avea altă r a ţ i u n e d e a f i d e c â t exprimând
această unitate constituită dincolo de el p r i n c o n t i n u i t a t e a u n e i
o p i n i i n a ţ i o n a l e c o n ş t i e n t e d e e a însăşi ş i c o n f o r m â n d u - i - s e sau
adaptându-i-se fără să i se aservească.
P e n t r u a t e r m i n a c u r o l u l social a l p r e s e i , n u d a t o r ă m delimi­
t a r e a n e t ă ş i m a i largă, s e n t i m e n t u l n o u ş i m a i p r e g n a n t a l n a ţ i o ­
nalităţilor c a r e c a r a c t e r i z e a z ă politic e p o c a n o a s t r ă c o n t e m p o r a n ă
Opinia şi conversaţia / 75
mai ales m a r i l o r p r o g r e s e ale presei? Nu ea a f ă c u t să se dezvolte,
0 dată cu internaţionalismul nostru, naţionalismul nostru, care
| ilire să fie n e g a r e a acestuia, d a r ar p u t e a să fie la fel de b i n e c o m -
| ilcmenUil său? D a c ă n a ţ i o n a l i s m u l t o t m a i m a r e , în locul loialităţii
m d e c l i n , a d e v e n i t n o u a f o r m ă a p a t r i o t i s m u l u i n o s t r u , nu
l i c b u i e s ă r i d i c ă m î n slăvi a c e a s t ă p u t e r e teribilă ş i f e c u n d ă ? A m
p u t e a fi s u r p r i n ş i să v e d e m , pe m ă s u r ă ce statele se a m e s t e c ă şi se
imită u n e l e pe altele, se asimilează şi se unifică d i n p u n c t de v e d e r e
moral, c ă d e m a r c a ţ i a n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r d e v i n e e v i d e n t ă ş i o p o z i ţ i i l e
lor a p a r c a i r e c o n c i l i a b i l e . N u î n ţ e l e g e m , l a p r i m a v e d e r e , a c e s t
irast d i n t r e s e c o l u l al XlX-lea n a ţ i o n a l i s t şi c o s m o p o l i t i s m u l
n i o l u l u i p r e c e d e n t . D a r acest rezultat, a p a r e n t p a r a d o x a l , este cel
mai logic posibil. î n t i m p c e s c h i m b u l d e m ă r f u r i , d e idei, d e
exemple de toate tipurile se p u n e a în mişcare şi se multiplica între
p o p o a r e l e v e c i n e sau î n d e p ă r t a t e , s c h i m b u l i d e i l o r î n t r e indivizii
aceluiaşi p o p o r v o r b i n d aceeaşi l i m b ă , î n p a r t i c u l a r , p r o g r e s a î n c ă
ţi mai r a p i d , d a t o r i t ă ziarelor. Astfel, deşi diferenţa absolutădintre
naţiuni s-a d i m i n u a t , d i f e r e n ţ a l o r relativă şi c o n ş t i e n t ă a c r e s c u t .
Să o b s e r v ă m că l i m i t e l e geografice ale n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r , în v r e m e a
noastră, t i n d s ă s e c o n f u n d e d i n c e î n c e m a i m u l t c u cele ale
limbilor p r i n c i p a l e . Există state î n c a r e l u p t a d i n t r e l i m b i ş i l u p t a
d i n t r e n a ţ i o n a l i t ă ţ i r e p r e z i n t ă u n u l ş i acelaşi l u c r u . M o t i v u l e s t e
1 a presa a reactivat s e n t i m e n t u l n a ţ i o n a l şi că r ă s p â n d i r e a cu a d e ­
vărat eficientă a z i a r e l o r se o p r e ş t e la f r o n t i e r e l e i d i o m u l u i în c a r e
sunt scrise.
Influenţa cărţii, c a r e a p r e c e d a t - o pe c e a a ziarului şi c a r e a fost
d o m i n a n t ă î n secolul a l XVIII-lea, c a ş i î n a l XVII-lea. n u p u t e a
feri >duce aceleaşi efecte; p e n t r u că, d a c ă o c a r t e îi făcea să s i m t ă pe
loţi cei c a r e o c i t e a u î n aceeaşi l i m b ă i d e n t i t a t e a l o r f i l o l o g i c ă , n u
mai e r a v o r b a a c o l o de c h e s t i u n i actuale şi p a s i o n a n t e în acelaşi t i m p
I icntru toţi. Existenţa n a ţ i o n a l ă este foarte b i n e atestată de literaturi,
d a r ziarele s u n t c e l e c a r e favorizează viaţa n a ţ i o n a l ă , c a r e r i d i c ă
mişcările de a n s a m b l u ale spiritelor şi a l e v o i n ţ e l o r în fluctuaţiile
l< >r g r a n d i o a s e c o t i d i e n e . în loc să-şi e x t r a g ă c e e a ce o i n t e r e s e a z ă ,
 76 / Opinia şi mulţimea
ca ziarul, d i n a c t u a l i t a t e a c o n c r e t ă a a c e s t o r i n f o r m a ţ i i , c a r t e a se
c o n c e n t r e a z ă m a i m u l t p e c a r a c t e r u l generalşi a b s t r a c t a l i d e i l o r p e
c a r e l e a d u c e . Este, d e c i , m a i î n m ă s u r ă s ă n a s c ă u n c u r e n t u m a ­
nitar, c u m a fâcut-o l i t e r a t u r a secolului al XVIII-lea, d e c â t un c u r e n t
n a ţ i o n a l sau c h i a r i n t e r n a ţ i o n a l . Căci i n t e r n a ţ i o n a l u l ş i u m a n i t a r u l
s u n t d o u ă l u c r u r i diferite: o f e d e r a ţ i e e u r o p e a n ă , aşa c u m i n t e r n a ­
ţionaliştii n o ş t r i şi-o p o t i m a g i n a î n s e n s u l cel m a i pozitiv, n u are
n i m i c î n c o m u n c u „ u m a n i t a t e a " divinizată d e enciclopedişti, î n pri­
vinţa c ă r e i a A u g u s t e C o m t e s-a e x p r i m a t deja într-o m a n i e r ă dog­
m a t i c ă . D r e p t u r m a r e , t r e b u i e s ă n e g â n d i m c ă s u p e r i o r i t ă ţ i i cărţii
faţă d e ziar î n e d u c a r e a o p i n i e i î i c o r e s p u n d e c a r a c t e r u l cosmopolil
şi a b s t r a c t al t e n d i n ţ e l o r spiritului p u b l i c în m o m e n t u l în c a r e a
î n c e p u t Revoluţia d e l a 1789.
Conversaţia
A m a r u n c a t o p r i m ă privire, n e s t r u c t u r a t ă ş i r a p i d ă , a s u p r a
s u b i e c t u l u i n o s t r u , p e n t r u a oferi o i d e e d e s p r e c o m p l e x i t a t e a sa.
D u p ă c e a m definit o p i n i a , a m insistat m a i ales î n a a r ă t a r a p o r ­
turile sale c u p r e s a . D a r p r e s a n u este d e c â t u n a d i n t r e cauzele
o p i n i e i - ş i u n a d i n t r e cele m a i r e c e n t e . D a c ă a m studiat-o m a i
î n t â i , a m făcut-o p e n t r u c ă e s t e c e a m a i e v i d e n t ă . D a r t r e b u i e s ă
s t u d i e m a c u m , m a i p e larg, r ă m â n â n d u n d o m e n i u n e e x p l o r a l
î n c ă , f a c t o r u l o p i n i e i pe c a r e l-am r e c u n o s c u t deja a fi cel mai
c o n t i n u u şi cel m a i universal, m i c u l său izvor invizibil c a r e c u r g e
î n o r i c e t i m p ş i î n o r i c e loc c u u n d e b i t i n e g a l : c o n v e r s a ţ i a . Mai
î n t â i , c o n v e r s a ţ i a u n e i elite. î n t r - o scrisoare a l u i D i d e r o t c ă t r e
N e c k e r , î n 1775, a m găsit a c e a s t ă definiţie f o a r t e c o r e c t ă : „ O p i n i a ,
a c e s t m o b i l a c ă r u i forţă, în b i n e şi în r ă u , o c u n o a ş t e m , nu este,
l a o r i g i n e , d e c â t efectul u n u i n u m ă r m i c d e o a m e n i c a r e vorbesc
d u p ă c e a u g â n d i t ş i c a r e f o r m e a z ă fără î n c e t a r e , î n diferite p u n c t e
ale societăţii, c e n t r e d e i n s t r u i r e d e u n d e e r o r i l e ş i a d e v ă r u r i l e
r a ţ i o n a l e câştigă t e r e n d i n a p r o a p e î n a p r o a p e p â n ă l a u l t i m e l e
Opinia şi conversaţia / 77
limite ale cetăţii î n c a r e a c e s t e a s e stabilesc c a literă d e l e g e " . D a c ă
im am discuta, ziarele nu ar r e u ş i să a p a r ă - şi în a c e a s t ă ipoteză
n u p u t e m c o n c e p e p u b l i c a r e a l o r - , n-ar e x e r c i t a nici o a c ţ i u n e
d u r a b i l ă şi p r o f u n d ă a s u p r a spiritelor, ar fi ca o c o a r d ă v i b r a n t a
Iară g â t u l viorii; d i m p o t r i v ă , în lipsa z i a r e l o r şi c h i a r a d i s c u r s u l u i .
(< inversaţia, d a c ă , fără aceste a l i m e n t e , r e u ş e ş t e să p r o g r e s e z e , ceea
c e este l a fel d e g r e u d e c o n c e p u t , a r p u t e a p e t e r m e n l u n g s ă supli
nească într-o a n u m i t ă m ă s u r ă r o l u l social al t r i b u n e i şi al presei
< ,i f o r m a t o a r e de o p i n i e .
Prin conversaţie î n ţ e l e g o r i c e d i a l o g fără utilitate d i r e c t ă şi ime­
diată, î n c a r e s e v o r b e ş t e m a i ales p e n t r u a s e vorbi, d i n p l ă c e r e ,
i n joacă, d i n p o l i t e ţ e . A c e a s t ă definiţie e x c l u d e d i n s u b i e c t u l nos­
t r u i n t e r o g a t o r i i l e j u d i c i a r e , tratativele d i p l o m a t i c e sau c o m e r ­
ciale, conciliile sau c h i a r c o n g r e s e l e ştiinţifice, deşi t o a t e a b u n d ă
i u discuţii s u p e r f l u e . E a n u e x c l u d e flirtul m o n d e n , nici discuţiile
amoroase în general, în ciuda t r a n s p a r e n ţ e i frecvente a scopului
li >I c a r e nu le î m p i e d i c ă să fie p l ă c u t e p r i n ele însele. Ea c u p r i n d e ,
d e altfel, t o a t e î n t r e v e d e r i l e d e l u x î n t r e b a r b a r i c h i a r ş i î n t r e săl­
batici. D a c ă n u m-aş o c u p a d e c â t d e conversaţia politicoasă ş i culti­
vată c a d e o a r t ă specială, n-ar t r e b u i s ă c o b o r î n t i m p , cel p u ţ i n
din a n t i c h i t a t e a clasică î n c o a c e , ş i a ş p u t e a s ă m ă limitez î n c e p â n d
din s e c o l u l al XV-lea în Italia, al XVI-lea s a u al XVII-lea în F r a n ţ a ,
apoi î n Anglia, a l XVIII-lea î n G e r m a n i a . Dar, c u m u l t t i m p î n a i n -
lea d e s c h i d e r i i acestei flori estetice a civilizaţiilor, p r i m i i săi m u -
f r u r i a u î n c e p u t s ă s e a r a t e p e a r b o r e l e limbii; şi, c h i a r d a c ă s u n t
mai p u ţ i n prolifice î n r e z u l t a t e vizibile d e c â t discuţiile u n e i elite,
întâlnirile c u s c o p u r i p r a c t i c e ale p r i m i t i v i l o r n u a u o i m p o r t a n ţ ă
si ( d a l ă m a i m i c ă .
Cu excepţia duelului, n u m a i a t u n c i c â n d discutăm cu cineva
i i a c o r d ă m t o a t ă a t e n ţ i a d e c a r e s u n t e m capabili. Acesta e s t e efec-
lul cel m a i c o n s t a n t , cel m a i i m p o r t a n t ş i cel m a i p u ţ i n r e m a r c a t
al c o n v e r s a ţ i e i . Ea m a r c h e a z ă a p o g e u l atenţiei spontane^ pe c a r e
1 . S e c u n o s c s t u d i i l e c l a r e ş i p r o f u n d e a l e dlui R i b o t d e s p r e „atenţia s p o n ­
tană", a cărei i m p o r t a n ţ ă a demonstrat-o.
 78 / Opinia şi mulţimea
o a m e n i i şi-o a c o r d a u r e c i p r o c ş i p r i n c a r e i n t e r a c ţ i o n a u c u infmil
m a i m u l t ă p r o f u n z i m e d e c â t î n o r i c e r e l a ţ i e socială. F ă c â n d u - i s ă
s e a p r o p i e u n i i d e alţii, î i d e t e r m i n ă s ă c o m u n i c e p r i n t r - o a c ţ i u n e
p e c â t d e irezistibilă, p e a t â t d e i n c o n ş t i e n t ă . Este, d r e p t u r m a r e ,
a g e n t u l cel m a i p u t e r n i c al imitaţiei, al propagării sentimentelor,
a l ideilor, a l m o d u r i l o r d e a c ţ i u n e . U n d i s c u r s a n t r e n a n t n
a p l a u d a t e s t e a d e s e a m a i p u ţ i n sugestiv, p e n t r u c ă m ă r t u r i s e ş l c
intenţia celui care îl p r o n u n ţ ă . Interlocutorii acţionează unit
a s u p r a c e l o r l a l ţ i 1 , d e f o a r t e a p r o a p e , p r i n t i m b r u l vocii, prirf
privire, fizionomie, p a s e l e m a g n e t i c e ale g e s t u r i l o r ş i n u d o a r prin
l i m b a j . S e s p u n e p e d r e p t c u v â n t d e s p r e u n b u n v o r b i t o r c ă este
u n vrăjitor, î n s e n s u l m a g i c a l c u v â n t u l u i . Conversaţiile telefonice,
î n c a r e c e a m a i m a r e p a r t e a a c e s t o r e l e m e n t e d e i n t e r e s lipseşte,
au caracteristica de a fi plictisitoare, c â n d nu s u n t p u r utilitare.
S ă s c h i ţ ă m p e s c u r t p s i h o l o g i a sau, m a i d e g r a b ă , c a s ă s p u n e m
aşa, sociologia conversaţiei. C a r e s u n t varietăţile sale? C a r e au fost
fazele sale succesive, istoria sa, evoluţia sa? C a r e s u n t c a u z e l e şi care
s u n t efectele sale? C a r e s u n t relaţiile sale cu p a c e a socială, cu
d r a g o s t e a , cu t r a n s f o r m ă r i l e limbii, ale m o r a v u r i l o r , ale literaturii?
F i e c ă r u i a d i n t r e aceste a s p e c t e ale u n u i subiect a t â t de vast i-ar 11
n e c e s a r u n v o l u m . D a r n u p u t e m avea p r e t e n ţ i a d e a l e epuiza.
Conversaţiile diferă m u l t î n f u n c ţ i e d e n a t u r a c e l o r c a r e vor
besc, d e g r a d u l l o r d e c u l t u r ă , d e situaţia l o r socială, d e o r i g i n e a
l o r r u r a l ă sau u r b a n ă , d e o b i ş n u i n ţ e l e l o r p r o f e s i o n a l e , d e religia
lor. Ele d i f e r ă ca s u b i e c t e de discuţie, ca t o n , ca c e r e m o n i a l , ca
r a p i d i t a t e de e l o c u ţ i e , ca d u r a t ă . S-a m ă s u r a t viteza m e d i e a
1. D e s p o ţ i i o ştiu f o a r t e b i n e . P r i n u r m a r e , ei s u p r a v e g h e a z ă cu o grijă neîn­
crezătoare întâlnirile supuşilor lor şi îi î m p i e d i c ă pe cât posibil să discute între
e i . S t ă p â n e l o r a u t o r i t a r e a l e c a s e l o r n u l e p l a c e să-şi v a d ă s e r v i t o r i i v o r b i n d
c u s e r v i t o r i s t r ă i n i , p e n t r u c ă ş t i u c ă a s t f e l „li s e u r c ă l a c a p " . D i n t i m p u l l u i
C a t o cel B ă t r â n , d o a m n e l e r o m a n e s e î n t â l n e a u p e n t r u a s p o r o v ă i , iar c e n z o ­
rul t e m u t nu vedea cu ochi b u n i aceste mici cercuri feminine, acest dezmăţ
d e s a l o a n e feministe. în sfaturile c ă t r e i n t e n d e n t u l său, îi s p u n e
l e g ă t u r ă c u n e v a s t a l u i : „Să-ţi ş t i e d e f r i c ă , s ă n u i u b e a s c ă p r e a t a r e l u x u l , să-şi
vadă cât m a i p u ţ i n posibil vecinele şi alte femei".
Opinia şi conversaţia / 79
mersului p i e t o n i l o r î n diversele c a p i t a l e ale l u m i i , i a r statisticile
care s-au publicat a u a r ă t a t i n e g a l i t a t e a d e s t u l d e m a r e d i n t r e aces­
te viteze, p r e c u m şi c o n s t a n ţ a fiecăreia d i n t r e ele. S u n t c o n v i n s că,
dacă le-am c o n s i d e r a î n acelaşi m o d , a m p u t e a l a fel d e b i n e s ă
m ă s u r ă m r a p i d i t a t e a de e l o c u ţ i e p r o p r i e fiecărui o r a ş şi am găsi <>
foarte i n e g a l ă d e la u n o r a ş la altul, ca şi d e la u n sex la altul, Se­
pare că, p e m ă s u r ă c e n e civilizăm m a i m u l t , m e r g e m ş i v o r b i m
din ce în ce m a i r e p e d e . în Călătorie în Japonia (Voyage au Japon),
dl Beîlessort n o t e a z ă „kntoarea conversaţiilor japoneze, mişcările
, .ipului, c o r p u r i l e i m o b i l e î n g e n u n c h i a t e î n j u r a i sobei". Toţi călă­
torii au r e m a r c a t , de a s e m e n e a , v o r b i r e a l e n t ă a a r a b i l o r şi a a l t o r
I II >poare primitive. în viitor p o p o a r e l e v o r vorbi l e n t sau r a p i d ? Voi
vorbi r a p i d , p r o b a b i l , d a r a r m e r i t a o s t e n e a l a , c r e d . c a s u b i e c t u l
nostru să fie t r a t a t cu o p r e c i z i e n u m e r i c ă , s t u d i u l pe m a r g i n e a
lui d u c â n d l a u n fel d e psiho-fizică socială. P e n t r u m o m e n t , însă,
e l e m e n t e l e lipsesc.
Conversaţia a r e c u t o t u l alt t o n , c h i a r u n alt r i t m , î n t r e i n f e r i o r
•j s u p e r i o r sau î n t r e egali - î n t r e r u d e s a u î n t r e străini -, î n t r e per­
s o a n e de acelaşi sex sau î n t r e b ă r b a ţ i şi f e m e i . C o n v e r s a ţ i i l e
dintr-un oraş m i c î n t r e c o n c e t ă ţ e n i i c a r e s u n t legaţi u n i i d e alţii
pi'in amiciţii e r e d i t a r e s u n t şi t r e b u i e să fie m u l t diferite de c o n ­
versaţiile d i n t r - u n o r a ş m a r e , î n t r e o a m e n i instruiţi c a r e s e c u n o s c
foarte p u ţ i n . Şi u n i i şi ceilalţi v o r b e s c d e s p r e c e e a ce este m a i cu-
i ioscut şi m a i c o m u n î n t r e ei, în m a t e r i e de idei. N u m a i că l u c r u r i l e
cunoscute celor d i n u r m ă le sunt c o m u n e , din m o m e n t ce nu se
i u n o s c p e r s o n a l , u n e i m u l ţ i m i d e alte p e r s o a n e : d e aici t e n d i n ţ a
lor de a vorbi d e s p r e s u b i e c t e g e n e r a l e , de a d i s c u t a idei de i n t e r e s
general, î n t i m p c e p r i m i i n u a u i d e i c a r e s ă l e fie m a i c o m u n e ş i
iu acelaşi timp m a i c u n o s c u t e d e c â t p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e vieţii şi ale
c a r a c t e r u l u i a l t o r p e r s o a n e p e c a r e l e c u n o s c : d e aici î n c l i n a ţ i a l o r
spre b â r f ă ş i s p r e d e n i g r a r e . D a c ă î n c e r c u r i l e cultivate ale capi-
lalelor s e bârfeşte m a i p u ţ i n , asta n u e s t e p e n t r u c ă r ă u t a t e a sau
acestuia, î n l
maliţiozitatea s u n t m a i mici; d a r o a m e n i i găsesc aici m a i g r e u
materia primă, cu condiţia să nu se exercite, ceea ce se întâmplă
 80 / Opinia şi mulţimea
a d e s e a , a s u p r a p e r s o n a j e l o r p o l i t i c e c u n o s c u t e sau a s u p r a cele­
brităţilor t e a t r a l e . Aceste sporovăielipublice nu s u n t s u p e r i o a r e sporo-
văielilorprivate c ă r o r a le ţin locul d e c â t p r i n a c e e a că ele interesează,
din nefericire, u n n u m ă r m a i m a r e d e o a m e n i .
L ă s â n d la o p a r t e m u l t e distincţii s e c u n d a r e , să d i s t i n g e m îna­
i n t e d e t o a t e conversaţia-luptă d e c o n v e r s a ţ i a - s c h i m b , d i s c u ţ i a d e
i n f o r m a r e a r e c i p r o c ă . Este n e î n d o i e l n i c , c u m v o m v e d e a , c ă c e a
de a d o u a se dezvoltă în d e t r i m e n t u l p r i m e i . La fel se î n t â m p l ă în
c u r s u l vieţii i n d i v i d u l u i c a r e , fiind n e v o i t să d i s c u t e şi să se b a t ă în
t i m p u l a d o l e s c e n ţ e i şi al tinereţii sale, evită c o n t r a d i c ţ i a şi c a u t ă
a c o r d u l i d e i l o r c u c â t î n a i n t e a z ă î n vârstă.
Să r e m a r c ă m , de asemenea, conversaţia obligatorie - ceremo­
n i a l c u r e g u l i ş i r i t u a l - d e c o n v e r s a ţ i a facultativă. C e a d i n u r m ă
n u a r e loc, î n g e n e r a l , d e c â t î n t r e egali. I a r e g a l i t a t e a o a m e n i l o r
îi favorizează p r o g r e s u l , î n m ă s u r a î n c a r e c o n t r i b u i e la m i c ş o r a r e a
d o m e n i u l u i celuilalt. N u e n i m i c m a i grotesc, d a c ă n u arc
explicaţii i s t o r i c e , d e c â t o b l i g a ţ i a i m p u s ă f u n c ţ i o n a r i l o r p r i n
d e c r e t e , o a m e n i l o r p r i n c o n v e n ţ i i , d e a-şi face vizite p e r i o d i c e î n
t i m p u l c ă r o r a , aşezaţi î m p r e u n ă , s u n t o b l i g a ţ i t i m p d e o j u m ă t a t e
de o r ă sau o o r ă să-şi t o r t u r e z e s p i r i t u l p e n t r u a v o r b i f ă r ă a-şi
s p u n e n i m i c s a u p e n t r u a-şi s p u n e c e e a c e n u g â n d e s c ş i a nu-şi
s p u n e ceea ce gândesc. Acceptarea universală a u n e i asemenea
c o n s t r â n g e r i nu p o a t e fi înţeleasă d e c â t dacă m e r g e m la originile
sale. P r i m e l e vizite f ă c u t e o a m e n i l o r i m p o r t a n ţ i , şefilor, d e c ă t r e
i n f e r i o r i i lor, s u z e r a n i l o r d e c ă t r e vasalii lor, a v e a u c a o b i e c t p r i n ­
cipal a d u c e r e a d e d a r u r i , l a î n c e p u t s p o n t a n e ş i n e r e g u l a t e , m a i
t â r z i u c u t u m i a r e ş i p e r i o d i c e , d u p ă c u m a arătat-o d i n p l i n H e r -
b e r t S p e n c e r ; şi, în acelaşi timp, e r a n o r m a l ca a c e s t e a să fie ocazia
u n e i î n t â l n i r i m a i m u l t sau m a i p u ţ i n s c u r t e , c o n s t â n d î n c o m ­
plimente hiperbolice de o parte, în mulţumiri protectoare de
1
cealaltă. I n acest caz conversaţia n u este d e c â t a c c e s o r i u l c a d o u l u i
1. Tradiţiile vizitelor şi ale c a d o u r i l o r s u n t legate î n t r e ele; p a r e p r o b a b i l că
vizita n u a fost d e c â t c o n s e c i n ţ a n e c e s a r ă a c a d o u l u i . Vizita r e p r e z i n t ă , î n m a r e ,
s u p r a v i e ţ u i r e a . C a d o u l e r a , l a o r i g i n e , r a ţ i u n e a s a d e a f i ş i e a i-a s u p r a v i e ţ u i t .
Opinia şi conversaţia / 81
l i este î n c ă î n ţ e l e a s ă astfel d e m u l ţ i ţ ă r a n i d i n r e g i u n i l e m a i îna­
poiate î n r a p o r t u r i l e l o r c u p e r s o a n e l e u n e i clase s u p e r i o a r e . P u ţ i n
Câte p u ţ i n , aceste d o u ă e l e m e n t e ale vizitelor a r h a i c e s-au d i s o r i a l ,
Cadoul d e v e n i n d i m p o z i t , i a r î n t â l n i r e a d e z v o l t â n d u - s e s e p a r a i ,
d a i n u fără a p ă s t r a , c h i a r î n t r e egali, ceva d i n c a r a c t e r u l său c e r c
inonial d e a l t ă d a t ă . D e aici a c e s t e f o r m u l e ş i f o r m a l i t ă ţ i sac i a
m e n t a l e p r i n c a r e î n c e p e şi se î n c h e i e o r i c e c o n v e r s a ţ i e . In ciuda
variantelor lor, t o a t e e x p r i m ă o grijă f o a r t e vie a e x i s t e n ţ e i p r e ­
ţioase a c e l u i c ă r u i a i se v o r b e ş t e sau o d o r i n ţ ă i n t e n s ă de a-1 reve­
dea. Aceste f o r m u l e ş i formalităţi, c a r e s e t o t s c u r t e a z ă , d a r c a r e
i a m â n c a d r u l p e r m a n e n t al conversaţiei, îi i m p r i m ă acesteia speci-
licul u n e i a d e v ă r a t e instituţii sociale.
O altă o r i g i n e a conversaţiilor o b l i g a t o r i i t r e b u i e să fi fost plic-
lisul p r o f u n d p e c a r e s i n g u r ă t a t e a î l i n d u c e a o m u l u i p r i m i t i v şi,
in g e n e r a l , analfabeţilor, c â n d a v e a u timp liber. I n f e r i o r u l îşi face
isll'el o d a t o r i e d i n a m e r g e , c h i a r fără c a d o u , să ţ i n ă c o m p a n i e
s u p e r i o r u l u i şi să d i s c u t e cu el p e n t r u a-i a l u n g a plictisul. P r i n
această o r i g i n e , ca şi p r i n cealaltă, c a d r u l ritualic al î n t â l n i r i l o r
impuse se e x p l i c ă fără p r o b l e m e .
în c e e a ce priveşte conversaţiile facultative, sursa l o r se află în
i n a c t e r u l social al o m u l u i c a r e , d i n t o a t e timpurile, a e r u p t în dis­
cuţii l i b e r e î n c o n t a c t u l c u s e m e n i i ş i c u p r i e t e n i i .
I ' e n t r u c ă a m a j u n s s ă a t i n g e m s u b i e c t u l evoluţiei conversaţiei,
1 1 1 1 a r t r e b u i s ă c ă u t ă m m u l t m a i î n u r m ă p r i m i i săi g e r m e n i ? F ă r ă
Bici o î n d o i a l ă , d e ş i n u r e s i m t t e n t a ţ i a d e a m ă î n t o a r c e p â n ă l a
s< >< ietăţile a n i m a l e , la sporovăială vrăbiilor în c o p a c i şi la c r o n c ă n i -
I urile t u m u l t o a s e ale c o r b i l o r î n aer. D a r p u t e m avansa fără s ă n e
I I i d o i m că, î n c ă d e l a cele m a i v e c h i î n c e p u t u r i ale l i m b a j u l u i arti-
c ulat şi gesticulat, p l ă c e r e a de a v o r b i p e n t r u a vorbi, cu alte
1
1 c i l uşi, d i n e a a r ă m a s c e v a , p e n t r u c ă , î n m u l t e v i z i t e l a ţ a r ă , a t u n c i c â n d m e r g e m
li gazde care au copii, î n c ă se obişnuieşte în m u l t e ţări să se a d u c ă b o m b o a n e ,
1111 I c i u r i . A l t ă d a t ă c o m p l i m e n t e l e n u t r e b u i a u d e c â t s ă î n s o ţ e a s c ă c a d o u l , l a fel
(•ii ş i vizita. Şi, d u p ă c ă d e r e a î n d e s u e t u d i n e a c a d o u r i l o r , c o m p l i m e n t e l e a u
iiubzistat, d a r î n c e t - î n c e t reciprocizate ş i d e v e n i t e conversaţie.
 82 / Opinia şi mulţimea
c u v i n t e , p â n ă la u r m ă , de a discuta, s-a f ă c u t simţită. C r e a r e a cu­
v â n t u l u i n u p o a t e fi î n ţ e l e a s ă d a c ă n u a d m i t e m c ă l i m b a a
p r i m u l l u x estetic a l o m u l u i , p r i m a m a r e c r e a ţ i e a g e n i u l u i său
inventiv, că a fost i u b i t ă şi a d o r a t ă p e n t r u ea însăşi, ca un obiect
de a r t ă sau ca o j u c ă r i e m a i m u l t d e c â t ca o u n e a l t ă . C u v â n t u l nu
s-a n ă s c u t o a r e d i n c â n t e c , d i n c â n t e c u l d a n s a t , î n acelaşi m o d î n
c a r e scrisul, m u l t m a i târziu, s-a n ă s c u t d i n d e s e n ? Se p a r e că,
î n a i n t e d e a-şi vorbi c â n d s e î n t â l n e a u î n t i m p u l liber, o a m e n i i
primitivi a u î n c e p u t p r i n a c â n t a î m p r e u n ă sau a-şi c â n t a u n u l
altuia. A m p u t e a v e d e a u n f r a g m e n t c a r e a s u p r a v i e ţ u i t d i n aceste
conversaţii muzicale î n c â n t e c e l e a l t e r n a t e d e eglogă ale ciobanilor,
şi la fel de b i n e în t r a d i ţ i a î n c ă vie a eschimoşilor, la c a r e , a t u n c i
c â n d vrei s ă r i d i c u l i z e z i p e cineva, î i c â n ţ i . C â n t e c e l e l o r satirice,
a l t e r n a t e şi ele, d u e l u r i inofensive şi p r e l u n g i t e , j o a c ă acelaşi rol
p e c a r e î l j o a c ă p r i n t r e n o i discuţiile a n i m a t e .
O altă i p o t e z ă î m i p a r e l a fel d e verosimilă. R e i a u c o m p a r a ţ i a
d e mai d e v r e m e . C u m u l t t i m p î n a i n t e d e a p u t e a servi u z a n ţ e l o r
familiare, c o r e s p o n d e n ţ e l o r î n t r e p r i e t e n i sau r u d e , conversaţiilor
e p i s t o l a r e , scrisul n u a fost p r o p r i u d e c â t i n s c r i p ţ i i l o r l a p i d a r e , d e
o r i g i n e religioasă sau m o n a r h i c ă , c o n s e m n ă r i l o r î n scris s o l e m n e
sau p o r u n c i l o r sacre. Arta scrisului, d e l a a c e a s t ă î n ă l ţ i m e , printr-o
serie d e c o m p l i c a ţ i i ş i d e vulgarizări s e c u l a r e , a c o b o r â t p â n ă î n
p u n c t u l în c a r e t r i m i t e r e a scrisorilor a d e v e n i t i n d i s p e n s a b i l ă . La
fel s-a î n t â m p l a t şi în cazul c u v â n t u l u i . Cu m u l t timp î n a i n t e de a
f i utilizat î n conversaţie, e l n u a p u t u t f i d e c â t u n mijloc d e a expri­
m a o r d i n e l e sau a v e r t i s m e n t e l e şefilor sau s e n t i n ţ e l e p o e ţ i l o r m o ­
ralişti, î n concluzie, e l e r a l a î n c e p u t , î n m o d necesar, u n m o n o l o g .
D i a l o g u l n u a v e n i t d e c â t m a i târziu, c o n f o r m legii d u p ă c a r e uni­
lateralul p r e c e d e î n t o t d e a u n a reciprocul.
A p l i c a r e a acestei legi î n s u b i e c t u l c a r e n e p r e o c u p ă n a ş t e mai
m u l t e semnificaţii, d e o p o t r i v ă l e g i t i m e . M a i î n t â i , e s t e verosimil
că, î n p r i m i i zori a i c u v â n t u l u i , î n p r i m a familie s a u h o a r d ă c a r e
a a u z i t p r i m e l e gângăveli, u n individ m a i b i n e d o t a t d e c â t ceilalţi
a a v u t m o n o p o l u l limbajului; ceilalţi ascultau, p u t e a u deja să-1
Opinia şi conversaţia / 83
înţeleagă, c u efort, n e p u t â n d î n c ă să-1 i m i t e . Acest d a r special
fosl iiebuie s ă f i c o n t r i b u i t l a r i d i c a r e a u n u i o m d e a s u p r a celorlalţi.
|)c u n d e p u t e m d e d u c e c ă m o n o l o g u l t a t ă l u i c a r e l e v o r b e ş t e
I l.ivilor sau c o p i i l o r săi, al şefului c o m a n d a n t c ă t r e soldaţii sai a
Inşi a n t e r i o r d i a l o g u l u i d i n t r e sclavi, d i n t r e c o p i i sau d i n t r e sclavi
Iulie ei sau cu s t ă p â n u l lor. î n t r - u n alt sens, o p u s p r i m u l u i , inie
i Ionii s-a a d r e s a t m a i târziu s u p e r i o r u l u i p e n t r u a-1 c o m p l i m e n t a ,
i um am m a i spus-o deja, fără ca a c e s t a să se d e r a n j e z e să-i r ă s p u n -
il.i. I'ără a a c c e p t a explicaţia pe c a r e S p e n c e r o dă originii c o m ­
plimentelor, c a r e a r f i d a t o r a t e exclusiv, d u p ă el, d e s p o t i s m u l u i
inililar, t r e b u i e s ă r e c u n o a ş t e m c ă a c e s t e a a u c o n s t i t u i t r e l a ţ i a
unilaterală c a r e , r e c i p r o c i z â n d u - s e , p e m ă s u r ă c e i n e g a l i t a t e a s e
itlcnua, a d e v e n i t conversaţie, c e a p e c a r e a m n u m i t - o o b l i g a t o r i e .
U i igăciunea a d r e s a t ă zeilor, ca şi c o m p l i m e n t u l a d r e s a t şefilor, este
un m o n o l o g ritual, căci m o n o l o g u l îi e s t e specific o m u l u i şi, s u b
I n i m a p s a l m u l u i sau a o d e i , a l i r i s m u l u i d i n t o a t e timpurile, el
m a r c h e a z ă p r i m a fază a p o e z i e i religioase sau p r o f a n e . T r e b u i e să
l e m a r c ă m f a p t u l că, dezvoltându-se, r u g ă c i u n e a t i n d e s ă d e v i n ă
dialogică, aşa c u m se p o a t e v e d e a în slujba catolică; şi se ştie că
t e r m e n e l e iniţial a l t r a g e d i e i greceşti a u fost c â n t u r i l e a d r e s a t e lui
llachus. Evoluţia acesteia n e p r e z i n t ă , p r i n s u p r a v i e ţ u i r e a c o r u l u i ,
al cărui r o l este pe cale de a se d i m i n u a , t r a n z i ţ i a g r a d u a l ă de la
monolog spre dialog. Tragedia greacă e r a la î n c e p u t şi a rămas
p â n ă la sfârşit o c e r e m o n i e religioasă c a r e , ca t o a t e c e r e m o n i i l e
religioase a j u n s e l a u l t i m u l nivel d e d e z v o l t a r e î n religiile s u p e -
1
i ioare, c u p r i n d e în acelaşi t i m p m o n o l o g u r i şi d i a l o g u r i rituale ,
rugăciuni şi conversaţii. D a r n e v o i a de a c o n v e r s a d e v i n e m a i
p u t e r n i c ă d e c â t n e v o i a de a se r u g a .
î n t o a t e t i m p u r i l e , o a m e n i i v o r b e s c d e s p r e c e e a c e p r e o ţ i i sau
profesorii lor, p ă r i n ţ i i sau s t ă p â n i i lor, o r a t o r i i sau ziariştii i-au în­
văţat. Aşadar, d i a l o g u r i l e î n t r e egali s u n t a l i m e n t a t e d e m o n o l o -
gurile r o s t i t e d e s u p e r i o r i . S ă m a i a d ă u g ă m faptul c ă s e î n t â m p l ă
1 . î n c e r e m o n i i l e j u r i d i c e ale R o m e i p r i m i t i v e ( a c ţ i u n i ale legii) exislă, d e
asemenea, conversaţii rituale. Precedaseră ele monologurile?
84 / Opinia şi mulţimea Opinia şi conversaţia / 85

f o a r t e r a r c a î n t r e d o i i n t e r l o c u t o r i r o l u r i l e s ă fie p e r f e c t egale. ( a r e s e a d u n a u a t â t d e d e s p e n t r u a v â n a , a p e s c u i sau a m â n c a

Cel m a i a d e s e a u n u l v o r b e ş t e m a i m u l t d e c â t celălalt. D i a l o g u r i l e î m p r e u n ă f r u c t u l e f o r t u r i l o r l o r colective n-a p u t u t f i d e c â t favo-
lui P l a t o n s u n t u n e x e m p l u î n acest sens. T r e c e r e a d e l a m o n o l o g i abilă d i s p u t e l o r o r a t o r i c e ale c e l o r m a i b u n i v o r b i t o r i . D e a c e e a
la dialog se v e r i f i c ă m evoluţia e l o c i n ţ e i p a r l a m e n t a r e . Discursurile eschimoşii, v â n ă t o r i ş i p e s c a r i î n acelaşi t i m p , d i s c u t ă m u l t . Acest
s o l e m n e , emfatice, n e î n t r e r u p t e , e r a u o b i ş n u i t e î n v e c h i l e parla­ p o p o r t â n ă r c u n o a ş t e deja vizitele. „Bărbaţii s e a d u n ă s e p a r a t
m e n t e ; e l e s u n t f o a r t e r a r e î n p a r l a m e n t e l e n o i . C u cât î n a i n t ă m
p e n t r u a d i s c u t a î n t r e ei, f e m e i l e s e a d u n ă î n altă p a r t e şi, d u p ă
m a i m u l t , cu a t â t ş e d i n ţ e l e C a m e r e i D e p u t a ţ i l o r s e a m ă n ă a discuţii,
(<• şi-au p l â n s r u d e l e m o a r t e , îşi găsesc s u b i e c t e l e l o r de c o n ­
d a c ă n u d e salon, m ă c a r d e c l u b sau d e c a f e n e a . î n t r e u n discurs
versaţie î n b â r f e . Discuţiile d i n t i m p u l m e s e l o r p o t d u r a o r e î n t r e g i
al C a m e r e i franceze, f r a g m e n t a t de î n t r e r u p e r i frecvente, şi anu­
şi se î n v â r t în j u r u l o c u p a ţ i e i p r i n c i p a l e a e s c h i m o ş i l o r , v â n a t u l .
m i t e c o n v e r s a ţ i i v i o l e n t e , d i s t a n ţ a este m i n i m ă .
In poveştile lor, d e s c r i u în cele m a i m i c i d e t a l i i t o a t e m i ş c ă r i l e
V o r b i m p e n t r u a-i î n v ă ţ a p e alţii, p e n t r u a n e r u g a s a u a c o m a n ­
vânătorului şi ale animalului. Povestind un episod d i n vânătoarea
d a sau, î n sfârşit, p e n t r u a î n t r e b a . O î n t r e b a r e u r m a t ă d e u n răs­
d e foci, r e p r o d u c c u m â n a s t â n g ă s a l t u r i l e a n i m a l u l u i ş i c u m â n a
p u n s e s t e deja u n e m b r i o n d e d i a l o g . Dar, d a c ă î n t o t d e a u n a u n u l
dreaptă, m i ş c ă r i l e c a i a c u l u i şi ale a r m e i . " 1
î n t r e a b ă ş i celălalt r ă s p u n d e , i n t e r o g a t o r i u l u n i l a t e r a l d e s p r e care
Viaţa p a s t o r a l ă lasă t o t a t â t d e m u l t t i m p l i b e r c a ş i v â n ă t o a r e a ,
este v o r b a n u r e p r e z i n t ă o conversaţie, a d i c ă u n i n t e r o g a t o r i u reci­
dai este m a i f i x a t ă î n r e g u l i ş i m a i m o n o t o n ă , d i s p e r s â n d o a m e n i i
p r o c , o î n l ă n ţ u i r e şi o î n t r e p ă t r u n d e r e de î n t r e b ă r i şi r ă s p u n s u r i ,
d e i n f o r m a ţ i i s c h i m b a t e , d e o b i e c ţ i i r e c i p r o c e . A r t a conversaţiei pentru m a i m u l t timp. Ciobanii, chiar nomazi, arabi sau tătari,

nu s-a p u t u t n a ş t e d e c â t d u p ă o l u n g ă a s c u ţ i r e a s p i r i t u l u i , p r i n iiint t ă c u ţ i . Şi d a c ă b u c o l i c e l e lui Vergiliu sau ale lui T e o c r i t p a r

s e c o l e d e e x e r c i ţ i i p r e l i m i n a r e c a r e t r e b u i e s ă f i î n c e p u t d i n tim­ a indica c o n t r a r i u l , s ă n u u i t ă m c ă cei d o i p o e ţ i a u d e s c r i s m o r a ­

purile cele m a i vechi. vurile c i o b a n i l o r civilizaţi p r i n î n v e c i n a r e a c u m a r i l e o r a ş e . Dar,

D a r n u î n v r e m u r i l e c e l e m a i s t r ă v e c h i ale p r e i s t o r i e i t r e b u i e p e d e altă p a r t e , viaţa p a s t o r a l ă e s t e l e g a t ă d e r e g i m u l p a t r i a r h a l ,

să se fi d i s c u t a t cel m a i p u ţ i n s a u să se fi e x e r s a t d i s c u ţ i a c e l mai iu ( a r e se p r a c t i c ă v i r t u t e a ospitalităţii, c a r e ar p u t e a fi - la fel de

p u ţ i n . C u m c o n v e r s a ţ i a p r e s u p u n e , î n a i n t e d e t o a t e , t i m p liber, I ii i ie ca şi i e r a r h i a socială, n ă s c u t ă t o t în a c e a s t ă fază socială - ori­
o a n u m i t ă v a r i e t a t e de viaţă şi ocazii de a fi î m p r e u n ă , existenţa ginea c o n v e r s a ţ i e i o b l i g a t o r i i .
1
a c c i d e n t a t ă şi a d e s e a l e n e ş ă a v â n ă t o r i l o r sau a p e s c a r i l o r primitivi I Jna d i n t r e c a u z e l e c a r e t r e b u i e s ă f i î n c e t i n i t m u l t , î n a i n t e a
•iiabilirii u n e i i e r a r h i i viguroase, i m p u n e r e a conversaţiei este a c e e a
1 . I n e p o c a p a l e o l i t i c ă aşa-zis a Madeleinei, î n c a r e î n f l o r e a o a r t ă n a i v ă , una]
i a o a m e n i i i n c u l ţ i , î n t r e ei, a j u n g să v o r b e a s c ă t o ţ i în acelaşi timp
totul arată o p o p u l a ţ i e paşnică şi fericită (a se v e d e a p e n t r u acest subiect dl de
Mortillet, Formarea naţionalităţii franceze [La formation de la nationalitefrancaise]), i s ă s e î n t r e r u p ă fără î n c e t a r e 2 . N u există u n d e f e c t m a i g r e u d e
fără îndoială că trebuie să se fi discutat m u l t în frumoasele c a z a r m e locuite pe
atunci. In Scrisori edificatoare (Lettres edifiantes) se vorbeşte adesea despre 1. T e n i c h e f f , L'Activite de l'homme, 1898.
a p l e c a r e a v â n ă t o r i l o r sălbatici d i n A m e r i c a şi m a i ales a f e m e i l o r lor p e n t r u 2. In călătoria sa în Tripolitania (1840), P e s a n t este frapat de z g o m o t u l
conversaţie. O t â n ă r ă sălbatică convertită este l ă u d a t ă de un m i s i o n a r p e n t r u BUrzitor a l a u d i t o r i i l o r u n u i bei: „ M a m e l u c i i ş i n e g r i i , s p u n e el, s e b ă g a u î n
c ă a e v i t a t să-şi p i a r d ă t i m p u l î n „ n u m e r o a s e l e v i z i t e " p e c a r e ş i l e f a c f e m e i l e discuţie şi t e r m i n a u p r i n a vorbi toţi în acelaşi timp, c e e a ce d ă d e a n a ş t e r e
ţării respective ( C a n a d a ) . I n altă p a r t e s e s p u n e c ă t o a t ă l u m e a o l ă u d a p e aceasta unui v a c a r m c a r e m-a z ă p ă c i t p r i m a d a t ă c â n d a m asistat l a a c e s t e d e z b a t e r i .
fată, î n c i u d a î n c l i n a ţ i e i s ă l b a t i c i l o r s p r e „ a v o r b i d e r ă u " . L o c u i t o r i i d i n Illinois, Ani î n t r e b a t d e c e b e i u l s e l o v e a d e a t â t e a o b s t a c o l e î n d e c i z i i l e s a l e ş i c a r e
n e s p u n e o a l t ă s c r i s o a r e , n u s u n t o a m e n i l i p s i ţ i d e s p i r i t , e i î n t o r c o gluna HU motivele acestor discuţii zgomotoase. Neputând să-mi r ă s p u n d ă într-o m a n i e r ă
într-un m o d destul de ingenios". i Itegorică, ei mi-au spus că era modul lor de a raţiona între ei". Există excepţii.
 86 / Opinia şi mulţimea
c o r e c t a t la c o p i i . A-ţi lăsa i n t e r l o c u t o r u l să v o r b e a s c ă e s t e o m a r c ă
d e p o l i t e ţ e l a c a r e n u r e c u r g e m l a î n c e p u t d e c â t î n favoarea u n u i
superior, î n afara c a z u r i l o r î n c a r e n u p r a c t i c ă m acest l u c r u î n legă­
t u r ă c u t o a t ă l u m e a , c â n d deja o b i ş n u i n ţ a s-a i m p u s . A c e a s t ă obiş­
n u i n ţ ă n-ar p u t e a , d e c i , s ă s e g e n e r a l i z e z e într-o ţ a r ă d e c â t graţie
u n e i l u n g i discipline a n t e r i o a r e . I a t ă de ce t r e b u i e , c r e d , să se prac­
tice conversaţii o b l i g a t o r i i şi nu c o n v e r s a ţ i i facultative, aşa c u m o
i m p u n progresele artei de a discuta pe care le cunoaştem.
D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , viaţa a g r i c o l ă , s i n g u r a c a r e a per­
m i s c o n s t i t u i r e a d e c e t ă ţ i ş i d e s t a t e g u v e r n a b i l e , p o a t e f i consi­
d e r a t ă c a u z a p r o g r e s e l o r c o n v e r s a ţ i e i , deşi, p r i n d i s p e r s a r e a m a i
m a r e a indivizilor, m o n o t o n i a m u n c i l o r l o r ş i r e s t r â n g e r e a tim­
p u l u i liber, e a i-a t r a n s f o r m a t a d e s e a p e a c e ş t i a î n t a c i t u r n i . Viaţa
industrială, a d u n â n d u - i în atelier şi în oraşe, le-a s t i m u l a t înclinaţia
spre conversaţie.
Am v o r b i t m u l t de o a n u m i t ă l e g e a recapitulării, d u p ă c a r e fa­
zele p e c a r e l e traversează p e r s o n a l i t a t e a u n u i c o p i l î n f o r m a r e a
s a g r a d u a l ă a r f i , într-o a n u m i t ă ş i vagă m ă s u r ă , r e p e t i ţ i a pres­
c u r t a t ă a evoluţiei s o c i e t ă ţ i l o r p r i m i t i v e . D a c ă există ceva adevărat
în această perspectivă, s t u d i e r e a conversaţiei la copii ar p u t e a servi
d r e p t e x e m p l u p e n t r u c e e a c e a fost c o n v e r s a ţ i a î n p r i m e l e vârste
ale u m a n i t ă ţ i i . Or, c u m u l t t i m p î n a i n t e d e a d i a l o g a , c o p i i i î n c e p
p r i n a întreba. A c e s t i n t e r o g a t o r i u la c a r e îi s u p u n pe p ă r i n ţ i i l o r
ş i p e alte p e r s o a n e a d u l t e este p e n t r u e i p r i m a f o r m ă , u n i l a t e r a l ă ,
a d i s c u ţ i e i . Mai târziu, ei d e v i n n a r a t o r i şi a s c u l t ă t o r i de poveşti,
sau, alternativ, n a r a t o r i ş i a s c u l t ă t o r i . î n sfârşit, m a i t â r z i u î n c e p
s ă facă r e m a r c e , e x p r i m ă o b s e r v a ţ i i g e n e r a l e c a r e s u n t e m b r i o n i
de discurs; şi, c â n d d i s c u r s u l se r e c i p r o c i z e a z ă la r â n d u l său, avem
Conform Scrisorilor edificatoare, locuitorii din Illinois erau dotaţi
e x c e p ţ i o n a l p e n t r u a r t a c o n v e r s a ţ i e i . „Ei î n ţ e l e g f o a r t e b i n e i r o n i a , n u ştiu c e
î n s e a m n ă disputa sau dominaţia în conversaţie. Nu vă î n t r e r u p niciodată în
conversaţie. Bărbaţii, se s p u n e , d u c o viaţă p e r f e c t inactivă; ei stau de vorbă
f u m â n d p i p ă şi asta e tot. F e m e i l e m u n c e s c , d a r nu se d a u nici ele în lături
de la a s p o r o v ă i . "
Opinia şi conversaţia / 87
discuţia, a p o i conversaţia. C o p i l u l e s t e c r e d u l , într-adevăr, c u m u l t
t i m p î n a i n t e de a î n c e p e să c o n t r a z i c ă . Există, p e n t r u el, o fază
de c o n t r a z i c e r e , c u m a existat, î n a i n t e , o fază de i n t e r o g a ţ i e .
D a r a î n t r e b a , a n a r a , a ţ i n e un d i s c u r s , a d i s c u t a , t o a t e aces­
t e a r e p r e z i n t ă e x e r c i ţ i u l i n t e l e c t u a l a l c o p i l u l u i . E x e r c i ţ i u l vo­
luntar precede.
C o p i l u l u i i se comandaşi el comandăla. r â n d u l lui, cu m u l t timp
î n a i n t e să fie î n v ă ţ a t şi să î n v e ţ e pe cineva. I m p e r a t i v u l v i n e
î n a i n t e a i n d i c a t i v u l u i . C o p i l u l se b a t e î n a i n t e de a d i s c u t a şi c h i a r
de a se d i s p u t a ; el s i m t e o p o z i ţ i a d o r i n ţ e l o r celuilalt î n a i n t e de a
0 simţi p e c e a a j u d e c ă ţ i l o r celuilalt. N u p o a t e simţi o p o z i ţ i a aces­
tor d o r i n ţ e , a p o i a a c e s t o r c r e d i n ţ e , d e c â t d u p ă c e le-a s u p o r t a t
contagiunea. Docilitatea şi credulitatea s u n t condiţia prealabilă
şi n e c e s a r ă a s p i r i t u l u i său de n e s u p u n e r e şi de c o n t r a d i c ţ i e .
(lopilul, d e c i , d i s p u t ă ş i d i s c u t ă p e n t r u c ă e s t e m a i î n t â i ş i î n a i n t e
de orice imitator.
D a c ă p r e s u p u n e m , p e b a z a a c e s t o r observaţii, c u m t r e b u i e s ă
li a r ă t a t î n c e p u t u r i l e c o n v e r s a ţ i e i la r a s e l e u m a n e , să c o n v e n i m
mai î n t â i că, î n c i u d a t r e c u t u l u i său p r e i s t o r i c , ele n u p o t f i c ă u t a t e
p â n ă la originile înseşi ale umanităţii- C o n v e r s a ţ i a t r e b u i e să fi fost
p r e c e d a t ă n u n u m a i d e o l u n g ă p e r i o a d ă d e i m i t a ţ i e t ă c u t ă , c i şi,
mai târziu, de o fază în c a r e o m u l u i îi p l ă c e a să p o v e s t e a s c ă sau
s ă a s c u l t e poveşti, n u s ă d i s c u t e . Este faza e p o p e i l o r . G r e c i i n u a u
fost o p o p u l a ţ i e v o r b ă r e a ţ ă , î n s ă n u e s t e m a i p u ţ i n a d e v ă r a t că,
în t i m p u l lui H o m e r , se d i s c u t a p u ţ i n , şi m a i m u l t p e n t r u a se în­
treba. T o a t e conversaţiile aveau c a r a c t e r utilitar. Eroii h o m e r i c i s u n t
foarte povestitori, d a r foarte puţin vorbăreţi. I a r î n t r e v e d e r i l e l o r nu
s u n t d e c â t povestiri a l t e r n a t i v e . „La p r i m e l e licăriri ale a u r o r e i ,
s p u n e M e n e l a u î n Odiseea ( C â n t u l IV), e u ş i T e l e m a c s c h i m b a m
în mod
lungi discursuri şi ne î n t r e ţ i n e a m r e c i p r o c . " în acea v r e m e c e e a
ce se n u m e a discuţie e r a un schimb de lungi discursuri.
S i n g u r e l e c o n v e r s a ţ i i p u r t a t e a p a r e n t d e p l ă c e r e s u n t ş i ele
utilitare: cele ale î n d r ă g o s t i ţ i l o r . H e c t o r , e z i t â n d să m e a r g ă să-1
 88 / Opinia şi mulţimea
g ă s e a s c ă p e A h i l e p e n t r u a-i p r o p u n e s ă facă p a c e , sfârşeşte p r i n
a-şi s p u n e : „ n u voi m e r g e d e l o c să-1 c a u t p e a c e s t b ă r b a t , e l n-ar
avea p e n t r u m i n e n i c i o c o m p a s i u n e . . . N u este m o m e n t u l s ă
d i s c u t cu el d e s p r e câte-n l u n ă şi-n stele, c u m tinerii şi tinerele o
fac î n t r e ei. Mai b i n e mă l u p t " . T i n e r i i şi tinerele flirtau, d e c i , deja,
i a r flirtul l o r c o n s t a în a v o r b i „ d e s p r e câte-n l u n ă şi-n stele", cu
a l t e c u v i n t e , a p a r e n t s u p e r s t i ţ i i p o p u l a r e . N u m a i d u p ă c e s-au
civilizat, î n v r e m e a lui P l a t o n , grecii a u î n c e p u t s ă p r i n d ă gustul
dialogului p e n t r u a petrece timp sub plopii care mărgineau
lllissus. S p r e d e o s e b i r e d e e p o p e i l e a n t i c e ş i d e c â n t e c e l e e r o i c e
i n care c o n v e r s a ţ i i l e s u n t a t â t d e r a r e , r o m a n e l e m o d e r n e , î n c e -
I>•>'«<I cil cele ale d o m n i ş o a r e i de Scudery, se d i s t i n g p r i n a b u n ­
d e n t a , lot m a i m a r e , a d i a l o g u r i l o r .
Pentru a î n ţ e l e g e t r a n s f o r m ă r i l e istorice ale c o n v e r s a ţ i e i , este
esenţial s ă a n a l i z ă m m a i î n d e a p r o a p e c a u z e l e sale. A r e c a u z e
lingvistice: o l i m b ă b o g a t ă , a r m o n i o a s ă , n u a n ţ a t ă , p r e d i s p u s ă Iu
discuţii. A r e c a u z e religioase: c u r s u l s ă u s e s c h i m b ă d u p ă c u m
religia n a ţ i o n a l ă l i m i t e a z ă m a i m u l t sau m a i p u ţ i n libertate;!
c u v â n t u l u i , i n t e r z i c e s u b a m e n i n ţ ă r i m a i m u l t sau m a i p u ţ i n
grave flirtul, bârfa, „libertinajul s p i r i t u a l " , s e o p u n e sau n u pro­
g r e s u l u i ş t i i n ţ e l o r ş i instruirii p o p u l a r e , i m p u n e s a u n u r e g u l a
tăcerii a n u m i t o r g r u p u r i , călugări creştini sau confrerii pitagoreice,
ş i a d u c e l a m o d ă a n u m i t e s u b i e c t e d e discuţie t e o l o g i c ă , reincar­
n a r e a , h a r u l , i m a c u l a t a c o n c e p ţ i e . 1 A r e c a u z e p o l i t i c e : într-o
d e m o c r a ţ i e , s e h r ă n e ş t e d i n s u b i e c t e l e p e c a r e t r i b u n a sau viaţii
e l e c t o r a l ă i le furnizează; într-o m o n a r h i e a b s o l u t ă , d i n critica lite­
r a r ă sau d i n observaţiile p s i h o l o g i c e , î n lipsa u n o r t e m e m a i
i m p o r t a n t e p e c a r e l e g e a d e lezmajestate le-ar i n c r i m i n a . A r e cauze
1. T r e c â n d prin sudul Spaniei, D u m o n t d'Urville notează: „Luptele cu
tauri şi disputele despre imaculata concepţie, dispute care au luat naştere
în mănăstirile provinciei, a c a p a r e a z ă spiritele, e x c l u z â n d orice altceva". în
p r e z e n t el ar constata că toată l u m e a este prinsă în politică, u n i c subiect de
conversaţie, atât în Spania, cât şi în toate republicile spaniole ale Americii
d e Sud.
Opinia şi conversaţia / 89
1
e c o n o m i c e , d i n t r e care a m indicat-o deja p e c e a principală: timpul
liber, satisfacerea u n o r nevoi m a i u r g e n t e . î n t r - u n cuvânt, nu cxislă
v r e u n a s p e c t al activităţii sociale c a r e să nu se afle în relaţie i 111 i 11 ia
cu ea şi ale c ă r u i modificări să nu o m o d i f i c e . I n d i c n u m a i p e n i i u
a r e a m i n t i influenţa pe care a n u m i t e particularităţi ale moiavuiiloi
de i n t e r e s m a i r e d u s o p o a t e avea a s u p r a ei. T o n u l şi alura discu­
ţiilor s u n t i n f l u e n ţ a t e d e a t i t u d i n e a c o r p u l u i î n t i m p u l vorbirii.
< bnversaţiile în care i n t e r l o c u t o r i i s t a u j o s s u n t cele m a i chibzuite
ş i m a i substanţiale; d e a s e m e n e a , s u n t , p r i n t r e n o i , cele mai
frecvente, d a r n u l a c u r t e a î m p ă r a t u l u i L u d o v i c XIV, u n d e privi­
legiul t a b u r e t u l u i n u e r a a c o r d a t d e c â t d u c e s e l o r , iar conversaţiile
s e p u r t a u î n p i c i o a r e . O a m e n i i d i n v e c h i m e , î n tricliniile lor,
apreciau m a i m u l t decât orice conversaţia d u s ă de interlocutori
în poziţie culcata2, c a r e t r e b u i a să fie d e s t u l de p l ă c u t ă , d a c ă
j u d e c ă m d u p ă l e n t o a r e a caracteristică, f a r m e c u l d i l u a t ş i fluid a l
d i a l o g u r i l o r scrise pe c a r e ni le-au lăsat. D a r conversaţiile în mers
ale p e r i p a t e t i c i e n i l o r m a r c h e a z ă o m i ş c a r e de spirit m a i vie şi m a i
a n i m a t ă . Este sigur c ă d i s c u r s u l î n p i c i o a r e d i f e r ă p r o f u n d , p r i n
c a r a c t e r u l său d e s o l e m n i t a t e m a i a c c e n t u a t , d e d i s c u r s u l aşezat,
1. U n u l d i n t r e cele mai m a r i obstacole în stabilirea societăţilor cooperative
de c o n s u m , care prezintă avantaje atât de evidente p e n t r u consumator, este,
d u p ă un excelent observator, „obiceiul de a bârfi, care se manifestă în
m a g a z i n e . A c o l o s e î n t â l n e s c o a m e n i i , a c o l o s e află n o u t ă ţ i l e d i n c a r t i e r ş i t o a t e
aceste sporovăieli m ă r u n t e , atât de dragi femeilor, care le ataşează de furnizori.
T o c m a i această dispoziţie a femeilor este cea care face u n e l e societăţi (ca o
excepţie) să vândă publicului (şi n u n u m a i a s o c i a ţ i l o r ) , p e n t r u c ă a t u n c i
magazinul n u m a i are u n aspect particular, iar femeile c r e d c ă vin într-un
m a g a z i n o a r e c a r e . " V e d e m p r i n aceasta cât d e p u t e r n i c ş i d e irezistibil este
c u r e n t u l conversaţiilor, o d a t ă lansat. O altă d o v a d ă este dificultatea recu­
n o s c u t ă d e a p ă s t r a u n s e c r e t , c â n d ş t i m c ă e s t e d e n a t u r ă să-1 i n t e r e s e z e p e
interlocutor, chiar a t u n c i c â n d avem interesul de a tăcea. Această dificultate,
a t â t d e m a r e u n e o r i , n e p o a t e servi î n a m ă s u r a p u t e r e a predispoziţiilor, n e v o i i
de comunicare mentală cu semenii.
2. Să nu o c o n f u n d ă m cu cea d e s p r e care vorbeşte D u m o n t Durville, în
legătură cu insulele Hawai: „Din n e n u m ă r a t e l e o b i ş n u i n ţ e ciudate ale ţinu­
tului, s p u n e el, t r e b u i e să c i t ă m m o d u l în c a r e se face c o n v e r s a ţ i e , culcat pe
burtă p e rogojini".
90 / Opinia şi mulţimea
Opinia şi conversaţia / 91

m a i familiar şi m a i scurt. C â t d e s p r e discursul în poziţie culcat şi moravurilor într-un sens democratic, n u n u m a i n u m ă r u l interlo­
discursul în mers, nu c u n o s c n i c i un e x e m p l u . O altă observaţie. c u t o r i l o r posibili creşte, d a r variază şi calitatea lor. Diversele p ă t u r i
A d e s e a , ş i c u a t â t m a i d e s c u c â t n e aflăm m a i a p r o a p e d e viaţa
sociale i n t r ă m a i l i b e r î n c o n v e r s a ţ i e ; şi, p r i n m i g r a ţ i a d e l a sat l a
primitivă, b ă r b a ţ i i ş i femeile, m a i ales f e m e i l e , n u d i s c u t ă d e c â t î n
oraş, p r i n u r b a n i z a r e a s a t e l o r chiar, p r i n r i d i c a r e a nivelului m e ­
t i m p c e fac alt l u c r u , fie d e d i c â n d u - s e v r e u n e i m u n c i u ş o a r e , aşa
d i u d e i n s t r u i r e g e n e r a l ă , n a t u r a d i s c u ţ i i l o r d e v i n e c u t o t u l alta,
c u m fac ţ ă r a n i i c a r e , l a ş e z ă t o a r e , d e z g h i o a c ă l e g u m e , î n t i m p c e
s u b i e c t e l e n o i s u b s t i t u i n d u - s e c e l o r v e c h i . I n c o n c l u z i e , a vorbi
f e m e i l e ţes, cos sau tricotează, fie m â n c â n d sau b â n d ceva într-o
aceeaşi l i m b ă , a avea c u n o ş t i n ţ e şi i d e i c o m u n e , a avea t i m p liber,
c a f e n e a e t c . A s e aşeza u n i i î n faţa a l t o r a , b e n e v o l ş i n u m a i p e n t r u
iată c o n d i ţ i i l e n e c e s a r e discuţiei. A ş a d a r , t o t c e e a ce u n i f i c ă şi
a d i s c u t a , e s t e u n r a f i n a m e n t a l civilizaţiei. E s t e l i m p e d e c ă
îmbogăţeşte limbile, tot ceea ce unifică educaţia şi instruirea
o c u p a ţ i a căreia n e d e d i c ă m d i s c u t â n d n u r ă m â n e fără influenţă
lăcându-le m a i c o m p l e x e , t o t c e e a c e î m b o g ă ţ e ş t e t i m p u l l i b e r
a s u p r a m o d u l u i î n c a r e d i s c u t ă m . U n alt tip d e i n f l u e n ţ ă : con­
d i m i n u â n d m u n c a într-un m o d m a i productiv, m a i b i n e s e c o n d a t ă
versaţia d e d i m i n e a ţ ă diferă î n t o t d e a u n a p u ţ i n d e c e a d e d u p ă -
d e forţele n a t u r a l e , c o n t r i b u i e l a p r o g r e s u l c o n v e r s a ţ i e i .
a m i a z a sau d e seara. L a R o m a , î n t i m p u l i m p e r i u l u i , vizitele aveau
loc d i m i n e a ţ a ş i d e a c e e a n u p u t e a i auzi n i m i c d i n discuţiile n o a s t r e V e d e m astfel a c ţ i u n e a i m e n s ă p e c a r e i n v e n ţ i i l e c a p i t a l e a l e

de Jîve o'clocii. T r e c e m p e s t e a c e s t e l u c r u r i n e s e m n i f i c a t i v e . 1 s e c o l u l u i n o s t r u a u avut-o a s u p r a e i . D a t o r i t ă a c e s t o r a p r e s a s-a

putut revărsa a s u p r a întregii lumi, î m b i b â n d - o p â n ă la u l t i m e l e
Mai î n t â i , t r e b u i e ţ i n u t c o n t d e t i m p u l p e c a r e î l p u t e m consa­
pături p o p u l a r e . Şi forţa cea mai m a r e care guvernează conver­
cra discuţiei, n u m ă r u l ş i n a t u r a p e r s o a n e l o r c u c a r e p u t e m dis­
saţiile m o d e r n e e s t e c a r t e a , e s t e z i a r u l . î n a i n t e d e ofensiva c e l o r
cuta, n u m ă r u l şi n a t u r a subiectelor d e s p r e care p u t e m discuta.
d o u ă , n i m i c n u e r a m a i diferit ş i m a i m o n o t o n , d e l a u n t â r g l a
T i m p u l alocat discuţiei creşte o d a t ă cu plăcerile pe care le a d u c
altul, de la o ţ a r ă la alta, d e c â t s u b i e c t u l , t o n u l şi a l u r a c o n v e r ­
bogăţia şi progresele tehnologiei. N u m ă r u l de p e r s o a n e cu care
p u t e m d i s c u t a c r e ş t e p e m ă s u r ă c e m u l t i p l i c i t a t e a o r i g i n a l ă a lim­ saţiilor, î n p r e z e n t s e î n t â m p l ă invers. P r e s a u n i f i c ă ş i a n i m ă
2
bilor s e d i m i n u e a z ă , iar d o m e n i u l l o r s e m ă r e ş t e . N u m ă r u l subiec­ conversaţiile, l e u n i f o r m i z e a z ă î n s p a ţ i u ş i l e diversifică î n t i m p .

t e l o r d e c o n v e r s a ţ i e c r e ş t e a t u n c i c â n d ştiinţele p r o g r e s e a z ă ş i s e In fiecare d i m i n e a ţ ă , ziarele servesc p u b l i c u l u i l o r c o n v e r s a ţ i a d i n

răspândesc, c â n d informaţiile de toate genurile se multiplică şi t i m p u l zilei. P u t e m f i a p r o a p e s i g u r i î n f i e c a r e m o m e n t d e su­

r i t m u l a p a r i ţ i e i l o r s e a c c e l e r e a z ă . I n sfârşit, p r i n s c h i m b a r e ; ! biectul d i s c u ţ i i l o r p u r t a t e d e o a m e n i i c a r e v o r b e s c î n t r - u n c l u b ,
îtltr-un f u m o a r , î n t r - o sală d e a ş t e p t a r e . D a r a c e s t s u b i e c t s e
1. In cartea sa despre Francezii de astăzi (LesFrancais d'aujourd'hui) care pare s( bimbă în fiecare zi sau în fiecare s ă p t ă m â n ă , în afară de
a f i c r e a t ă ş i r ă s p â n d i t ă î n m o d s p e c i a l p e n t r u a servi c a p i a t r ă d e t e m e l i e i d e i l o r
sale g e n e r a l e , d l D e m o l i n s explică, p r i n i n f l u e n ţ a m ă s l i n u l u i s a u a c a s t a n u l u i , r a z u r i l e , d i n f e r i c i r e f o a r t e r a r e , în c a r e e d e z v o l t a t ă o obsesie
gustul meridionalilor p e n t r u conversaţii şi înclinarea lor către hiperbole. naţională s a u i n t e r n a ţ i o n a l ă p e n t r u u n s u b i e c t a n u m e . A c e a s t ă
2. Se î n t i n d e , de a s e m e n e a , o d a t ă cu cifra şi cu d e n s i t a t e a p o p u l a ţ i e i . Se
similitudine tot m a i m a r e a discuţiilor simultane într-un spaţiu
d i s c u t ă m u l t m a i p u ţ i n - caeteris paribus - l a ţ a r ă d e c â t l a o r a ş ; m i g r a ţ i a d e l a
sat la o r a ş favorizează, d e c i , c o n v e r s a ţ i a şi o t r a n s f o r m ă . D a r în o r a ş e l e mici geografic d i n c e î n c e m a i vast este u n a d i n t r e caracteristicile c e l e
î n c a r e a b u n d ă o a m e n i i inactivi ş i î n c a r e toată l u m e a s e c u n o a ş t e n u s e
mai i m p o r t a n t e a l e e p o c i i n o a s t r e , p e n t r u c ă e x p l i c ă î n m a r c
vorbeşte o a r e m a i m u l t d e c â t î n m a r i l e oraşe? N u , p e n t r u c ă lipsesc subiectele.
Conversaţia care să m e r i t e acest n u m e nu este acolo d e c â t ecoul celei din p a r t e p u t e r e a d i n c e î n c e m a i s p o r i t ă a o p i n i e i î m p o t r i v a tra­
marile oraşe. diţiei şi c h i a r a r a ţ i u n i i ; şi a c e a s t ă d e o s e b i r e c r e s c â n d ă dintre
 92 / Opinia şi mulţimea
c o n v e r s a ţ i i l e succesive n e e x p l i c ă l a fel d e b i n e m o b i l i t a t e a opl-
niei, c o n t r a p o n d e r e a p u t e r i i sale.1
Să facem o observaţie simplă, d a r foarte i m p o r t a n t ă . Convei
saţia nu a e v o l u a t d i n c a u z a discuţiilor s p o n t a n e . N u , a fost nevoie
c a n o i ocazii ş i n o i s u r s e d e c o n v e r s a ţ i e s ă e r u p ă p r i n succesiunea,
î n p a r t e a c c i d e n t a l ă , î n p a r t e logică, a d e s c o p e r i r i l o r geografice,
fizice, istorice, a i n v e n ţ i i l o r a g r i c o l e sau i n d u s t r i a l e , a i d e i l o r poli­
tice sau religioase, a o p e r e l o r l i t e r a r e sau artistice. A c e s t e n o u t ă ţ i ,
a p ă r u t e u n a d u p ă alta, p o p u l a r i z a t e î n g r u p u r i d e elită î n a i n t e
d e a s e r ă s p â n d i î n a l t ă p a r t e a u şlefuit ş i a u t r a n s f o r m a t a r t a con­
versaţiei, f ă c â n d - o s ă d i s p r e ţ u i a s c ă a n u m i t e f o r m e a r h a i c e d e
d i s c u r s , g l u m e l e f ă r ă p e r d e a , b u f o n e r i i l e , p r e ţ i o z i t ă ţ i l e ridicole.
Deci, am greşi d a c ă p r i n evoluţia conversaţiei am înţelege o
d e r u l a r e c o n t i n u ă ş i s p o n t a n ă . I a r a c e a s t ă o b s e r v a ţ i e este aplica
bilă t u t u r o r t i p u r i l o r d e e v o l u ţ i e c a r e , privite d e a p r o a p e , s e laşii
d e s c o m p u s e î n inserţii i n t e r m i t e n t e , î n grefări succesive ş i supra­
p u s e d e n o i g e r m e n i . î n t r - u n o r a ş m i c , u n d e i p o t e t i c n u s e citesc
ziare ş i n u s e c o m u n i c ă u ş o r c u e x t e r i o r u l , c a s u b V e c h i u l R e g i m ,
s e p o a t e d i s c u t a l a nesfârşit, c o n v e r s a ţ i a n u s e v a r i d i c a n i c i o d a t ă
d e a s u p r a e i înseşi d i n c o l o d e n i v e l u l d e b â r f ă . F ă r ă p r e s ă , l u m e a
b u n ă d e l a ţ a r ă a r a v e a z a d a r n i c c h e f d e v o r b ă , e i n-ar discuta
o r i c u m d e c â t d e s p r e v â n ă t o a r e s a u d e s p r e g e n e a l o g i e , i a r magis­
traţii cei m a i guralivi n u a r d i s c u t a n i c i o d a t ă d e c â t d e s p r e d r e p t
sau d e s p r e „mişcările d e r e s o r t " , d u p ă c u m ofiţerii d e cavalerie
g e r m a n ă , d u p ă S c h o p e n h a u e r , nu vorbesc decât d e s p r e femei şi
d e s p r e cai.
P r o p a g a r e a o n d u l a t o r i e î n t r - u n a n u m e fel a i m i t a ţ i e i , asimi­
l a t o a r e ş i civilizatoare d i n a p r o a p e î n a p r o a p e , p e n t r u c a r e c o n ­
versaţia e r a u n u l d i n t r e a g e n ţ i i cei m a i potriviţi, explică foarte u ş o r
1 . Dar, a s e m ă n ă t o a r e s a u s c h i m b ă t o a r e , ele a t e s t ă astfel u n p r o g r e s i m e n s ,
d i n p u n c t de v e d e r e social, p e n t r u că f u z i u n e a claselor şi a profesiilor, u n i t a t e a
m o r a l ă a patriei nu p o a t e fi autentică d e c â t în m o m e n t u l în care o conversaţie
s u s ţ i n u t ă d e v i n e posibilă î n t r e indivizi a p a r ţ i n â n d claselor s a u profesiilor c e l o r
m a i diferite. Acest l u c r u pozitiv - în s c h i m b u l a c â t o r l u c r u r i rele - îl d a t o r ă m
presei cotidiene.
Opinia şi conversaţia / 93
necesitatea d u b l e i t e n d i n ţ e c a r e l a p r i m a v e d e r e v i n e s ă n e d e z ­
văluit: e v o l u ţ i a c o n v e r s a ţ i e i , a n u m e , p e d e o p a r t e , p r o g r e s i a
n e r i c ă a i n t e r l o c u t o r i l o r posibili şi a c o n v e r s a ţ i i l o r similare
leale şi, p e d e alta, î n v i r t u t e a p r o g r e s i e i înseşi, t r e c e r e a d e l a
llbiecte l i m i t a t e , c a r e n u i n t e r e s a u d e c â t u n g r u p f o a r t e m i c , l a
tiibiccte d i n ce în ce m a i elevate şi m a i g e n e r a l e . 1 Dar, d a c ă această
dublă p a n t ă e s t e a c e e a ş i p e s t e tot, e a n u s e o p u n e faptului c a
i voluţia c o n v e r s a ţ i e i să fie d i s t i n c t ă de la o n a ţ i u n e la alta, de la
n civilizaţie la alta, aşa c u m c u r s u l N i l u l u i sau al R i n u l u i este diferit
de al Gangelui sau al Amazonului. P u n c t e l e de plecare s u n t
n i m i e r o a s e , d u p ă c u m a m văzut, d r u m u r i l e ş i p u n c t u l d e sosire,
d . u ă există u n p u n c t d e sosire, n u s u n t m a i p u ţ i n d i v e r s e . N u
ii.isim peste tot bufoni d e curte, ale c ă r o r g l u m e i n e p t e a u
a m u z a t a t â t d e m u l t Evul M e d i u , n i c i c a s t e l e d e R a m b o u i l l e t a
i . n o r a p a r i ţ i e a a v u t ca efect să-i facă i n s u p o r t a b i l i pe b u f o n i 2 ca
liiboullet*. î n F r a n ţ a , e s t e s i g u r c ă d i s p a r i ţ i a a c e s t o r i b u f o n i ,
NI b i m o n o s i ţ i şi d e r a n j a n ţ i , este cel m a i b u n i n d i c i u al p r o g r e s u l u i
1 . î n a i n t e d e s e c o l u l a l X V I I I - l e a , u n salon c a c e l a l l u i d ' H o l b a c h n u a r f i
l i ist de c o n c e p u t . S a l o n u l d o a m n e i R a m b o u i l l e t e r a un s a l o n literar ş i preţios,
Iftră n i c i o l i b e r t a t e d e s p i r i t - u n d e n u e r a c â t d e c â t l i b e r ă d e c â t c o n v e r s a ţ i a
a m o r o a s ă ş i g a l a n t ă (şi m a i m u l t d e a t â t ) ! - î n t i m p c e , î n s a l o n u l l u i d ' H o l b a c h
ne auzea, s p u n e Morellet, „conversaţia cea m a i liberă, cea m a i instructivă şi
i c a m a i a n i m a t ă c a r e a existat v r e o d a t ă : c â n d s p u n l i b e r ă , m ă r e f e r l a filozofie,
i eligie ş i g u v e r n a r e , căci g l u m e l e l i b e r e d e u n alt g e n e r a u r e s p i n s e " . C u t o t u l
.illl'cl s t ă t e a u l u c r u r i l e î n s e c o l u l a l X V I - l e a ş i î n E v u l M e d i u : glumele fără perdea
ic p r e z e n t a u e m a n c i p a r e a conversaţiilor în m a t e r i e de relaţii sexuale p e n t r u
.i (ine loc de o r i c e altă libertate. S a l o n u l lui d ' H o l b a c h , ca şi cel al lui Helvetius,
i a şi cele de la sfârşitul de secol al XVIII-lea a d u n a u o a m e n i d i n o r i c e clasă
şi de orice n a ţ i o n a l i t a t e , eclectism c a r e nu fusese posibil î n a i n t e . P r i n m a r e a
diversitate de o r i g i n e a vorbitorilor, ca şi p r i n e x t r e m a varietate şi libertate a
subiectelor lor de conversaţie, aceste saloane difereau cu mult de locurile de
discuţie a n t e r i o a r e .
2 . U n u l d i n t r e ei, B r u s q u e t , găseşte a m u z a n t s ă s e d e a d r e p t m e d i c î n t a b ă r a
A n n e i d e M o n t m o r e n c y ş i să-i t r i m i t ă adpatres, î n m o d n a t u r a l , p e t o ţ i b o l n a v i i
p e c a r e î i î n g r i j e a . î n l o c s ă î l s p â n z u r e , H e n r i c I I i-a d ă r u i t p o s t u l d e d i r i g i n t e
al Poştei din Paris.
* Tribouillet este b u f o n u l de c u r t e al F r a n ţ e i s u b d o m n i a lui L u d o v i c XII
şi F r a n c i s c I ( n . t r . ) .
94 / Opinia şi mulţimea
c o n v e r s a ţ i e i . U l t i m u l n e b u n a fost Angly, î n t i m p u l d o m n i e i lui
Ludovic XIII. Dar la Roma, în Atena, în E x t r e m u l Orient, nimic
n u este l a fel.
P r i n flirturi, p r i n n e g o c i e r i d i p l o m a t i c e , p r i n discuţii d e biserică
sau de şcoală, a ajuns a r t a de a c o n v e r s a să d e v i n ă c o n ş t i e n t ă de ea
însăşi? Acest l u c r u d e p i n d e d e fiecare ţ a r ă î n p a r t e . Conversaţia
italiană a înflorit m a i ales p r i n d i p l o m a ţ i e , conversaţia franceză, prin
g a l a n t e r i a d e c u r t e , conversaţia a t e n i a n ă , p r i n a r g u m e n t a ţ i i l e so­
fiste, conversaţia r o m a n ă , p r i n d e z b a t e r i l e î n f o r u m şi, î n t i m p u l
lui Scipio, p r i n lecţiile r e t o r i l o r greci. N e p u t e m m i r a că, m o d u r i l e
de înflorire fiind a t â t de diferite, culorile şi p a r f u m u r i l e florii au
p r e z e n t a t o diversitate a t â t de m a r e ? Dl L a n s o n v e d e timpul lui
Scipio c a fiind cel î n c a r e r o m a n i i a u învăţat s ă d i s c u t e c u e l e g a n ţ ă
şi p o l i t e ţ e . In d i a l o g u r i l e lui C i c e r o şi ale lui V a r r o nu v e d e d o a r
paslişa d u p ă P l a t o n , ci şi „ i m a g i n e a idealizată, deşi vie şi fidelă, a
conversaţiilor o b i ş n u i t e ale societăţii r o m a n e " . Conversaţii lipsite
< le plăcere, de altfel, care lasă să se v a d ă influenţa şcolii şi nu a curţii.
F e m e i l e n u v o r i n t r a d e c â t m a i târziu, î n t i m p u l Severilor sau a l
A n t o n i n i l o r , î n c e r c u l c e l o r c a r e discută, î n t i m p c e l a n o i a u t r o n a i
d i n t o t d e a u n a s u b i n f l u e n ţ a c o m b i n a t ă a c r e ş t i n i s m u l u i şi 3,
g a l a n t e r i e i cavalereşti. F ă r ă s ă fie i n d i s p e n s a b i l ă , d u p ă c u m a m
văzut, t u t u r o r p r o g r e s e l o r conversaţiei, i n t r a r e a f e m e i l o r î n viaţa
socială a r e d a r u l u n i c de a o c o n d u c e la s t a r e a de g r a ţ i e şi la g r a d u l
de supleţe care îi dă în F r a n ţ a un farmec suveran.
S e m a i p o a t e i d e n t i f i c a o a l t ă m a r e p a n t ă g e n e r a l ă a transfor­
m ă r i l o r c o n v e r s a ţ i e i . De-a l u n g u l s i n u o z i t ă ţ i l o r c a p r i c i o a s e ale
d i v e r s e l o r sale c u r e n t e , e a t i n d e s ă d e v i n ă d i n c e î n c e m a i p u ţ i n
o l u p t ă şi d i n ce în ce m a i m u l t un schimb de idei. Plăcerea de a
d i s c u t a r ă s p u n d e u n u i instinct infantil, acela al pisicuţelor, al diver­
selor a n i m ă l u ţ e c a r e , ca şi copiii n o ş t r i , se d i s t r e a z ă p r i n s i m u l a c r e
sau p r i n m a i m u ţ ă r e l i d e l u p t ă . D a r p r o p o r ţ i a d i s c u ţ i i l o r î n dialo­
g u r i l e o a m e n i l o r m a t u r i d e s c r e ş t e . M a i î n t â i , există o î n t r e a g ă
c a t e g o r i e d e discuţii, a l t ă d a t ă n e n u m ă r a t e , vii, a n i m a t e , c a r e
d i s p a r r a p i d : t o c m i r e a î n l o c u i t ă p r i n p r e ţ u l fix. I n a l d o i l e a r â n d ,
Opinia şi conversaţia / 95
pe m ă s u r ă ce informaţiile legate de orice lucru devin m a i precise,
mai sigure, m a i n u m e r o a s e , pe m ă s u r ă ce avem m ă s u r ă t o r i
exacte legate de distanţe, de p o p u l a ţ i a oraşelor şi a statelor e t c ,
t o a t e discuţiile v i o l e n t e c a r e s c o t e a u a m o r u l p r o p r i u colectiv l a
iveală, î n c e r c â n d să afle d a c ă o a n u m e c o r p o r a ţ i e , b i s e r i c ă sau
familie d o m i n a o alta î n c r e d i t , î n p u t e r e , d a c ă d e z v o l t a r e a u n u i
a n u m e p o r t era m a i i m p o r t a n t ă d e c â t cea a altuia p r i n n u m ă r u l
şi forţa v a s e l o r e t c , d e v i n fără o b i e c t . Discuţiile, î n c ă şi m a i vio­
lente, p e c a r e c o n f l i c t u l d e o r g o l i i i n d i v i d u a l e l e suscitau p r i n ig­
n o r a r e r e c i p r o c ă , î n c e t e a z ă sau d e v i n d i n c e î n c e m a i slabe p r i n
c o n t a c t u l m a i f r e c v e n t ş i c u n o a ş t e r e a m a i c o m p l e t ă a celuilalt.
Înecare i n f o r m a ţ i e n o u ă î n c h i d e o s u r s ă v e c h e d e discuţii. C â t d e
m u l t e astfel d e s u r s e a u fost î n c h i s e d e l a î n c e p u t u l a c e s t u i s e c o l !
< )biceiul t o t m a i r ă s p â n d i t de a c ă l ă t o r i a c o n t r i b u i t la f o r m a r e a
u n e i i d e i m a i j u s t e p e c a r e diversele p r o v i n c i i ş i n a ţ i u n i şi-o fac
una d e s p r e cealaltă şi la imposibilitatea de a ne î n t o a r c e la dispu-
lele n ă s c u t e d i n t r - u n p a t r i o t i s m i g n o r a n t . I n sfârşit, i n d i f e r e n ţ a
lot m a i m a r e î n m a t e r i e d e religie face d i n z i î n z i m a i u ş o a r ă
r e s p e c t a r e a r e g u l i i d e p o l i t e ţ e c a r e i n t e r z i c e discuţiile r e l i g i o a s e ,
a l l ă d a t ă cele m a i r e d u t a b i l e ş i c e l e m a i p a s i o n a n t e d i n t r e t o a t e .
I n d i f e r e n ţ a î n m a t e r i e d e p o l i t i c ă î n c e p e ş i ea, g e n e r a l i z â n d u - s e ,
s ă p r o d u c ă î n a c e s t d o m e n i u l a fel d e f u r t u n o s u n efect a n a l o g .
Este a d e v ă r a t că, d a c ă p r o g r e s u l i n f o r m a ţ i i l o r c l a r e şi s i g u r e a
ic/.olvat p r o b l e m e a l t ă d a t ă c o n t r o v e r s a t e , a ridicat în s c h i m b altele
ş i a p r o v o c a t discuţii n o i , d a r a c e s t e a s u n t d e o n a t u r ă m a i i m p e r ­
sonală ş i m a i p u ţ i n a s p r ă , d i n c a r e v i o l e n ţ a este exclusă: d i s c u ţ i i
lilozofice, l i t e r a r e , estetice, m o r a l e , c a r e s t i m u l e a z ă adversarii fără
..ii j i g n e a s c ă . Discuţiile p a r l a m e n t a r e p a r s i n g u r e l e - d a c ă nu este
i umva d e c â t o a p a r e n ţ ă - c a r e s c a p ă a c e s t e i legi de a m e l i o r a r e
l u p t a t ă : s-ar s p u n e că, î n statele n o a s t r e m o d e r n e , f e r m e n ţ i i
discordiei tind să se refugieze a c o l o ca î n t r - u n u l t i m azil.
S e p o a t e , d e c i , a f i r m a c ă viitorul a p a r ţ i n e c o n v e r s a ţ i e i liniştite
şi blânde, pline de curtoazie şi de amabilitate. Insă nimic nu ne
indică d a c ă t i p u l d e c o n v e r s a ţ i e c a r e v a sfârşi p r i n a p r e d o m i n a
96 / Opinia şi mulţimea
va fi cel a m o r o s , filozofic sau e s t e t i c . Evoluţia c o n v e r s a ţ i e i va avea,
fără î n d o i a l ă , m a i m u l t e d i r e c ţ i i , d u p ă c u m a a v u t m a i m u l t e
o r i g i n i ş i m a i m u l t e evoluţii d i s t i n c t e , î n c i u d a u n e i a n u m i t e ten­
dinţe generale unitare.1
D u p ă a c e a s t ă t r e c e r e î n revistă d e a n s a m b l u a e v o l u ţ i e i con­
versaţiei, s ă n e o c u p ă m m a i p e î n d e l e t e d e c o n v e r s a ţ i a cultivată
ca artă specială şi ca plăcere rafinată.2 C a r e este exact m o m e n t u l
în care se dezvoltă în această direcţie? Avem un s e m n a p r o a p e
s i g u r î n d e z v o l t a r e a a r t e i d r a m a t i c e ş i m a i ales a c o m e d i e i care,
d e s f â ş u r â n d u - s e în dialog, n-ar fi r e u ş i t să a j u n g ă în p r i m u l eşalon
al l i t e r a t u r i i şi să se s u b s t i t u i e p o v e s t i r i l o r e p i c e , p l i n e de a c ţ i u n e ,
î n a i n t e d e a f i găsit î n viaţa r e a l ă m o d e l e d e d i s c u ţ i i a t â t d e sclipi
t o a r e ş i d e f r u m o a s e c a d i s p u t e l e . N e e x p l i c ă m astfel d e c e e p o
p e e a a p r e c e d a t p e s t e t o t d r a m a . S ă o b s e r v ă m c ă discuţiile
reflectă î n t o t d e a u n a viaţa r e a l ă : e s c h i m o ş i i , p i e i l e roşii nu vorbesc
d e c â t d e v â n ă t o a r e , soldaţii v o r b e s c d e s p r e bătălii, j u c ă t o r i i d e
spre jocuri, mateloţii despre călătorii. C o m p o r t a r e a obişnuită se
r e p r o d u c e n o a p t e a î n vise, i a r z i u a î n c o n v e r s a ţ i i c a r e s u n t vise
1 . N i c i n u e s t e n e v o i e s ă r e m a r c , a t â t d e e v i d e n t î m i p a r e a c e s t l u c r u , cil
e v o l u ţ i a c o n v e r s a ţ i e i se c o n f o r m e a z ă legilor imitaţiei, m a i a l e s c e l e i a i m i t a ţ i e i
s u p e r i o r u l u i de c ă t r e inferior, r e p u t a t ca a t a r e şi f ă c â n d u - s e c u n o s c u t ca alai t*
e l î n s u ş i . V o m v e d e a astfel c o n f i r m a r e a f a p t u l u i c ă s u b i e c t u l n o s t r u d u c e l a
ideea, a s u p r a căreia a m insistat d e m a i m u l t e ori, c o n f o r m căreia capitalele,
deci, d e m o c r a ţ i i l e , j o a c ă rolul aristocraţiilor c u m u l t î n a i n t e a acestora. Mulul
v r e m e n o i l e f o r m e ş i n o i l e s u b i e c t e d e c o n v e r s a ţ i e a u p l e c a t d e l a C u r t e , elita
aristocratică, i m i t a t ă d e c o n a c e l e m a r i l o r o r a ş e ş i d e castele, a p o i d e casele
b u r g h e z i e i . A c u m t o n u l ş i m e n i u l c o n v e r s a ţ i e i z i l e i s e d ă d e l a P a r i s , imiliil
d e m a r i l e o r a ş e , d e c e l e d e t a l i e m i j l o c i e , d e c e l e m i c i p â n ă l a u l t i m u l sat î n
care sunt devorate foile publice, fie pariziene, fie ecoul telegrafic
informaţiilor pariziene. Avem d o v a d a acestei derivaţii m a i ales p r i n p r o p a g a r e a
accentului parizian p â n ă în sudul Franţei. In străinătate, ca şi la noi, accenlul
c a p i t a l e i s-a r ă s p â n d i t î n p r o v i n c i i ş i n i c i o d a t ă i n v e r s , c e l p u ţ i n a c o l o u n d e
capitala este într-adevăr considerată ca atare. Dacă B o r d e a u x a r f i foNl
capitala Franţei, toată F r a n ţ a ar fi spus g l u m e d e o c h e a t e .
2 . „ A v e m n e v o i e , s c r i e d r a d e M o n t p e n s i e r d n e i d e M o t t e v i l l e , d e t o t Iclnl
d e p e r s o a n e p e n t r u a p u t e a v o r b i d e t o t f e l u l d e l u c r u r i î n conversaţia care, \>c
g u s t u l d u m n e a v o a s t r ă şi pe al m e u , este cea mai mare plăcere a vieţii şi aproiijm
singura care îmi este pe plac."
Opinia şi conversaţia / 97
c o m p l e x e î n d o i sau î n trei, r e c i p r o c s u g e r a t e . E a s e r e p r o d u c e ,
d e a s e m e n e a , î n l i t e r a t u r a scrisă, c a r e r e p r e z i n t ă fixarea c u v â n -
lului. D a r a r t a d r a m a t i c ă a r e ceva î n plus, reproducerea, ş i n u n u m a i
c o n s e r v a r e a c u v â n t u l u i . E a e s t e , d e c i , î n t r - u n a n u m e fel, reflec-
larea reflectării vieţii r e a l e .
Un alt s e m n î n c ă şi m a i vizibil al s u p r e m a ţ i e i discursului cultivat
este o b i c e i u l d e a rezerva, î n c a s e l e l o c u i t e d e clasa s u p e r i o a r ă ,
1 1 c a m e r ă c o n s a c r a t ă discuţiei, u n causoir. E x i s t e n ţ a u n u i causoir
p u b l i c e s t e m a i p u ţ i n semnificativă: l a g r e c i , g i m n a z i i l e c u p r i n ­
d e a u , p r i n t r e d e p e n d i n ţ e l e lor, o i n c i n t ă , a c o p e r i t ă sau n u , n u ­
mită e x e d r ă , u n d e f i l o z o f i i s e î n t â l n e a u ş i c a r e l e s e r v e a d r e p t cerc
ilc discuţii. A c e s t l u c r u e r a m a i p r o f i t a b i l d e c â t s ă o r g a n i z e z i u n
salon î n a e r liber, c u m s e î n t â m p l ă î n satele n o a s t r e , s u b „ u l m u l
d i n p a r c " . F ă r ă î n d o i a l ă că, u r m â n d e x e m p l u l grecilor, p a t r i c i e n i i
romani, în timpul Imperiului, aveau în locuinţele lor bogate, pe
lângă triclinii ş i b i b l i o t e c i , o g a l e r i e , n u m i t ă e x e d r ă , î n c a r e e r a u
primiţi filozofii, p o e ţ i i , vizitatorii aleşi.
O r i g i n e a s a l o a n e l o r n o a s t r e m o d e r n e este diferită. N u p l e a c ă
ele d e l a vorbitorul m ă n ă s t i r i l o r , c h i a r d a c ă a c e s t a r ă s p u n d e a u n e i
nevoi de o a l t ă n a t u r ă , a c e e a de a face pe u n d e v a e x c e p ţ i e , o ex­
cepţie n e c e s a r ă , d e l a r e g u l a m o n a s t i c ă a tăcerii 1 ? Acest l u c r u p a r e
destul d e p r o b a b i l . O r i c u m a r f i , i n a u g u r a t î n p a l a t e l e i t a l i e n e ale
secolului al XV-lea, salonul s-a r ă s p â n d i t în castelele r e n a ş t e r i i
franceze şi în r e ş e d i n ţ e l e p a r i z i e n e . 2 D a r r ă s p â n d i r e a sa a fost l e n t ă
î n casele b u r g h e z i e i p â n ă î n s e c o l u l n o s t r u , c â n d n u m a i există
nici o l o c u i n ţ ă , cât de m o d e s t ă , c a r e să nu p r e t i n d ă a avea p r o p r i u l
ni salon. I n d e s c r i e r e a casei r i d i c a t e d e s t r ă b u n i c u l său l a Crecy, î n
1. Să r e m a r c ă m faptul că l e g ă m â n t u l tăcerii, r e n u n ţ a r e a la orice conversaţie
Inutilă, a f o s t î n t o t d e a u n a c o n s i d e r a t d r e p t m o r t i f i c a r e a c e a m a i d u r ă , r e g u l a
i ca m a i riguroasă şi cel m a i a d e s e a încălcată pe c a r e imaginaţia f o n d a t o r i l o r
mi linelor monastice a p u t u t să o inventeze. Acest lucru dovedeşte m ă s u r a în
r a r e n e v o i a de a d i s c u t a este g e n e r a l ă şi irezistibilă.
2 . F i e c a r e preţioasă ( d e n u m i r e d a t ă m a r i l o r d o a m n e l o r c u l t i v a t e î n F r a n ţ a
d u p ă 1 6 5 5 - n . tr.) îşi a v e a p r o p r i u l s a l o n c a r e p u r t a n u m e l e d e c ă m ă r u ţ ă ,
cabinet, alcov.
 98 / Opinia şi mulţimea
1710, p e c a r e d l D e l a h a n t e ne-o face, o b s e r v c ă n u există c a m e r ă
s e p a r a t ă p e n t r u a p r i m i vizite. S a l o n , sufragerie, d o r m i t o r chiar,
o s i n g u r ă c a m e r ă ţ i n e a loc d e t o t . Ş i e r a v o r b a d e s p r e u n o m d i n
b u r g h e z i a pe cale de a se îmbogăţi. Adesea m â n c a u la bucătărie.
D a r exista î n a c e a s t ă casă, c a r e e r a c o n s i d e r a t ă p e a t u n c i foarte
confortabilă, o „cameră de o d i h n ă " , destinată repausului, şi nu
primirii oaspeţilor.
In Franţa, reşedinţa Rambouillet, al cărui salon se deschidea
î n zorii m a r e l u i secol, î n j u r u l a n u l u i 1600, a fost n u p r i m u l
l e a g ă n , d a r c u s i g u r a n ţ ă p r i m a şcoală a a r t e i d e a d i s c u t a . D a t o r i t ă
celor 800 de preţioase formate la această şcoală şi al c ă r o r n u m e
a fost p ă s t r a t , s-a r ă s p â n d i t o „ d o r i n ţ ă g e n e r a l ă de a c o n v e r s a " ,
p e n t r u a folosi e x p r e s i a u n u i c o n t e m p o r a n ; şi, d i n F r a n ţ a , c a r e
c o n s t i t u i a m o d e l u l u n i v e r s a l p e a t u n c i , a c e a s t ă p a s i u n e s-a e x t i n s
destul de r e p e d e în străinătate. Ea a avut cu siguranţă o influenţă
p r o f u n d ă a s u p r a formării sau transformării limbii franceze.
P r e ţ i o a s e l e , c u m n e s p u n e a b a t e l e d e P u r e 1 , „fac î n m o d s o l e m n
l e g ă m â n t de puritate a stilului, de r ă z b o i n e m u r i t o r p e d a n ţ i l o r şi
p r o v i n c i a l i l o r " . D u p ă S o m a i s e , „ele s p u n u n e o r i cuvinte noi, fără
să-şi d e a s e a m a , d a r o fac c u t o a t ă u ş u r i n ţ a ş i d e l i c a t e ţ e a
imaginabile". D u p ă de Pure, problemele de limbă şi de gramatică
revin m e r e u , î n l e g ă t u r ă c u o r i c e s u b i e c t , î n d i s c u ţ i i l e lor. U n a
d i n t r e ele nu vrea să se s p u n ă „iubesc p e p e n e l e " , p e n t r u că ar
î n s e m n a s ă p r o s t i t u e z i c u v â n t u l „ i u b e s c " . F i e c a r e d i n t r e ele a r e
ziua s a î n c a r e d a u î n t â l n i r e c o m b a t a n ţ i l o r d i n a c e s t e t u r n i r u r i
ale conversaţiei. De aici Calendarul alcovurilor (Calendrier des
ruelles). A c e s t o b i c e i e r a a t r i b u i t d o m n i ş o a r e i d e Scudery, c o p i a t ă
f ă r ă s ă o ştie d e c o n t e m p o r a n i i n o ş t r i , n e n u m ă r a ţ i , c a r e a u , d e
a s e m e n e a , z i u a lor.
A discuta era p e n t r u preţioase şi p e n t r u toate marile d o a m n e
c a r e c o p i a u t i p a r u l l o r o a r t ă a t â t d e p a s i o n a n t ă î n c â t a v e a u grijă,
î n r e u n i u n i , s ă nu-şi folosească c e l e z e c e d e g e t e , î n c i u d a
1. Misterele alcovurilor (Les mysteres des ruelles), roman (1656).
Opinia şi conversaţia / 99
o b i c e i u r i l o r c o n t r a r e a l e f e m e i l o r d i n a c e a v r e m e . „Am c ă u t a t î n
zadar, s p u n e R o e d e r e r 1 , î n scrierile v r e m i i , o c u p a ţ i a p e c a i c
l e m e i l e d i n î n a l t a s o c i e t a t e o c o m p l e t a u cu c o n v e r s a ţ i a . Aş li viul
să văd î n m â i n i l e l o r a c u l , suveica, fusul, h a s p e l u l ; aş li vrui sa Ic
vad p e a c e s t e f e m e i b r o d â n d , f ă c â n d t a p i ţ e r i e . " Este c u atât mai
i ittdat cu cât, m a i târziu, o v o m v e d e a pe d o m n i ş o a r a de M.iin
l e n o n , î n c ă fidelă v e c h i l o r o b i c e i u r i , î n v â r t i n d fusul şi n u m a i .iu
du-şi g h e m e l e î n t i m p c e d i s c u t a c u L u d o v i c XIV.
Intr-o s o c i e t a t e cu a d e v ă r a t civilizată, nu este suficient ca m o b i ­
lele cele m a i utile şi cele m a i m o d e s t e să fie o b i e c t e de artă, t r e b u i e
şi ca v o r b e l e c e l e m a i m ă r u n t e , cele m a i m i c i g e s t u r i să a d a u g e
î n t o t d e a u n a c a r a c t e r u l u i l o r utilitar, fără nici o afectare, graţia sau
f r u m u s e ţ e a p r o p r i e . T r e b u i e s ă existe g e s t u r i „de stil", c a m o b i l e l e
„de stil" 2 . P r i n a c e a s t a s-a distins l u m e a n o a s t r ă a r i s t o c r a t ă a seco­
lelor al XVII-lea şi al XVIII-lea. D a r să nu c r e d e m că î n c l i n a ţ i a sa
a fost e x c e p ţ i o n a l ă . Această n e v o i e s-a f ă c u t simţită, s u b a l t e for­
m e , î n o r i c e s o c i e t a t e politicoasă. E a s e face î n c ă simţită p r i n t r e
noi, î n o a z e l e estetice ale d e m o c r a ţ i i l o r n o a s t r e . A m p u t e a s p u n e ,
citindu-1 p e T a i n e , c ă gustul p e n t r u c o n v e r s a ţ i a fină ş i p e n t r u viaţa
i Ic salon n-a fost în Vechiul R e g i m m a i i n t e n s n u m a i în clasele supe­
rioare, ci a r e p r e z e n t a t şi o p a r t i c u l a r i t a t e caracteristică şi u n i c ă a
societăţii f r a n c e z e în a c e a s t ă fază a dezvoltării sale?
Aici e s t e e r o a r e a a c e s t u i spirit a t â t d e p ă t r u n z ă t o r ş i e a n u a
fost u n a lipsită d e i m p o r t a n ţ ă . D e e x e m p l u , e l a t r i b u i e vieţii d e
salon g u s t u l p e n t r u i d e i l e g e n e r a l e î n v e c h e a F r a n ţ ă . D a r T o c q u e -
ville, m a i î n d r e p t ă ţ i t , s e p a r e , e x p l i c ă a c e s t l u c r u p r i n i n f l u e n ţ a
r e g i m u l u i egalitar, d u p ă c e a găsit, î n v r e m e a sa, m u l t m a i dez­
voltat, g u s t u l p e n t r u ideile g e n e r a l e î n S t a t e l e U n i t e d e c â t î n An­
glia î n c i u d a s i m i l i t u d i n i i d e rasă ş i d e m o r a v u r i . P l ă c e r e a d e a
d i s c u t a d e s p r e i d e i g e n e r a l e s a u d e s p r e g e n e r a l i t ă ţ i m o r a l e a fost
1. Memorii pentru a servi la istoria societăţii politicoase in Franţa (Memoires pour
servir ă l'histoire de la societepolie en France) (1835).
2. Turgot, s p u n e Morellet, era în adolescenţă respins de m a m a sa „care îl
găsea ursuz p e n t r u c ă n u făcea r e v e r e n ţ a d e b u n ă voie".
100 / Opinia şi mulţimea
r e s i m ţ i t ă şi în alte l o c u r i , fără a da n a ş t e r e u n e i vieţi de s a l o n . Salo­
n u l n u este, într-adevăr, d e c â t u n s e m n , d u p ă c u m a m spus, u n u l
d i n t r e s e m n e , şi nu cadrul unic al conversaţiei politicoase care
s-a n ă s c u t î n lipsa l u i î n G r e c i a d i n t i m p u l lui P e r i c l e , î n R o m a
î n t i m p u l l u i O c t a v i a n , î n Evul M e d i u î n o r a ş e l e i t a l i e n e . Această
n e v o i e d e a d i s c u t a f ă c e a s ă î n f l o r e a s c ă u n e o r i viaţa d e g i m n a z i u ,
u n e o r i viaţa d e f o r u m , a l t e o r i viaţa d e m ă n ă s t i r e , d e m ă n ă s t i r i d e
m a i c i , m a i ales, u n d e c o n v e r s a ţ i a t r e b u i e să fi fost a n i m a t ă şi inte­
r e s a n t ă î n t i m p u l lui L u d o v i c cel Sfânt, c â n d e p i s c o p u l E u d e s Ri-
gaud le vizita s c a n d a l i z a t . L a n o i , î n c u r s u l a c e s t u i secol, tinde să
s e dezvolte m a i ales viaţa d e c a f e n e a sau d e c e n a c l u , î n c i u d a mulţi
plirării imitative şi v a n i t o a s e a „ s a l o a n e l o r " .
Mondenitatea Vechiului Regim a luat naştere din e l e m e n t e
c o m p l e x e ; să n o t ă m , în afară de p l ă c e r e a de a discuta, pe aceea
de .1 copia C u r t e a sau de a copia copiile Curţii, cu alte cuvinte, o
g r u p a r e ierarhică de bărbaţi şi de femei prezidată de o persoană
c ă r e i a t o a t ă l u m e a î i a d u c e o m a g i u ş i c a r e r e p r e z i n t ă , l a scară
m i c ă , m o n a r h u l : s t ă p â n u l sau s t ă p â n a casei. A r t a d e a s e c o m p o r t a
î n t r - u n astfel d e m e d i u n u c o n s t ă exclusiv î n a r t a c o n v e r s a ţ i e i , e a
p r e s u p u n e î n a i n t e d e o r i c e d i s t r i b u i r e a d e z i n v o l t ă , sigură, deli­
cată, a n u a n ţ e l o r de r e s p e c t d a t o r a t e diversităţii m e r i t e l o r şi a ran­
g u r i l o r ; i a r p l ă c e r e a a m o r u r i l o r p r o p r i i satisfăcute p r i n aceasta,
într-o s o c i e t a t e e m i n a m e n t e i e r a r h i c ă , e s t e cel p u ţ i n l a fel d e
a p r e c i a t ă d e t o a t ă l u m e a p r e c u m este c e a a i d e i l o r s c h i m b a t e ş i
a s u p r a c ă r o r a s e c a d e d e a c o r d . î n sfârşit, t i p u l d e h e g e m o n i e ,
d e r o i a l i t a t e a c o n v e r s a ţ i e i p r a c t i c a t d e f e m e i l e d i n s a l o a n e l e fran­
c e z e , n u s-ar p u t e a î n ţ e l e g e fără v e c h e a i n s t i t u ţ i e a cavaleriei, ale
c ă r e i f i r i m i t u r i a u fost c u l e s e d e c u r ţ i l e m o n a r h i c e .
Reproşurile pe care Taine le adresează, în cartea sa despre Vr
chiul Regim, vieţii m o n d e n e n u privesc, d e c i , c o n v e r s a ţ i a î n g e n e
ral. N u este a d e v ă r a t c ă a c e a s t a este î n m o d n e c e s a r „artificială ş i
seacă". Ş i a c e s t l u c r u n u este a d e v ă r a t n i c i m ă c a r î n c e e a c e pri­
veşte viaţa d e salon c e a m a i a r i s t o c r a t ă d e c â t într-o a n u m i t ă m ă
s u r ă . M a i î n t â i , viaţa d e s a l o n î n c e a r c ă z a d a r n i c s ă e x p r i m e
Opinia şi conversaţia / 101
respectul i e r a r h i e i sociale, t i n z â n d , î n a i n t e d e o r i c e , c ă t r e a r m o n i a
socială, p r i n m e n a j a r e a r e c i p r o c ă a o r g o l i i l o r p e r s o n a l e , p e n t r u
( ă l a u n m o m e n t d a t s e î n t â m p l ă î n m o d n e c e s a r ca, e x p r i m â n d
d i f e r e n ţ e l e de r a n g , să le a t e n u e z e . D e s p r e ea, ca şi d e s p r e pi ie
tenie, se p o a t e s p u n e : pares autfacit aut invenit, nu ia n a ş t e r e d e c â t
î n t r e egali sau egalizează, n u s e m a n i f e s t ă d e c â t î n t r e s e m e n i sau
asimilează. D o a r c ă n u egalizează ş i n u asimilează d e c â t p e t e r m e n
lung. D a r fără î n d o i a l ă că egalitatea d r e p t u r i l o r şi a r a n g u r i l o r este
s i n g u r u l e c h i l i b r u stabil şi definitiv al o r g o l i i l o r c a r e se c o n f r u n t ă
mai m u l t t i m p . î n rest, e a este, d u p ă c u m ştim, o s i m p l ă faţă con­
venţională, u n voal t r a n s p a r e n t c a r e a c o p e r ă p r o f u n d a i n e g a l i t a t e
a t a l e n t e l o r şi a m e r i t e l o r i n d i v i d u a l e şi c a r e serveşte la a o p u n e
î 11 valoare. Aceasta ficţiune a egalităţii este î n f l o r i r e a finală a socia-
Irilităţii. L a o c u r t e regală, î n c i u d a t u t u r o r b a r i e r e l o r e t i c h e t e i ,
i >l a c e i u l de a t r ă i şi de a d i s c u t a cu r e g e l e stabileşte î n U e supuşii
săi şi el o familiaritate a p r o a p e n i v e l a t o a r e . „Sire, îi s p u n e a lui
I .udovic XVI m a r e ş a l u l d e R i c h e l i e u , m a r t o r a l c e l o r d o u ă d o m n i i
precedente, sub Ludovic XIV n i m e n i nu î n d r ă z n e a să s p u n ă un
cuvânt, s u b L u d o v i c X V s e v o r b e a î n ş o a p t ă , s u b M a i e s t a t e a Voas­
tră se d i s c u t ă cu v o c e t a r e " . Dar, deja cu m u l t timp î n a i n t e să se fi
micşorat d i s t a n ţ a d i n t r e c u r t e n i şi s t ă p â n u l r e g a l al casei, se
micşorase c e a c a r e îi s e p a r a pe invitaţii săi, ş t e r g â n d u - s e p u ţ i n câte
p u ţ i n , iar g r a d e l e infinite d e n o b l e ţ e î n c e p u s e r ă s ă s e a m e s t e c e
laolaltă î n f r e c v e n t a r e a C u r ţ i i .
„Artificială"? Este p e d r e p t c u v â n t a d e v ă r a t c ă viaţa d e s a l o n -
să a d ă u g ă m viaţa de c e n a c l u , viaţa de c a f e n e a - este artificială?
N a t u r a sociabilă a o m u l u i nu-1 î m p i n g e î n t o t d e a u n a şi p e s t e t o t
s p r e a c e s t e j o c u r i sociale, s p r e aceste r e u n i u n i d e p l ă c e r e î n di­
verse f o r m e ? Ş i nu-i s u n t e l e a t â t d e n a t u r a l e p e cât î i este s t a r e a
g r e g a r ă oii?
î n c e e a c e priveşte „ u s c ă c i u n e a sufletului" p e c a r e viaţa d e salon
< i c r e a inevitabil, îi v ă d c a u z a în i n e g a l i t a t e a excesivă pe c a r e res­
pectul aristocratic, a t â t a timp cât subzistă în î n t r e g i m e , o a d â n c e ş t e
 102 / Opinia şi mulţimea
î n t r e p ă r i n ţ i ş i c o p i i s a u c h i a r î n t r e p r i e t e n i . Dar, d e î n d a t ă ce,
c h i a r p r i n e f e c t u l vieţii d e s a l o n , d u p ă c u m a m s p u s , a c e a s t ă i n e ­
g a l i t a t e s e m i c ş o r e a z ă , a p a r i ţ i a s e n t i m e n t e l o r n a t u r a l e d e tan­
d r e ţ e ş i d e p a s i u n e este m a i b i n e p r i m i t ă , i a r e t a l a r e a l o r p o a t e
d e v e n i c h i a r o a f e c t a r e m o n d e n ă , c u m s-a î n t â m p l a t p e t o t par­
c u r s u l celei de-a d o u a j u m ă t ă ţ i a s e c o l u l al XVIII-lea, p r i n t r - o „în­
t o a r c e r e l a n a t u r ă " î n c a r e n i m i c n u m a i e r a artificial s a u e r a cât
m a i d e p a r t e d e artificial. S i n g u r u l f a p t c ă viaţa d e s a l o n , î n t r - u n a
d i n t r e fazele sale, în faza sa f i n a l ă şi la v ă r s a r e a sa, ca să s p u n e m
aşa, a favorizat r ă s p â n d i r e a sensibilităţii şi a e f u z i u n i l o r t a n d r e
arată foarte b i n e că u s c ă c i u n e a sufletului nu este o caracteristică
esenţială a m o n d e n i t ă ţ i i .
Este a d e v ă r a t că viaţa de salon a d ă u n a t vieţii de familie pe t o a t ă
durata V e c h i u l u i R e g i m . D a r se p o a t e s p u n e acelaşi l u c r u d e s p r e
o r i c e ocupaţie p a s i o n a n t ă , f i e e a p r o f e s i o n a l ă , e s t e t i c ă , p o l i t i c ă
sau religioasă. C e e a c e d ă u n e a z ă vieţii d e familie î n p r e z e n t n u
m a i e s t e viaţa d e s a l o n , e s t e a d e v ă r a t , c i viaţa d e c l u b sau d e
cafenea, p e n t r u m u n c i t o r este viaţa d e atelier, p e n t r u o m u l d e afa­
c e r i , viaţa d e p a l a t , p e n t r u o m u l p o l i t i c , viaţa e l e c t o r a l ă s a u par­
l a m e n t a r ă . M a i t â r z i u v a f i , ş i î n c ă m a i m u l t , d a c ă visul colectivist
s-ar p u t e a realiza, viaţa de falanster.
N u p u t e m s ă n u m e n ţ i o n ă m p r i n t r e caracteristicile esenţiale
ale m o n d e n i t ă ţ i i ceea ce Taine s e m n a l e a z ă ca fiind u n a d i n t r e
t r ă s ă t u r i l e sale c e l e m a i c a r a c t e r i s t i c i ş i m a i m a r c a t e , r e s p i n g e r e a
n o u t ă ţ i l o r absolute, o r o a r e a originalităţii. în realitate, orice
viaţă socială i n t e n s ă a r e c a efect g e n e r a r e a u n u i c u r e n t n e î n ­
t r e r u p t d e m o r a v u r i , d e o p i n i i , d e o b i c e i u r i , a c ă r o r s u r s ă este
g r e u de observat şi în care este înghiţită majoritatea inovaţiilor
medii. Inovaţiile absolute şi excepţionale se i m p u n singure şi în
acel m o m e n t devin leagănul u n e i n o i c o n t a g i u n i care l e p r o p a g ă
a m p r e n t a personală, substituită sau suprapusă vechilor u r m e .
Astfel a fost s ă l b ă t i c i a lui R o u s s e a u , c a r e , i z b u c n i n d în m i j l o c u l
m o n d e n i t ă ţ i i e x a g e r a t e a t i m p u l u i său, a r e m o d e l a t - o d u p ă
Opinia şi conversaţia / 103
propria sa formă. Am putea spune, de asemenea, că un Diderot ,
Un V o l t a i r e şi a t â ţ i a alţii nu şi-au p u t u t face a c c e p t a t ă p e r s o n a ­
litatea d e c â t a t e n u â n d - o ?
E v o l u ţ i a vieţii d e s a l o n n e p o a t e servi p e n t r u a înţelege
d i n t r - u n p u n c t d e v e d e r e diferit şi m a i e v i d e n t evoluţia conver­
saţiei. S e n u m e ş t e „ s o c i e t a t e " - e x p r e s i e e x c e l e n t ă , î n d u r a i
precizează f a p t u l c ă relaţia socială p r i n e x c e l e n ţ ă , s i n g u r a d e m n ă
i l e acest n u m e , este s c h i m b u l d e i d e i - u n g r u p d e o a m e n i c a r e
se întâlnesc u n d e v a p e n t r u a discuta î m p r e u n ă . In cele mai j o a s e
pături sociale există „societăţi", d a r ele s u n t foarte mici, c h i a r d a c ă
foarte n u m e r o a s e . î n cele m a i sărace sate, d o i sau trei ţ ă r a n i c a p ă t ă
o b i c e i u l de a se v e d e a la ş e z ă t o a r e s a u la c a b a r e t şi, d e ş i se m u n ­
ceşte la ş e z ă t o a r e şi deşi se b e a la c a b a r e t m a i m u l t d e c â t se discută,
se m a i şi d i s c u t ă . G ă s i m aici e m b r i o n i ai s a l o n u l u i şi ai c e r c u l u i .
P e m ă s u r ă c e n e r i d i c ă m p e s c a r a socială, n u m ă r u l s o c i e t ă ţ i l o r s e
micşorează, î n t i m p c e fiecare î n p a r t e c r e ş t e î n d i m e n s i u n i .
(lafenelele m u n c i t o r e ş t i s e î m p a r t î n g r u p u r i d e o a m e n i c a r e
vorbesc sau c a r e d i s c u t ă î n m o d o b i ş n u i t , deja m u l t m a i d e n s e .
Micii c o m e r c i a n ţ i a u u n s a l o n , f o a r t e m i c , î n c a r e g ă s i m c o p i a re­
d u s ă a r e u n i u n i l o r clasei s u p e r i o a r e . A c e s t e a , î n c e a m a i m a r e
p a r t e a o r a ş e l o r mijlocii, a b i a d e s e î m p a r t î n d o u ă sau t r e i „socie­
tăţi" şi u n e o r i , f a p t c a r e a fost şi c a r e tinde să d e v i n ă g e n e r a l , n i c i
n u m a i f o r m e a z ă d e c â t u n s i n g u r ş i acelaşi tip d e c o r p o r a ţ i e m o n ­
d e n ă , „societatea". Chiar în oraşele cele m a i m a r i se r e m a r c ă
aceeaşi t e n d i n ţ ă , la fel la Paris, la V i e n a , la L o n d r a , p e s t e tot, în
c i u d a p r o g r e s e l o r d e m o c r a ţ i e i , clasa c u n o s c u t ă c a f i i n d î n c ă c e a
m a i s t r ă l u c i t o a r e , d a c ă n u c e a m a i î n a l t ă , c a u t ă ocazii î n c a r e
1. M o r e l l e t , p r i n t r e alţi c o n t e m p o r a n i a i l u i D i d e r o t , î i l a u d ă c o n v e r s a ţ i a .
„Avea o m a r e f o r ţ ă ş i u n f a r m e c e v i d e n t ; d i s c u ţ i a s a e r a a n i m a t ă d e o b u n ă
c r e d i n ţ ă p e r f e c t ă , subtilă fără a fi o b s c u r ă , variată în f o r m e l e sale, p l i n ă de
i m a g i n a ţ i e , f e c u n d ă î n i d e i ş i t r e z i n d - o p e c e a a celorlalţi: t e lăsai p r i n s o r e
î n t r e g i , c a î n t r - u n f l u v i u " . î n c e p â n d c u a d o u a j u m ă t a t e a ultimului s e c o l ,
c o n v e r s a ţ i i l e p r i v a t e , m o n d e n e , a u f o s t s u r s e l e a s c u n s e a l e m a r e l u i curent
a l R e v o l u ţ i e i . A i c i g ă s i m o o b i e c ţ i e f o a r t e p u t e r n i c ă l a p r e t i n s a mediocri­
tate a saloanelor.
 104 / Opinia şi mulţimea Opinia şi conversaţia / 105

f r a g m e n t e l e sale d e j a f o a r t e v o l u m i n o a s e să se î n t â l n e a s c ă şi să i r e b u i e s ă a j u n g e m l a societăţile c e l e m a i cultivate p e n t r u a v e d e a

se a d u n e p e n t r u a se reîntregi.
Astfel, d i n c o l o d e m u l t e e x c e p ţ i i , r e g u l a g e n e r a l ă este c ă volu­
m u l s o c i e t ă ţ i l o r e s t e invers p r o p o r ţ i o n a l c u i m p o r t a n ţ a n u m e r i c ă
a clasei c ă r e i a î i a p a r ţ i n ; ele s u n t c u a t â t m a i v o l u m i n o a s e , c u cât
m e m b r i i l o r fac p a r t e d i n t r - o clasă m a i p u ţ i n n u m e r o a s ă . D e l a
p l e b e l a elită, p i r a m i d a socială s e m i c ş o r e a z ă , î n t i m p c e societăţile
se lărgesc. Acest l u c r u se explică p r i n s u p e r i o r i t a t e a timpului liber,
a cunoştinţelor, a subiectelor de conversaţie c o m u n e , pe m ă s u r ă
c e u r c ă m s c a r a socială; iar acest l u c r u a r a t ă î n acelaşi t i m p aspi­
r a ţ i a c o n s t a n t ă a p r o g r e s u l u i social de a lărgi pe c â t p o s i b i l c o m u ­
c u m s e r e d u c l a m i n i m discuţiile l e g a t e d e p r o f e s i e ş i d e p o l i t i c a
zilei şi c u m conversaţia se î n v â r t e în j u r u l i d e i l o r g e n e r a l e s u g e r a t e
r e c i p r o c d e lecturi, d e călătorii, d e e d u c a ţ i a p r i m a r ă largă ş i solidă,
d e reflecţii p e r s o n a l e .
î n c e e a c e priveşte u l t i m e l e g r u p u r i , p r e s a c o t i d i a n ă , d u p ă cum
se vede, încetează să m a i fie m e t r o n o m u l şi pilotul care ghidează
î n m o d o b i ş n u i t conversaţiile, s a u cel p u ţ i n a c ţ i u n e a s a sugestivă
este m a i p u ţ i n i m e d i a t ă , d a c ă n u m a i p u ţ i n p r o f u n d ă . E a n u l e
a l i m e n t e a z ă î n m o d d i r e c t d e c â t î n zilele î n c a r e v r e o ştire
s e n z a ţ i o n a l ă , v r e o p r o b l e m ă o b s e d a n t ă u m p l e ziarele. D i n c o l o d e

n i u n e a î n spirit, vizitarea ş i î n t r e p ă t r u n d e r e a l o r r e c i p r o c e . P e n t r u aceasta d i s c u ţ i a s e e m a n c i p e a z ă , u r m e a z ă u n c u r s n e p r e v ă z u t ,

că, d i s c u t â n d , spiritele se c u n o s c r e c i p r o c şi i n t e r a c ţ i o n e a z ă . d e z g r o a p ă s u b i e c t e e x o t i c e şi, astfel, t r a n s f o r m ă „ s o c i e t a t e a "

S u b i e c t e l e d e c o n v e r s a ţ i e variază d e l a o p ă t u r ă s o c i a l ă l a alta. < l a m e n i l o r supracultivaţi î n t r - u n c e r c m a g i c c a r e se e x t i n d e f ă r ă

Despre ce se vorbeşte în micile cercuri de ţ ă r a n i r e u n i t e la î n c e t a r e î n s p a ţ i u ş i t i m p , l e g â n d î n t r e ele t o a t e elitele n a ţ i u n i l o r

şezătoare? Despre v r e m e mai m u l t ca o r i u n d e altundeva, p e n t r u

vadă „ m a r e a ş i ţara", u n t â n ă r s t u d e n t care s e î n t o r c e a d e l a B o u r g e s p e n t r u
c ă t e m a , d e l o c s u p e r f i c i a l ă aici, e s t e l e g a t ă d e s p e r a n ţ e l e ş i d e ,i-şi l u a l i c e n ţ a , u n b u r g h e z p o l t r o n , u n „ s p i r i t c u l t i v a t d i n N o r m a n d i a d e j o s
care s p u n e a m a i m u l t e p o a n t e d e c â t s p u n e a d o m n u l abate d e F r a n q u e t o t c â n d
a m e n i n ţ ă r i l e recoltei viitoare. N u m a i în p e r i o a d e l e electorale se
e l e e r a u la m o d ă şi care, voind să distreze pe toată lumea, vorbea m a i m u l t
d i s c u t ă p o l i t i c ă . O a m e n i i s e o c u p ă d e vecini, l e c a l c u l e a z ă veni­ d e c â t toţi ceilalţi". Or toţi aceşti o a m e n i , c â n d î n c e p să vorbească, v o r b e s c
t u r i l e , b â r f e s c . A c e a s t ă d i m e n s i u n e p r o f e s i o n a l ă şi p e r s o n a l ă 1 fiecare despre ocupaţiile personale sau profesionale. Partizanul „revine
î n t o t d e a u n a la p ă m â n t p r i n cărţi". Muzicianul vrea î n t o t d e a u n a să cânte.
discuţiilor este î n c ă d o m i n a n t ă î n conversaţiile m u n c i t o r i l o r ş i ale
I J i m â n ă r e a s a se g â n d e ş t e la m a g a z i n u l său. „ T â n ă r u l s t u d e n t nu vorbeşte d e c â t
m i c i l o r c o m e r c i a n ţ i , d a r politica î n ţ e l e a s ă c a r e z u m a t a l a s p e c t e l o r d e s p r e d r e p t u l scris, d e s p r e c u t u m a lui Cujas, î n o r i c e m o m e n t . " D a c ă v o r b e a
despre femeile frumoase, el spunea că „Cujas are o fată frumoasă". In
d i n ziarul zilei î n l o c u i e ş t e v r e m e a c a s u b i e c t f u n d a m e n t a l . M e t e o ­
concluzie, se vede clar că acest dialog nu era d e c â t o împletire de m o n o l o g u r i
r o l o g i a p o l i t i c ă s-a substituit m e t e o r o l o g i e i o b i ş n u i t e , c e e a ce este şi că nu interveneau subiecte generale, de natură să-i intereseze pe toţi

u n p r o g r e s social. O a m e n i i d e afaceri ş i m e d i c i i , d e ş i p r e f e r ă s ă i n t e r l o c u t o r i i î n acelaşi t i m p , n u exista d e l o c „conversaţie g e n e r a l ă " . I n zilele

noastre, datorită ziarelor, subiectele generale există întotdeauna între
v o r b e a s c ă d e s p r e m e s e r i a lor, îşi e l i b e r e a z ă a d e s e a s p i r i t u l p e n t r u
interlocutorii cei m a i diferiţi p r i n clasă ş i p r i n profesie. P e a t u n c i n u existau
a face câteva c o n s i d e r a ţ i i de o r d i n filozofic sau ştiinţific. 1 în sfârşit, decât foarte rar. De aceea, domnişoara de Scudery numeşte o companie
neplăcută a c e a s t ă r e u n i u n e heteroclită de călători. I n v r e m e a sa, î n t r - a d e v ă r ,
|ientru a gusta farmecul u n e i conversaţii generale, de un interes c o m u n t u t u r o r
1 . N u s-a î n t â m p l a t î n t o d e a u n a a ş a , ş i c u c â t n e î n t o a r c e m î n t r e c u t , c u a t â l
vorbitorilor, t r e b u i a s ă trăieşti într-o c o t e r i e î n c h i s ă ş i i z o l a t ă , c o m p u s ă d i n
v e d e m o a m e n i i , c h i a r d i n c l a s e l e d e m i j l o c , î n c h i z â n d u - s e î n p r e o c u p ă r i l e Im­
oameni de aceeaşi clasă, cu aceeaşi educaţie, cum a r f i fost r e ş e d i n ţ a de
p e r s o n a l e . I n t r - u n a d i n t r e scrisorile sale c ă t r e d o m n i ş o a r a d e R o b i n a n (1614),
Rambouillet. Acest lucru ne explică farmecul intens al acestor azile ale
d o m n i ş o a r a d e S c u d e r y î i p o v e s t e ş t e c u vervă d e s p r e o c ă l ă t o r i e p e c a r e a făcut-o
s u f l e t u l u i . L a F o n t a i n e , d e a s e m e n e a , î n s c r i s o r i l e c ă t r e s o ţ i a sa, n e v o r b e ş t e
î n c a l e a ş c a ş i c o n v e r s a ţ i a c a r e s-a î n f i r i p a t î n t r e t o v a r ă ş i i s ă i d e c ă l ă t o r i e , a n u m e
l»uţin d e s p r e c o n v e r s a ţ i i l e î n s o ţ i t o r i l o r s ă i d e c ă l ă t o r i e d i n c a l e a ş c a . S e p o a t e
un tânăr partizan ( f i n a n c i a r ) , u n m u z i c i a n lipsit d e talent, o b u r g h e z ă din
vedea c ă a u fost d e s t u l d e nesemnificative, î n afara u n e i c o n t r o v e r s e a n i m a l e
R o u e n care t o c m a i p i e r d u s e un p r o c e s la Paris, o v â n z ă t o a r e la b ă c ă n i e din
între catolici şi p r o t e s t a n ţ i în legătură cu d o g m e l e .
strada Saint-Antoine şi o l u m â n ă r e a s ă d i n strada Michel-le-Comte, d o r n i c ă să
106 / Opinia şi mulţimea Opinia şi conversaţia / 107

civilizate ş i a t a ş â n d u - l e p e f i e c a r e d i n t r e e l e „ o a m e n i l o r d e l u m e " S ă p r e s u p u n e m c ă s t u d i u l l a t i n e i ş i a l a u t o r i l o r l a t i n i , c a ş i stu­

ai trecutului. 1 d i u l filozofiei şi al istoriei filozofiei, ar fi b r u s c î n t r e r u p t în şcolile

Aceşti „ o a m e n i d e l u m e " a i t u t u r o r t i m p u r i l o r , t i p e x e m p l a r franceze: cu p u ţ i n înainte ca o soluţie de continuitate să se pro­

a l sociabilităţii c o n s u m a t e , s e r e c u n o s c î n i n e p u i z a b i l a b o g ă ţ i e a d u c ă î n e v o l u ţ i a spiritului f r a n c e z , n o i l e g e n e r a ţ i i a r î n c e t a s ă m a i

t e m e l o r de discuţie, î n t o t d e a u n a noi, care le s u n t furnizate a p a r ţ i n ă aceleiaşi societăţi ca î n a i n t a ş i i lor; şi diferitele c a t e g o r i i

înainte de toate de o instruire c o m u n ă şi generală, î n c o r o n a r e p r o f e s i o n a l e d e francezi, m e d i c i , i n g i n e r i , avocaţi, militari, i n d u s ­

l u m i n o a s ă a u n e i educaţii speciale şi t e h n i c e . Nu v r e a u în trei triaşi, i n s t r u i ţ i exclusiv în v e d e r e a m e s e r i e i lor, ar fi din punct de

vedere social s t r ă i n i u n i i d e ceilalţi. N u a r m a i avea alt i n t e r e s
c u v i n t e s ă rezolv o p r o b l e m ă a t â t d e gravă ş i a t â t d e t u l b u r ă t o a r e
c o m u n şi, astfel, o altă conversaţie c o m u n ă d e c â t p r o b l e m e l e sani­
c u m este c e a a r e f o r m e i s t u d i i l o r clasice; d a r î m i p e r m i t s ă o b s e r v
tare, v r e m e a sau politica c o t i d i a n ă . „Sufletul F r a n ţ e i " a r f i fost r u p t
că, d a c ă a m f i a c o r d a t a t e n ţ i e i m e n s e i i m p o r t a n ţ e sociale a c o n ­
p e n t r u t o t d e a u n a , nu n u m a i în d o u ă , ci în mii de bucăţi.
versaţiei, n - a m f i o m i s s ă g ă s i m aici u n a r g u m e n t d e s t u l d e solid,
u n a r g u m e n t î n orice caz d e m n d e a f i analizat, într-o m a r e m ă s u r ă Ştiu f o a r t e b i n e că, î n o c h i i e c o n o m i ş t i l o r d i n v e c h e a şcoală,

î n favoarea m e n ţ i n e r i i c u l t u r i i t r a d i ţ i o n a l e . avantajul d e a î m p ă r t ă ş i î n t r e o a m e n i cultivaţi u n acelaşi f i l o n d e

c o n v e r s a ţ i e t r e b u i e s ă f i e c e a m a i n e p r o d u c t i v ă d i n t r e frivolităţi.
Am fi văzut că p r i n c i p a l u l avantaj al s t u d i e r i i l i m b i l o r şi litera-
P e n t r u ei, a d i s c u t a î n s e a m n ă a p i e r d e timpul şi este clar că, d a c ă
t u r i l o r vechi este n u n u m a i î n t r e ţ i n e r e a î n r u d i r i i sociale a g e n e ­
toată viaţa s o c i a l ă t r e b u i e s ă c o n v e a r g ă c ă t r e p r o d u c ţ i a î n e x c e s ,
raţiilor' succesive, ci şi stabilirea, în fiecare e p o c ă , a u n e i l e g ă t u r i
către p r o d u c ţ i a p e n t r u p r o d u c ţ i e , cuvântul nu are d r e p t u l de a
i n t e l e c t u a l e ş i s p i r i t u a l e s t r â n s e î n t r e t o a t e f r a c ţ i u n i l e elitei n a ţ i o ­
l i t o l e r a t d e c â t c u titlul d e mijloc d e s c h i m b . D a r o s o c i e t a t e c a r e
n a l e sau c h i a r î n t r e e l i t e l e t u t u r o r n a ţ i u n i l o r ş i d e a l e p e r m i t e
a r realiza a c e s t i d e a l , î n c a r e n u s-ar v o r b i d e c â t p e n t r u a î n c h e i a
t u t u r o r m e m b r i l o r a c e s t o r a s ă d i s c u t e î m p r e u n ă c u i n t e r e s , c u plă­
o afacere, o v â n z a r e , un î m p r u m u t , o a l i a n ţ ă , ar avea o a r e ceva
c e r e , i n d i f e r e n t d e p r o f e s i a c ă r e i a î i a p a r ţ i n ş i i n d i f e r e n t d e clasa
c u a d e v ă r a t social î n ea? A r d i s p ă r e a l i t e r a t u r a , d e c i , a r t a , a r dis­
sau d e ţ a r a d i n c a r e p r o v i n .
p ă r e a p l ă c e r e a d e a discuta î n t r e p r i e t e n i , c h i a r l u â n d cina. M e s e l e
tăcute, u n b u f e t î n t r e d o u ă t r e n u r i r a p i d e , o viaţă o c u p a t ă ş i m u t ă :
1 . P r o b a b i l că, într-adevăr, d a c ă p r e ţ i o a s e l e s e c o l u l u i a l XVII-lea a r p u t e a
s ă s e n a s c ă d i n n o u şi, d e s i g u r , a r î n c e p e s ă v o r b e a s c ă , c o n v e r s a ţ i a l o r n e - a r dacă r e s p i n g e m această perspectivă, dacă ne g â n d i m la nevoia
interesa. C u siguranţă aceasta a r avea cel m a i m a r e interes p e n t r u feministele
e s e n ţ i a l ă p e c a r e o r e s i m ţ i m c u toţii d e a n e î n ţ e l e g e d i n c e î n c e
n o a s t r e . î n r e u n i u n i l e l o r , d u p ă a b a t e l e d e P u r e , „se a n a l i z e a z ă c u i d a t o r ă m
m a i m u l t , ş t i i n ţ e l o r s a u p o e z i e i . S e r i d i c ă p r o b l e m a d e a şti d a c ă i s t o r i a t r e b u i e mai b i n e u n i i p e ceilalţi p e n t r u a n e i u b i ş i a n e i e r t a d i n c e î n
să fie p r e f e r a t ă r o m a n e l o r sau r o m a n e l e istoriei. Se î n t r e a b ă care este liber c e m a i m u l t , ş i d a c ă s u n t e m d e a c o r d c ă satisfacerea acestei n e v o i
t a t e a d e c a r e s e b u c u r ă ş i l a c a r e a u d r e p t u l f e m e i l e î n s o c i e t a t e ş i î n via(a
p r o f u n d e este, p â n ă la u r m ă , fructul cel m a i î n a l t şi cel m a i savuros
conjugală. Libertatea proclamată cu această ocazie este mai aproape de
d o m i n a ţ i e d e c â t d e i n d e p e n d e n ţ ă . S e p a r e , s p u n e c e a c a r e ţ i n e d i s c u r s u l , cîl a l civilizaţiei, v o m r e c u n o a ş t e d a t o r i a esenţială, p e n t r u g u v e r n a n ţ i ,
b ă n u i e l i l e s o ţ u l u i î i d a u f e m e i i d r e p t u l d e a g r e ş i . O p r e ţ i o a s ă f a c e e l o g i u l lui d e a n u face n i m i c c a r e a r p u t e a î m p i e d i c a e x t i n d e r e a r e l a ţ i i l o r
Corneille, o alta îl preferă pe B e n s e r a d e , p o e t m a i g a l a n t şi om de curte. ()
a treia îi ia p a r t e a lui C h a p e l a i n . Acasă la familia S c u d e r y se d i s c u t ă d e s p r e
i n t e r p e r s o n a l e şi de a face t o t u l p e n t r u a o favoriza.
Q u i n a u l t . . . A l t ă d a t ă s e î n t â m p l ă c a o p r e ţ i o a s ă s ă p l â n g ă u n p r i e t e n ş i încipe
D u p ă c e a m v o r b i t d e s p r e diversele f o r m e ale c o n v e r s a ţ i e i , d e ­
deodată s ă vorbească despre durere. Ea p r e t i n d e că d u r e r e a t r e b u i e să a i b ă d r c | i l
o b i e c t r e t r ă i r e a plăcerii pe c a r e a gustat-o cu d e f u n c t u l . O a n t a g o n i s t ă se ridica spre t r a n s f o r m ă r i l e şi d e s p r e c a u z e l e sale, să s p u n e m câteva cu­
împotriva acestui sistem pe care îl găseşte barbar...". vinte d e s p r e efectele sale, s u b i e c t pe c a r e abia l-am atins. Ar t r e b u i
 108 / Opinia şi mulţimea
să clasificăm efectele sale, d i n t e a m a de a nu o m i t e ceva i m p o r t a n t ,
î n f u n c ţ i e d e diferitele c a t e g o r i i m a r i d e relaţii sociale. D i n p u n c t
d e v e d e r e lingvistic, e a p ă s t r e a z ă ş i î m b o g ă ţ e ş t e l i m b i l e , d a c ă n u
c u m v a l e î n t i n d e d o m e n i u l teritorial; e a i m p u l s i o n e a z ă literaturile
şi, î n p a r t i c u l a r , d r a m a . D i n p u n c t d e v e d e r e religios, este mijlocul
d e a p o s t o l a t cel m a i f e c u n d , r ă s p â n d e ş t e d o g m e l e ş i s c e p t i c i s m u l
r â n d p e r â n d . N u a t â t p r i n p r e d i c i , c â t m a i ales p r i n conversaţii
religiile d e v i n m a i p u t e r n i c e s a u m a i slabe. D i n p u n c t d e v e d e r e
politic, c o n v e r s a ţ i a este, î n a i n t e a p r e s e i , s i n g u r u l f r â u a l guver­
nanţilor, refugiul i n e x p u g n a b i l al libertăţii; ea creează reputaţii
şi prestigii, a s i g u r ă g l o r i a şi, p r i n ea, p u t e r e a . T i n d e să egalizeze
vorbitorii, a s i m i l â n d u - i , şi să d i s t r u g ă i e r a r h i i l e p r i n f a p t u l că le
poate exprima. Din p u n c t de vedere economic, uniformizează
j u d e c ă ţ i l e d e s p r e n e c e s i t a t e a d i v e r s e l o r b u n u r i , c r e e a z ă ş i preci­
zează i d e e a d e v a l o a r e , stabileşte o s c a r ă ş i u n sistem d e valori.
Astfel, a c e a s t ă s p o r o v ă i a l ă s u p e r f l u ă , s i m p l ă p i e r d e r e d e v r e m e în
o c h i i e c o n o m i ş t i l o r utilitari, este, î n r e a l i t a t e , a g e n t u l e c o n o m i c
cel m a i i n d i s p e n s a b i l , î n t r u c â t , î n lipsa lui, n-ar m a i exista o p i n i e
şi, fără o p i n i e , n u m a i există v a l o a r e , n o ţ i u n e f u n d a m e n t a l ă a eco­
n o m i e i p o l i t i c e şi, l a d r e p t v o r b i n d , a m u l t o r a l t o r ş t i i n ţ e sociale.
D i n p u n c t d e v e d e r e m o r a l , e a l u p t ă c o n t i n u u ş i cel m a i adesea
c u succes î m p o t r i v a e g o i s m u l u i , î m p o t r i v a î n c l i n ă r i i c ă t r e u n com­
p o r t a m e n t c a r e u r m ă r e ş t e s c o p u r i i n d i v i d u a l e ; e a t r a s e a z ă ş i adân­
ceşte, o p u n â n d - o acestei teleologii individuale, o teleologic
e m i n a m e n t e socială, î n favoarea căreia, p r i n l ă u d a r e a ş i b l a m a r e a
distribuite i m p a r ţ i a l şi r ă s p â n d i t e cu r a p i d i t a t e , a c r e d i t e a z ă iluziile
salvatoare sau m i n c i u n i l e c o n v e n ţ i o n a l e . C o n t r i b u i e , p r i n interac­
ţ i u n e a spiritelor şi a sufletelor, la a p a r i ţ i a şi p r o g r e s u l psihologiei
n u n u m a i i n d i v i d u a l e , dar, î n a i n t e d e t o a t e , sociale ş i m o r a l e . Din
p u n c t d e v e d e r e estetic, e a d ă n a ş t e r e p o l i t e ţ e i , l a î n c e p u t p r i n
c o m p l i m e n t a r e a unilaterală, apoi reciprocă; tinde să armonizeze
j u d e c ă ţ i l e de gust, l u c r u pe c a r e îl realizează în timp şi e l a b o r e a z ă
astfel o a r t ă p o e t i c ă , un c o d estetic, r e s p e c t a t cu sfinţenie în fiecare
e p o c ă şi în fiecare ţară. Lucrează, deci, p u t e r n i c la clădirea
civilizaţiei, c a r e a r e ca p r i m e c o n d i ţ i i p o l i t e ţ e a şi arta.
Opinia şi conversaţia / 109
D l G i d d i n g s , î n Principii d e sociologie, s p u n e u n l u c r u f o a r t e
i m p o r t a n t d e s p r e c o n v e r s a ţ i e . I n c o n c e p ţ i a sa, c â n d d o i oameni
se întâlnesc, conversaţia pe care o au î m p r e u n ă nu este decâl
un c o m p l e m e n t al privirilor lor r e c i p r o c e , prin care se explo
l e a z ă ş i c a u t ă s ă afle d a c ă a p a r ţ i n a c e l e i a ş i specii sociale, a c e l u ­
iaşi g r u p social.
„ P r e ţ u i m , s p u n e el, iluzia c a r e n e face s ă c r e d e m c ă d i s c u t ă m
p e n t r u c ă n u n e p a s ă d e l u c r u r i l e d e s p r e c a r e v o r b i m , tot aşa c u m
p r e ţ u i m şi această iluzie, c e a m a i d u l c e d i n t r e toate, c r e d i n ţ a în arta
p e n t r u a r t ă . A d e v ă r u l este c ă o r i c e e x p r i m a r e , a o m u l u i o b i ş n u i t
sau a artistului, şi o r i c e c o m u n i c a r e , de la conversaţia î n t â m p l ă t o a r e
la î n c e p u t u l u n e i relaţii p â n ă la intimităţile p r o f u n d e ale u n e i iubiri
adevărate, îşi a u sursa î n p a s i u n e a e l e m e n t a r ă d e a s e c u n o a ş t e p e
sine şi de a-1 c u n o a ş t e pe celălalt, de a defini c o n ş t i i n ţ a de specie."
N e î n d o i m c ă p r i m e l e conversaţii d i n t r e d o i n e c u n o s c u ţ i c a r e s e
întâlnesc a u î n t o t d e a u n a c a r a c t e r u l i n d i c a t d e G i d d i n g s , deşi p o a ­
le fi a d e v ă r a t în m u l t e cazuri. D a r este sigur că, ulterior, conver­
saţiile d i n t r e ei, o d a t ă stabilită l e g ă t u r a , au un cu t o t u l alt caracter.
Mie tind să îi asocieze pe u n u l cu celălalt sau să le c o n s o l i d e z e aso­
cierea d a c ă a p a r ţ i n deja aceleiaşi societăţi. Ele t i n d , a p o i , s ă d e a
naştere şi să a c c e n t u e z e , să e x t i n d ă şi să a p r o f u n d e z e conştiinţa de
specie, şi nu d o a r să o definească. Nu e s t e v o r b a n u m a i d e s p r e a-i
devoala limitele, ci de a le face să se r e t r a g ă fără î n c e t a r e .
S ă r e v e n i m a s u p r a câtorva d i n t r e a c e s t e efecte g e n e r a l e . A t u n c i
c â n d u n p o p o r civilizat c a d e d i n n o u î n b a r b a r i e , p r i n î n t o a r c e r e a
la insecuritate, p r i n r u p e r e a podurilor, p r i n starea proastă a dru­
murilor, p r i n lipsa de s i g u r a n ţ ă a scrisorilor, a l e g ă t u r i l o r sociale,
e l d e v i n e relativ m u t . C â n d v a s e v o r b e a m u l t , î n p r o z ă , î n versuri,
prin v o r b ă s a u p r i n scris; a c u m n u s e m a i v o r b e ş t e a p r o a p e d e l o c .
I )acă v r e m s ă n e f a c e m o i d e e d e s p r e m ă s u r a î n c a r e o a m e n i l o r
le plăcea să vorbească la m o m e n t u l destrămării imperiului, p u t e m
citi diversele pasaje ale lui M a c r o b i u s , c o n t e m p o r a n al lui T e o d o s i e
cel T â n ă r . I n Saturnaliile sale ( d i a l o g u r i , d u p ă c u m s e ştie), u n u l
d i n t r e i n t e r l o c u t o r i î i s p u n e c e l u i l a l t : „Tratează-ţi sclavul c u
110 / Opinia şi mulţimea
b l â n d e ţ e , primeşte-1 cu graţie în conversaţie". El înfierează obiceiul,
rar, se p a r e , în v r e m e a sa, al c e l o r c a r e nu le p e r m i t sclavilor să
v o r b e a s c ă c u ei, î n t i m p c e î i servesc l a m a s ă . î n altă p a r t e , u n u l
d i n t t e p e r s o n a j e s p u n e : „Pe t o t p a r c u r s u l vieţii m e l e , Decius, nimic:
n u m i s-a p ă r u t m a i b u n d e c â t s ă folosesc t i m p u l l i b e r p e c a r e mi-l
lasă p l e d o a r i a c o n v e r s â n d î n s o c i e t a t e a o a m e n i l o r instruiţi, aşa c a
t i n e , d e e x e m p l u . U n spirit b i n e e d u c a t n-ar p u t e a găsi r e l a x a r e
m a i utilă ş i m a i cinstită d e c â t într-o d i s c u ţ i e î n c a r e p o l i t e ţ e a p u n e
l a fel d e b i n e î n v a l o a r e î n t r e b a r e a c a ş i r ă s p u n s u l " . U l t i m a frază,
ce-i d r e p t , lasă să se î n t r e v a d ă b a r b a r i a c a r e se a p r o p i e ; n u m a i dacă
n u c u m v a acest g u s t p e n t r u o c o n v e r s a ţ i e p u ţ i n p r e a afectată ş i
l i m b u t ă , p e c a r e H o r a ţ i u a ridiculizat-o, n u s e e x p l i c ă p r i n obice­
iurile o r a t o r i c e ale a c e s t u i avocat.
Ţ ă r a n u l izolat tace; b a r b a r u l , în casa lui fortificată, în h r u b a sa
d i n stâncă, n u s p u n e u n cuvânt. C â n d vorbeşte, î n t â m p l ă t o r , o face
p e n t r u a ţ i n e u n discurs. N u a m p u t e a explica, p r i n a c e s t fapt, atâl
d e s i m p l u , d e s c o m p u n e r e a latinei ş i n a ş t e r e a l i m b i l o r neo-latmer 1
D a c ă cetăţile g a l o - r o m a n e ar fi c o n t i n u a t să subziste şi să c o m u n i c e
î n t r e ele d u p ă c ă d e r e a p u t e r i i i m p e r i a l e , aşa c u m o făcuseră
î n a i n t e , n-ar fi î n c e t a t p r o b a b i l n i c i o d a t ă să se v o r b e a s c ă l a t i n a pe
î n U e g t e r i t o r i u l I m p e r i u l u i . Dar, î n lipsa acestui e x e r c i ţ i u c o n t i n u u
al vorbirii î n t r - u n t e r i t o r i u i m e n s şi în condiţiile cele m a i variate
c e r u t e d e c o n v e r s a ţ i a î n t r - u n i d i o m a t â t d e b o g a t ş i d e complicai,
e r a inevitabil ca m a j o r i t a t e a c u v i n t e l o r să d i s p a r ă , lipsite de obicei,
şi ca s e n t i m e n t u l delicat al n u a n ţ e l o r d e c l i n ă r i i şi c o n j u g ă r i i să se
piardă şi să se şteargă p r i n t r e m u n c i t o r i , păstori, barbari,
c o n d a m n a ţ i la izolare, în lipsa d r u m u r i l o r b i n e î n t r e ţ i n u t e şi a
relaţiilor b i n e r e g l a t e . Ce s-a î n t â m p l a t ? A t u n c i c â n d aceste fiinţe
d e o b i c e i m u t e s e g ă s e a u î n situaţia d e a-şi c o m u n i c a v r e o idee,
î n t o t d e a u n a p r i m a r ă , l i m b a l o r r u g i n i t ă n u r e u ş e a s ă l e furnizeze
o e x p r i m a r e p r e c i s ă şi, în astfel de cazuri, o e x p r i m a r e confuză îi
satisfăcea într-o m ă s u r ă suficientă; r e s t r â n g e r e a d i c ţ i o n a r u l u i 1( >r
a n t r e n a simplificarea gramaticii; cuvintele latine, t u r n u r i l e şi
d e s i n e n ţ e l e latineşti n u l e r e v e n e a u î n m e m o r i e d e c â t m u t i l a t e ş i
Opinia şi conversaţia / 111
c o r u p t e şi, p e n t r u a fi înţeleşi, ttebuiau să facă eforturi de imaginaţie
c u a t â t m a i m a r i c u cât p i e r d u s e r ă m a i m u l t o b i ş n u i n ţ a d e a vorbi
corect şi uşor. O m u l se găsea, deci, a p r o a p e în starea în care se găsise
în p r e i s t o r i e c â n d , n e v o r b i n d î n c ă , a t r e b u i t , t o t p r i n tentative
i n g e n i o a s e şi c o n c e n t r â n d u - s e p e satisfacerea u n e i nevoi urgente
de c o m u n i c a r e m e n t a l ă , să inventeze p u ţ i n câte p u ţ i n cuvântul. Aşa
a u a p ă r u t limbile r o m a n i c e , dintr-o m u l ţ i m e d e inovaţii i m a g i n a l c
de o a m e n i i s e c o l e l o r al VH-lea p â n ă în secolul al X-lea. L a t i n a s-a
d e s c o m p u s şi, astfel, a î n c e p u t să a p a r ă g e r m e n u l limbilor n e o l a t i n e ,
în lipsa conversaţiilor m u l t i p l e şi variate şi, a b i a m a i târziu, p r i n
î n t o a r c e r e a la viaţa de societate, la conversaţii o b i ş n u i t e , limbile
n e o l a t i n e s-au dezvoltat şi au înflorit. Nu s-a î n t â m p l a t o a r e la fel
CU o r i c e d e s c o m p u n e r e sau g e n e z ă a u n u i i d i o m ?
D a c ă d e c ă d e r e a c o n v e r s a ţ i i l o r d e s c o m p u n e l i m b i l e civilizate
sau le d e g r a d e a z ă , r e l u a r e a r e l a ţ i i l o r sociale şi a d i s c u ţ i i l o r c a r e
le însoţesc în m o d n e c e s a r este p r i m a cauză a formării limbilor
noi. D i n această cauză, p r o c e s u l d e c r e a r e este l e n t sau r a p i d , d u p ă
c u m a r e loc într-o ţ a r ă cu o p o p u l a ţ i e f o a r t e rarefiată şi foarte frag­
ii l e n t a t ă sau într-o r e g i u n e relativ p o p u l a t ă şi f o a r t e c e n t r a l i z a t ă .
Anglia Evului M e d i u , î n c o m p a r a ţ i e c u p o p o a r e l e n e o l a t i n e ,
p r e z i n t ă u n astfel d e c o n t r a s t . Ş i n u c u m v a t o c m a i e l p o a t e a j u t a
la explicarea motivelor p e n t r u care dialectele franceze au avut
nevoie de a t â t e a s e c o l e p e n t r u a se f o r m a şi a c e l u i d i n île-de-
l'rance p e n t r u a s e i m p u n e î n t o a t e p r o v i n c i i l e f r a n c e z e , î n t i m p
ce l i m b a e n g l e z ă s-a c r e a t şi s-a r ă s p â n d i t cu o r a p i d i t a t e c a r e
u i m e ş t e lingviştii? S-a î n t â m p l a t aşa, d u p ă c u m s e m n a l e a z ă d l
boutmy, î n t r e alţi istorici, p e n t r u că c e n t r a l i z a r e a p u t e r i i s-a stabilit
i u M a r e a B r i t a n i e m u l t m a i d e v r e m e d e c â t l a n o i şi, ajutată d e
izolarea i n s u l a r ă a locuitorilor, a c o n t r i b u i t în m o d decisiv la o m o ­
g e n i z a r e a l o r m a i p r e c o c e . Aici i m i t a ţ i a a s i m i l a t o a r e a f u n c ţ i o n a t
d e l a g r u p l a g r u p c u m a i m u l t ă i n t e n s i t a t e d e c â t î n F r a n ţ a , ş i asta
î n c ă d i n Evul M e d i u . N e p u t e m i m a g i n a t o t c e e a c e p r e s u p u n e
conversaţii f r e c v e n t e î n t r e indivizi ş i î n t r e o a m e n i d e r a n g ş i d e
(lasă diferite, d i n ţ i n u t u r i diferite, d i s p a r i ţ i a t r e p t a t ă a d i f e r i t e l o r
 112 / Opinia şi mulţimea
d i a l e c t e sau n u m a i a d o u ă l i m b i diferite, c u m a u fost anglo-saxon
şi l a t i n a t â r z i e , în faţa u n e i s i n g u r e l i m b i c a r e se c r e e a z ă şi •.
d e z v o l t ă , r ă s p â n d i n d u - s e , d a t o r â n d u - ş i însăşi f o r m a r e a s a aceslu
p r o c e s d e difuzare? Şi, î n r e a l i t a t e , c a r a c t e r i s t i c a vieţii e n g l e z e i n
Evul M e d i u este viaţa c o m u n ă a t u t u r o r c l a s e l o r aflate în coniac I
p e r m a n e n t ş i s c h i m b d e e x e m p l e . S ă a d ă u g ă m î n t r e a c ă t c ă aici
c a p e s t e tot, i m i t a ţ i a s-a r ă s p â n d i t m a i ales d e sus î n j o s 1 , p o r n i n d
d e l a a c e s t e c u r ţ i a t â t d e s t r ă l u c i t o a r e , î n c a r e c o n v e r s a ţ i a e r a deja
a t â t de n o b i l ă şi de g a l a n t ă ; şi e x p l i c a r e a a c e s t e i asimilări foai ii
p r o m p t e ş i p r o f u n d e t r e b u i e c ă u t a t ă î n c o n s t i t u i r e a ierarhiei
e n g l e z e , î n a p r o p i e r e a î n t r e p ă t u r i l e sale s u p r a p u s e , suficient d e
d i s t i n c t e p e n t r u a lăsa să existe p r e s t i g i u l s u p e r i o r u l u i , d a r nu silii-
cient de separate p e n t r u a descuraja emulaţia.
R o l u l politic al conversaţiei nu este m a i m i c d e c â t r o l u l său liniţ
vistic. Există o l e g ă t u r ă s t r â n s ă î n t r e f u n c ţ i o n a r e a conversaţiei
schimbările Opiniei de care d e p i n d e instabilitatea Puterii. A c q P
u n d e O p i n i a s e s c h i m b ă p u ţ i n , l e n t , r ă m â n â n d a p r o a p e imuabila,
se î n t â m p l ă astfel d i n c a u z a faptului că se d i s c u t ă rar, timid, î n l r m n
c e r c s t r â m t , clevetitor. O p i n i a e s t e m o b i l ă , agitată, t r e c â n d d e ] |
o e x t r e m ă l a alta a c o l o u n d e discuţiile s u n t f r e c v e n t e , î n d r ă z n e ţ i ' ,
e m a n c i p a t e . O p i n i a e s t e slabă a c o l o u n d e s e d i s c u t ă fără însu­
f l e ţ i r e ; e s t e p u t e r n i c ă a c o l o u n d e s e d i s c u t ă f o a r t e m u l t ; este vii
l e n t ă a c o l o u n d e o a m e n i i s e e n t u z i a s m e a z ă d i s c u t â n d ; este
exclusivă, e x i g e n t ă , t i r a n i c ă a c o l o u n d e cei c a r e d i s c u t ă s u n t prai Iii
v r e u n e i obsesii colective; e s t e l i b e r a l ă a c o l o u n d e discuţiile sun
variate, libere, h r ă n i t e d i n idei g e n e r a l e .
1. P u t e m v e d e a această lege aplicându-se c h i a r la sălbatici. D e s c r i i n d n
vurile sălbaticilor acadieni, Charlevoix (Histoire de la nouvelle France)
„ F i e c a r e t â r g u ş o r î ş i a v e a sagamo ( ş e f u l ) s ă u , i n d e p e n d e n t d e a l ţ i i ; d a i
î n t r e ţ i n e a u î n t r e e i u n soi d e c o r e s p o n d e n ţ ă c a r e u n e a s t r â n s î n t r e a f l
n a ţ i u n e . E i f o l o s e a u o b u n ă p a r t e d i n p e r i o a d a d e l a sfârşitul primăverii p.ini
la î n c e p u t u l t o a m n e i p e n t r u a se vizita şi p e n t r u a ţ i n e consilii, în c a r e MU
d i s c u t a u p r o b l e m e g e n e r a l e " . A s t f e l a l u a t n a ş t e r e , l a şefii d e t r i b , o b i c e i u l (I*
a d i s c u t a î n m o d r e g u l a t , p e r i o d i c ş i d e a s e v i z i t a î n m o d s p e c i a l şi, r ă s p A n
dindu-se, acesta a d u s la asimilarea r e c i p r o c ă a p o p u l a ţ i i l o r vecine.
Opinia şi conversaţia / 113
Această l e g ă t u r ă i n t i m ă î n t r e o p i n i e şi conversaţie ne p e r m i t e
,.i s u p l i n i m , î n a n u m i t e c a z u r i , a b s e n ţ a d o c u m e n t e l o r l e g a t e d e
prima, a t u n c i c â n d a d o u a n e e s t e c u n o s c u t ă . A m a v u t i n f o r m a ţ i i
d e s p r e c o n v e r s a ţ i e d i n e p o c i l e t r e c u t e ; d a r a v e m câteva c a i c n e
p o t a r ă t a în ce m ă s u r ă o p i n i a a e x e r c i t a t o i n f l u e n ţ ă de< isiv.i
i n f r - u n l o c sau î n altul, î n t r - o n a ţ i u n e s a u alta, î n t r - o < lasă s.ui
alta, a s u p r a d e c i z i i l o r p u t e r i i p o l i t i c e sau j u d e c ă t o r e ş t i . Ş t i m , d e
e x e m p l u , c ă g u v e r n e l e d i n A t e n a a u fost g u v e r n e d e o p i n i e mai
mult d e c â t cele d i n Sparta; de u n d e am fi în măsură să
11 închidem, d a c ă nu am avea informaţii, că a t e n i e n i i e r a u m u l t
mai v o r b ă r e ţ i d e c â t l a c e d e m o n i e n i i . S u b d o m n i a lui L u d o v i c XIV,
o p i n i a c u r ţ i i avea o i n f l u e n ţ ă m a r e , m a i m a r e d e c â t a m p u t e a
crede, a s u p r a deciziilor m o n a r h u l u i , care s e s u p u n e a lor î n m o d
i n c o n ş t i e n t ; o p i n i a oraşului n u c o n t a p r e a m u l t , i a r c e a a p r o v i n ­
< ciilor d e l o c . C e e a c e î n s e a m n ă că, l a C u r t e , s e d i s c u t a m u l t d e s p r e
ireburile publice, în oraş se discuta m a i p u ţ i n şi î n c ă şi m a i p u ţ i n
i n r e s t u l F r a n ţ e i . Dar, l a m o m e n t u l R e v o l u ţ i e i , a c e s t e p r o p o r ţ i i
| a u inversat, p e n t r u c ă e x e m p l u l c o n v e r s a ţ i e i p o l i t i c e , m e n ţ i o n a t
mai sus, a p ă t r u n s d i n c e î n c e m a i m u l t p â n ă î n c e l e m a i î n d e ­
părtate z o n e rurale.
Evoluţia P u t e r i i s e explică, d e c i , p r i n e v o l u ţ i a O p i n i e i , c a r e s e
explică l a r â n d u l e i p r i n e v o l u ţ i a conversaţiei, c a r e s e e x p l i c ă a p o i
prin s e r i a s u r s e l o r sale diferite: c e e a ce se î n v ă ţ a în şcoală, în fa­
milie, m e ş t e ş u g u r i l e , p r e d i c i l e , d i s c u r s u r i l e p o l i t i c e , c ă r ţ i l e , zia­
rele. I a r p r e s a p e r i o d i c ă s e a l i m e n t e a z ă d i n i n f o r m a ţ i i l e d i n l u m e a
î n t r e a g ă c a r e reflectă t o t c e e a c e s e p r o d u c e e x c e p ţ i o n a l , g e n i a l ,
inventiv, n o u . Ziarele s u n t m a i m u l t sau m a i p u ţ i n i n t e r e s a n t e , s u n t
i sugestive î n t r - u n sens sau altul, d u p ă n a t u r a ş i c u l o a r e a n o u t ă ţ i l o r
sorii c a r e a p a r ş i p e c a r e e l e l e s e m n a l e a z ă . Şi, p r i n t r e a c e s t e inovaţii
100
d i n c a r e s e h r ă n e ş t e p r e s a , t r e b u i e s ă cităm, î n p r i m u l r â n d , a c t e l e
puterii, seria faptelor politice.
Astfel î n c â t , p â n ă l a u r m ă , c h i a r a c t e l e p u t e r i i , f o r f e c a t e d e
presă, c o m e n t a t e p r i n c o n v e r s a ţ i e , c o n t r i b u i e î n m a r e p a r t e l a
t r a n s f o r m a r e a P u t e r i i . D a r p u t e r e a n-ar r e u ş i s ă a c ţ i o n e z e d a c ă
114 / Opinia şi mulţimea
a c t e l e sale n-ar fi d i v u l g a t e p r i n p r e s ă şi d e z b ă t u t e , d a c ă n-ar
e v o l u a , d a c ă s-ar m e n ţ i n e i d e n t i c ă , î n a f a r a modificărilor, întă­
r i r i l o r s a u s l ă b i c i u n i l o r p e c a r e i n o v a ţ i i l e d e a l t ă n a t u r ă , m a i ales
c e l e religioase şi e c o n o m i c e , i le-ar p u t e a p r o d u c e , c â n d acestea
ar fi g e n e r a l i z a t e şi p o p u l a r i z a t e . A c o l o u n d e P u t e r e a r ă m â n e foar­
t e stabilă, p u t e m f i siguri, î n g e n e r a l , că, l a r â n d u l ei, c o n v e r s a ţ i a
a fost f o a r t e d m i d ă şi f o a r t e î n c h i s ă . 1 D e c i , p e n t r u a r e d a p u t e r i i
stabilitatea sa de odinioară, d i n epocile primitive, c â n d nu se
d i s c u t a î n afara c e r c u l u i î n g u s t a l familiei, a r t r e b u i î n c e p u t p r i n
i n s t i t u i r e a u n e i muţenii universale. în a c e a s t ă i p o t e z ă , n i c i c h i a r
sufragiul u n i v e r s a l n u a r r e u ş i s ă d e m o l e z e n i m i c .
N u a t â t conversaţiile ş i d e z b a t e r i l e p a r l a m e n t a r e c o n t e a z ă din
p u n c t de v e d e r e politic, cât conversaţiile şi discuţiile private. Acolo
s e n a ş t e p u t e r e a , î n t i m p c e î n p a r l a m e n t e ş i p e c u l o a r e l e lor
p u t e r e a este uzată şi a d e s e a desconsiderată. A t u n c i c â n d deliberările
p a r l a m e n t e l o r r ă m â n fără e c o u ş i p r e s a n u l e reflectă, ele n u a u
a p r o a p e nici o i n f l u e n ţ ă a s u p r a valorii politice a u n u i om aflat la
p u t e r e . C e e a c e s e î n t â m p l ă î n aceste l o c u r i î n c h i s e n u a r e legătură
d e c â t cu d e p l a s a r e a p u t e r i i , şi nu cu forţa şi cu a u t o r i t a t e a sa reală.
C a f e n e l e l e , s a l o a n e l e , m a g a z i n e l e , l o c u r i l e u n d e s e d i s c u t ă suni
a d e v ă r a t e l e fabrici ale p u t e r i i . S ă n u u i t ă m t o t u ş i c ă a c e s t e fabrici
n-ar p u t e a f u n c ţ i o n a d a c ă n-ar exista m a t e r i a p r i m ă p e c a r e o
folosesc, reflexul de d o c i l i t a t e şi de c r e d u l i t a t e c r e a t p r i n viaţa de
familie, p r i n e d u c a ţ i a d o m e s t i c ă . P u t e r e a iese d e aici, c a bogăţia
d i n m a n u f a c t u r i ş i d i n u z i n e , c a ştiinţa d i n l a b o r a t o a r e , d i n m u z e e
şi d i n biblioteci, aşa c u m c r e d i n ţ a iese d i n şcolile de c a t e h i s m şi din
1. In t i m p u l lui B a c o n , conversaţia t o c m a i se n ă ş t e a în Anglia, şi el con­
s a c r ă a c e s t u i s u b i e c t un s c u r t pasaj d i n Eseuri sau sfaturi politice ş i morale,
c a r e g ă s i m n u constatări generale, c a r e n e - a r i n t e r e s a î n m a r e m ă s u r ă , c i sfaturi
generale, c a r e n e i n t e r e s e a z ă m a i p u ţ i n . D a c ă j u d e c ă m d u p ă a c e s t e a , c o n v c r
saţiile e n g l e z e t r e b u i a u s ă f i fost p e a t u n c i , m u l t m a i m u l t d e c â t c e l e d e p e
C o n t i n e n t , b u l v e r s a t e d e r ă z b o a i e l e r e l i g i o a s e , d e o t i m i d i t a t e e x t r e m ă . „In
p r i v i n ţ a g l u m e l o r , s p u n e el, există l u c r u r i c a r e n u t r e b u i e s ă facă n i c i o d a l ă
subiectul lor: de exemplu, religia, treburile statului, personalităţile, persoanele Sg
o anumită demnitate" (înalţii funcţionari ca el...) etc.
Opinia şi conversaţia / 115
î n v ă ţ ă m â n t u l p r i m a r , c a forţa m i l i t a r ă d i n t o p i t o r i i l e d e t u n u r i ş i
d i n exerciţiile d e c a z a r m ă .
Să p r e s u p u n e m că cetăţenii francezi ar fi închişi în celulele
u n o r î n c h i s o r i ş i a r r ă m â n e s ă reflecteze î n s i n g u r ă t a t e , fără nici
0 i n f l u e n ţ ă r e c i p r o c ă , d u p ă c a r e a r m e r g e s ă v o t e z e . . . D a r n-ar
p u t e a să v o t e z e ! D e fapt, n-ar avea, cel p u ţ i n c e a m a i m a r e parte
d i n t r e ei, n i c i o p r e f e r i n ţ ă p e n t r u o p e r s o a n ă sau alta, p e n t r u u n
p r o g r a m sau p e n t r u altul. S a u , c h i a r d a c ă a r avea f i e c a r e p r o p r i a
idee, n-ar fi d e c â t o m a r e c o n f u z i e e l e c t o r a l ă .
D e s i g u r , d a c ă u n o m d e stat, u n M i r a b e a u , u n N a p o l e o n , a r
p u t e a f i c u n o s c u t personal d e c ă t r e t o ţ i francezii, n u a r m a i avea
nevoie d e c o n v e r s a ţ i e p e n t r u a-şi f o n d a a u t o r i t a t e a , i a r f r a n c e z i i
a r p ă s t r a d e g e a b a t ă c e r e a , p e n t r u c ă asta n u i-ar î m p i e d i c a p e
Cei m a i m u l ţ i , să se lase fascinaţi de p e r s o n a j . Dar, c u m a c e s t l u c r u
tiu este p o s i b i l , e s t e n e c e s a r c a o a m e n i i s ă d i s c u t e î n t r e e i i m e ­
diat c e s t a t u l a d e p ă ş i t c a î n t i n d e r e limitele u n u i o r a ş m i c , p e n t r u
a d o b â n d i prestigiul. în fond, trei sferturi d i n t i m p ne s u p u n e m
u n u i o m p e n t r u c ă î i v e d e m p e alţii s u p u n â n d u - i - s e . P r i m i i c a r e
S-au s u p u s a c e s t u i o m a u a v u t s a u a u c r e z u t c ă a u m o t i v e l e l o r :
au a v u t î n c r e d e r e , d i n c a u z a vârstei sale î n a i n t a t e , a d e s c e n d e n ţ e i
sale i l u s t r e , a f o r ţ e i sale c o r p o r a l e , a e l o c i n ţ e i sale s a u a g e n i u l u i
său, î n v i r t u t e a s a p r o t e c t o a r e ş i c o n d u c ă t o a r e . D a r a c e a s t ă î n c r e ­
d e r e , c a r e s-a n ă s c u t î n e i s p o n t a n , a fost c o m u n i c a t ă p r i n cuvin-
lele l o r c e l o r c a r e , d u p ă e i , a u a v u t î n c r e d e r e l a r â n d u l lor.
D i s c u t â n d d e s p r e a c t e l e u n u i o m a j u n g e m să-1 f a c e m c e l e b r u ,
ilustru, g l o r i o s ; şi, o d a t ă a j u n s l a p u t e r e p r i n g l o r i e , p u t e r e a s a
( r e ş t e sau s c a d e p r i n discuţiile d e s p r e p l a n u r i l e sale d e c a m p a n i e
în sau d e s p r e d e c r e t e l e sale, d e s p r e b ă t ă l i i l e s a u d e s p r e a c ţ i u n i l e
sale g u v e r n a m e n t a l e .
C o n v e r s a ţ i a a r e o i m p o r t a n ţ ă f u n d a m e n t a l ă , m a i ales în viaţa
e c o n o m i c ă , pe c a r e e c o n o m i ş t i i nu p a r să o fi r e m a r c a t . Conver­
saţia, s c h i m b u l de i d e i - ori, m a i d e g r a b ă , d a r u l r e c i p r o c sau uni­
lateral d e i d e i - , n u este o a r e p r e a m b u l u l s c h i m b u l u i d e servicii?
116 / Opinia şi mulţimea
P r i n c u v â n t la î n c e p u t , d i s c u t â n d , o a m e n i i aceleiaşi societăţi îşi
c o m u n i c ă u n i i a l t o r a n e v o i l e lor, d o r i n ţ e l e l o r d e c o n s u m sau, l a
fel d e b i n e , d e p r o d u c ţ i e . S e î n t â m p l ă f o a r t e r a r c a n e v o i a d e I
c u m p ă r a un o b i e c t n o u să ia n a ş t e r e văzându-1, fără să fi fost an­
t e r i o r s u g e r a t p r i n conversaţii. S e î n t â m p l ă astfel a t u n c i c â n d , d e
e x e m p l u , u n navigator, a j u n g â n d p e o i n s u l ă n e c u n o s c u t ă , s e vede
î n c o n j u r a t de sălbatici c a r e , fără să-i vorbească, d i n m o m e n t ce nu-i
c u n o s c limba, d u p ă c u m nici e l n-o c u n o a ş t e p e a lor, s u n t fascinaţi
de z o r z o a n e l e d i n sticlă pe c a r e acesta le e t a l e a z ă ostentativ şi le
o b ţ i n î n s c h i m b u l a l i m e n t e l o r sau a l b l ă n u r i l o r . î n afara acestor
e x c e p ţ i i , i n f l u e n ţ a conversaţiei este c a p i t a l ă p e n t r u n a ş t e r e a , mai
m u l t c h i a r d e c â t p e n t r u r ă s p â n d i r e a lor, şi în lipsa ei n-ar exisla
n i c i o d a t ă u n p r e ţ fix ş i u n i f o r m , c o n d i ţ i e p r i m ă a o r i c ă r u i c o m e r ţ
cât d e cât dezvoltat, a o r i c ă r e i i n d u s t r i i c â t d e c â t p r o s p e r e .
R a p o r t u r i l e d i n t r e c o n v e r s a ţ i e şi p s i h o l o g i a socială şi moralii
suni e v i d e n t e î n secolul a l XVII-lea francez, d a r n u a p a r n u m a i aici.
I l o r a ţ i u , î n t r - u n a d i n t r e satirele sale, l a u d ă viaţa pe c a r e o d u c e
î n casa s a d e l a ţară. A c o l o îşi p r i m e ş t e a d e s e a l a m a s ă p r i e t e n i i .
„Fiecare c o m e s e a n , e l i b e r a t d e legile e t i c h e t e i , îşi goleşte, d u p ă
voie, c u p e l e m a i m a r i sau m a i mici. Astfel se a n g a j e a z ă o convei
saţie n u p e n t r u a v o r b i d e r ă u vecinii, n i c i p e n t r u a l e invidia p r o
p r i e t ă ţ i l e , n i c i d e s p r e t a l e n t u l lui L e p o s î n a r t a d a n s u l u i ; c i s e
discută despre subiecte care interesează m a i m u l t şi care ar li
r u ş i n o s să fie i g n o r a t e : v i r t u t e a , b o g ă ţ i i l e s u n t cele c a r e fac o m u l
fericit? î n relaţii t r e b u i e s ă t e c o n d u c i d u p ă c e e a c e este util, sau
d u p ă c e e a c e este c o r e c t ? C a r e este n a t u r a b i n e l u i ? î n c e conslă
b i n e l e suveran? Totuşi, î n l e g ă t u r ă c u c e e a c e s e v o r b e ş t e , Cerviiis
a m e s t e c ă în a c e s t e discuţii grave c â t e o p o v e s t i r e d e s p r e vreo
f e m e i e c u m s e c a d e . " V e d e m astfel faptul că discuţiile la m o d ă , prin
t r e o a m e n i i distinşi a i s e c o l u l u i lui O c t a v i a n , s e a s e m ă n a u p r i n
tr-o t r ă s ă t u r ă i m p o r t a n t ă c u cele ale „ o a m e n i l o r d e l u m e " ale
s e c o l u l u i al XVII-lea f r a n c e z : ele se î n v â r t e a u la r â n d u l l o r în j u r u l
generalităţilor morale, atunci c â n d nu se învârteau în jurul
j u d e c ă ţ i l o r l i t e r a r e . N u m a i c ă m o r a l a agitată d e c o n t e m p o r a n i i lui
Opinia şi conversaţia / 117
H o r a ţ i u , e p i c u r e i c i i m p r e g n a ţ i d e stoicism, este m a i m u l t o m o r a l ă
i n d i v i d u a l ă d e c â t socială, p e n t r u c ă a d e p ţ i i l u i Z e n o n , c a ş i cei a i
lui E p i c u r , s u n t angajaţi în a î n t ă r i , în a î n s ă n ă t o ş i individul luat
s e p a r a t , d e t a ş a t d e g r u p u l său. D i m p o t r i v ă , î n t r e b ă r i l e r i d i c a t e d e
creştinii m o n d e n i ş i m o r a l i ş t i d i n v r e m e a lui L u d o v i c X I V a u
l e g ă t u r ă î n a i n t e d e t o a t e c u m o r a l a socială.
D o a m n a d e L a F a y e t t e î i scrie d o a m n e i d e S e v i g n e că, d u p ă o
cină, î n t r e a g a s a c o n v e r s a ţ i e c u d o a m n a S c a r r o n , c u a b a t e l e Testu
ş i c u alţi i n t e r l o c u t o r i s-a î n v â r t i t „în j u r u l p e r s o a n e l o r c a r e a u
g u s t u r i s u p e r i o a r e sau i n f e r i o a r e s p i r i t u l u i l o r " . „ N e - a m a r u n c a t ,
s p u n e ea, î n subtilităţi d i n c a r e n u m a i î n ţ e l e g e a m n i m i c . " N e v o m
î n t r e b a c e i n t e r e s m a i p u t e m găsi î n zilele n o a s t r e î n a n e o c u p a
d e s u b i e c t e a t â t d e vagi? D a r î n s e a m n ă s ă u i t ă m că, î n a c e a e p o c ă ,
î n m e d i i l e a r i s t o c r a t e î n c a r e s o c i a b i l i t a t e a a t i n g e a p u n c t u l său
d e s t r ă l u c i r e cel m a i î n a l t , n i m i c n u e r a m a i p o t r i v i t d e c â t s ă
evidenţiezi, să precizezi, să descâlceşti în m ă s u r a posibilului
p s i h o l o g i a socială, î n c ă n e n u m i t ă astfel. S e c o l u l a l XVII-lea n u a
p ă r u t n i c i o d a t ă s ă s e i n t e r e s e z e p r e a m u l t d e p s i h o l o g i a indi­
viduală î n conversaţiile sale d i n t r e o a m e n i i d e l u m e . î n t r - u n r o ­
m a n a l lui său, B o u r g e t a r f i p u s s a m a r u l p e d o a m n a d e L a Fayette
şi pe La R o c h e f o u c a u l d . C e e a ce îi i n t e r e s a şi ar fi t r e b u i t să îi
intereseze î n c ă şi m a i m u l t e r a studierea relaţiilor inter-spirituale
şi f ă c e a u m u l t ă p s i h o l o g i e i n d i v i d u a l ă fără să o ştie. Citiţi La
B r u y e r e , citiţi p o r t r e t e l e p e c a r e Bussy-Rabutin l e face p e r s o n a ­
jelor d i n t i m p u l l u i s a u citiţi o r i c e alt scriitor: n u e s t e n i c i o d a t ă
v o r b a d e a c a r a c t e r i z a u n o m p r i n relaţiile sale c u n a t u r a sau c u
sine însuşi, c i n u m a i p r i n relaţiile sociale c u alţi o a m e n i , p r i n acor­
d u l sau d e z a c o r d u l j u d e c ă ţ i l o r sale c u ale celorlalţi d e s p r e f r u m o s
( g u s t ) , p r i n c a p a c i t a t e a sa de a se face p l ă c u t s p u n â n d o a n e c d o t ă
p i c a n t ă s a u s c r i i n d o s c r i s o a r e b i n e a d u s ă d i n c o n d e i (spirit) e t c .
Este n o r m a l c ă o a m e n i i , î n c e p â n d s ă p s i h o l o g i z e z e , a u a j u n s
să facă şi p s i h o l o g i e socială şi e s t e de î n ţ e l e s , de a s e m e n e a , că au
lăcut-o fără să o ştie, p e n t r u că nu-şi p u t e a u f o r m a o i d e e p r e c i s ă
despre ea decât p r i n opoziţie cu psihologia individuală.

118 / Opinia şi mulţimea
A c e a s t a n u s-a d e z v o l t a t î n s e c o l u l a l XVII-lea d e c â t printr-o
l a t u r ă o r i g i n a l ă şi i m p o r t a n t ă : misticismul. De a c e e a , t r e b u i e să
o b s e r v ă m c ă stările m i n u n a t e sau p l i n e d e r e v e r i e ale sufletului,
p i c t a t e î n c u l o r i a t â t d e vii î n scrisorile s p i r i t u a l e ale lui F e n e l o n
şi ale m u l t o r a l t o r mistici ai timpului, s u n t r e s i m ţ i t e de aceştia ca
o c o n v e r s a ţ i e s u r d ă ş i i n t e r n ă c u i n t e r l o c u t o r u l divin, c u u n
d u h o v n i c inefabil a s c u n s î n suflet. L a d r e p t v o r b i n d , viaţa mistică
î n V e c h i u l R e g i m este într-o o a r e c a r e m ă s u r ă cioplită d u p ă ima­
g i n e a „ l u m i i " . Aici D u m n e z e u vizitează sufletul, îi v o r b e ş t e , iar
a c e s t a î i r ă s p u n d e . H a r u l n u este o a r e b u c u r i a ş i f o r ţ a p e c a r e le-
d a u o voce i u b i t ă c a r e vă v o r b e ş t e în i n t e r i o r şi vă c o n s o l e a z ă ? Peri­
oadele de uscăciune şi de melancolie de care se p l â n g „contem­
plativii" s u n t intervale, u n e o r i foarte lungi, de vizite şi de conversaţii
ale inefabilei g a z d e .
O altă r a m u r ă a b s o l u t s p e c i a l ă a p s i h o l o g i e i sociale şi c a r e se
ataşează, d e a s e m e n e a , d e s t u l d e i n t i m p s i h o l o g i e i i n d i v i d u a l e este
p s i h o l o g i a sexuală, c ă r e i a i s-au d e d i c a t î n m o d s p e c i a l a u t o r i i
dramatici şi romancierii şi c a r e j o a c ă un rol cu atât m a i i m p o r t a u !
î n ' c o n v e r s a ţ i i c u c â t e l e s u n t m a i civilizate. E a n u e s t e lipsită d e
l e g ă t u r ă c u p s i h o l o g i a mistică.
C o n v e r s a ţ i a este m a m a p o l i t e ţ e i . C h i a r ş i a t u n c i c â n d politeţea
î n s e a m n ă s ă n u discuţi. N i m i c n u p a r e m a i c i u d a t , m a i împotriva
n a t u r i i p e n t r u u n provincial ajuns î n Paris, d e c â t s ă vadă mijloacele
d e t r a n s p o r t î n c o m u n p l i n e d e o a m e n i c a r e s e a b ţ i n c u grijă s ă îşi
vorbească. T ă c e r e a î n t r e n e c u n o s c u ţ i i care s e î n t â l n e s c p a r e î n m o d
natural o necuviinţă, d u p ă c u m tăcerea între p e r s o a n e care se
c u n o s c este u n s e m n d e lipsă d e i n t e l i g e n ţ ă . O r i c e ţ ă r a n b i n e cres­
c u t îşi face o d a t o r i e d i n „a ţine c o m p a n i e " c e l o r cu c a r e călătoreşte,
î n r e a l i t a t e n u este v o r b a d e s p r e faptul c ă n e v o i a d e conversaţie
este m a i p u t e r n i c ă î n o r a ş e l e m i c i sau l a ţ a r ă d e c â t î n cele m a r i .
Dimpotrivă, ea p a r e să crească direct p r o p o r ţ i o n a l cu densitatea
p o p u l a ţ i e i ş i c u g r a d u l d e civilizaţie. D a r t o c m a i d i n c a u z a i n t e n ­
sităţii sale în m a r i l e o r a ş e a t r e b u i t să i se ridice d i g u r i î m p o t r i v a
p e r i c o l u l u i de a fi s c u f u n d a t ă s u b valul c u v i n t e l o r i n d i s c r e t e .
Opinia şi conversaţia / 119
Trebuie să ajungi la un înalt g r a d de intimitate afectuoasă pen­
tru a-ţi p u t e a p e r m i t e s ă p ă s t r e z i t ă c e r e a m u l t t i m p a t u n c i c â n d
eşti î m p r e u n ă c u u n p r i e t e n . î n t r e p r i e t e n i care n u s u n t foarte
intimi, î n t r e o a m e n i i n d i f e r e n ţ i c a r e s e î n t â l n e s c î n t r - u n s a l o n ,
c u v â n t u l fiind s i n g u r a l e g ă t u r ă socială, a p a r e u n m a r e pericol d e
îndată ce această u n i c ă legătură se r u p e , pericolul de a vedea că
/.ând c o r t i n a p o l i t e ţ e i şi de a c o n s t a t a a b s e n ţ a totală a u n u i ataşa­
m e n t p r o f u n d , î n c i u d a s e m n e l o r a p a r e n t e d e amiciţie. Atunci
( â n d a p a r e , a c e a s t ă t ă c e r e glacială c o n s t e r n e a z ă ca t> sfâşiere a
voalului p u d i c şi f a c e m t o t u l p e n t r u a o evita. A r u n c ă m în focul
conversaţiei c a r e p a r e s ă s e s t i n g ă t o t c e n e vine î n m i n t e , secre­
tele cele m a i s c u m p e , c e e a c e a m a v e a cel m a i m u l t i n t e r e s u l s ă
n u s p u n e m , d u p ă c u m , î n m o m e n t u l u n u i naufragiu, a r u n c ă m
î n m a r e colierele cele m a i p r e ţ i o a s e p e n t r u a întârzia s c u f u n d a r e a .
T ă c e r e a , î n m i j l o c u l u n e i c o n v e r s a ţ i i d e salon, este s c u f u n d a r e a
navei î n m i j l o c u l o c e a n u l u i .
D i n c o n v e r s a ţ i e a u l u a t n a ş t e r e c o m p l i m e n t e l e , c a ş i injuriile.
I ) i s c u t â n d , o a m e n i i şi-au d a t s e a m a c ă p ă r e r e a l o r b u n ă d e s p r e
c i înşişi n u e r a d e l o c î m p ă r t ă ş i t ă d e celălalt ş i invers.
P u t e a m s ă l u ă m î n d e r â d e r e iluzia v a n i t o a s ă a celuilalt, a t u n c i
c â n d e r a v o r b a d e s p r e u n egal, s ă o c o m b a t e m c u d u r i t a t e , insul-
l â n d a d v e r s a r u l ; astfel, e x p e r i e n ţ a î n v ă ţ a să evite conflictele p r o -
ve>cate d e a c e s t e a c c e s e d e s i n c e r i t a t e . D a r a t u n c i c â n d e r a v o r b a
d e s p r e u n s u p e r i o r , d e s p r e u n s t ă p â n , e r a p r u d e n t s ă flatezi aceas-
l ă h i m e r ă . D e aici c o m p l i m e n t e l e c a r e , p u ţ i n câte p u ţ i n , a t e n u â n -
du-se în acelaşi t i m p şi r e c i p r o c i z â n d u - s e , şi g e n e r a l i z â n d u - s e s u b
această f o r m ă r e c i p r o c ă , a u d e v e n i t f u n d a m e n t u l politeţei u r b a n e ,
î n c e p î n t o t d e a u n a p r i n a fi i n t e r e s a t e şi nu devin d e z i n t e r e s a t e
d e c â t î n t i m p . M ă î n t r e b d a c ă n u c u m v a c e e a c e h i n d u ş i i a u spus
despre a t o t p u t e r n i c i a rugăciunii n u s e explică p r i n p u t e r e a
î m b ă t ă t o a r e a e l o g i u l u i a s u p r a sufletelor naive. R u g ă c i u n e a e s t e
înainte de orice elogiu hiperbolic. N a t u r a complimentelor se
s c h i m b ă . în C h i n a , p e n t r u a face cuiva un c o m p l i m e n t , îi spui că
p a r e b ă t r â n ; la n o i , că a întinerit. în Evul M e d i u , p e n t r u a face u n u i
120 / Opinia şi mulţimea
t â n ă r religios, c a r e v r e a s ă p a r ă c ă î n d u r ă m o r t i f i c ă r i l e sanctifica-
t o a r e , e l o g i u l cel m a i delicat, îi s p u i că este slab şi d e s c ă r n a t . Există
uu sens p e r c e p t i b i l al evoluţiei c o m p l i m e n t e l o r şi a insultelor?
C o m p a r â n d invectivele e r o i l o r lui I l o m e r cu cele ale ziarelor defăi­
m ă t o a r e , a m p u t e a s p u n e c ă v o c a b u l a r u l d e n i g r a t o r i l o r m a i de­
g r a b ă s-a î m b o g ă ţ i t d e c â t să se fi t r a n s f o r m a t . T u t u r o r d e f e c t e l o r
fizice, bolilor, d i f o r m i t ă ţ i l o r c a r e a l t ă d a t ă e r a u i m p u t a t e duş­
manilor, li s-au a d ă u g a t p u r şi s i m p l u viciile civilizaţiei, d e p r a v ă r i l e
rafinate, a n o m a l i i l e i n t e l e c t u a l e c a r e le s u n t , d e a s e m e n e a , atri-
b u i l c şi de c a r e nu-i c r u ţ ă m . D a r aceste injurii p u b l i c e ale presei,
Ca şi elogiile, s u n t un l u c r u diferit, f o a r t e diferit de injuriile şi
elogiile folosite în relaţiile private, şi t r e b u i e să fi p ă s t r a t ceva din
lupei bolismul lor primitiv. T o t c e e a c e s e a d r e s e a z ă a c e s t u i p e r s o
ii,ij ^r< isicr, publicul, a r e n e v o i e d e c u l o r i ţ i p ă t o a r e şi g r o s i e r e : afişe
m u r a l e , p r o g r a m e electorale, p o l e m i c i d e p r e s ă . N u este m a i p u ţ i n
adevărat că, î n c o m p a r a ţ i e c u p o l e m i c e l e î n t r e savanţii secolului
al XVI-lea, cele d i n ziarele n o a s t r e , cele m a i violente, cele care p r a c
t i c ă ofensa, s u n t m u l t e d u l c o r a t e . C â t d e s p r e i n s u l t e l e private, în­
d u l c i r e a l o r a fost î n c ă şi m a i r a p i d ă , ele au t r e c u t de la brutalitatea
h o m e r i c ă la i r o n i a c e a m a i d i s c r e t ă şi, în loc să se r e f e r e m a i ales
l a d e f e c t e l e fizice, p u n a c c e n t u l d i n c e î n c e m a i m u l t p e insu­
ficienţa i n t e l e c t u a l ă ş i p e lipsa d e d e l i c a t e ţ e m o r a l ă . Acest d u b l u
p r o g r e s este c u s i g u r a n ţ ă ireversibil.
T o t aceste d o u ă caracteristici se r e m a r c ă şi în evoluţia elogiului,
c u a c e e a ş i ireversibilitate a p a r e n t ă . C u s i g u r a n ţ ă c ă n i c i u n m o
n a r h , n i c i o p e r s o n a l i t a t e d i n zilele n o a s t r e n u a r s u p o r t a elogiile
e x t r a v a g a n t e pe c a r e f a r a o n i i a v e a u grijă să le p r i m e a s c ă de Ift
p r e o ţ i i l o r sau p e c a r e P i n d a r l e a r u n c a î n v a l u r i a s u p r a capetcli H
î n c u n u n a t e ale atleţilor. T o n u l e p i s t o l e l o r d e d i c a t o r i i d i n cărţile
d e a c u m d o u ă s e c o l e n e face î n c ă s ă z â m b i m . D a c ă v o m c o m p a r a
c o n v e r s a ţ i i l e ş i discuţiile p r i v a t e c u cele d i n t r e c u t , d i n secolele
al XVIII-lea, al XVfl-lea, al XVI-lea, d i n c a r e n e - a u r ă m a s eşan­
tioane, vom constata cu uşurinţă că rolul j u c a t de complimentul
d i r e c t , c a ş i d e o f e n s a făţişă, a fost d i n c e î n c e m a i m i c ; a c e i a
Opinia şi conversaţia / 121
m o n e d e g r e l e s-au divizat şi subdivizat în u n e l e s u b ţ i r i şi f o a r t e
fine. P e d e a l t ă p a r t e , n a t u r a a c e s t o r c o m p l i m e n t e m a i v o a l a t e n u
s-a s c h i m b a t m a i p u ţ i n d e c â t c e a a a m a b i l i t ă ţ i l o r d e g h i z a t e . Se
l ă u d a m a i ales f o r ţ a fizică a divinităţii (a se v e d e a C a r t e a lui Iov),
a p o i î n ţ e l e p c i u n e a ş i i n t e l i g e n ţ a sa, î n final b u n ă t a t e a sa. N u n e
v o m î n t o a r c e în t r e c u t . La fel, s-a î n c e p u t p r i n a se l ă u d a mai ales
p u t e r e a regilor, a p o i a b i l i t a t e a lor, a p o i g e n i u l o r g a n i z a t o r i c , î n
final b u n ă v o i n ţ a l o r faţă d e p o p o a r e . C u i s e a d r e s a t o t a c e s t lirism
a l p o e ţ i l o r c a r e r i d i c a u o s a n a l e î n t i m p u r i l e c e l e m a i v e c h i ale
Greciei? A t l e ţ i l o r m a i m u l t d e c â t artiştilor. î n zilele n o a s t r e este
invers şi, î n c i u d a a d m i r a ţ i e i e x a g e r a t e p e n t r u c â ş t i g ă t o r i i d e l a
ciclism sau fotbal, n u t r e b u i e s ă n e t e m e m c ă a c e a s t ă o r d i n e s-ar
l i inversat. P u t e m observa, totuşi, c ă l a u d e l e l a a d r e s a f e m e i l o r
au evoluat a p r o a p e invers. La î n c e p u t s-au l ă u d a t virtuţile femeilor,
spiritul l o r o r g a n i z a t o r i c ş i e c o n o m i c , t a l e n t e l e l o r c a ţ e s ă t o a r e ,
a p o i ca m u z i c i e n e , î n a i n t e de a se fi l ă u d a t , cel p u ţ i n p u b l i c , fru­
m u s e ţ e a l o r fizică; a c u m , a t u n c i c â n d s u n t l ă u d a t e , s u n t l ă u d a t e
mai m u l t p e n t r u c ă s u n t f r u m o a s e d e c â t p e n t r u c ă s u n t v i r t u o a s e
sau c h i a r i n t e l i g e n t e , d a r e l o g i u l f ă c u t f r u m u s e ţ i i l o r a avut şi el
mica s a e v o l u ţ i e a p a r t e , c a r e s e r e d u c e l a t e n d i n ţ a g e n e r a l ă ; d u p ă
c e a u fost l ă u d a t e m a i m u l t f o r m e l e l o r d e c â t graţia, l i s e l a u d ă
mai m u l t g r a ţ i a d e c â t f o r m e l e .
Gândiţi-vă la d o u ă p e r s o a n e , b ă r b a ţ i s a u f e m e i , c a r e îşi fac o
vizită de c u r t o a z i e şi î n c e p să v o r b e a s c ă ; e l e evită cu grijă subiec­
tele c a r e a r risca s ă c r e e z e o d i v e r g e n ţ ă d e o p i n i e sau, d a c ă n u
p o t s c ă p a d e n e v o i a d e a l e a d u c e î n d i s c u ţ i e , îşi d i s i m u l e a z ă p e
cât posibil d e z a c o r d u l ; cel m a i a d e s e a , m e r g u n e o r i c h i a r p â n ă
la a-şi sacrifica p a r ţ i a l ideile p e n t r u a lăsa i m p r e s i a că s u n t de
a c o r d . C o n v e r s a ţ i a p o l i t i c o a s ă p o a t e , d e c i , s ă fie privită d r e p t u n
e x e r c i ţ i u c o n t i n u u ş i u n i v e r s a l d e sociabilitate, u n e f o r t u n a n i m
şi c o n t a g i o s de a p u n e de a c o r d s p i r i t u l şi i n i m a , p e n t r u a ş t e r g e
sau a nivela d i z a r m o n i i l e . V o r b i t o r i i s u n t a n i m a ţ i de o b u n ă v o i n ţ ă
e v i d e n t ă de a se î n ţ e l e g e şi, de altfel, ei îşi sugerează u n u l a l t u i a
inconştient, cu p u t e r e , s e n t i m e n t e şi idei c o n s o n a n t e . Caracterul
 122 / Opinia şi mulţimea
r e c i p r o c a l a c e s t e i sugestii n u e s t e , totuşi, n i c i o d a t ă p e r f e c t . î n
m o d o b i ş n u i t , a c ţ i u n e a e x e r c i t a t ă d e u n u l d i n t r e i n t e r l o c u t o r i asu­
p r a c e l u i l a l t s a u a s u p r a c e l o r l a l ţ i este p r e d o m i n a n t ă ş i t i n d e s ă
fie r e d u c t o a r e . O r i c u m a r fi, este l i m p e d e c ă u z a n ţ e l e politeţei
î n t r e ţ i n u t e p r i n discuţiile d i n c a d r u l vizitelor d e s ţ e l e n e s c destul
de p r o f u n d p ă m â n t u l în care trebuie să înflorească unanimitatea
socială şi r e p r e z i n t ă o b a z ă i n d i s p e n s a b i l ă .
C o n v e r s a ţ i a a fost l e a g ă n u l criticii l i t e r a r e .
1
în s e c o l u l al
XVII-lea, d u p ă c u m s e p o a t e v e d e a d i n c o r e s p o n d e n ţ a lui Bussy
R a b u t i n cu a m a b i l u l său văr, l u n g ă c o n v e r s a ţ i e scrisă, discuţiile
societăţii politicoase e r a u l e g a t e î n m a r e p a r t e d e cărţi ş i d e autori.
Se s c h i m b a u p ă r e r i şi se d i s c u t a d e s p r e u l t i m e l e t r a g e d i i ale lut
R a c i n e , o f a b u l ă de La F o n t a i n e , o epistolă a lui Boileau, o l u c r a r e
j a n s e n i s t ă ; şi, d a c ă a m privi d e a p r o a p e t o a t e aceste convorbiri, a m
v e d e a c ă t i n d î n t o t d e a u n a s ă s e p u n ă d e a c o r d , d u p ă discuţii, î n
acelaşi m o d d e a v e d e a l u c r u r i l e . L a fel s-a î n t â m p l a t î n t o a t e
t i m p u r i l e , i n d i f e r e n t c a r e a fost s u b i e c t u l d o m i n a n t al c o n v e r
saţiilor. M a i ales, p e s t e t o t u n d e , î n t r - u n a n u m i t m e d i u , s-a d i s c u t !
m u l t l i t e r a t u r ă , o a m e n i i au c o l a b o r a t fără să o ştie la e l a b o r a r e a
u n e i a r t e p o e t i c e , a u n u i c o d l i t e r a r a c c e p t a t d e toţi ş i î n măsurii
s ă f u r n i z e z e j u d e c ă ţ i a p r o p i a t e , î n t o t d e a u n a d e a c o r d î n t r e ele,
d e s p r e t o t felul d e o p e r e ale spiritului. Astfel, c â n d v e d e m u n a u toi'
f o r m u l â n d o t e o r i e estetică de a c e s t tip, fie el Aristotel, H o r a ţ i u
sau B o i l e a u , p u t e m fi siguri că a fost p r e c e d a t de o l u n g ă perioac la
de c o n v e r s a ţ i e , de o viaţă de s o c i e t a t e i n t e n s ă . Să fim, d e c i , siguri
că s-a discutat m u l t d e s p r e l i t e r a t u r ă î n a i n t e de Aristotel şi de epoca
sa, în A t e n a şi în r e s t u l G r e c i e i , de la sofişti î n c o a c e ; că s-a
discutat, d e a s e m e n e a , m u l t î n R o m a d e l a Scipio î n c o a c e ş i l a Paris
de la p r e ţ i o a s e î n c o a c e şi î n a i n t e a lor. E p o c a R e s t a u r a ţ i e i a sfârşii,
d e a s e m e n e a , p r i n a avea p o e t i c a s a r o m a n t i c ă , n u m a i p u ţ i n
1 . E f e c t n o t a b i l , d a c ă n e g â n d i m m a i ales l a i m p o r t a n ţ a p e c a r e critica
l i t e r a r ă a c ă p ă t a t - o î n e p o c a n o a s t r ă c o n t e m p o r a n ă , î n c a r e j u d e c ă t o t u l , chin
în d o m e n i u l criticii filozofice, al politicii, al i d e i l o r sociale.
Opinia şi conversaţia / 123
d e s p o t i c ă , deşi a n o n i m ă . I n zilele n o a s t r e , n u s e i m p u n e î n c ă o
poetică, d a r există e l e m e n t e l e ş i t r e b u i e s ă r e m a r c ă m c ă d o m e n i u l
conversaţiei, c h i a r literare, nu n u m a i politice şi sociale, s-a dezv< >llal
m u l t p r i n n u m ă r u l c r e s c u t d e v o r b i t o r i , i a r e l a b o r a r e a uiitii c o d
care e deja în gestaţie va fi m a i l u n g ă d e c â t în e p o c i l e a n t e r i o a r e ,
p e m o t i v că, p e cât p u t i n a este m a i m a r e , p e a t â t f e r m e n t a ţ i a este
mai î n d e l u n g a t ă . P r i n discuţie, c a ş i p r i n s c h i m b u l d e idei, prin
c o n c u r e n ţ ă şi p r i n război, ca şi p r i n m u n c ă , c o l a b o r ă m cu toţii la
o a r m o n i e s u p e r i o a r ă de idei, de v o r b e şi de acte, la un echilibru
stabil d e j u d e c ă ţ i f o r m u l a t e î n d o g m e l i t e r a r e , artistice, ştiinţifice,
filozofice, religioase sau la un e c h i l i b r u stabil de acţiuni, s u b f o r m ă
d e legi ş i d e p r i n c i p i i m o r a l e . L o g i c a socială o p e r e a z ă , într-adevăr,
în t o a t e discuţiile şi în t o a t e actele o a m e n i l o r şi a j u n g e în m o d
n e c e s a r la s c o p u r i l e sale.
Cu m u l t d u p ă conversaţie - şi cu m u l t m a i j o s - se plasează cores­
p o n d e n ţ a e p i s t o l a r ă c a factor a l o p i n i e i . D a r acest a l d o i l e a subiect,
legat s t r â n s d e cel p r e c e d e n t , n u n e v a r e ţ i n e a t e n ţ i a m u l t t i m p .
S c h i m b u l de scrisori este o discuţie la distanţă, o discuţie c o n t i n u ă ,
în c i u d a a b s e n ţ e i . P r i n u r m a r e , cauzele c a r e favorizează conversaţia
- s p o r i r e a timpului liber, unificarea limbajului, r ă s p â n d i r e a c u n o ş ­
t i n ţ e l o r c o m u n e , egalizarea r a n g u r i l o r e t c . - c o n t r i b u i e astfel la a
face c o r e s p o n d e n ţ a m a i activă, d a r c u c o n d i ţ i a c a a c e s t e a s ă s e
î n t â l n e a s c ă c u c a u z e l e m a i speciale d e c a r e e a d e p i n d e . A c e s t e a
s u n t u ş u r i n ţ a călătoriilor, c a r e fac m a i frecvente cazurile d e ab­
senţă, p o p u l a r i z a r e a a r t e i de a scrie şi b u n a f u n c ţ i o n a r e a ser­
viciului d e p o ş t ă .
A m p u t e a c r e d e , l a p r i m a v e d e r e , că, m u l t i p l i c â n d scrisorile,
călătoriile a r t r e b u i s ă d i m i n u e z e n u m ă r u l discuţiilor. D a r a d e v ă r u l
e v i d e n t e s t e c ă ţările î n c a r e s e c ă l ă t o r e ş t e cel m a i m u l t s u n t î n
acelaşi t i m p c e l e î n c a r e s e d i s c u t ă c e l m a i m u l t ş i î n c a r e s e scrie
cel m a i m u l t . Astfel, dezvoltarea căilor ferate, în loc să f r â n e z e p r o ­
g r e s u l i n d u s t r i e i de a u t o m o b i l e , 1-a s t i m u l a t . D a c ă o b i c e i u r i l e
n o m a d e a l e c o n t e m p o r a n i l o r n o ş t r i dispar, î n t r e v e c h i p r i e t e n i ,
î n t r e l o c u i t o r i i aceluiaşi o r a ş , „aceste d u l c i s p o r o v ă i e l i d e l a
124 / Opinia şi mulţimea
a p u s " , leneş sub nocte susurri, c a r e , c u m scria H o r a ţ i u , „se r e p e t a u
l a o r a o b i ş n u i t ă " , ele p e r m i t u n u i n u m ă r m e r e u m a i m a r e d e
s t r ă i n i să se v a d ă şi să-şi v o r b e a s c ă , în î n t r e v e d e r i m a i i n s t r u c t i v e
şi la fel de î n c â n t ă t o a r e . C u r i o z i t a t e a a câştigat m a i m u l t d e c â t a
p i e r d u t i n t i m i t a t e a şi, o r i c â t de sensibil aş fi la a c e a s t ă p i e r d e r e ,
mă resemnez cu gândul că nu va p u t e a fi decât tranzitorie. Nu
p u t e m a f i r m a î n p r i n c i p i u - f o a r t e p o t r i v i t p e n t r u a face l u m i n ă
în s u b i e c t u l n o s t r u - că scrisorile, c o n v e r s a ţ i i l e şi călătoriile s u n t
î n r e l a ţ i e d e s t r â n s ă l e g ă t u r ă , astfel î n c â t , d a c ă a j u n g e m s ă
descoperim l a u n popor, l a u n a n u m i t m o m e n t , dezvoltarea u n u i a
d i n t r e aceşti t r e i t e r m e n i , d e e x e m p l u călătoriile, a m avea d r e p t u l
să c o n c h i d e m că şi celelalte d o u ă s-au d e z v o l t a t şi invers? T i m ­
p u r i l e î n c a r e o a m e n i i a u fost î n c e a m a i m a r e m ă s u r ă epistolari,
mă refer la p e r i o a d a de d i n a i n t e a dezvoltării r e c e n t e a jurnalis­
mului, care a schimbat p u ţ i n lucrurile în această privinţă, c u m
v o m v e d e a m a i târziu, s u n t ş i c e l e î n c a r e s-a c ă l ă t o r i t cel m a i m u l t
şi s-a d i s c u t a t cel m a i m u l t . Astfel a fost e p o c a l u i Plinius cel T â n ă r .
La fel a fost şi s e c o l u l al XVI-lea în F r a n ţ a . „Secolul al XVI-lea,
s p u n e u n istoric, este î n a i n t e d e t o a t e u n secol epistolar. N u m ă r u l
s c r i s o r i l o r p o l i t i c e a l e regilor, m i n i ş t r i l o r , c ă p i t a n i l o r şi a m b a s a ­
d o r i l o r păstrate în m a n u s c r i s e la bibliotecile n a ţ i o n a l e , este
i n c a l c u l a b i l . Aici f i g u r e a z ă l a fel d e b i n e c o r e s p o n d e n ţ e l e reli­
gioase şi i n t i m e " . 1 în Spania, d a c ă v o m c o m p a r a această ţară cu
a l t e n a ţ i u n i o c c i d e n t a l e a l e E u r o p e i , s e scrie p u ţ i n . P e s t e t o t ş i
î n t o t d e a u n a î n p ă t u r i l e n a ţ i u n i i c a r e c ă l ă t o r e a u cel m a i m u l t s-a
a p r i n s focul c o n v e r s a ţ i e i şi s-a r e s i m ţ i t n e v o i a de a scrie: în Grecia,
1. Atunci a p a r e întreaga ierarhie a formulelor de politeţe şi ceremonialul
epistolar. U n u i s u p e r i o r i t e a d r e s e z i c u Monseniore, u n u i e g a l c u Domnule.
începe prin „bunăvoinţei voastre mă înclin", scriind u n u i personaj celebru.
S e sfârşeşte p r i n „rugându-1 p e D o m n u l N o s t r u s ă v ă d ă r u i a s c ă s ă n ă t a t e per­
fectă şi viaţă lungă". G r a d e l e s u n t m a r c a t e p r i n cuvintele c a r e p r e c e d semnă­
tura: „ b u n u l vostru servitor", „servitorul vostru supus", „servitorul vostru u m i l "
( D e c r u e de S t o u t z ) . Să a d ă u g ă m că în secolul al XVI-lea scrisorile s u n t , ca şi
conversaţiile d e s p r e care ne oferă o i m a g i n e exactă, lipsite de rezervă şi de
gust, i n d i s c r e t e , i n d e c e n t e ş i n e d e l i c a t e î n u l t i m ă i n s t a n ţ ă . S e c o l u l u r m ă t o r
va răspândi sentimentul nuanţelor.
Opinia şi conversaţia / 125
p r i n t r e r e t o r i , sofişti, n e g u s t o r i a m b u l a n ţ i d e î n ţ e l e p c i u n e , î n sâ­
n u l u n u i p o p o r m a r i t i m , d e altfel, ş i instabil; l a R o m a , î n r â n d u r i l e
aristocraţiei căreia îi plăcea atât de m u l t să călătorească şi să
viziteze; î n Evul M e d i u , î n r â n d u r i l e u n i v e r s i t ă ţ i l o r ş i ale bisericii,
u n d e c ă l u g ă r i i p r e d i c a t o r i , e p i s c o p i i , legaţii, a b a ţ i i ş i s t a r e ţ e l e
c h i a r ( m a i ales s t a r e ţ e l e ) s e d e p l a s a u a t â t d e u ş o r ş i c ă l ă t o r e a u
a t â t d e d e p a r t e î n c o m p a r a ţ i e c u r e s t u l p o p u l a ţ i e i . P r i m e l e ser­
vicii de p o ş t ă au î n c e p u t p r i n a fi un privilegiu u n i v e r s i t a r şi ecle­
ziastic sau, p e n t r u a n e î n t o a r c e ş i m a i î n t r e c u t , m a i î n t â i r e g a l .
N u voi s p u n e d e c â t u n c u v â n t d e s p r e a c e a s t ă i n s t i t u ţ i e i m p o r ­
tantă, p e n t r u a vă face să observaţi că dezvoltarea sa se c o n f o r m e a z ă
r e g u l i i p r o p a g ă r i i e x e m p l e l o r de sus în jos. Mai î n t â i regii şi p a p i i ,
a p o i p r i n ţ i i ş i p r e l a ţ i i a u avut c u r i e r i i l o r p a r t i c u l a r i , î n a i n t e c a
simplii seniori, a p o i vasalii lor, a p o i , succesiv, t o a t e p ă t u r i l e n a ţ i u n i i
p â n ă la u l t i m a , să fi c e d a t la r â n d u l l o r t e n t a ţ i e i de a scrie. C â n d ,
p r i n e d i c t u l d i n 1 9 i u n i e 1494, L u d o v i c X I a o r g a n i z a t serviciul d e
poştă, c u r i e r i i n u d u c e a u d e c â t scrisorile m o n a r h u l u i , dar, „ o r i c â t
d e exclusiv r e g a l era, s p u n e d l D u c a m p , acest serviciu n u î n t â r z i e
să d e v i n ă administrativ, s u b r e z e r v a e x p r e s ă că scrisorile e r a u citite
şi nu c o n ţ i n e a u nimic care ar fi p u t u t a d u c e prejudiciu autorităţii
regale". Ludovic XI cunoştea foarte bine acţiunea p u t e r n i c ă pe
c a r e c o r e s p o n d e n ţ a î n t r e p e r s o a n e p a r t i c u l a r e avea s ă o e x e r c i t e
a s u p r a o p i n i e i c a r e s e n ă ş t e a . Scrisorile s u n t s u p u s e u n u i tarif
regulat p e n t r u prima dată sub Richelieu (1627)1, ceea ce arată
foarte b i n e c r e ş t e r e a lor n u m e r i c ă . „ P u t e m s ă n e d ă m s e a m a foarte
u ş o r d e d e z v o l t a r e a e x t r a o r d i n a r ă a a c e s t u i serviciu î n F r a n ţ a , î n
t i m p u l s e c o l u l u i a l XVIII-lea, c o m p a r â n d p r e ţ u l n i v e l u r i l o r
succesive a l e a r e n d e i . " El a c r e s c u t de la 2 m i l i o a n e şi j u m ă t a t e în
Se
1. Totuşi, numărul scrisorilor private - p e n t r u c ă m a i sus, în l e g ă t u r ă cu
s e c o l u l a l XVI-lea, e r a v o r b a d e s p r e c o r e s p o n d e n ţ e d e i n t e r e s politic - tre­
b u i e s ă s e f i d i m i n u a t p â n ă l a m i j l o c u l s e c o l u l u i a l XVI-lea, d a c ă j u d e c ă m d u p ă
u n pasaj d i n m e m o r i i l e d o m n i ş o a r e i d e M o n t p e n s i e r , citat d e Rcedcrer. E a
s p u n e d e s p r e p r i n ţ e s a d e P a r t h e n i e r ( d o a m n a d e Sabie): „scrisul a î n c e p u t
s ă fie f o l o s i t î n t i m p u l s ă u . N u s e s c r i a u d e c â t c o n t r a c t e d e c ă s ă t o r i e ; n u s e
auzise vorbindu-se despre scrisori...".
 126 / Opinia şi mulţimea
1700 la 10 m i l i o a n e în 1777: s-a m ă r i t de p a t r u ori. în zilele n o a s t r e ,
statistica p o ş t e i n e p e r m i t e s ă s o c o t i m c r e ş t e r e a r a p i d ă ş i c o n t i n u ă
1
a n u m ă r u l u i de scrisori în diversele s t a t e şi să m ă s u r ă m astfel creş­
t e r e a inegală, d a r p e s t e t o t r e g u l a t ă , a nevoii g e n e r a l e c ă r e i a îi răs­
p u n d e . E a e s t e î n m ă s u r ă s ă n e i n f o r m e z e , astfel, î n l e g ă t u r ă c u
g r a d e l e i n e g a l e şi cu p r o g r e s e l e sociabilităţii.
D a r t o t a c e a s t ă statistică r e p r e z i n t ă , î n acelaşi t i m p , u n b u n
s p e c i m e n p e n t r u c e e a c e a u fost î n t o t d e a u n a calităţile a s c u n s e s u b
c a n t i t ă ţ i l e sociale p e n t r u c a r e statistica î n g e n e r a l este m ă s u r a
2
a p r o x i m a t i v ă . într-adevăr, n i m i c m a i a s e m ă n ă t o r î n e x t e r i o r
d e c â t scrisorile, în acelaşi t i m p , într-o a c e e a ş i ţ a r ă , şi se p a r e că
r e g u l a u n i t ă ţ i l o r o m o g e n e p e n t r u c a l c u l e l e s t a t i s t i c i a n u l u i n-ar
p u t e a f i m a i b i n e î n d e p l i n i t ă . Scrisorile a u a p r o a p e acelaşi f o r m a l ,
acelaşi m o d d e î n c h i d e r e î n plic ş i d e l i p i r e , acelaşi fel d e a scrie
a d r e s a . Ele s u n t a c u m î n s o ţ i t e d e t i m b r e p o ş t a l e i d e n t i c e . Statistica
c r i m i n a l ă şi civilă este foarte d e p a r t e , desigur, de a n u m ă r a u n i t ă ţ i
similare î n a c e e a ş i m ă s u r ă . D a r d e s c h i d e ţ i scrisorile, c e d e dife­
r e n ţ e caracteristice, p r o f u n d e şi substanţiale, în ciuda constanţei
f o r m u l e l o r s a c r a m e n t a l e d e î n c e p u t sau d e sfârşit. N u e s t e , d e c i ,
c o m p l i c a t s ă a d u n i aceste l u c r u r i a t â t d e e t e r o g e n e . L i s e c u n o a ş t e
n u m ă r u l , n u l i s e c u n o a ş t e î n s ă l u n g i m e a . A r f i i n t e r e s a n t , totuşi,
s ă s e ştie cel p u ţ i n d a c ă , p e m ă s u r ă c e devin d i n c e î n c e m a i n u m e ­
r o a s e , e l e n u s u n t ş i m a i s c u r t e , c e e a c e p a r e p r o b a b i l şi, d e ase­
m e n e a , m a i seci. Şi, d a c ă ar exista o statistică a conversaţiilor 3 , care
s ă fie l a fel d e l e g i t i m ă , n e - a r p l ă c e a s ă fim i n f o r m a ţ i î n m o d
1 . I n F r a n ţ a , d e e x e m p l u , d i n 1 8 3 0 p â n ă î n 1 8 9 2 , n u m ă r u l s c r i s o r i l o r s-a
m ă r i t a n d e a n , c u regularitate, î n a f a r ă d e 1 8 4 8 ş i 1 8 7 0 , d e l a 6 3 d e m i l i o a n e
d e scrisori l a 773 d e m i l i o a n e . D i n 1858 î n 1892, n u m ă r u l d e p e ş e l o r telegrafice
s-a r i d i c a t d e l a 3 2 l a 4 6 3 d e m i l i o a n e , î n c i f r e r o t u n d e .
2 . D a c ă a r f i m o m e n t u l , a ş a r ă t a c ă n u există m a i p u ţ i n calificativ disimulai
î n c a n t i t ă ţ i l e f i z i c e m ă s u r a t e p r i n p r o c e d e e ş t i i n ţ i f i c e , a n a l o g î n f o n d statisticii
ş i l a fel d e î n ş e l ă t o r c a ş i e a , d e ş i a p a r e n t m a i s o l i d .
3. Ea ar fi posibilă d a c ă fiecare d i n t r e n o i ar ţine un j u r n a l intim, asemă
n ă t o r celor al fraţilor G o n c o u r t . P â n ă a c u m nu se înregistrează, în m a t e r i e de
conversaţii, d e c â t n u m ă r a l şedinţelor d i n C o n g r e s sau d i n societăţile savante,
iar statistica, p o r n i n d d e l a această iniţiativă, a t e s t ă u n p r o g r e s c o n s t a n t .
Opinia şi conversaţia / 127
similar d e s p r e d u r a t a lor, c a r e a r p u t e a f o a r t e b i n e , î n s e c o l u l
n o s t r u a t â t d e bulversat, s ă fie invers p r o p o r ţ i o n a l ă c u f r e c v e n ţ a
lor. O r a ş e l e î n c a r e p l o u ă cel m a i m u l t , î n c a r e c a d e c e a m a i m a r e
c a n t i t a t e d e a p ă d i n c e r - s ă m i s e i e r t e a c e a s t ă a p r o p i e r e - suni
d e s t u l d e d e s c e l e î n c a r e p l o u ă cel m a i rar. A r f i c u d e o s e b i r e
i n t e r e s a n t s ă c u n o a ş t e m t r a n s f o r m ă r i l e i n t i m e a l e s u b s t a n ţ e i seri
sorilor, c a ş i ale conversaţiilor, i a r statistica n u n e o f e r ă d i n acest
p u n c t d e v e d e r e nici u n indiciu.
Astfel, nu î n c a p e î n d o i a l ă ca a f i r m a r e a j u r n a l i s m u l u i a i m p r i m a i
t r a n s f o r m ă r i l o r e p i s t o l a r e un i m p u l s decisiv. Presa, c a r e a activat şi
a h r ă n i t conversaţia p r i n a t â t e a s t i m u l e n t e şi a l i m e n t e n o i , a
e p u i z a t î n s c h i m b m u l t e surse ale c o r e s p o n d e n ţ e i d e t u r n a t e î n
favoarea sa. Este evident că, d a c ă în m a r t i e 1658 au existat în F r a n ţ a
c o t i d i a n e a t â t d e i n f o r m a t e , a t â t d e r e g u l a t e x p e d i a t e î n provincii
pe cât s u n t ziarele în zilele n o a s t r e , Olivier P a t r u nu s-ar m a i fi
chinuit, fiind atât de o c u p a t , să-i scrie p r i e t e n u l u i său d ' A b l a i n c o u r t
o l u n g ă scrisoare în c a r e îi d ă d e a a t â t de m u l t e detalii - pe c a r e
le-am găsi astăzi în p r i m a foaie a p ă r u t ă - d e s p r e vizita r e g i n e i
C h r i s t i n a a S u e d i e i l a A c a d e m i a F r a n c e z ă . U n serviciu i m p o r t a n t
şi n e o b s e r v a t pe c a r e ni-1 fac ziarele este de a ne scuti să s c r i e m
p r i e t e n i l o r n o ş t r i o m u l ţ i m e d e n o u t ă ţ i i n t e r e s a n t e 1 d e s p r e eveni­
m e n t e l e zilei, c a r e u m p l e a u scrisorile secolelor t r e c u t e .
V o m p u t e a s p u n e c ă presa, e l i b e r â n d ş i d e b a r a s â n d c o r e s p o n ­
d e n ţ e l e private d e această a g l o m e r a r e d e cronici, a f ă c u t l i t e r a t u r i i
epistolare serviciul de a o dirija pe a d e v ă r a t a sa cale, î n g u s t ă , d a r
p r o f u n d ă , p s i h o l o g i c ă şi cordială? Mă t e m că nu ar fi d e c â t o iluzie
s ă g â n d i m astfel. C a r a c t e r u l d i n c e î n c e m a i politicos a l civilizaţiei
n o a s t r e a r e d r e p t efect faptul c ă n u m ă r u l p r i e t e n i l o r n o ş t r i ş i a l
1. Ziariştii au avut foarte devreme conştiinţa acestui tip de utilitate.
R e n a u d o t , î n d e s c h i d e r e a c o l e c ţ i e i Gazetei s a l e , î n 1 6 3 1 , v o r b e ş t i - d e s p r e „ u ş u ­
rarea pe care acestea (gazetele) o a d u c celor care scriu prietenilor cărora le
e r a u î n a i n t e obligaţi, p e n t r u a le satisface curiozitatea, să le d e s c r i e cu m i n u ­
ţiozitate n o u t ă ţ i l e cel m a i a d e s e a i n v e n t a t e , d i n p l ă c e r e , şi f o n d a t e pe incer­
t i t u d i n e a u n u i s i m p l u z v o n " . A c e a s t ă uşurare n u e r a î n c ă d e c â t p a r ţ i a l ă i n a c e a
v r e m e , d u p ă c u m v e d e m d i n s c r i s o a r e a l u i P a t r u p e c a r e a m citat-O.
128 / Opinia şi mulţimea
cunoştinţelor nu încetează să se mărească, în timp ce gradul de
i n t i m i t a t e se d i m i n u e a z ă ; c e e a ce a v e m să s p u n e m sau să s c r i e m se
a d r e s e a z ă d i n c e î n c e m a i p u ţ i n indivizilor izolaţi ş i d i n c e î n c e
mai m u l t grupurilor, m e r e u mai n u m e r o a s e . Adevăratul nostru
i n t e r l o c u t o r , a d e v ă r a t u l n o s t r u c o r e s p o n d e n t este, î n fiecare z i m a i
m u l t , P u b l i c u l . 1 N u este, deci, s u r p r i n z ă t o r c ă scrisorile d e invitaţie
t i p ă r i t e 2 , a n u n ţ u r i l e şi r e c l a m e l e p r i n i n t e r m e d i u l z i a r e l o r se dez­
voltă d i n c e î n c e m a i r e p e d e faţă d e scrisorile private. S u n t e m c h i a r
î n d r e p t ă ţ i ţ i să privim ca p r o b a b i l faptul că, p r i n u e acestea, scrisorile
familiare, scrisorile d e discuţie p e c a r e t r e b u i e , desigur, s ă l e sepa­
r ă m d e scrisorile d e afaceri, s u n t p e cale d e a s e d i m i n u a c a n u m ă r
şi încă şi mai mult ca lungime, dacă j u d e c ă m d u p ă extraordinarul
g r a d d e simplificare ş i d e p r e s c u r t a r e l a c a r e a u ajuns c h i a r
scrisorile: d e d r a g o s t e î n „ c o r e s p o n d e n ţ a p e r s o n a l ă " a a n u m i t o r
ziare. L a c o n i s m u l utilitar al t e l e g r a m e l o r şi al conversaţiilor tele­
fonice c a r e o c u p ă d i n c e î n c e m a i m u l t loc î n d o m e n i u l cores­
p o n d e n ţ e i „se i m p r i m ă " î n stilul scrisorilor c e l o r m a i i n t i m e .
I n v a d a t ă d e p r e s ă , p e d e o p a r t e , d e telegraf ş i d e telefon, p e d e
alta, e r o d a t ă d i n d o u ă p ă r ţ i î n acelaşi t i m p , c o r e s p o n d e n ţ a trăieşte
încă, ş i m a i ales, d u p ă statisticile poştei, d ă s e m n e d e iluzorie
p r o s p e r i t a t e n u m a i d a t o r i t ă m u l t i p l i c ă r i i scrisorilor d e afaceri.
1. N e v o i a de a se a d r e s a p u b l i c u l u i este d e s t u l de r e c e n t ă . N i c i m ă c a r regii
d i n V e c h i u l R e g i m n u s e a d r e s a u n i c i o d a t ă p u b l i c u l u i : e i s e a d r e s a u u n o r cor­
puri: parlamentul, cleral, niciodată naţiunii luate în masă; în ultimă instanţă,
indivizilor particulari.
2 . S c r i s o r i l e c a r e a n u n ţ a u n a ş t e r e a , c ă s ă t o r i a s a u l a î n m o r m â n t a r e a a u scutii
c o r e s p o n d e n ţ a privată de unul dintre subiectele altădată intens discutai.
V e d e m , d e e x e m p l u , î n t r - u n v o l u m a l c o r e s p o n d e n ţ e i l u i V o l t a i r e , u n şir d e
scrisori a d r e s a t e p r i e t e n i l o r d o a m n e i de Chatelet, cu variante i n g e n i o a s e şi
l a b o r i o a s e d e stil, p e n t r u a-i a n u n ţ a n a ş t e r e a c o p i l u l u i p e c a r e a c e a s t a t o c m a i
îl adusese pe lume.
3. C e e a ce e pe cale să se p r e s c u r t e z e şi să se simplifice în m o d incontestabil
î n s c r i s o r i l e d e o r i c e g e n e s t e l a t u r a l o r c e r e m o n i a l ă . S ă c o m p a r ă m „al v o s t r u
d e v o t a t " d i n p r e z e n t cu f o r m u l e l e de î n c h e i e r e d i n s e c o l e l e al XVI-lea şi al
XVII-lea. T r a n s f o r m a r e a f o r m u l e l o r s a c r a m e n t a l e ale c o n v e r s a ţ i e i î n acelaşi
s e n s este c e r t ă , dar, c u m n u a u lăsat a p r o a p e n i c i o d a t ă v r e o u r m ă d u r a b i l ă ,
este m a i u ş o r de studiat acest progres sau acest regres în c o r e s p o n d e n ţ a din
trecut sau din prezent.
Opinia şi conversaţia / 129
S c r i s o a r e a familiară, p e r s o n a l ă , dezvoltată, a fost o m o r â t ă de
ziar, şi acest l u c r u este de înţeles, p e n t r u că acesta este e c h i v a l e n t u l
e i s u p e r i o r sau, m a i d e g r a b ă , p r e l u n g i r e a , amplificarea, r ă s p â n ­
d i r e a s a universală. Ziarul, într-adevăr, n u a r e aceleaşi origini c i
ale cărţii. C a r t e a p o r n e ş t e de la discurs, de la m o n o l o g şi, î n a i n t e
d e t o a t e , d e l a p o e m , d e l a c â n t . C a r t e a d e p o e z i e a p r e c e d a t cartea
d e p r o z ă ; c a r t e a sacră p e c e a p r o f a n ă . O r i g i n e a cărţii este lirică ş i
religioasă. în t i m p ce o r i g i n e a z i a r u l u i este laică şi familiară. El îşi
a r e o r i g i n i l e î n s c r i s o a r e a privată, c a r e p l e a c ă , l a r â n d u l ei, d e l a
discuţie. Astfel, ziarele au î n c e p u t p r i n a fi scrisori private a d r e s a t e
u n o r personaje şi copiate într-un a n u m i t n u m ă r de exemplare:
„ î n a i n t e d e j u r n a l i s m u l tipărit, p u b l i c 1 , m a i m u l t sau m a i p u ţ i n
t o l e r a t sau m a i m u l t sau m a i p u ţ i n utilizat d e c o n d u c ă t o r i , a existat
mult timp în E u r o p a un jurnalism manuscris, adesea clandestin"
care a c o n t i n u a t sau a supravieţuit p â n ă în secolul al XVIII-lea p r i n
scrisorile fraţilor G r i m m sau m e m o r i i l e lui B a c h a u m o n t .
Epistolele Sfântului Pavel, scrisorile m i s i o n a r i l o r s u n t a d e v ă r a t e
ziare. D a c ă S f â n t u l Pavel ar fi avut la d i s p o z i ţ i e o Săptămână reli­
gioasă oarecare, ar fi scris a r t i c o l e .
în c o n c l u z i e , ziarul este o scrisoare p u b l i c ă , o c o n v e r s a ţ i e c a r e ,
p l e c â n d d e l a s c r i s o a r e a privată, d e l a c o n v e r s a ţ i a privată, d e v i n e
dispozitivul l o r r e g u l a t o r cel m a i p u t e r n i c ş i h r a n a l o r c e a m a i
a b u n d e n t ă , î n m o d u n i f o r m p e n t r u toţi, î n l u m e a î n t r e a g ă , a d u ­
c â n d s c h i m b ă r i p r o f u n d e p e n t r u toţi de la o zi la alta. El a î n c e p u t
p r i n nu a fi d e c â t un e c o u p r e l u n g i t al discuţiilor şi al c o r e s p o n ­
d e n ţ e l o r şi a sfârşit p r i n a le fi a p r o a p e u n i c a sursă. C o r e s p o n ­
d e n ţ e l e s u n t m a i i n t e n s e c a n i c i o d a t ă , m a i ales î n f o r m a c e a m a i
c o n c e n t r a t ă ş i c e a m a i m o d e r n ă p e c a r e o î m b r a c ă , d e p e ş a tele­
grafică. D i n t e l e g r a m a privată a d r e s a t ă d i r e c t o r u l u i său, ziarul face
o n o u t a t e de senzaţie de actualitate m a r e , care va ridica mulţimile
instantaneu, în toate marile oraşe ale u n u i continent; şi d i n
aceste m u l ţ i m i d i s p e r s a t e , a t i n g â n d u - s e i n t i m l a d i s t a n ţ ă , p r i n
1. Eugene D u b i e f , Jurnalisme, P a r i s , 1892.
130 / Opinia şi mulţimea

c o n ş t i i n ţ a s i m u l t a n e i t ă ţ i i p e c a r e le-o c o n f e r ă , p r i n a c ţ i u n e a l o r
r e c i p r o c ă n ă s c u t ă d i n a sa, acesta va face o s i n g u r ă m u l ţ i m e i m e n s ă ,
a b s t r a c t ă şi s u v e r a n ă , pe c a r e o va b o t e z a O p i n i e . Z i a r u l a î n c h e i a t
astfel m u n c a s e c u l a r ă p e c a r e o î n c e p u s e conversaţia, p e c a r e o
p r e l u n g i s e c o r e s p o n d e n ţ a , d a r c a r e r ă m â n e a î n t o t d e a u n a î n stare
d e e b o ş ă risipită ş i disjunctă, m u n c a d e c o n t o p i r e a o p i n i i l o r
p e r s o n a l e î n o p i n i i locale, d i n a c e s t e a î n o p i n i i n a ţ i o n a l e ş i î n
o p i n i i mondiale, unificare g r a n d i o a s ă a Spiritului p u b l i c . S p u n Spirit
p u b l i c , n u s p u n , este a d e v ă r a t , Spirite n a ţ i o n a l e , tradiţionale, c a r e
r ă m â n d i s t i n c t e î n f o n d u l l o r s u b d u b l a invazie a a c e s t u i i n t e r n a ­
ţ i o n a l i s m raţional, m a i serios, p e n t r u c a r e p r i m u l n u este a d e s e a
P â n ă în zilele n o a s t r e , pe tot p a r c u r s u l
decât răsunetul şi rezonatorul popular. Putere e n o r m ă , p â n ă la
acestei crize d e i n d i v i d u a l i s m c a r e , î n c ă d i n
urmă, şi care nu are c u m să devină decât din ce în ce mai mare.
secolul t r e c u t , a t ă c u t ravagii p r e t u t i n d e n i ,
Pentru c ă n e v o i a d e a t e p u n e d e a c o r d c u p u b l i c u l d i n c a r e faci
a t â t în p o l i t i c ă şi în e c o n o m i a politică, c â t şi
p a r t e , de a g â n d i şi de a a c ţ i o n a în s e n s u l o p i n i e i d e v i n e cu a t â t
î n m o r a l ă , î n d r e p t ş i c h i a r î n religie, delic­
mai p u t e r n i c ă ş i m a i irezistibilă c u cât p u b l i c u l este m a i n u m e r o s ,
tul e r a c o n s i d e r a t d r e p t tot c e e a c e p u t e a f i
o p i n i a mai i m p u n ă t o a r e şi cu c â t a c e a s t ă n e v o i e însăşi a fost m a i
d e s satisfăcută. N u t r e b u i e , d e c i , s ă n e m i r ă m v ă z â n d u - n e c o n t e m ­ m a i i n d i v i d u a l î n l u m e ; şi, p r i n t r e c r i m i n a -

poranii c u m se înclină sub vântul opiniei care trece, nici să lişti, n o ţ i u n e a de delict indiviz, ca să s p u n e m

c o n c h i d e m d e aici că, î n m o d n e c e s a r , c a r a c t e r e l e a u d e v e n i t m a i aşa, se p i e r d u s e , t o t aşa c u m şi p r i n t r e teologi

slabe. P l o p i i ş i stejarii n u s u n t d o b o r â ţ i d e f u r t u n ă p e n t r u c ă a u s e p i e r d u s e i d e e a d e p ă c a t colectiv, d a c ă n u
devenii m a i slabi, ci p e n t r u că v â n t u l a d e v e n i t m a i p u t e r n i c . chiar cea de păcat ereditar. Atunci când
a t e n t a t e l e c o n s p i r a t o r i l o r sau isprăvile u n e i
b a n d e de tâlhari forţau l u m e a să recunoască

1 . C r e d c ă t r e b u i e s ă r e t i p ă r e s c aici, c a u n c o m p l e ­
m e n t al studiilor p r e c e d e n t e , acest studiu c a r e a apă­
rut deja (în d e c e m b r i e 1893) î n Revue des Deux Mondes,
a p o i în l u c r a r e a m e a Eseuri şi diverse (Essais ei Melanges)
(Storck et Masson, 1895). M-am o c u p a t de psihologia
mulţimilor încă înainte de aceste d o u ă date. In legătură
c u acest g e n d e literatură, î m i p e r m i t s ă trimil cititorul
curios la lucrarea mea Filozofia penală (PhihSQphie
penale) (Storck et M a s s o n , 1890), la capitolul iulilulal
„Crima", pp. 323 şi urm., şi la raportul m e u despre
III. Mulţimile crimele mulţimilor, p r e z e n t a t ş i d i s c u t a t l a C o n g r e s u l de
şi sectele Antropologie Criminală de la Bruxelles, în 1892,
criminale1 r e p r o d u s e a p o i în Eseuri şi diverse.
132 / Opinia şi mulţimea
e x i s t e n ţ a c r i m e l o r c o m i s e colectiv, n e g r ă b e a m s ă r e d u c e m
această masă criminală la delicte individuale distincte, ea nefiind
c o n s i d e r a t ă d e c â t s u m a a c e s t o r a . Dar, î n p r e z e n t , r e a c ţ i a socio­
l o g i c ă s a u socialistă faţă d e a c e a s t ă m a r e iluzie egocentrică t r e b u i e
s ă î n d r e p t e î n m o d n a t u r a l a t e n ţ i a a s u p r a d i m e n s i u n i i sociale a
a c t e l o r p e c a r e individul ş i l e a t r i b u i e nejustificat. D e a c e e a ne-am
a p l e c a t cu o m a r e c u r i o z i t a t e a s u p r a c r i m i n a l i t ă ţ i i s e c t e l o r - în
legătură cu care nimic nu egalează în profunzime sau în inten­
sitate l u c r ă r i l e lui T a i n e d e s p r e p s i h o l o g i a i a c o b i n i l o r - şi, m a i
r e c e n t , a s u p r a c r i m i n a l i t ă ţ i i m u l ţ i m i l o r . A v e m aici d o u ă specii
f o a r t e diferite ale aceluiaşi g e n - d e l i c t u l de g r u p - şi nu ar fi nici
i n u t i l , nici i n o p o r t u n s ă l e s t u d i e m î m p r e u n ă .
Dificultatea nu c o n s t ă în a găsi c r i m e colective, ci în a d e s c o p e r i
c r i m e care n u sunt d e această n a t u r ă , care n u implică î n nici u n
fel c o m p l i c i t a t e a m e d i u l u i . N e g ă s i m î n p u n c t u l î n c a r e a m p u t e a
s ă n e î n t r e b ă m d a c ă există c r i m e c u a d e v ă r a t i n d i v i d u a l e , d u p ă
c u m n e - a m î n t r e b a t d a c ă există o p e r e d e g e n i u c a r e s ă n u fie o
o p e r ă colectivă. Analizaţi s t a r e a c e l u i m a i sălbatic ş i m a i solitar
r ă u f ă c ă t o r î n m o m e n t u l a c ţ i u n i i sale s a u s t a r e a d e spirit a celui
m a i sălbatic i n v e n t a t o r în m o m e n t u l d e s c o p e r i r i i sale şi d a ţ i la o
p a r t e t o t c e e a c e ţ i n e d e i n f l u e n ţ e l e d e e d u c a ţ i e , d e disciplină,
d e a c c i d e n t e b i o g r a f i c e î n f o r m a r e a a c e s t e i stări febrile; c e v a ră­
m â n e ? F o a r t e p u ţ i n e l u c r u r i ; v a r ă m â n e t o t u ş i ceva, ceva esenţial,
care nu are nevoie deloc de izolare p e n t r u a fi el însuşi. D i m p o ­
trivă, a c e s t nu-ştiu-ce, c a r e e s t e t o t eul individual, a r e n e v o i e să se
a m e s t e c e c u e x t e r i o r u l p e n t r u a d e v e n i c o n ş t i e n t d e e l însuşi ş i
a se î n t ă r i ; el se h r ă n e ş t e d i n c e e a ce îl a l t e r e a z ă . Se desfăşoară
prin n u m e r o a s e contacte cu persoane străine pe care şi le apro­
p r i a z ă , î n m ă s u r a f o a r t e variabilă î n c a r e î i e s t e d a t s ă ş i l e a p r o ­
p r i e z e m a i d e g r a b ă d e c â t s ă s e lase asimilat v r e u n e i a d i n t r e ele.
I n rest, c h i a r s u p u n â n d u - s e , e l r ă m â n e sine c e l m a i a d e s e a , iar
s e r v i t u t e a s a î i este p r o p r i e . D e u n d e v e d e m c ă R o u s s e a u î n t o r c e a
s p a t e l e realităţii a t u n c i c â n d , p e n t r u a a s i g u r a c e l m a i î n a l t g r a d
posibil d e a u t o n o m i e individuală, c o n s i d e r a n e c e s a r u n r e g i m d e
Mulţimile şi sectele criminale / 133
s i n g u r ă t a t e , i n c o m p l e t ă d e altfel, d e s i n g u r ă t a t e î n d o i , a Maes­
t r u l u i ş i a D i s c i p o l u l u i , a b s o l u t h i p n o t i z a n t ă p e n t r u cel d i n u r m ă .
E m i l e al s ă u este p e r s o n i f i c a r e a însăşi şi r e f u t a r e a p r i n a b s u r d a
i n d i v i d u a l i s m u l u i p r o p r i u t i m p u l u i său. D a c ă s i n g u r ă t a t e a e s t e
f e c u n d ă , c h i a r s i n g u r a c u a d e v ă r a t f e c u n d ă , este p e n t r u c ă e a
a l t e r n e a z ă c u o viaţă i n t e n s ă d e relaţii, d e e x p e r i m e n t e ş i d e lec­
t u r i , p e n t r u c a r e c o n s t i t u i e s u b i e c t d e reflecţie.
O r i c u m a r fi, este p e r m i s s ă n u m i m i n d i v i d u a l e c r i m e l e , c a ş i
actele o a r e c a r e în general, e x e c u t a t e de o singură p e r s o a n ă în
v i r t u t e a u n o r i n f l u e n ţ e vagi, î n d e p ă r t a t e ş i c o n f u z e a l e altuia, u n
altul n e d e f i n i t ş i i n d e t e r m i n a t ; ş i p u t e m r e z e r v a e p i t e t u l d e
colective a c t e l o r p r o d u s e p r i n c o l a b o r a r e a i m e d i a t ă ş i d i r e c t ă a
u n u i n u m ă r limitat şi precis de coexecutanţi.
Există, fără î n d o i a l ă , î n a c e s t sens, o p e r e d e g e n i u i n d i v i d u a l e ;
sau, m a i d e g r a b ă , î n acest sens î n c e e a c e priveşte g e n i u l n u există
d e c â t individual. D e o a r e c e , l u c r u r e m a r c a b i l , î n t i m p ce, d i n p u n c t
d e v e d e r e m o r a l , colectivităţile s u n t susceptibile d e d o u ă e x c e s e
c o n t r a r e , d e c r i m i n a l i t a t e e x t r e m ă sau, u n e o r i , d e e r o i s m e x t r e m ,
n u s e î n t â m p l ă l a fel d i n p u n c t d e v e d e r e i n t e l e c t u a l ; şi, d a c ă a
coborî î n profunzimile d e n e b u n i e sau d e imbecilitate n e c u n o s c u t e
i n d i v i d u l u i l u a t s e p a r a t este p r o p r i u colectivităţilor, t o t l o r l e este
refuzat să a t i n g ă d e s f ă ş u r a r e a s u p r e m ă a i n t e l i g e n ţ e i şi i m a g i n a ţ i e i
c r e a t o a r e . Ele p o t , î n o r d i n e m o r a l ă , s ă c o b o a r e f o a r t e j o s sau s ă
u r c e f o a r t e sus; î n o r d i n e i n t e l e c t u a l ă , ele n u p o t d e c â t s ă c a d ă
foarte j o s . D a c ă există n e l e g i u i r i colective, d e c a r e i n d i v i d u l s i n g u r
nu ar fi capabil, asasinate şi jafuri ale b a n d e l o r î n a r m a t e ,
i n c e n d i e r i , m a s a c r e p r e c u m cel d i n septembrie*, N o a p t e a Sfântului
B a r t o l o m e u , e p i d e m i i d e c o r u p ţ i e e t c , există, d e a s e m e n e a ,
e r o i s m e colective, î n c a r e i n d i v i d u l s e r i d i c ă d e a s u p r a lui însuşi,
şarje d e cuirasieri l e g e n d a r i , revolte patriotice, e p i d e m i i d e m a r t i r i ,
n o p ţ i d e 4 a u g u s t etc. D a r există a c t e d e g e n i u colectiv p e c a r e s ă
* Masacrele din Septembrie d e s e m n e a z ă u n u l dintre cele mai s u m b r e
e p i s o a d e a l e R e v o l u ţ i e i F r a n c e z e , o s e r i e d e a s a s i n a t e î n m a s ă c a r e s-au d e r u l a i
d i n 2 p â n ă în 5 s e p t e m b r i e 1792 (n. tr.).
 134 / Opinia şi mulţimea
l e p u t e m o p u n e d e m e n ţ e l o r ş i i d i o ţ e n i i l o r colective p e n t r u c a r e
v o m cita e x e m p l e ?
N u . N u p u t e m r ă s p u n d e afirmativ d e c â t a d o p t â n d f ă r ă dovezi
i p o t e z a b a n a l ă ş i g r a t u i t ă c o n f o r m c ă r e i a l i m b i l e ş i religiile,
o p e r e d e g e n i u c u s i g u r a n ţ ă , a r f i fost c r e a ţ i a s p o n t a n ă ş i inconşti­
e n t ă a m a s e l o r şi, m a i m u l t d e c â t a t â t , n u a m a s e l o r o r g a n i z a t e ,
c i a m u l ţ i m i l o r i n c o e r e n t e . N u e s t e aici l o c u l s ă d i s c u t ă m a c e a s t ă
soluţie p r e a c o m o d ă a u n e i p r o b l e m e c a p i t a l e . Să l ă s ă m la o p a r t e
c e e a c e s-a p e t r e c u t î n p r e i s t o r i e . D i n t i m p u r i l e istorice, c a r e este
invenţia, d e s c o p e r i r e a , iniţiativa r e a l ă c a r e s ă s e d a t o r e z e acestei
fiinţe i m p e r s o n a l e , m u l ţ i m e a ? V o m s p u n e : revoluţiile? Nici măcar.
M u l ţ i m e a p o a t e r e v e n d i c a c a r a c t e r u l p u r distructiv a l revoluţiilor,
m ă c a r î n p a r t e , d a r c e a n u m e a î n t e m e i a t ş i a găsit î n m o d real
«arc să nu li fost c o n c e p u t şi p r e m e d i t a t î n a i n t e a ei şi d u p ă aceasta
< Ic < lanicni s u p e r i o r i ca L u t h e r , R o u s s e a u , Voltaire, N a p o l e o n ? Să
ini s e d e a e x e m p l u l u n e i s i n g u r e a r m a t e , f i e e a cel m a i b i n e orga­
nizată, c a r e s ă f i d a t n a ş t e r e î n m o d s p o n t a n u n u i p l a n d e
c a m p a n i e a d m i r a b i l , sau m ă c a r a c c e p t a b i l ; s ă m i s e c i t e z e u n sin­
g u r consiliu d e r ă z b o i c a r e , p e n t r u c o n c e p e r e a , n u s p u n p e n t r u
d i s c u t a r e a , u n e i m a n e v r e m i l i t a r e , s ă f i v a l o r a t c â t c r e i e r u l celui
m a i m e d i o c r u general. A m văzut vreodată vreo c a p o d o p e r ă î n
pictură, în sculptură sau în arhitectură şi în e p o p e e imaginată şi
e x e c u t a t ă de inspiraţia colectivă a zece, a o sută de p o e ţ i sau artişti?
O a m e n i i a u a t r i b u i t a c e s t l u c r u Iliadei într-o a n u m i t ă e p o c ă d e
metafizică d ă u n ă t o a r e ; a c u m t e o r i a s t â r n e ş t e r â s u l . T o t c e e a c e
este g e n i a l este i n d i v i d u a l , c h i a r ş i î n m a t e r i e d e c r i m ă . N i c i o d a t ă
o m u l ţ i m e c r i m i n a l ă sau o a s o c i e r e d e r ă u f ă c ă t o r i n u este c e a c a r e
i n v e n t e a z ă u n n o u p r o c e d e u d e a s a s i n a t sau d e furt; c i o s u i t ă d e
asasini sau d e h o ţ i d e g e n i u a u r i d i c a t a r t a d e a u c i d e sau d e a-şi
j e f u i s e m e n i i l a g r a d u l său a c t u a l d e p e r f e c ţ i o n a r e .
D e c e a n u m e ţ i n e c o n t r a s t u l s e m n a l a t ? D e c e m a r e a desfăşurare
a i n t e l i g e n ţ e i este r e f u z a t ă g r u p u r i l o r sociale, î n t i m p c e m a r e a
şi p u t e r n i c a d e s f ă ş u r a r e a voinţei, c h i a r a virtuţii le este accesibilă?
S e î n t â m p l ă astfel p e n t r u c ă a c t u l d e v i r t u t e cel m a i e r o i c este ceva
Mulţimile şi sectele criminale / 135
foarte simplu în sine şi nu diferă de actul de moralitate obişnuită
decât prin intensitate; or tocmai puterea de a fi la unison pe care
o întâlnim în adunările u m a n e , în care emoţiile şi opiniile se
a c c e n t u e a z ă r a p i d p r i n contactul l o r multiplicator, este p r i n
excelenţă exagerată. D a r o p e r a de g e n i u sau de talent este întot­
d e a u n a c o m p l i c a t ă ş i diferă p r i n n a t u r ă , n u n u m a i p r i n i n t e n ­
sitate, d e u n a c t d e i n t e l i g e n ţ ă o a r e c a r e . N u m a i e s t e v o r b a , c a
aici, d e a p e r c e p e ş i d e a r e m e m o r a a m e s t e c a t , î n c o n f o r m i t a t e
c u u n t i p a r c u n o s c u t , c i d e a face c o m b i n a ţ i i n o i c u p e r c e p ţ i i ş i
i m a g i n i c u n o s c u t e . O r , la p r i m a v e d e r e , p a r e că z e c e , o sută, o
mie de capete reunite ar fi mai în măsură decât u n u l singur să
îmbrăţişeze toate aspectele u n e i p r o b l e m e complexe; iar aceasta
este o iluzie p e c â t d e p e r s i s t e n t ă ş i s e d u c ă t o a r e , p e a t â t d e p r o ­
f u n d ă . D i n t o a t e t i m p u r i l e , p o p o a r e l e c a r e a u c ă z u t v i c t i m e naiv
acestor prejudecăţi au aşteptat d i n p a r t e a a d u n ă r i l o r religioase
sau p o l i t i c e , î n zilele l o r a g i t a t e , izbăvirea d e r e l e . î n Evul M e d i u
- conciliile, î n e p o c a m o d e r n ă - a d u n ă r i l e n a ţ i o n a l e , p a r l a m e n ­
tele - iată p a n a c e e l e c e r u t e de m u l ţ i m i l e b o l n a v e . Superstiţia curţi­
l o r c u j u r a ţ i s-a n ă s c u t dintr-o e r o a r e a s e m ă n ă t o a r e , î n t o t d e a u n a
î n ş e l ă t o a r e , d a r c a r e persistă. î n r e a l i t a t e , n i c i o d a t ă s i m p l e l e
reuniuni d e p e r s o a n e , c i m a i d e g r a b ă corporaţiile, c u m a r f i a n u ­
m i t e m a r i o r d i n e religioase sau a n u m i t e î n r e g i m e n t ă r i civile s a u
m i l i t a r e s u n t cele c a r e a u r ă s p u n s u n e o r i n e v o i l o r p o p o a r e l o r ; d e
a c e e a t r e b u i e m ă c a r s ă o b s e r v ă m că, c h i a r î n f o r m a l o r c o r p o ­
ratistă, colectivităţile se d o v e d e s c n e p u t i n c i o a s e în a c r e a ceva n o u .
S e î n t â m p l ă astfel i n d i f e r e n t c a r e a r f i a b i l i t a t e a m e c a n i s m u l u i
social î n c a r e indivizii s u n t a n g r e n a ţ i ş i î n r e g i m e n t a ţ i .
P e n t r u c ă este o a r e posibil c a a c e a s t ă a r m a t ă i n c o m p a r a b i l ă d e
c e l u l e n e r v o a s e p e c a r e fiecare d i n t r e n o i o p u r t ă m î n c a p s ă ega­
leze î n acelaşi t i m p î n c o m p l e x i t a t e ş i î n elasticitate a s t r u c t u r i i
organismul cerebral?
Deci, atâta t i m p cât u n creier b i n e o r g a n i z a t v a î n t r e c e p a r l a m e n ­
tul cel m a i b i n e constituit î n f u n c ţ i o n a r e r a p i d ă şi sigură, î n absorb­
ţie ş i e l a b o r a r e p r o m p t ă d e p r o b l e m e m u l t i p l e , î n solidaritatea
 136 / Opinia şi mulţimea
i n t i m ă a n e n u m ă r a ţ i a g e n ţ i , ar fi absolut p u e r i l , deşi credibil apriori.
şi scuzabil, să c o n t ă m pe revolte sau pe c o r p u r i deliberative m a i m u l t
d e c â t p e u n o m p e n t r u a s c o a t e o ţ a r ă dintr-o situaţie dificilă. î n
fapt, d e fiecare d a t ă c â n d o n a ţ i u n e traversează u n a d i n t r e acele
p e r i o a d e î n care n u a r e nevoie i m p e r i o a s ă n u m a i d e m a r i mobilizări
ale inimii, c i m a i ales d e spirite p u t e r n i c e , s e i m p u n e n e c e s i t a t e a
unei guvernări personale, sub formă republicană sau monarhică
sau fără c u l o a r e p a r l a m e n t a r ă . S-a p r o t e s t a t a d e s e a î m p o t r i v a
acestei nevoi, care a d a t i m p r e s i a p u t e r n i c ă de supravieţuire şi a cărei
cauză a fost c ă u t a t ă în zadar; p o a t e că m o t i v u l său a s c u n s este oferit
implicit d e c o n s i d e r a ţ i i l e p r e c e d e n t e .
E l e p o t servi, d e a s e m e n e a , l a a p r e c i z a î n c e c o n s t ă r e s p o n s a ­
bilitatea c o n d u c ă t o r i l o r faţă d e a c t e l e c o m i s e d e g r u p u r i l e p e care
le c o n d u c . O a d u n a r e sau o asociaţie, o m u l ţ i m e sau o s e c t ă nu
au o altă idee d e c â t a c e e a c a r e le e s t e i n d u s ă - şi a c e a s t ă i d e e ,
această i n d i c a ţ i e m a i m u l t sau m a i p u ţ i n i n t e l i g e n t ă c a r e sugerează
care este scopul ce t r e b u i e u r m ă r i t se r ă s p â n d e ş t e cu g r e u din
c r e i e r u l u n u i s i n g u r o m î n c r e i e r u l t u t u r o r , e a r ă m â n e aceeaşi;
cel c a r e a insuflat-o e s t e , a ş a d a r , r e s p o n s a b i l de e f e c t e l e sale di­
r e c t e . D a r e m o ţ i a asociată acestei idei şi c a r e se r ă s p â n d e ş t e o d a t ă
c u e a n u r ă m â n e aceeaşi p r o p a g â n d u - s e , c i s e intensifică p r i n t r - u n
soi d e p r o g r e s i e m a t e m a t i c ă ş i c e e a c e e r a d o r i n ţ ă m o d e r a t ă sau
o p i n i e e z i t a n t ă p e n t r u sursa p r o p a g ă r i i , p e n t r u cel c a r e a e x p r i m a t
p r i m u l îndoiala, de exemplu, h a z a r d a t ă împotriva u n e i categorii
d e c e t ă ţ e n i d e v i n e p r o m p t p a s i u n e ş i c o n v i n g e r e , u r ă ş i fanatism
în masa r o d n i c ă în care acest g e r m e n e a căzut. Intensitatea emo­
ţiei c a r e o m i ş c ă şi o p o a r t ă c ă t r e e x c e s e l e c e l e m a i p u t e r n i c e în
b i n e s a u î n r ă u este, d e c i , î n m a r e p a r t e p r o p r i a s a o p e r ă , efectul
înflăcărării r e c i p r o c e a a c e s t o r suflete a d u n a t e p r i n r e f l e c t a r e a lor
r e c i p r o c ă ; şi ar fi la fel de n e d r e p t să-i fie i m p u t a t e c o n d u c ă t o r u l u i
său, o r i c a r e a r f i acesta, t o a t e c r i m e l e î n c a r e a c e a s t ă s u r e s c i t a r e
î l a n t r e n e a z ă , p e cât a r f i să-i a t r i b u i m î n t o t a l i t a t e m e r i t u l
m a r i l o r o p e r e d e e l i b e r a r e p a t r i o t i c ă , a m a r i l o r a c t e d e devota­
m e n t suscitate d e a c e e a ş i î n f l ă c ă r a r e . D e c i p u t e m c e r e s o c o t e a l ă
Mulţimile şi .iedele criminale / 137
î n t o t d e a u n a şefilor u n o r b a n d e s a u a i u n e i m u l ţ i m i r e v o l t a t e
p e n t r u viclenia s a u a b i l i t a t e a d e c a r e a c e a s t a a d a t d o v a d ă î n exe­
c u t a r e a m a s a c r e l o r , a jafurilor, a i n c e n d i i l o r , d a r nu şi cu privire
la violenţa şi a m p l o a r e a infracţiunilor cauzate p r i n contagiunile
criminale. Trebuie să i se r e c u n o a s c ă meritele g e n e r a l u l u i n u m a i
p e n t r u p l a n u r i l e sale d e c a m p a n i e , d a r n u ş i p e n t r u c u r a j u l sol­
d a ţ i l o r săi. N u s p u n c ă a c e a s t ă d i s t i n c ţ i e e s t e s u f i c i e n t ă p e n t r u a
simplifica t o a t e p r o b l e m e l e d e r e s p o n s a b i l i t a t e r i d i c a t e d e subiec­
tul n o s t r u , d a r s p u n c ă t r e b u i e s ă l e l u ă m î n c a l c u l p e n t r u a
încerca să le rezolvăm.
D i n p u n c t d e v e d e r e i n t e l e c t u a l , c a ş i d i n alte p u n c t e d e v e d e r e ,
t r e b u i e stabilite distincţii i m p o r t a n t e î n t r e d i f e r i t e l e f o r m e d e
g r u p ă r i sociale. S ă n u l e l u ă m î n c a l c u l p e c e l e c a r e c o n s t a u într-o
simplă a p r o p i e r e materială. Trecătorii de pe o stradă populată,
călătorii reuniţi, b a chiar î n g r ă m ă d i ţ i p e u n p a c h e b o t , într-un
vagon, în j u r u l u n e i m e s e , t ă c u ţ i sau fără a avea o conversaţie g e n e ­
rală î n t r e e i s u n t g r u p a ţ i d i n p u n c t d e v e d e r e fizic, ş i n u social.
A ş a f i r m a acelaşi l u c r u d e s p r e ţ ă r a n i i a g l o m e r a ţ i î n t r - u n i a r m a r o c ,
a t â t a timp c â t se l i m i t e a z ă la a-şi î n c h e i a afacerile î n t r e ei, la a-şi
u r m ă r i s e p a r a t s c o p u r i l e l o r d i s t i n c t e , deşi a s e m ă n ă t o a r e , fără nici
o c o o p e r a r e într-o a c ţ i u n e c o m u n ă . T o t c e e a c e p u t e m s p u n e d e ­
s p r e aceşti o a m e n i este c ă p o a r t ă î n e i v i r t u a l i t a t e a u n e i g r u p ă r i
sociale, î n m ă s u r a î n c a r e a s e m ă n ă r i l e d e l i m b ă , d e n a ţ i o n a l i t a t e ,
d e c u l t , d e clasă, d e e d u c a ţ i e , t o a t e d e o r i g i n e socială, c u a l t e cu­
v i n t e t o a t e c a u z a t e d e o r ă s p â n d i r e imitativă, p o r n i n d d e l a u n
p r i m i n v e n t a t o r a n o n i m sau c u n o s c u t , î i p r e d i s p u n s ă s e a s o c i e z e
m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n s t r â n s , d a c ă î m p r e j u r ă r i l e o cer. î n m o ­
m e n t u l î n c a r e o explozie c u d i n a m i t ă a r e loc î n s t r a d ă , vasul a m e ­
ninţă să se scufunde, trenul să deraieze, în m o m e n t u l în care un
incendiu izbucneşte în hotel, o calomnie împotriva u n u i pretins
s p e c u l a n t s e r ă s p â n d e ş t e î n i a r m a r o c , i m e d i a t aceşti indivizi c u
p o t e n ţ i a l asociativ s e u n e s c î n u r m ă r i r e a aceluiaşi s c o p , s u b im­
p e r i u l aceleiaşi e m o ţ i i .
138 / Opinia şi mulţimea
Astfel s e v a n a ş t e s p o n t a n a c e s t p r i m g r a d d e a s o c i e r e p e c a r e
îl n u m i m m u l ţ i m e . Printr-o serie de g r a d e i n t e r m e d i a r e se trece
d e l a a c e s t a g r e g a t r u d i m e n t a r , e f e m e r ş i a m o r f l a m u l ţ i m e a orga­
nizată, ierarhizată, durabilă şi regulată, pe care o p u t e m n u m i
c o r p o r a ţ i e î n s e n s u l cel m a i l a r g a l c u v â n t u l u i . E x p r e s i a c e a m a i
i n t e n s ă a c o r p o r a ţ i e i religioase este m ă n ă s t i r e a ; a c o r p o r a ţ i e i laice
este r e g i m e n t u l sau a t e l i e r u l . E x p r e s i a c e a m a i vastă a c e l o r d o u ă
este Biserica sau s t a t u l . S a u să r e m a r c ă m f a p t u l că bisericile şi
statele, religiile ş i n a ţ i u n i l e t i n d î n t o t d e a u n a , î n p e r i o a d a l o r d e
c r e ş t e r e viguroasă, să realizeze t i p u l c o r p o r a t i s t , m o n a s t i c sau regi­
m e n t a r , fără a a j u n g e n i c i o d a t ă p e d e p l i n l a acesta, d i n fericire;
viaţa l o r s e p e t r e c e într-o oscilaţie d e l a u n t i p l a altul, l ă s â n d im­
presia, r â n d p e r â n d , d e m a r e m u l ţ i m e , c a s t a t e l e b a r b a r e , sau d e
m a r e c o r p o r a ţ i e , c a F r a n ţ a î n t i m p u l lui L u d o v i c cel Sfânt. L a fel
sc întâmpla cu ceea ce se n u m e a u corporaţii în Vechiul Regim;
ele e r a u , î n v r e m u r i d e n o r m a l i t a t e , m a i d e g r a b ă asociaţii d e ate­
liere, m i c i c o r p o r a ţ i i c u a d e v ă r a t r e a l e , şi, f i e c a r e î n p a r t e , a d m i ­
nistrate î n m o d autoritar d e u n p a t r o n , decât corporaţii. Dar
a t u n c i c â n d u n p e r i c o l c o m u n î i r e u n e a î n acelaşi s c o p , c u m a r
f i fost c â ş t i g a r e a u n u i p r o c e s , p e t o ţ i m u n c i t o r i i d i n t r - o r a m u r ă
a i n d u s t r i e i , d u p ă c u m t o ţ i c e t ă ţ e n i i u n e i n a ţ i u n i s e solidarizau
pe t i m p de război, legătura federativă d e v e n e a i m e d i a t m u l t mai
strânsă şi a p ă r e a o personalitate c o n d u c ă t o a r e . în intervalul
d i n t r e a c e s t e c o l a b o r ă r i u n a n i m e , l e g ă t u r a d i n t r e a t e l i e r e l e aso­
ciate s e r e d u c e a l a u r m ă r i r e a u n u i i d e a l estetic s a u e c o n o m i c ,
d u p ă c u m , î n intervalele d i n t r e războaie, p r e o c u p a r e a p e n t r u u n
a n u m e i d e a l p a t r i o t i c r e p r e z i n t ă î n t r e a g a viaţă n a ţ i o n a l ă a cetă­
ţenilor. O n a ţ i u n e m o d e r n ă , s u b a c ţ i u n e a p r e l u n g i t ă a i d e i l o r
egalitare, tinde să redevină o m a r e m u l ţ i m e complexă, m a i m u l t
sau m a i p u ţ i n dirijată d e c o n d u c ă t o r i i n a ţ i o n a l i s a u locali.
D a r n e v o i a d e o r d i n e i e r a r h i c ă este a t â t d e i m p e r i o a s ă î n aceste
societăţi dezvoltate, încât, fapt remarcabil, pe m ă s u r ă ce sc
democratizează, acestea s u n t forţate u n e o r i să se militarizeze din
c e î n c e m a i m u l t , s ă fortifice, s ă p e r f e c ţ i o n e z e , s ă e x t i n d ă această
Mulţimile şi sectele criminale / 139
c o r p o r a ţ i e î n m o d e s e n ţ i a l i e r a r h i c ă ş i aristocratică, a r m a t a - f ă r ă
a m a i v o r b i d e a d m i n i s t r a ţ i e , t o t u n fel d e a r m a t ă i m e n s ă : ş i p r i n
aceasta p o a t e se pregăteşte, atunci c â n d perioada de război se va
fi t e r m i n a t , să r e î m b r a c e s u b f o r m ă pacifistă, industrială, ştiinţifică,
artistică, h a i n a c o r p o r a t i s t ă , s ă d e v i n ă u n i m e n s atelier.
î n t r e aceşti d o i p o l i e x t r e m i p e c a r e i-am i n d i c a t s e p o t p l a s a
a n u m i t e g r u p u r i t e m p o r a r e , d a r recrutate d u p ă o regulă fixă sau
supuse u n u i r e g u l a m e n t sumar, c u m ar fi juraţii sau chiar
a n u m i t e r e u n i u n i o b i ş n u i t e d e p l ă c e r e , u n s a l o n l i t e r a r d i n seco­
lul a l XVIII-lea, c u r t e a d e l a Versailles, a u d i t o r i u l u n u i t e a t r u ,
c a r e , î n c i u d a simplităţii s c o p u l u i l o r s a u a i n t e r e s u l u i l o r c o m u n ,
a c c e p t ă o e t i c h e t ă r i g u r o a s ă , o i e r a r h i e fixă de l o c u r i diferite sau,
î n sfârşit, a n u m i t e r e u n i u n i ştiinţifice sau l i t e r a r e , a c a d e m i i l e ,
c a r e s u n t m a i d e g r a b ă colecţii d e t a l e n t e i n t e r ş a n j a b i l e d e c â t aso­
cieri d e c o l a b o r a t o r i . P r i n t r e v a r i e t ă ţ i l e s p a ţ i u l u i - c o r p o r a ţ i e , s ă
a m i n t i m conspiraţiile şi sectele, atât de adesea criminale. Adu­
nările p a r l a m e n t a r e merită un loc separat: sunt mai d e g r a b ă mul­
ţimi c o m p l e x e ş i c o n t r a d i c t o r i i , m u l ţ i m i bicefale, c a s ă s p u n e m
aşa - ca m o n ş t r i bicefali - în c a r e o m a j o r i t a t e a g i t a t ă e s t e c o m ­
bătută de u n a sau mai multe minorităţi şi în care, prin u r m a r e
ş i d i n fericire, r ă u l u n a n i m i t ă ţ i i , a c e s t i m e n s p e r i c o l a l m u l ţ i m i l o r ,
este î n p a r t e n e u t r a l i z a t .
Dar, m u l ţ i m e sau c o r p o r a ţ i e , t o a t e t i p u r i l e d e a s o c i e r e r e a l ă
au acest c a r a c t e r identic şi p e r m a n e n t de a fi p r o d u s e , de a fi
m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n c o n d u s e d e u n şef vizibil sau a s c u n s ;
ascuns destul d e des c â n d este vorba d e m u l ţ i m i , î n t o t d e a u n a
vizibil ş i e v i d e n t î n cazul c o r p o r a ţ i i l o r . I m e d i a t c e o a d u n a r e d e
o a m e n i î n c e p e s ă v i b r e z e î n t r - u n m o d i d e n t i c , s e a n i m ă ş i îşi
u r m e a z ă scopul, p u t e m afirma c ă u n inspirator sau u n con­
d u c ă t o r o a r e c a r e s a u u n g r u p d e c o n d u c ă t o r i sau d e i n s p i r a t o r i
d i n t r e c a r e u n u l s i n g u r este f e r m e n t u l activ i-a insuflat s p i r i t u l
său, i m e d i a t a m p l i f i c a t , d e f o r m a t , m o n s t r u o s ş i d e c a r e este a d e ­
sea p r i m u l s u r p r i n s , p r i m u l î n s p ă i m â n t a t . D u p ă c u m o r i c e a t e ­
lier a r e d i r e c t o r u l său, o r i c e m ă n ă s t i r e , s u p e r i o r u l său, o r i c e
140 / Opinia şi mulţimea
r e g i m e n t , g e n e r a l u l său, o r i c e a d u n a r e , p r e ş e d i n t e l e său, s a u m a i
d e g r a b ă o r i c e f a c ţ i u n e a u n e i a d u n ă r i , l i d e r u l său, t o t astfel o r i c e
salon a n i m a t a r e corifeul său de conversaţie, orice revoltă,
c o n d u c ă t o r u l său, o r i c e c u r t e , r e g e l e s ă u , p r i n ţ u l s a u p r i n ţ i ş o r u l
său, o r i c e clică, şeful său. D a c ă u n a u d i t o r i u d e t e a t r u m e r i t ă p â n ă
l a u n a n u m i t p u n c t s ă fie privit c a f o r m â n d u n soi d e a s o c i e r e ,
acest lucru se î n t â m p l ă atunci c â n d a p l a u d ă , p e n t r u că dă curs,
repercutându-1, impulsului u n o r aplauze iniţiale, şi a t u n c i c â n d
ascultă, p e n t r u c ă e s t e s u p u s s u g e s t i e i a u t o r u l u i e x p r i m a t ă p r i n
g u r a a c t o r u l u i c a r e v o r b e ş t e . P r e t u t i n d e n i , d e c i , vizibil s a u n u ,
d o m n e ş t e d i s t i n c ţ i a î n t r e conducătorii conduşi, a t â t d e i m p o r t a n t ă
1 1 1 c e e a c e priveşte r e s p o n s a b i l i t a t e a . A c e s t l u c r u n u î n s e a m n ă c ă
v o i n ţ e l e t u t u r o r a u fost a n i h i l a t e î n f a ţ a celei a u n e i s i n g u r e
p e r s o a n e : a c e s t a - s u g e r a t ă , d e altfel, l a r â n d u l ei, e c o u a l v o c i l o r
exterioare sau i n t e r i o a r e p e n t r u care n u este d e c â t c o n d e n s a r e a
o r i g i n a l ă - a t r e b u i t , p e n t r u a se i m p u n e în faţa c e l o r l a l ţ i , să le
facă c o n c e s i i şi să îi flateze p e n t r u a-i c o n d u c e . Este c a z u l o r a t o ­
r u l u i , c a r e e s t e d e p a r t e d e a-şi neglija p r e c a u ţ i i l e o r a t o r i c e , a l
a u t o r u l u i d r a m a t i c care t r e b u i e î n t o t d e a u n a să se alinieze preju­
d e c ă ţ i l o r şi g u s t u r i l o r s c h i m b ă t o a r e ale a u d i t o r i l o r săi, al l i d e r u l u i
c a r e t r e b u i e să-şi m e n a j e z e p a r t i d u l , a l u n u i L u d o v i c X I V c h i a r ,
c a r e îşi t r a t e a z ă c u r t e n i i c u d e f e r e n t ă .
N u m a i c ă a c e s t l u c r u t r e b u i e î n ţ e l e s diferit î n cazul r e u n i u n i l o r
s p o n t a n e sau î n cel a l r e u n i u n i l o r o r g a n i z a t e . î n a c e s t e a d i n u r m ă ,
o v o i n ţ ă , p e n t r u a fi d o m i n a n t ă , t r e b u i e să ia n a ş t e r e , î n t r - o
a n u m i t ă măsură, în conformitate cu t e n d i n ţ e l e , cu tradiţiile
v o i n ţ e l o r d o m i n a t e ; dar, o d a t ă a p ă r u t ă , e a este p u s ă î n a p l i c a r e
c u o fidelitate c u a t â t m a i p e r f e c t ă c u c â t o r g a n i z a r e a c o r p u l u i
este m a i savantă. In c e e a ce priveşte m u l ţ i m i l e , o v o i n ţ ă i m p e r a t i v ă
n u t r e b u i e s ă s e c o n f o r m e z e u n o r t r a d i ţ i i c a r e n u există, e a p o a t e
c h i a r s ă fie r e s p e c t a t ă î n c i u d a c o n v e r g e n ţ e i slabe c u t e n d i n ţ e l e
majorităţii; dar, c o n f o r m ă sau n u , este î n t o t d e a u n a greşit
executată şi se alterează impunându-se. P u t e m afirma că toate
formele de asociere u m a n ă se disting: 1 - p r i n m o d u l în care o
Mulţimile şi sectele criminale / 141
g â n d i r e sau o v o i n ţ ă d i n t r e m u l t e altele d e v i n e c o n d u c ă t o a r e , p r i n
c o n d i ţ i i l e c o n c u r s u l u i d e g â n d i r e ş i d e v o i n ţ ă d i n c a r e iese victo­
rioasă; 2 - p r i n u ş u r i n ţ a m a i m a r e sau m a i m i c ă p r i n c a r e g â n ­
direa, voinţa c o n d u c ă t o a r e se răspândesc. Ceea ce n u m i m
e m a n c i p a r e d e m o c r a t i c ă t i n d e s ă facă accesibilă t u t u r o r î n t r u n i r e a
c o n d i ţ i i l o r d e s p r e c a r e a m vorbit, l i m i t a t ă l a î n c e p u t l a a n u m i t e
categorii de p e r s o a n e , extinsă apoi treptat; d a r toate perfecţio­
n ă r i l e o r g a n i z ă r i i sociale, s u b f o r m ă d e m o c r a t ă sau a r i s t o c r a t ă ,
a u d r e p t u r m a r e p e r m i t e u n plan b i n e gândit, coerent, individual
de a intra m a i pur, m a i p u ţ i n alterat şi m a i profund, p u r t a t de
a p e m a i s i g u r e ş i m a i l i n e î n m i n t e a t u t u r o r c e l o r asociaţi. C a p u l
u n e i r e v o l t e n u d i s p u n e n i c i o d a t ă î n t o t a l i t a t e d e o a m e n i i săi, u n
g e n e r a l , î n s ă , a p r o a p e î n t o t d e a u n a . D i r e c ţ i a î n c a r e m e r g e pri­
m u l , l e n t ă ş i s i n u o a s ă , s e r e f r a c t ă î n m i i d e devieri, c e a a c e l u i d e
al doilea merge r e p e d e şi d r e p t înainte.
Totuşi, faptul că, p e n t r u m u l ţ i m i cel p u ţ i n , r o l u l c o n d u c ă t o r i l o r
ar avea u n i v e r s a l i t a t e a şi i m p o r t a n ţ a pe c a r e i-o a c o r d ă m a fost,
totuşi, c o n t e s t a t , ş i î n c ă v e h e m e n t . 1 Există m u l ţ i m i fără u n c o n ­
d u c ă t o r vizibil. F o a m e t e a face ravagii într-o r e g i u n e , m a s e înfo­
m e t a t e s e r i d i c ă d i n t o a t e p ă r ţ i l e , c e r â n d p â i n e ; n u există n i c i u n
şef aici, s e p a r e , u n a n i m i t a t e a s p o n t a n ă ţ i n â n d u - i l o c u l . Priviţi,
totuşi, m a i î n d e a p r o a p e . T o a t e a c e s t e m o b i l i z ă r i ale m a s e l o r n u
a u i z b u c n i t s i m u l t a n ; e l e s-au s u c c e d a t p r e c u m o d â r ă d e p u l b e r e ,
î n c e p â n d de la p r i m a s c â n t e i e . O p r i m ă r e v o l t ă a avut loc u n d e v a ,
într-o l o c a l i t a t e aflată m a i î n s u f e r i n ţ ă sau m a i e f e r v e s c e n t ă d e c â t
altele, m a i a n t r e n a t ă d e a g i t a t o r i c u n o s c u ţ i sau o c u l ţ i , c a r e a u d a t
s e m n a l u l revoltei. A p o i , în localităţile v e c i n e , e l a n u l s-a e x t i n s şi
ceilalţi agitatori a u a v u t m a i p u ţ i n e d e făcut, g r a ţ i e p r e d e c e s o r i l o r
lor; ş i astfel, d i n a p r o a p e î n a p r o a p e , a c ţ i u n e a a c e s t o r a s-a
1. în cadrul Congresului de Antropologie Criminală de la Bruxelles, în
august 1892, un savant rus ne-a ridicat această obiecţie, invocând revoltele
a g r a r e d i n ţ a r a sa, c a u z a t e d e f o a m e t e ; m a i t â r z i u , u n s a v a n t i t a l i a n , d i . B i a n c h i ,
pe c a r e îl v o m cita, ne-a o b i e c t a t f a p t e a n a l o g e . I n s c h i m b , aflu c ă teza
d e z v o l t a t ă aici fusese s u s ţ i n u t ă c u m u l t î n a i n t e , î n 1882 deja, de i n i distins
s c r i i t o r r u s , d l M i h a i l o v s k i , î n t r - o c u l e g e r e i n t i t u l a t ă Oecestvenia Zapiski.
142 / Opinia şi mulţimea
p r e l u n g i t p r i n imitaţie de la m u l ţ i m e la m u l ţ i m e , cu o forţă tot
m a i m a r e c a r e face t o t m a i i n u t i l ă p r e z e n ţ a c o n d u c ă t o r i l o r săi
locali, p â n ă c â n d , î n t r - u n f i n a l , m a i ales a t u n c i c â n d c i c l o n u l p o ­
p u l a r s-a e x t i n s m u l t d i n c o l o d e l i m i t e l e î n c a r e îşi g ă s e a justi­
f i c a r e a , a l e r e g i u n i i î n c a r e p â i n e a lipsea, n i c i o d i r e c ţ i e n u m a i
p o a t e f i p e r c e p u t ă . L u c r u c i u d a t - c i u d a t cel p u ţ i n p e n t r u cei c a r e
n u c u n o s c p u t e r e a i m i t a ţ i e i colective - , s p o n t a n e i t a t e a r e v o l t e l o r
d e v i n e c u a t â t m a i c o m p l e t ă c u c â t este m a i p u ţ i n m o t i v a t ă . Este
c e e a c e u i t ă s ă observe u n scriitor italian c a r e c o n t r a a r g u m e n t e a z ă ,
i n v o c â n d p e n e d r e p t a g i t a ţ i a d i n r e g i u n e a M i l a n o d i n 1889. î n
d e c u r s u l acestei serii d e m i c i r e v o l t e r u r a l e , a c e s t a a v ă z u t c u m
u n e l e s c nasc a p r o a p e s p o n t a n , c e e a c e 1-a u i m i t , d e altfel, p e n
I i u c ă avea i m p r e s i a c ă m o t i v u l afişat a l a c e s t e i agitaţii n u e r a sufi-
i icni pentru a o justifica: doleanţele invocate împotriva
p r o p r i e t a r i l o r , î n l e g ă t u r ă c u a r e n d e l e , n u aveau n i m i c c u a d e v ă r a t
serios şi, d a c ă a n u l n u fusese u n u l b u n , i m p o r t a r e a u n e i n o i
i n d u s t r i i c o m p e n s a s e î n p a r t e deficitul r e c o l t e i . C u m s ă crezi, î n
a c e s t e c o n d i ţ i i , c ă ţ ă r a n i i i t a l i e n i s-au r i d i c a t c u d e l a s i n e p u t e r e ,
fără n i c i o i n f l u e n ţ ă d i n a f a r ă sau d i n ă u n t r u sau, m a i d e g r a b ă ,
d i n afară ş i d i n ă u n t r u î n acelaşi t i m p ? A r t r e b u i s ă n e î n t o a r c e m
la p r i m a d i n t r e aceste mişcări p e n t r u a ne convinge că nemulţu­
m i r e a p o p u l a r ă , l o c a l ă şi p a r ţ i a l ă , î n a i n t e de a se fi r ă s p â n d i t şi
g e n e r a l i z a t , n u a l u a t n a ş t e r e singură, c ă a u existat a c o l o , c a p r e t u ­
t i n d e n i î n caz d e i n c e n d i u , i n c e n d i a t o r i , r ă s p â n d i n d d e l a o fermă
l a alta, d e l a u n h a n l a altul, c a l o m n i a , furia, u r a . Aceştia s u n t cei
c a r e a u d a t iritării s u r d e a ţ â ţ a t e d e e i u r m ă t o a r e a f o r m u l ă precisă:
„ P r o p r i e t a r i i r e f u z ă s ă s c a d ă a r e n d e l e ; p e n t r u a-i c o n s t r â n g e , tre­
b u i e să-i f a c e m să le fie frică". M o d a l i t a t e a e s t e d e j a i n d i c a t ă : a se
a d u n a laolaltă, a striga, a s c a n d a a m e n i n ţ ă r i , a s p a r g e g e a m u r i ,
a jefui şi a incendia. Nu m a i e nevoie de un a g e n t de dezordine,
o d a t ă m e c a n i s m u l c o n t a g i u n i i p u s e în m i ş c a r e , p e n t r u a convinge
d o u ă sau t r e i s u t e d e ţ ă r a n i ş i ţ ă r a n c e , i e ş i n d d e l a v e c e r n i e sau
d e l a slujbă, d e e x e m p l u , s ă a d e r e l a a c e s t g e n d e m a n i f e s t a ţ i e .
Nu t r e b u i e decât să a r u n c e o piatră, să strige, să intoneze
Mulţimile şi sectele criminale / 143
începutul u n u i cântec; imediat toată l u m e a îl va u r m a şi apoi se
va s p u n e că a c e a s t ă d e z o r d i n e a fost s p o n t a n ă . D a r a fost n e v o i e
c u n e c e s i t a t e d e iniţiativa a c e s t u i o m .
Privite d i n acelaşi p u n c t d e v e d e r e , t o a t e a d u n ă r i l e tumultuoase
c a r e p o r n e s c de la o r e v o l t ă iniţială şi se î n l ă n ţ u i e s c s t r â n s u n e l e
cu altele, f e n o m e n o b i ş n u i t al c r i z e l o r r e v o l u ţ i o n a r e , p o t 11 consi­
d e r a t e c a u n a ş i aceeaşi m u l ţ i m e . Există, astfel, m u l ţ i m i c o m p l e x e ,
c a u n d e l e c o m p l e x e d i n fizică, î n l ă n ţ u i r i d e g r u p u r i d e u n d e . I )acă
n e s i t u ă m d i n acest p u n c t d e v e d e r e , o b s e r v ă m c ă n u există m u l ţ i m i
fără c o n d u c ă t o r ş i n e d ă m s e a m a , î n p l u s , că, d a c ă d e l a p r i m a
d i n t r e aceste mulţimi c o m p o n e n t e p â n ă la ultima rolul c o n d u ­
c ă t o r i l o r s e c u n d a r i s e d i m i n u e a z ă , cel a l c o n d u c ă t o r i l o r p r i m a r i
creşte c o n s t a n t , d e v e n i n d d i n c e î n c e m a i i m p o r t a n t , c u fiecare
frământare n o u ă , născută dintr-o frământare p r e c e d e n t ă , p r i n
c o n t a g i u n e l a d i s t a n ţ ă . E p i d e m i i l e d e grevă s u n t o d o v a d ă î n acest
sens: p r i m a c a r e i z b u c n e ş t e , c e a î n c a r e , totuşi, d o l e a n ţ e l e invo­
cate s u n t c e l e m a i serioase ş i c a r e , p r i n u r m a r e , a r t r e b u i s ă f i e c e a
m a i s p o n t a n ă d i n t r e t o a t e , lasă î n t o t d e a u n a s ă s e v a d ă c o n t u r â n -
du-se p e r s o n a l i t a t e a agitatorilor; u r m ă t o a r e l e , deşi u n e o r i fără c a p
şi fără c o a d ă - c u m am văzut schiţându-se p r i n t r e m u n c i t o r i i şlefui­
tori d e p i e t r e d e m o a r ă d i n P e r i g o r d , c a r e voiau, p u r ş i s i m p l u , s ă
fie la m o d ă -, p a r a fi explozii f ă r ă c a u z ă : s-ar s p u n e că se d e s c a r c ă
s i n g u r e , c a a r m e l e p r o s t î n t r e ţ i n u t e . R e c u n o s c , d e altfel, c ă aici
n u m e l e de conducători, aplicat u n o r simple minţi confuze, care
a u a p ă s a t fără s ă o v r e a î n m o d special, s e m i c o n ş t i e n t , t r ă g a c i u l
a r m e i este d e s t u l d e i m p r o p r i u . î m p r u m u t u n n o u e x e m p l u d e l a
dr. B i a n c h i : î n t r - u n sat, la sfârşitul l u n i i m a i , p o p u l a ţ i a - deja
surescitată, d u p ă c u m ştim — z ă r e ş t e a g e n ţ i d e poliţie veniţi p e n t r u
a s u p r a v e g h e a ; v e d e r e a a c e s t o r a o e x a s p e r e a z ă ; î n c e p să se a u d ă
fluierături, a p o i strigăte, a p o i c â n t e c e d e p r o t e s t ş i iată aceşti oa­
m e n i săraci, copii, b ă t r â n i , e x a l t â n d u - s e r e c i p r o c . M u l ţ i m e a este
p u s ă în m i ş c a r e şi î n c e p e , desigur, să s p a r g ă ferestre, să d i s t r u g ă
tot c e p o a t e . R e m a r c ă m î n t r e c e r e a c e s t g u s t c i u d a t a l m u l ţ i m i l o r
p e n t r u geamurile sparte, p e n t r u zgomot, p e n t r u distrugerea
144 / Opinia şi mulţimea
p u e r i l ă : este u n a d i n t r e n u m e r o a s e l e l o r a s e m ă n ă r i c u beţivii, a
c ă r o r p l ă c e r e m a x i m ă , d u p ă a c e e a d e a goli sticlele, e s t e s ă l e
s p a r g ă . In a c e s t e x e m p l u , p r i m u l c a r e a fluierat, c a r e a ţipat, nu
şi-a d a t p r o b a b i l s e a m a d e e x c e s e l e p e c a r e l e v a p r o v o c a . D a r s ă
n u u i t ă m c ă este v o r b a d e o agitaţie, p r e c e d a t ă d e m u l t e altele c a r e
a u avut a g i t a t o r i i lor, m a i c o n ş t i e n ţ i ş i m a i v o l u n t a r i .
S e î n t â m p l ă , d e a s e m e n e a , a d e s e a , c a o m u l ţ i m e p u s ă î n miş­
c a r e d e u n n u c l e u d e e x a l t a ţ i să-i d e p ă ş e a s c ă ş i să-i r e s o a r b ă şi,
d e v e n i t ă acefală, s ă p a r ă a n u avea c o n d u c ă t o r . A d e v ă r u l este c ă
n u m a i a r e , aşa c u m u n a l u a t d o s p i t n u m a i a r e d r o j d i e .
In sfârşit - observaţie e s e n ţ i a l ă -, r o l u l a c e s t o r c o n d u c ă t o r i este
cu atât mai m a r e şi mai distinct cu cât m u l ţ i m e a acţionează cu
mai m u l t ă c o e z i u n e , c o n t i n u i t a t e ş i i n t e l i g e n ţ ă , c u c â t e s t e m a i
a p r o a p e de a fi o p e r s o a n ă m o r a l ă , o a s o c i e r e o r g a n i z a t ă .
V e d e m , d e c i , că, î n t o a t e cazurile, î n c i u d a i m p o r t a n ţ e i acor­
d a t e n a t u r i i m e m b r i l o r săi, a s o c i e r e a v a v a l o r a î n definitiv a t â t cât
v a valora c o n d u c ă t o r u l său. C e e a c e c o n t e a z ă î n a i n t e d e t o a t e este
n a t u r a acestuia; p u ţ i n m a i p u ţ i n p o a t e , este a d e v ă r a t , î n cazul
m u l ţ i m i l o r ; d a r î n acest caz, î n s c h i m b , d a c ă a l e g e r e a n e p o t r i v i t ă
a u n u i c o n d u c ă t o r p o a t e s ă n u p r o d u c ă c o n s e c i n ţ e a t â t d e dezas­
t r u o a s e c a într-o a s o c i e r e c o r p o r a t i s t ă , şansele u n e i a l e g e r i fericite
s u n t m u l t m a i mici. Colectivităţile, ş i d e o p o t r i v ă a d u n ă r i l e , c h i a r
cele p a r l a m e n t a r e , s e e n t u z i a s m e a z ă foarte r e p e d e î n faţa u n u i b u n
vorbitor, î n faţa p r i m u l u i v e n i t c a r e l e este n e c u n o s c u t ; d a r bres­
lele d e n e g u s t o r i , colegium-urile R o m e i a n t i c e , bisericile p r i m i l o r
creştini, t o a t e c o r p o r a ţ i i l e , a t u n c i c â n d îşi a l e g p r e d i c a t o r u l , epis­
c o p u l , s i n d i c u l , a u testat d e m u l t c a r a c t e r u l acestuia; sau, d a c ă î l
p r i m e s c de-a gata, c a î n a r m a t ă , î l p r i m e s c d i n m â i n i l e u n e i
autorităţi inteligente şi bine informate. Acestea s u n t m a i puţin
e x p u s e „ e n t u z i a s m e l o r " , căci n u trăiesc î n t o t d e a u n a laolaltă, c i cel
m a i a d e s e a d i s p e r s a t e , s t a r e c a r e p e r m i t e m e m b r i l o r săi, eliberaţi
de c o n s t r â n g e r e a c o n t a c t e l o r , să-şi folosească p r o p r i a r a ţ i u n e . In
plus, a t u n c i c â n d c o n d u c ă t o r u l u n e i colectivităţi a fost r e c u n o s c u i
Mulţimile şi sectele criminale / 145
c a f i i n d e x c e l e n t , acesta n u m o a r e p u r ş i s i m p l u , a c ţ i u n e a lui î i
s u p r a v i e ţ u i e ş t e ; f o n d a t o r u l u n u i o r d i n religios, c a n o n i z a t d u p ă
m o a r t e a sa, trăieşte şi a c ţ i o n e a z ă î n t o t d e a u n a în i n i m a discipolilor
săi, iar e x e m p l u l său este c o n t i n u a t de cele ale t u t u r o r a b a ţ i l o r şi
r e f o r m a t o r i l o r c a r e îi u r m e a z ă şi al c ă r o r prestigiu, ca şi al său,
creşte ş i s e p u r i f i c ă p r i n î n d e p ă r t a r e a î n t i m p ; î n t i m p c e c o n d u ­
cătorii d e s t o i n i c i ai m u l ţ i m i l o r 1 - p e n t r u că există şi a s e m e n e a
conducători - încetează să mai acţioneze în m o m e n t u l în care au
d i s p ă r u t , f i i n d m a i r e p e d e uitaţi d e c â t î n l o c u i ţ i . M u l ţ i m i l e n u s e
s u p u n d e c â t c o n d u c ă t o r i l o r vii ş i p r e z e n ţ i , i m p u n ă t o r i p r i n s t a t u r ă
fizică, ş i n i c i o d a t ă u n o r f a n t o m e d e p e r f e c ţ i u n e ideală, u n o r
m e m o r i i i m o r t a l i z a t e . Aşa c u m a m i n d i c a t î n t r e c e r e , c o r p o r a ţ i i l e ,
în l u n g a l o r existenţă, a d e s e a m u l t i s e c u l a r ă , p r e z i n t ă o serie de con­
d u c ă t o r i p e r m a n e n ţ i , grefaţi î n t r u c â t v a u n i i p e s t e ceilalţi şi ajustân-
du-se u n i i pe ceilalţi; î n c ă o d i f e r e n ţ ă faţă de m u l ţ i m i , în c a r e există
cel m u l t un grup de c o n d u c ă t o r i t e m p o r a r i şi s i m u l t a n i c a r e se
reflectă, p u n â n d u - s e î n v a l o a r e r e c i p r o c . C â t e d i f e r e n ţ e , t o t a t â t e a
motive d e i n f e r i o r i t a t e p e n t r u m u l ţ i m i .
Există ş i a l t e l e . N u n u m a i c o n d u c ă t o r i i n e p r i c e p u ţ i riscă s ă f i e
aleşi sau s u p u ş i de colectivităţi, ci şi sugestiile c e l e m a i p r o a s t e
d i n t r e t o a t e cele c a r e p o r n e s c d e l a ei. D e ce? P e n t r u că, p e d e
i > p a r t e , e m o ţ i i l e sau ideile cele m a i c o n t a g i o a s e sunt, desigur, cele
mai i n t e n s e , d u p ă c u m s u n e t u l c l o p o t e l o r c e l o r m a i m a r i , ş i n u
a l c e l o r m a i b i n e t i m b r a t e , n i c i a l c e l o r m a i p o t r i v i t e , r ă s u n ă cel
mai d e p a r t e ; şi, p e d e altă p a r t e , i d e i l e c e l e m a i i n t e n s e s u n t cele
mai simpliste şi cele m a i false, c e l e c a r e i m p r e s i o n e a z ă s i m ţ u r i l e ,
1. Intr-o conferinţă despre Concilierea industrială şi rolul conducătorilor
{Bruxelles, 1892), u n i n g i n e r b e l g i a n f o a r t e c o m p e t e n t , d l Wciler, a r a t ă r o l u l
i Hil p e c a r e conducătorii destoinici, r e s p e c t i v , î n c o n c e p ţ i a l u i , „ c o n d u c ă t o r i i p r o -
lesiei" ş i n u c o n d u c ă t o r i i d e p r o f e s i e î l p o t e x e r c i t a î n d i s p u t e l e d i n t r e p a t r o n i
şi muncitori. De a s e m e n e a , el arată d o r i n ţ a slabă pe care o resimt muncitorii,
î n a c e s t e m o m e n t e c r i t i c e , d e a-i v e d e a s o s i n d p e n e a ş t e p t a t e p e „ d o m n i i "
p o l i t i c i e n i . D e c e ? P e n t r u c ă ş t i u f o a r t e b i n e c ă , o d a t ă s o s i ţ i , a c e ş l i a î i voi
IVtbjuga, d e v o i e , d e n e v o i e . E s t e o f a s c i n a ţ i e d e c a r e l e e s t e t e a m ă , d a i c ă r e i a
nu îi sunt mai p u ţ i n supuşi.
146 / Opinia şi mulţimea
şi nu spiritul, iar emoţiile cele m a i intense s u n t cele m a i egoiste.
I a t ă d e c e , î n t r - o m u l ţ i m e , este m a i u ş o r s ă r ă s p â n d e ş t i o i m a g i n e
naivă d e c â t o a b s t r a c ţ i u n e r e a l ă , o c o m p a r a ţ i e d e c â t u n motiv,
c r e d i n ţ a într-un om decât r e n u n ţ a r e a la o prejudecată; şi iată de
ce, p l ă c e r e a d e a d e n i g r a fiind m a i p u t e r n i c ă d e c â t p l ă c e r e a d e
a a d m i r a , i a r s e n t i m e n t u l c o n v e r s a ţ i e i , m a i p u t e r n i c d e c â t senti­
m e n t u l datoriei, huiduielile se răspândesc mai uşor în mulţime
d e c â t aplauzele, iar accesele de p a n i c ă s u n t m u l t m a i frecvente
decât pornirile pline de curaj.
D e a c e e a , s-a d o v e d i t c ă a m a v u t d r e p t a t e s ă r e m a r c ă m , î n
legătură cu mulţimile1, faptul că în general sunt inferioare în
i n t e l i g e n ţ ă ş i î n m o r a l i t a t e m e d i e i m e m b r i l o r lor. Aici n u n u m a i
c ă a c e a s t ă c o m p o n e n t ă socială, c a î n t o t d e a u n a , e s t e diferită d e
c l e m e n t e l e sale, p e n t r u c a r e este m a i d e g r a b ă produs sau combinare
decât sumă, ci m a i m u l t d e c â t atât, de obicei valorează mai puţin.
I )ar l u c r u l n u e s t e valabil d e c â t p e n t r u m u l ţ i m i l e sau p e n t r u a d u ­
nările care se a p r o p i e de acestea. Dimpotrivă, acolo u n d e dom­
n e ş t e spiritul de colectivitate m a i m u l t d e c â t spiritul de mulţime, se
întâmplă adesea ca rezultatul compoziţiei, în care se perpetuează
g e n i u l u n u i m a r e o r g a n i z a t o r , s ă fie s u p e r i o r e l e m e n t e l o r sale
c u r e n t e . La fel o t r u p ă de a c t o r i e s t e o c o r p o r a ţ i e s a u o m u l ţ i m e ,
c u alte c u v i n t e , d u p ă c u m este m a i m u l t sau m a i p u ţ i n e x p e r i m e n ­
t a t ă ş i o r g a n i z a t ă . E i j o a c ă î m p r e u n ă m a i b i n e sau m a i p u ţ i n b i n e
d e c â t s e p a r a t a t u n c i c â n d r o s t e s c m o n o l o g u r i . î n t r - o colectivitate
foarte disciplinată, c u m ar fi j a n d a r m e r i a , se transmit în m o d
t r a d i ţ i o n a l r e g u l i eficiente p e n t r u c ă u t a r e a r ă u f ă c ă t o r i l o r , p e n t r u
a u d i e r e a m a r t o r i l o r , p e n t r u r e d a c t a r e a p r o c e s e l o r v e r b a l e - întot­
d e a u n a f o a r t e b i n e r e d a c t a t e , î n c e e a c e priveşte stilul - , reguli
c a r e s u s ţ i n s p i r i t u l i n d i v i d u l u i sprijinit p e o r a ţ i u n e s u p e r i o a r ă .
D a c ă a m p u t u t s p u n e , p e d r e p t cuvânt, d u p ă u n p r o v e r b latin c ă
senatorii sunt oamenii buni, iar Senatul este o vită rea, am a v u t de sute
1. A se vedea, în l e g ă t u r ă cu acest subiect, m a i ales c a r t e a d e o s e b i t de inte­
resantă a domnului Sighele despre LaFoule criminelle (Alean).
Mulţimile şi sectele criminale / 147
d e o r i o c a z i a s ă o b s e r v c ă j a n d a r m i i , d e ş i s u n t cel m a i a d e s e a i n t e ­
ligenţi, s u n t m a i p u ţ i n i n t e l i g e n ţ i d e c â t j a n d a r m e r i a . U n g e n e r a l
î m i s p u n e c ă a f ă c u t aceeaşi o b s e r v a ţ i e , i n s p e c t â n d t i n e r i i soldaţi,
î n t r e b â n d u - i s e p a r a t d e s p r e m a n e v r a m i l i t a r ă , i s e p ă r e a c ă toţi
s u n t d e s t u l d e slab p r e g ă t i ţ i ; dar, o d a t ă a d u n a ţ i , e r a s u r p r i n s să-i
v a d ă m a n e v r â n d laolaltă ş i a n t r e n â n d u - s e c u u n a e r d e i n t e l i g e n ţ ă
colectivă s u p e r i o a r ă celei d e c a r e d ă d u s e r ă d o v a d ă i n d i v i d u a l . Tot
astfel, r e g i m e n t u l este a d e s e a m a i curajos, m a i g e n e r o s , m a i m o r a l
decât soldatul. Fără îndoială, corporaţiile - regimente, o r d i n e
religioase, s e c t e - m e r g m a i d e p a r t e d e c â t m u l ţ i m i l e , fie î n r ă u ,
fie î n b i n e ; d e l a m u l ţ i m i l e b i n e f ă c ă t o a r e p â n ă l a m u l ţ i m i l e crimi­
n a l e este o d i s t a n ţ ă m a i m i c ă d e c â t d e l a cele m a i m a r i f a p t e d e
vitejie ale a r m a t e l o r n o a s t r e p â n ă l a e x c e s e l e cele m a i r e l e ale
i a c o b i n i s m u l u i sau d e l a c ă l u g ă r i ţ e l e d i n S a i n t V i n c e n t d e Paul*
p â n ă la c a m o r r i ş t i " şi la anarhişti; iar Taine, care ne-a zugrăvit cu
atâta forţă a t â t mulţimile criminale, cât şi sectele criminale,
j a c q u e r i i l e şi a c t e l e de v i o l e n ţ ă i a c o b i n e d i n timpul R e v o l u ţ i e i , a
a r ă t a t î n c e m ă s u r ă cele d i n u r m ă a u fost m a i f u n e s t e d e c â t
p r i m e l e . Dar, î n t i m p c e m u l ţ i m i l e fac m a i a d e s e a r ă u d e c â t b i n e ,
c o r p o r a ţ i i l e fac m a i a d e s e a b i n e d e c â t r ă u . N u p e n t r u c ă p r i n t r e
acestea din u r m ă c o n t a g i u n e a senzaţiilor şi a s e n t i m e n t e l o r ar
t i n d e s ă a i b ă l e g ă t u r ă c u i n t e n s i t a t e a lor, sau c ă cele m a i e g o i s t e
a r f i cele m a i i n t e n s e , d a r a c e a s t ă t e n d i n ţ ă este cel m a i a d e s e a re­
p r i m a t ă p r i n t r - o selecţie şi o e d u c a ţ i e s p e c i a l e , p r i n t r - u n n o v i c i a t
c a r e s e p r e l u n g e ş t e de-a l u n g u l m a i m u l t o r a n i .
Când, din întâmplare, un grup de oameni în acţiune pare să
fie m a i b u n e l însuşi, m a i e r o i c , m a i g e n e r o s d e c â t m e d i a c e l o r
c a r e î l c o m p u n , f i e acest l u c r u ţ i n e d e c i r c u m s t a n ţ e e x t r a o r d i n a r e
- de exemplu, de entuziasmul atât de generos al Adunării
* Societatea Saint V i n c e n t de P a u l este o organizaţie caritabilă rondată de
F r e d e r i c O z a n a m î n 1 8 3 3 , c a r e s e v a d e z v o l t a u l t e r i o r î n F r â n ţ i i şi a p o i î n lumea
întreagă (n. tr.).
** La C a m o r r a , f e n o m e n mafiot a p ă r u t la Napoli, la începutul secolului
alXIX-lea (n. tr.).
148 / Opinia şi mulţimea
N a ţ i o n a l e d i n t i m p u l N o p ţ i i d e 4 august* - , fie ( c a î n acelaşi
e x e m p l u , p o a t e ? ) g e n e r o z i t a t e a n u este d e c â t a p a r e n t ă ş i disi­
mulează, chiar în ochii celor interesaţi, imperiul p r o f u n d al u n e i
t e r o r i a s c u n s e . Există a d e s e a , î n s â n u l m u l ţ i m i l o r , u n e r o i s m a l
fricii. Alteori, a c ţ i u n e a b i n e f ă c ă t o a r e a u n e i m u l ţ i m i n u este d e c â t
u l t i m u l vestigiu a l u n e i v e c h i c o r p o r a ţ i i . N u e s t e a c e s t a cazul
solidarizărilor s p o n t a n e , care se p r o d u c u n e o r i în mulţimile
micilor oraşe c â n d toţi o a m e n i i se precipită să stingă un m a r e
i n c e n d i u ? S p u n uneori p e n t r u m u l ţ i m i , ş i n u p e n t r u colectivitatea
pompierilor, u n d e aceste trăsături admirabile s u n t obişnuite şi
cotidiene. Mulţimea care îi înconjoară, luând poate exemplu de
l a ei, c u p r i n s ă d e e m u l a ţ i e , d e v i n e ş i e a d e v o t a t ă , i a r u n e o r i m a i
î n f r u n t ă şi c â t e un p e r i c o l p e n t r u a salva o viaţă. D a r d a c ă obser­
v ă m c ă a c e s t e a d u n ă r i s u n t ceva t r a d i ţ i o n a l , c ă a u r e g u l i l e ş i obi­
c e i u r i l e lor, c ă îşi d i s t r i b u i e sarcinile, c ă î n d r e a p t a c i r c u l ă găleţile
p l i n e , î n s t â n g a găleţile g o a l e , c ă a c ţ i u n i l e l o r s e c o m b i n ă c u o
a r t ă a o b i ş n u i n ţ e i m a i d e g r a b ă d e c â t a s p o n t a n e i t ă ţ i i , v o m fi încli­
naţi să v e d e m în aceste manifestări de c o m p a s i u n e şi de asistenţă
f r a t e r n ă o r ă m ă ş i ţ ă c a r e s u p r a v i e ţ u i e ş t e d i n viaţa c o r p o r a t i s t p r o ­
p r i e „ c o m u n e l o r " Evului M e d i u .
Este n e c e s a r a c u m s ă insistăm p e n t r u a d e m o n s t r a c ă o a m e n i i
împreună, î n m u l ţ i m i , v a l o r e a z ă m a i p u ţ i n d e c â t o a m e n i i luaţi
separat! D a , d i n m o m e n t ce a c e s t l u c r u a fost c o n t e s t a t . Voi fi, de
altfel, scurt. C u s i g u r a n ţ ă , n i c i u n u l d i n t r e ţ ă r a n i i d i n H a u t e f a y e
c a r e i-au d a t foc d o m n u l u i d e M o n e y s , n i c i u n u l d i n t r e revoluţio­
n a r i i p a r i z i e n i c a r e l-au î n e c a t p e a g e n t u l R i c e n z i n i n u a r f i fost
c a p a b i l izolat n u s p u n s ă î n f ă p t u i a s c ă , c i m ă c a r s ă i n t e n ţ i o n e z e
acest asasinat a b o m i n a b i l . C e a m a i m a r e p a r t e d i n t r e s e p t e m b r i ş t i "
e r a u d e p a r t e de a fi o a m e n i n e c i n s t i ţ i . O a d u n a r e p u s ă în mişcare,
fie e a c o m p u s ă î n m a j o r i t a t e d i n p e r s o a n e i n t e l i g e n t e , a r e î n t o t ­
d e a u n a ceva p u e r i l ş i bestial î n acelaşi t i m p : p u e r i l p r i n dispoziţia
* în n o a p t e a de 4 august 1789, A d u n a r e a N a ţ i o n a l ă a abolit sistemul de
prvilegii al Vechiului R e g i m (n. tr.).
** Participanţii la masacrele d i n s e p t e m b r i e 1792 (n. tr.).
Mulţimile şi sectele criminale / 149
e i s c h i m b ă t o a r e , p r i n t r e c e r e a b r u s c ă d e l a furie l a h o h o t e d e râs,
bestial p r i n b r u t a l i t a t e . E a este, t o t o d a t ă , laşă, c h i a r a t u n c i c â n d
este c o m p u s ă d i n indivizi d o t a ţ i c u u n curaj m e d i u . D a c ă adversarul
p e c a r e î l î n f r u n t ă , u n i n g i n e r d e p i l d ă , este p u s l a p ă m â n t , c u o
p i e d i c ă , se c o n s i d e r ă m u l ţ u m i t ă . A-şi călca adversarul în p i c i o a r e
este o p l ă c e r e pe care nu şi-o refuză n i c i o d a t ă . Un e x e m p l u al capi i
ciilor sale: T a i n e n e povesteşte d e s p r e o b a n d ă r e v o l u ţ i o n a r ă c a r e ,
g a t a s ă linşeze u n p r e t i n s s p e c u l a n t , s e d o m o l e ş t e d e o d a t ă , d e v i n e
excesiv de p r i e t e n o a s ă „şi îl f o r ţ e a z ă să b e a şi să d a n s e z e în jurul
c o p a c u l u i l i b e r t ă ţ i i u n d e c u u n m o m e n t î n a i n t e u r m a u să-1
s p â n z u r e " . Astfel d e t r ă s ă t u r i a u fost o b s e r v a t e î n t i m p u l C o m u n e i .
I n u l t i m a s ă p t ă m â n ă , p r i z o n i e r i i s u n t c o n d u ş i l a Versailles, u n d e
m u l ţ i m e a î i î n c o n j o a r ă . P r i n t r e e i s e află, n e s p u n e d o m n u l
Halevy, „ o f e m e i e t â n ă r ă , d e s t u l d e f r u m o a s ă , c u m â i n i l e l e g a t e l a
s p a t e , a c o p e r i t ă d e o h a i n ă d e ofiţer c u glugă, c ă p t u ş i t ă c u p o s t a v
roşu, c u p ă r u l î n d e z o r d i n e . M u l ţ i m e a strigă: « C o l o n e l e a s a ! Colo-
neleasa!». Ţ i n â n d u - ş i c a p u l d r e p t , f e m e i a r ă s p u n d e a c e s t o r strigăte
p r i n t r - u n surâs sfidător. A t u n c i , d i n t o a t e părţile, s e a u d e u n strigăt
p u t e r n i c : «La m o a r t e ! . . . L a m o a r t e ! . . . » . U n d o m n î n vârstă strigă:
«Fără c r u z i m e , î n cele d i n u r m ă este d o a r o femeie!». Intr-o secun­
d ă , furia m u l ţ i m i i s e î n t o a r c e c ă t r e d o m n u l î n vârstă. M u l ţ i m e a î l
î n c o n j o a r ă : este u n c o m u n a r d ! U n i n c e n d i a t o r ! Este serios a m e n i n ­
ţat, d a r o v o c e p e r c u t a n t ă se ridică, o v o c e c a r a g h i o a s ă şi veselă,
de p u ş t i al Parisului. „ N u t r e b u i e să-i faceţi r ă u , d o m n u l este însoţi­
torul domnişoarei». Atunci, d e o d a t ă , izbucnesc râsete în j u r u l
d o m n u l u i î n vârstă. Este salvat... M u l ţ i m e a t r e c u s e , a p r o a p e
i n s t a n t a n e u , d e l a furia c e a m a i serioasă l a veselia c e a m a i s i n c e r ă " .
T o t u l t r e b u i e r e m a r c a t î n a c e a s t ă observaţie, a t â t î n c e p u t u l , cât
ş i sfârşitul. P u t e m f i siguri, p e n t r u c ă este v o r b a d e s p r e f r a n c e z i ,
că, la v e d e r e a acestei f r u m o a s e a m a z o a n e c a r e îşi sfidează ucigaşii,
fiecare d i n t r e ei, l u a ţ i s e p a r a t , n-ar f i e x p r i m a t d e c â t a d m i r a ţ i e .
R e u n i ţ i , n-au r e s i m ţ i t d e c â t î n v e r ş u n a r e î m p o t r i v a ei; n-au p ă r u t
sensibili d e c â t la sifonarea o r g o l i u l u i l o r colectiv, e x a g e r a r e a orgo­
liilor p a r t i c u l a r e e x a c e r b a t e d e o f o r ţ ă c o n s i d e r a b i l ă p r i n această
150 / Opinia şi mulţimea
sfidare c u r a j o a s ă . „ O r g o l i u l i r i t a t a l p o p o r u l u i , s p u n e d o a m n a d e
Stael, în Consideraţii asupra Revoluţiei Franceze, nu s e a m ă n ă d e l o c
cu metaforele n o a s t r e trecătore: este nevoia de c o n d a m n a r e la
m o a r t e " . C o r e c t ; dar, î n r e a l i t a t e , r ă n i l e o r g o l i u l u i sau z g â r i e t u r i l e
sale n u s e r i d i c ă l a u n g r a d î n a l t d e e x a s p e r a r e u c i g a ş ă l a o a m e n i i
izolaţi d i n p o p o r , c i l a m a s e l e p o p u l a r e . Ş i n u n u m a i l a acestea,
ci la orice a d u n a r e de o a m e n i instruiţi şi b i n e crescuţi. O adu­
nare, chiar cea mai p a r l a m e n t a r ă din lume, insultată de un orator
d ă u n e o r i a c e s t s p e c t a c o l d e furie u c i g a ş ă , d i n s u s p i c i u n e .
Este î n t o t d e a u n a g r e u d e i m a g i n a t î n c e m ă s u r ă m u l ţ i m i l e şi,
î n g e n e r a l , colectivităţile n e o r g a n i z a t e , n e d i s c i p l i n a t e s u n t m a i
mobile, mai uituce, mai credule, m a i c r u d e decât cea m a i m a r e
p a r t e a e l e m e n t e l o r lor, d a r dovezile s e î n m u l ţ e s c r a p i d . Ne-am
g â n d i t m ă c a r s ă r e m a r c ă m acest l u c r u ? î n o c t o m b r i e 1892, explo­
ziile d e d i n a m i t ă t e r o r i z e a z ă Parisul; p ă r e a c ă n u există n i m i c m a i
u r g e n t d e c â t a p ă r a r e a î m p o t r i v a a c e s t e i a m e n i n ţ ă r i p e r p e t u e şi,
într-adevăr, c e p e r i c o l ! Dar, d u p ă c e a fost r ă s t u r n a t u n m i n i s t e r
şi v o t a t ă o l e g e n o u ă a p r e s e i , m ă s u r i d e r i z o r i i î m p o t r i v a acestui
flagel, a i z b u c n i t a f a c e r e a P a n a m a * . D e a t u n c i , v r e a u s ă s p u n î n c ă
d i n p r i m a zi, c â n d n i m e n i n u p u t e a î n c ă s ă p r e v a d ă gravitatea
dezvăluirilor c a r e u r m a u să vină, a l a r m a d i n ziua p r e c e d e n t ă a fost
u i t a t ă , d e ş i p e r i c o l u l r ă m ă s e s e acelaşi, d a r c u r i o z i t a t e a ş i r ă u t a t e a
publice, surescitate cu m u l t înainte de indignarea publică, au
d i s i p a t c o m p l e t t e r o a r e a . Aşa este c o n s t r u i t spiritul colectiv: ima­
ginile s e s u c c e d i n c o e r e n t e , s u p r a p u s e sau j u x t a p u s e fără l e g ă t u r ă ,
ca în creierul u n u i om a d o r m i t sau hipnotizat, şi fiecare pe r â n d
i n v a d e a z ă t o t a l c â m p u l a t e n ţ i e i . T o t u ş i , c e a m a i m a r e p a r t e din­
t r e spiritele i n d i v i d u a l e c a r e î l c o m p u n , c a r e c o n c u r ă l a f o r m a r e a
acestei m a r i m u l ţ i m i n u m i t e O p i n i e , este capabil de c o e r e n ţ ă şi
d e o r d i n e î n î m b i n a r e a ideilor.
* Scandal de corupţie în care au fost i m p l i c a ţ i n u m e r o ş i politicieni
francezi (n. tr.).
Mulţimile şi sectele criminale / 151
U n alt e x e m p l u : „ î n m a i 1892 1 , s p u n e d l Delbceuf, u n g e r m a n
nefericit, a b i a d e b a r c a t l a L i e g e , s e lăsă p u r t a t d e m u l ţ i m e l a locul
u n e i e x p l o z i i d e d i n a m i t ă . L a u n m o m e n t d a t , cineva d i n m u l ­
ţ i m e , văzându-1 f u g i n d m a i r e p e d e d e c â t ceilalţi, î l l u ă d r e p t vino­
vat, t r a n s m i s e a c e s t l u c r u vecinilor săi, i a r aceeaşi m u l ţ i m e îşi p u s e
d r e p t ţel s ă î l linşeze. Totuşi, d i n c e e r a e a c o m p u s ă ? P â n ă l a u r m ă
d i n elita societăţii r e u n i t ă î n j u r u l u n u i c o n c e p t . S-au p u t u t auzi
vocile d o m n i l o r c e r â n d u n revolver p e n t r u a o m o r î l a î n t â m p l a r e
u n n e f e r i c i t d e s p r e c a r e n u ştiau n i c i c e n a ţ i o n a l i t a t e a r e , n i c i c e
n u m e şi nici ce c r i m ă comisese! în afacerea Courtray, în care un
viitor d e p u t a t j u c a u n r o l a n a l o g c e l u i a l lui Basly ş i a l c e l o r c a e l
î n t i m p u l grevelor, p r o s t i a m u l ţ i m i i s-a m a n i f e s t a t î n t r - u n s i n g u r
m o d : a v r u t s ă linşeze e x p e r ţ i i " . I n t r - o o r d i n e a i d e i l o r m a i p u ţ i n
tragică, i a t ă u n a u d i t o r i u d e cafe-concert; s e a d u n ă p a r i z i e n i ş i
pariziene cu gusturi rafinate. Luaţi separat, sunt degustători de
m u z i c ă f i n ă , d e l i t e r a t u r ă p i c a n t ă , d a r savuroasă. R e u n i ţ i , n u s u n t
î n c â n t a ţ i d e c â t d e c â n t e c e s t u p i d e . Yvette G u i l b e r t a î n c e r c a t î n
z a d a r să-i facă să a c c e p t e c o m p o z i ţ i i d e m n e de t a l e n t u l său; a
eşuat. Şi, p e n t r u c ă a v e n i t v o r b a d e a f a c e r e a P a n a m a , a m p u t u t
c o n s t a t a î n a c e a s t ă a f a c e r e , c a ş i î n m u l t e altele, l e n t o a r e a ş i lipsa
d e î n d e m â n a r e c u c a r e acest tip d e j u d e c ă t o r d e i n s t r u c ţ i e colec­
tiv n u m i t c o m i s i e d e a n c h e t ă îşi î n d e p l i n e ş t e sarcinile, î n c i u d a
c a p a c i t ă ţ i i r e a l e a m e m b r i l o r săi; p r o b a b i l că fiecare d i n t r e ei,
învestit s e p a r a t cu aceleaşi p u t e r i şi a c ţ i o n â n d izolat, ar face o
t r e a b ă m a i b u n ă . î n o r i c e caz,, este e v i d e n t c ă j u r i u l este m a i p u ţ i n
inteligent decât juraţii.2
1 . Journal d e Liege, 1 2 o c t o m b r i e 1 8 9 2 . A r t i c o l u l d l u i D e l b c e u f d e s p r e r a p o r ­
tul nostru la Congresul de Antropologie Criminală de la Bruxelles în legătură
cu Crimele mulţimilor (Crimes desfoules).
2 . D l D e V o g o i i e s p u n e a î n t r - o zi, î n l e g ă t u r ă c u u n u l d i n t r e m i n i ş t r i i n o ş t r i :
.Aceşti miniştri a c ă r o r valoare individuală î n a l t ă î m i p l ă c e a să o constat, aceşti
o a m e n i care în cea m a i m a r e parte dovedesc în d e p a r t a m e n t e l e respective
calităţi e m i n e n t e d e a d m i n i s t r a t o r i p a r loviţi d e o p a r a l i z i e f u l g e r ă t o a r e a t u n c i
c â n d s e găsesc r e u n i ţ i î n j u r u l m e s e i C o n s i l i u l u i s a u î n faţa t r i b u n e i , c â n d tre­
b u i e a d o p t a t ă o rezoluţie colectivă". P e n t r u câte m i n i s t e r e , p a r l a m e n t e sau
c o n g r e s e este valabilă această afirmaţie!
152 / Opinia şi mulţimea
î n c ă u n e x e m p l u , p e c a r e î l î m p r u m u t d i n m e m o r i i l e lui Gis-
q u e t , p r e f e c t d e poliţie î n t i m p u l lui Ludovic-Filip. î n aprilie 1892,
l a Paris, a t u n c i c â n d e p i d e m i a d e h o l e r ă a t i n g e a p a r o x i s m u l , „s-au
r ă s p â n d i t z v o n u r i - şi s-au propagat în întreg Parisul cu rapiditatea
fulgerului - a t r i b u i n d otrăvirii e f e c t e l e e p i d e m i e i , f ă c â n d m a s e l e ,
întotdeauna impresionabile în asemenea m o m e n t e , să creadă că
a n u m i ţ i o a m e n i o t r ă v e a u a l i m e n t e l e , a p a d i n f â n t â n i , v i n u l ş i alte
b ă u t u r i . . . In câteva c l i p e o m u l ţ i m e n u m e r o a s ă s-a s t r â n s pe c h e i ,
în P l a c e de G r e v e e t c . Şi p o a t e n i c i o d a t ă nu s-a v ă z u t la Paris o
a d u n a r e de indivizi m a i î n s p ă i m â n t ă t o a r e , exasperaţi de această idee
a otrăvirii şi căutându-ipe autorii crimelor imaginare". E r a , p u r şi sim­
p l u , u n d e l i r colectiv d e p e r s e c u ţ i e . „ O r i c e p e r s o a n ă c a r e avea l a
e a sticle, f i o l e , p a c h e t e d e d i m e n s i u n i m i c i l e p ă r e a s u s p e c t ă ; u n
simplu flacon putea deveni o dovadă de culpabilitate în o c h i i acestei
colectivităţi în delir. G i s q u e t a t r e c u t el î n s u ş i p r i n m i j l o c u l „aces­
t o r m a s e p r o f u n d e , î m b r ă c a t e î n z d r e n ţ e " şi, s p u n e el, „ n i m i c n u
p o a t e e x p r i m a h i d o ş e n i a înfăţişării lor, i m p r e s i a d e teroare
c a u z a t ă d e m u r m u r e l e s u r d e c a r e s e făceau a u z i t e " . Aceşti o a m e n i
î n n e b u n i ţ i au devenit foarte uşor criminali. „Un tânăr, angajat în
M i n i s t e r u l Afacerilor I n t e r n e , a fost o m o r â t î n s t r a d a S a i n t D e n i s ,
f i i n d c ă fusese b ă n u i t c ă a r f i v r u t s ă a r u n c e o t r a v ă î n c ă n i l e u n u i
n e g u s t o r d e v i n . . . " . P a t r u c r i m e a u avut l o c î n c o n d i ţ i i similare.
S c e n e a n a l o g e l a V a u g i r a r d ş i î n p e r i f e r i a S a i n t A n t o i n e . Aici „doi
i m p r u d e n ţ i f u g e a u u r m ă r i ţ i d e m i i d e o a m e n i ieşiţi d i n m i n ţ i care
îi acuzau că ar fi dat unor copii o tartină otrăvită'. C e i d o i o a m e n i
s e a s c u n d î n g r a b ă î n t r - u n c o r p d e g a r d ă , d a r p o s t u l e s t e într-o
clipă î n c e r c u i t , a m e n i n ţ a t ş i n i m i c n-ar f i p u t u t î m p i e d i c a î n acel
m o m e n t m a s a c r a r e a indivizilor respectivi d a c ă comisarul d e
p o l i ţ i e ş i u n fost ofiţer d e p a c e n-ar f i avut fericita i d e e s ă m ă n â n ­
ce t a r t i n a s u b o c h i i m u l ţ i m i i . „Această prezenţă de spirit a făcut imediat
ca furiei să-i urmeze râsul" Aceste s c u r t e m o m e n t e de n e b u n i e colec­
tivă a u existat î n t o a t e t i m p u r i l e : m u l ţ i m i d e o r i c e r a s ă ş i d i n orice
climat, m u l ţ i m i r o m a n e a c u z â n d c r e ş t i n i i d e i n c e n d i e r e a R o m e i
Mulţimile şi sectele criminale / 153
sau d e î n f r â n g e r e a u n e i l e g i u n i ş i a r u n c â n d u - i p r a d ă a n i m a l e l o r
sălbatice, m u l ţ i m i d i n Evul M e d i u p r e l u â n d fără rezerve b ă n u i e l i l e
cele m a i a b s u r d e î m p o t r i v a e r e t i c i l o r albigenzi, î m p o t r i v a evreilor,
î m p o t r i v a u n u i e r e t i c o a r e c a r e , î n d o i e l i l e ţ i n â n d l o c , p e n t r u ei,
d e d e m o n s t r a ţ i e , m u l ţ i m i l e g e r m a n e ale lui M u n z e r î n t i m p u l
Reformei, mulţimile franceze ale lui J o u r d a n în t i m p u l Terorii,
î n t o t d e a u n a este acelaşi s p e c t a c o l . T o a t e s u n t „ t e r o r i s t e d e frică",
cum spunea d o a m n a Roland despre Robespierre.
Despre inconsecvenţa mulţimilor mi se semnalează ceea ce se
p e t r e c e î n O r i e n t , î n a n u m i t e ţ ă r i infectate c u l e p r ă . A c o l o , s p u n e
d o c t o r u l Z a m b a c o - P a c h a , „în m a j o r i t a t e a satelor, i m e d i a t c e
cineva este s u s p e c t a t d e l e p r ă s a u a c u z a t p e n e d r e p t c ă a r suferi
d e a c e a s t ă boală, o a m e n i i , fără s ă s e a d r e s e z e a u t o r i t ă ţ i i sau m ă c a r
u n u i m e d i c , s e c o n s t i t u i e i m e d i a t î n j u r i u şi-1 l i n ş e a z ă p e cel p e
c a r e î l d e c l a r ă l e p r o s , s p â n z u r â n d u - 1 d e c o p a c u l cel m a i a p r o p i a t
sau u r m ă r i n d u - 1 c u lovituri d e p i e t r e " 1 . D a r t o t a c e a s t ă p l e b e frec­
ventează capelele leprozeriilor, „sărută icoanele chiar în locurile
î n c a r e l e p r o ş i i le-au a t i n s c u b u z e l e ş i s e î m p ă r t ă ş e ş t e d i n ace­
leaşi p o t i r e " .
O r i c â t d e m o b i l e , i n c o n s e c v e n t e sau lipsite d e tradiţii p r o -
priu-zise a r f i m u l ţ i m i l e , ele n u s u n t m a i p u ţ i n r u t i n a t e şi, d i n acest
p u n c t d e v e d e r e , s e o p u n c o r p o r a ţ i i l o r , care, p e p a r c u r s u l î n t r e g i i
lor ascensiuni, s-au d o v e d i t tradiţionaliste. A c u m câţiva a n i am avut
un s p e c i m e n destul de ciudat al acestei r u t i n e caracteristice
o a m e n i l o r a d u n a ţ i d i n î n t â m p l a r e . S e î n t â m p l a î n sălile d e i n h a ­
lare d i n M o n t - D o r e , î n v e c h e a c l ă d i r e . Acolo, trei sau p a t r u sute
d e o a m e n i s u n t î n g h e s u i ţ i î n t r - u n spaţiu îngust, î n mijlocul vapo­
r i l o r d e a p ă f i e r b i n t e c a r e s e r i d i c ă d i n mijlocul î n c ă p e r i i . L u m e a
se plictiseşte şi, p e n t r u a se distra, în loc să d i s c u t e , ca în sala
d o a m n e l o r , se agită; şi î n c e p e să se învârtă ca într-o p r o c e s i u n e , în
jiletci d e f l a n e l ă , î n j u r u l c a z a n u l u i c e n t r a l . Dar, l u c r u r e m a r c a b i l ,
toată l u m e a se învârte în acelaşi sens - în sensul a c e l o r de ceasornic,
1. Călătorie la leproşi (Voyage chez les lepreux), dr. Zambaco-I'aclra (Paris,
Masson, 1891).
154 / Opinia şi mulţimea
d a c ă î m i a m i n t e s c b i n e - n i c i o d a t ă în sens invers. C e l p u ţ i n aşa s-a
î n t â m p l a t î n t r e a g a l u n ă î n c a r e a m fost s u p u s acestei m e d i c a ţ i i
insipide. U n e o r i am încercat, la î n c e p u t u l şedinţei, să d e t e r m i n o
s c h i m b a r e , o inversare a acestei mişcări m o n o t o n e ; n-am reuşit. Toţi
cei c a r e s e î n v â r t e a u sau c e a m a i m a r e p a r t e d i n t r e e i îşi a m i n t e a u
că s-au învârtit în ziua p r e c e d e n t ă î n t r - u n a n u m e fel şi, i n c o n ş t i e n t ,
î n v i r t u t e a i n s t i n c t u l u i d e imitaţie care n e u r m ă r e ş t e p e s t e tot, aflat
în relaţie r e c i p r o c ă de cauză-efect cu i n s t i n c t u l de s i m p a t i e şi de
sociabilitate, f i e c a r e t i n d e a s ă u r m e z e c u f i d e l i t a t e i m p u l s u l primit,
h in această caracteristică, î n t r e p a r a n t e z e , fie spus, p u t e m măsu­
ra forţa socială a nevoii de a imita. Căci, d a c ă un act insignifiant,
alâl d e p u ţ i n susceptibil d e a m i ş c a spiritul sau i n i m a c u m a r f i cel
al p r i m u l u i p a c i e n t c a r e a avut i d e e a să se î n v â r t ă în a c e s t sens, a
los! sugestiv d i n acest p u n c t de v e d e r e şi a dezvoltat o t e n d i n ţ ă
colectivă a t â t d e î n r ă d ă c i n a t ă , c â t d e m a r e t r e b u i e s ă f i e p u t e r e a
contagioasă a pasiunilor ridicate în mase de un c o n d u c ă t o r care
Ic: insuflă idei de c r i m ă , de j a f şi de i n c e n d i e r e sau le p r o m i t e m a r e a
c u sarea! D o c t o r u l Aubry, c a r e , î n i n t e r e s a n t a s a l u c r a r e d e s p r e
Contagiunea asasinatului (Contagion du meurtre), a studiat foarte a t e n t
f e n o m e n e l e de acest fel, mi-a citat o m i c ă observaţie pe c a r e a
făcut-o în timpul studiilor sale şi c a r e vine în sprijinul reflecţiei
p r e c e d e n t e . „In a m f i t e a t r e l e d e disecţie, î m i scria el, s e l u c r e a z ă
m u l t , d a r m u n c a este d e o a s e m e n e a n a t u r ă î n c â t n u î m p i e d i c ă
discuţiile sau c â n t e c e l e . într-o zi, eu şi colegii m e i am fost frapaţi
de o t r ă s ă t u r ă p s i h o l o g i c ă pe c a r e am botezat-o reflexul muzical. Iată
î n c e c o n s t ă acesta. I n m o m e n t u l î n c a r e t ă c e r e a e r a c â t s e poate:
d e a p ă s ă t o a r e , u n u l d i n t r e n o i c â n t a câteva m ă s u r i dintr-o a r i e cu­
n o s c u t ă , a p o i s e o p r e a b r u s c ; a p r o a p e i m e d i a t , î n t r - u n alt colţ a l
sălii, u n s t u d e n t c o n t i n u a , l u c r â n d î n c o n t i n u a r e , a r i a c u n o s c u t ă .
A m r e l u a t î n m o d frecvent a c e a s t ă e x p e r i e n ţ ă ş i a p r o a p e întot­
d e a u n a c u succes. A d e s e a l-am c h e s t i o n a t p e cel c a r e c o n t i n u a -
c â n d u n u l , c â n d altul d i n t r e colegii n o ş t r i - şi am î n ţ e l e s d i n
r ă s p u n s u r i l e sale c ă nu-şi d ă d u s e s e a m a c ă u r m a u n i m p u l s , c ă d e
fapt c o n t i n u a un lucru deja î n c e p u t . N u există î n această
Mulţimile şi sectele criminale / 155
s u g e s t i o n a r e u n e o r i i n c o n ş t i e n t ă ceva c a r e s ă facă p u ţ i n ă l u m i n ă
î n aceste idei a p ă r u t e n u ştim nici d e ce, nici c u m , î n m u l ţ i m i , venite
n u s e ştie d e u n d e ş i r ă s p â n d i t e c u o r a p i d i t a t e vertiginoasă?!"'
Să r e v e n i m . P u b l i c u l u n u i t e a t r u lasă loc u n o r r e m a r c e anale >ge,
Şi d a c ă e s t e cel m a i c a p r i c i o s d i n t r e p u b l i c u r i , este t o t o d a t ă şi c el
m a i g r e g a r : e s t e la fel de g r e u să-i p r e v e d e m capriciile ca şi să i
r e f o r m ă m o b i c e i u r i l e . Mai î n t â i , m o d u r i l e sale de a e x p r i m a a p n >
b a r e a s a u b l a m u l s u n t î n t o t d e a u n a aceleaşi într-o aceeaşi ţară:
a p l a u z e sau h u i d u i e l i la n o i . Apoi, t r e b u i e să-i a r ă t ă m întotdeauna
c e e a ce e s t e o b i ş n u i t să v a d ă p e s c e n ă , o r i c â t d e artificial a r putea
fi a c e s t l u c r u ; şi e s t e p e r i c u l o s să-i a r ă t ă m c e e a ce nu este o b i ş n u i t
s ă vadă. A p o i t r e b u i e s ă m a i n o t ă m c ă a u d i t o r i u l u n u i t e a t r u e s t e
o m u l ţ i m e aşezată, c u alte c u v i n t e n u e s t e m u l ţ i m e d e c â t p e j u m ă ­
tate. Adevărata mulţime, aceea în care electrizarea prin contact
îşi a t i n g e cel m a i î n a l t p u n c t d e r a p i d i t a t e ş i d e e n e r g i e , e s t e c o m ­
p u s ă d i n o a m e n i î n p i c i o a r e şi, s ă a d ă u g ă m , î n m e r s . D a r a c e a s t ă
d i f e r e n ţ ă n u a existat î n t o t d e a u n a . î n 1780 deja - găsesc d o v a d a
î n t r - u n a r t i c o l d i n Mercure de France d i n 10 i u n i e 1780 - în c e l e
m a i m u l t e t e a t r e , cei d e l a p a r t e r s ă t e a u î n p i c i o a r e ş i a b i a î n c e p e a
să se d i s c u t e n e c e s i t a t e a de a-i aşeza. S-ar p u t e a c r e d e că, aşezân-
du-se, cei de la p a r t e r s-au c u m i n ţ i t ; la fel s-a î n t â m p l a t cu a u d i ­
t o r i u l politic ş i j u d i c i a r l a p o p a r e l e c a r e , d u p ă c e a u avut m a i î n t â i
p a r l a m e n t e s t r ă i n e c o m p u s e d i n r ă z b o i n i c i sau d i n b ă t r â n i s u b
a r m e s t â n d î n p i c i o a r e , a u sfârşit p r i n a avea a d u n ă r i î n c h i s e î n
p a l a t e ş i a ş e z a t e p e fotolii sau p e s c a u n e d i n f i l d e ş . D e a s e m e n e a ,
este p r o b a b i l c a a c e a s t ă s c h i m b a r e d e a t i t u d i n e s ă f i d a t fiecărui
a u d i t o r p u ţ i n m a i m u l t ă forţă d e a rezista i n f l u e n ţ e i v e c i n i l o r săi,
p u ţ i n m a i m u l t ă i n d e p e n d e n ţ ă i n d i v i d u a l ă . A t e aşeza e c h i v a l e a z ă
1. Doctorul Bajnov, psihiatru rus, relatează un fapt care confirmă şi
amplifică î n m o d particular observaţia d o c t o r u l u i Aubry. A c u m aproximativ
1 5 a n i , p e o s c e n ă d i n M o s c o v a , S a r a h B e r n h a r d t j u c a Dama c u camelii. I n a c t u l
V , î n m o m e n t u l cel m a i d r a m a t i c , c â n d p u b l i c u l î i s o r b e a î n î n t r e g i m e cuvin­
t e l e ş i a i f i a u z i t ş i m u s c a z b u r â n d , M a r g u e r i t e G a u t h i e r , b o l n a v d e ftizie, în­
c e p e s ă t u ş e a s c ă . I m e d i a t o e p i d e m i e d e t u s e a c u p r i n s a u d i t o r i u l şi, t i m p d e
c â t e v a m i n u t e , n u s-au p u t u t a u z i c u v i n t e l e m a r i i a c t r i ţ e .
 156 / Opinia şi mulţimea
cu a î n c e p e să te izolezi în t i n e î n s u ţ i . P a r t e r u l a d e v e n i t , se p a r e ,
m a i p u ţ i n adversar al noutăţii de c â n d s-a aşezat; s c e n a f r a n c e z ă a
î n c e p u t să se emancipeze n u m a i î n c e p â n d cu această perioadă.
Totuşi, c h i a r p r i n t r e s p e c t a t o r i i aşezaţi, subzistă a g e n ţ i d e sugestio-
n a r e r e c i p r o c ă e x t r e m d e eficienţi, p r i n c i p a l u l f i i n d v e d e r e a . D a c ă
s p e c t a t o r i i n u s-ar v e d e a î n t r e ei, d a c ă a r asista l a o r e p r e z e n t a ţ i e
c u m a s c u l t ă slujba d e ţ i n u ţ i i d i n î n c h i s o r i l e c e l u l a r e , î n m i c i î n c ă ­
p e r i c u gratii d i n c a r e le-ar f i i m p o s i b i l s ă s e v a d ă u n i i p e ceilalţi,
n u î n c a p e î n d o i a l ă c ă f i e c a r e d i n t r e ei, r e c e p t â n d a c ţ i u n e a p i e s e i
şi a a c t o r i l o r lipsită de o r i c e a m e s t e c cu a c ţ i u n e a p u b l i c u l u i , s-ar
b u c u r a m u l t m a i d e p l i n de dispoziţia liberă a p r o p r i u l u i gust şi
că, î n aceste: săli c i u d a t e , l u m e a a r f i m u l t m a i p u ţ i n u n a n i m ă î n
.1 a p l a u d a sau a h u i d u i . într-un teatru, la un b a n c h e t , la o mani-
leslarc p o p u l a r ă o a r e c a r e s e î n t â m p l ă r a r ca, c h i a r d e z a p r o b â n d
inpello a p l a u z e l e , t o a s t u r i l e , u r a l e l e , c i n e v a s ă î n d r ă z n e a s c ă s ă n u
aplaude, să nu ridice paharul, să păstreze o tăcere obstinată în
mijlocul s t r i g ă t e l o r e n t u z i a s t e . L a L o u r d e s , există s c e p t i c i c a r e ,
m â i n e , a m i n t i n d u - ş i t o t c e e a c e v ă d astăzi, a c e s t e m â i n i c a r e fac
s e m n u l crucii, a c e s t e s t r i g ă t e d e c r e d i n ţ ă p r o d u s e d e o v o c e o a r e ­
c a r e ş i i m e d i a t r e p e t a t e d e t o a t e g u r i l e , a c e s t e s ă r u t ă r i ale p ă m â n ­
t u l u i ş i a c e s t e p r o s t e r n ă r i î n m a s ă l a o r d i n u l u n u i călugăr, v o r
g l u m i p e s e a m a lor. D a r astăzi n u r â d d e l o c , n u p r o t e s t e a z ă d e l o c
şi, la r â n d u l lor, s ă r u t ă p ă m â n t u l sau se p r e f a c a-1 s ă r u t a şi, c h i a r
d a c ă n u fac s e m n u l crucii, s c h i ţ e a z ă g e s t u l . . . S ă f i e t e a m ă ? N u :
aceste m u l ţ i m i pioase nu au nimic feroce. D a r n i m e n i nu vrea să
scandalizeze. Ş i c e e s t e î n f o n d a c e a s t ă t e a m ă d e s c a n d a l d a c ă n u
i m p o r t a n ţ a e x t r a o r d i n a r ă a t r i b u i t ă d e cel m a i d i z i d e n t ş i m a i
i n d e p e n d e n t d i n t r e o a m e n i b l a m u l u i colectiv a l u n u i p u b l i c
c o m p u s d i n indivizi a c ă r o r j u d e c a t ă p a r t i c u l a r ă n u r e p r e z i n t ă
n i m i c î n o c h i i lor? D e altfel, a c e s t l u c r u n u este s u f i c i e n t p e n t r u
a explica î n t o t d e a u n a c o n d e s c e n d e n ţ a obişnuită şi remarcabilă
a c e l u i n e c r e d i n c i o s faţă d e a d u n ă r i l e f e r v e n t e î n c a r e p o a t e f i
a m e s t e c a t . T r e b u i e , c r e d , d e a s e m e n e a , s ă a d m i t e m că, î n m o ­
m e n t u l î n c a r e u n f r e a m ă t d e e n t u z i a s m mistic t r e c e p r i n ele,
Mulţimile şi sectele criminale / 157
n e c r e d i n c i o s u l i a p a r t e î n t r u c â t v a ş i îşi s i m t e i n i m a t r a v e r s a t ă d e
o c r e d i n ţ ă fugitivă. Şi, a c e s t l u c r u a d m i s şi d e m o n s t r a t p e n t r u
m u l ţ i m i l e p i o a s e , p o a t e fi folosit şi p e n t r u a explica ce se î n t â m p l ă
î n m u l ţ i m i l e c r i m i n a l e , î n c a r e a d e s e a u n c u r e n t d e ferocitate
m o m e n t a n ă traversează şi d e n a t u r e a z ă o i n i m ă n o r m a l ă .
Este o b a n a l i t a t e şi o e x a g e r a r e în acelaşi timp să lauzi „curajul
civil" în d e t r i m e n t u l curajului militar, c a r e este c o n s i d e r a t m a i frec­
v e n t D a r c e e a c e este a d e v ă r a t î n a c e a s t ă i d e e b a n a l ă s e explică
p r i n c o n s i d e r a ţ i a p r e c e d e n t ă . D e o a r e c e c u r a j u l civil c o n s t ă î n a
lupta împotriva u n e i incitări p o p u l a r e , în a respinge un c u r e n t ,
în a e m i t e în faţa u n e i a d u n ă r i , î n t r - u n consiliu, o o p i n i e d i z i d e n t ă ,
izolată, î n o p o z i ţ i e c u c e a a majorităţii, î n t i m p c e c u r a j u l m i l i t a r
c o n s t ă , în g e n e r a l , în a se d i s t i n g e într-o l u p t ă , în a s u p o r t a în cel
mai înalt grad impulsul înconjurător, în a m e r g e mai d e p a r t e decât
ceilalţi, f i i n d î m p i n s d e aceştia. A t u n c i c â n d , c a e x c e p ţ i e , c u r a j u l
m i l i t a r c e r e e l însuşi s ă rezişti p r o v o c ă r i l o r , c â n d este v o r b a , p e n ­
t r u un c o l o n e l , de a se o p u n e panicii sau, invers, de a d o m o l i e l a n u l
i n c o n ş t i e n t a l t r u p e l o r , o a s e m e n e a î n d r ă z n e a l ă este î n c ă ş i m a i
r a r ă şi, s-o r e c u n o a ş t e m , m a i a d m i r a b i l ă d e c â t u n d i s c u r s d e o p o ­
ziţie într-o c a m e r ă a d e p u t a ţ i l o r .
P â n ă l a u r m ă , p r i n c a p r i c i u l său c o n s t a n t , d o c i l i t a t e a s a revol­
tată, c r e d u l i t a t e a sa, n e v r o t i s m u l său, s c h i m b ă r i l e sale p s i h o l o g i c e
b r u ş t e d e l a furie l a b l â n d e ţ e , d e l a e x a s p e r a r e l a h o h o t e d e râs,
m u l ţ i m e a este f e m i n i n ă , c h i a r a t u n c i c â n d este c o m p u s ă , c u m s e
întâmplă aproape întotdeauna, din elemente masculine. Din
fericire p e n t r u f e m e i , m o d u l l o r d e viaţă, c a r e l e î n c h i d e î n casă,
l e c o n d a m n ă l a o izolare relativă. î n o r i c e ţ a r ă , î n o r i c e t i m p , r e u ­
niunile bărbaţilor sunt mai frecvente, mai obişnuite, m a i n u m e ­
r o a s e d e c â t r e u n i u n i l e femeilor. D e a c e s t l u c r u ţ i n e , p o a t e , î n
p a r t e , d i s t a n ţ a a t â t d e m a r e d i n t r e c r i m i n a l i t a t e a c e l o r d o u ă sexe,
î n avantajul c e l u i m a i slab. C r i m i n a l i t a t e a m a i s c ă z u t ă d e l a s a t e ,
în c o m p a r a ţ i e cu oraşele, este un fapt care p o a t e fi explicat prin
aceeaşi cauză. O m u l de la ţară trăieşte în starea de dispersare
158 / Opinia şi mulţimea
o b i ş n u i t ă . C â n d , d i n î n t â m p l a r e , f e m e i l e p r a c t i c ă o viaţă socială
activă, c u î n t â l n i r i c o t i d i e n e - n u s p u n viaţă c o r p o r a t i s t ă s u b f o r m ă
m o n a s t i c ă s a u î n a l t ă f o r m ă - , d e p r a v a r e a l o r o a j u n g e sau o d e p ă ­
şeşte p e c e a a b ă r b a ţ i l o r . Şi, l a fel, a t u n c i c â n d ţ ă r a n u l , î n p e r i o a ­
d e l e î n c a r e viaţa este f o a r t e ieftină, f r e c v e n t e a z ă h a n u l l a fel d e
des c u m frecventează m u n c i t o r u l cafeneaua, el devine m a i imoral
d e c â t m u n c i t o r u l ş i m a i d e t e m u t . Karl M a r x , î n Capitalul ( c a p .
XXV), realizează un tablou pitoresc al b a n d e l o r de agricultori
c a r e , r e c r u t a ţ i d e u n şef „ v a g a b o n d , p e t r e c ă r e ţ , beţiv, d a r î n t r e ­
p r i n z ă t o r ş i p l i n d e î n d e m â n a r e " , îşi d e p l a s e a z ă f o r ţ a d e m u n c ă
î n diversele d i s t r i c t e ale A n g l i e i . „Viciile a c e s t u i sistem, s p u n e el,
sunt excesul de m u n c ă impus copiilor şi tinerilor... şi demora­
lizarea t r u p e i a m b u l a n t e . P l a t a s e face l a h a n , î n m i j l o c u l b e ţ i i l o r
c o p i o a s e . C l ă t i n â n d u - s e , sprijinindu-se î n d r e a p t a ş i î n s t â n g a d e
b r a ţ u l r o b u s t a l v r e u n e i f e m e i b ă r b ă t o a s e , d i s t i n s u l şef m e r g e î n
cap de coloană, în timp ce în coadă, tânăra trupă se zbânţuie şi
i n t o n e a z ă c â n t e c e p e r s i f l a t o a r e sau o b s c e n e . S a t e l e d e s c h i s e , ori­
gine şi rezervor al acestor b a n d e , devin S o d o m e şi G o m o r e . . . " .
P â n ă a c u m n e - a m o c u p a t î n m o d special d e m u l ţ i m i ; s ă n e
o p r i m a c u m mai m u l t asupra corporaţiilor. D a r mai întâi să pre­
cizăm r e l a ţ i a p e c a r e o a u u n e l e c u celelalte ş i m o t i v u l p e n t r u c a r e
le-am r e u n i t î n acelaşi s t u d i u . A c e s t m o t i v este f o a r t e s i m p l u : p e
de o p a r t e , o m u l ţ i m e tinde să se a d u n e cu p r i m a ocazie, la inter­
vale d i n c e î n c e m a i n e r e g u l a t e , şi, purificându-se d e fiecare dată,
s ă s e o r g a n i z e z e c o r p o r a t i s t î n t r - u n soi d e s e c t ă s a u d e p a r t i d ; u n
club î n c e p e p r i n a fi deschis şi public; apoi, p u ţ i n câte p u ţ i n , se
î n c h i d e şi se restrânge; pe de altă p a r t e , c o n d u c ă t o r i i u n e i mul­
ţ i m i s u n t cel m a i a d e s e a n u indivizi izolaţi, c i sectari. S e c t e l e s u n t
fermenţii mulţimilor. Tot ceea ce o m u l ţ i m e îndeplineşte mai
serios, m a i grav, în b i n e , ca şi în r ă u , îi e s t e i n s p i r a t de o c o r p o ­
r a ţ i e . C â n d o colectivitate c a r e s e p r e c i p i t ă s ă s t i n g ă u n i n c e n d i u
dă d o v a d ă de o activitate i n t e l i g e n t ă , se î n t â m p l ă astfel fiindcă este
condusă de un detaşament al corporaţiei pompierilor. Când o
Mulţimile şi sectele criminale / 159
gaşcă d e grevişti loveşte e x a c t u n d e t r e b u i e s ă lovească, d i s t r u g e
c e e a c e t r e b u i e d i s t r u s - d e e x e m p l u , u n e l t e l e m u n c i t o r i l o r ră­
m a s e la u z i n ă - p e n t r u a-şi a t i n g e s c o p u l , se î n t â m p l ă astfel p e n t r u
că există în s p a t e l e ei, s u b ea, un s i n d i c a t , o u n i u n e , o asociaţie
oarecare.1 Mulţimile manifestante, procesiunile, înmormântările
c u a p a r e n ţ ă t r i u m f a l ă s u n t r e z u l t a t u l a c ţ i u n i i u n o r c o n f r e r i i sau
u n o r c e r c u r i p o l i t i c e . C r u c i a d e l e , a c e s t e i m e n s e m u l ţ i m i război­
nice, au luat naştere din ordinele monastice la vocea unui Petru
P u s t n i c u l s a u a u n u i Sfânt B e r n a r d . R i d i c a r e a m a s e l o r d i n 1792
a fost a ţ â ţ a t ă d e c l u b u r i , î n c a d r a t e ş i d i s c i p l i n a t e d e r ă m ă ş i ţ e l e
u n o r foste c o r p u r i m i l i t a r e . S e p t e m b r i ş t i i , j a c q u e r i ş t i i R e v o l u ţ i e i ,
a c e s t e b a n d e i n c e n d i a r e sau f e r o c e , s u n t e r u p ţ i i a l e iacobinis­
m u l u i ; p e s t e t o t î n f r u n t e a l o r v e d e m u n d e l e g a t a l secţiunii vecine,
în aceasta constă pericolul sectelor: r e d u s e la propriile lor forţe,
ele n-ar fi a p r o a p e n i c i o d a t ă f o a r t e r ă u f ă c ă t o a r e ; d a r este suficien­
tă puţină drojdie de răutate pentru a da naştere u n u i aluat e n o r m
de p r o s t i e . Se î n t â m p l ă a d e s e a ca o s e c t ă s a u o m u l ţ i m e , s e p a r a t e
u n a d e cealaltă, s ă fie i n c a p a b i l e d e v r e o c r i m ă , d a r c o m b i n a ţ i a
lor să devină cu uşurinţă criminală.
S e c t e l e , d e altfel, s e p o t lipsi d e m u l ţ i m i p e n t r u a a c ţ i o n a ; este
cazul c e l o r c a r e a u d r e p t s c o p p r i n c i p a l sau d r e p t mijloc o b i ş n u i t
1. U n e o r i constatăm acest lucru, d a r pe n e d r e p t , p e n t r u că faptul nu p o a t e
f i î n t o t d e a u n a d e m o n s t r a t î n m o d r i g u r o s . î n l u c r a r e a sa, f o a r t e d o c u m e n t a t ă
de a l t f e l şi f o a r t e interesantă, d e s p r e Asociaţiile profesionale în Belgia (Associations
professionnelks enBelgiques) (Bruxelles, 1891), dl Banderelde, marele tribun al
socialismului belgian, critică decizia d e arestare d a t ă d e C u r t e a c u J u r a ţ i d i n
H a i n a u l t , d i n iulie 1 8 8 6 , c a r e a c o n d a m n a t m a i m u l ţ i m e m b r i a i U n i u n i i Sticla­
rilor din Charleroi p e n t r u incitare la mişcările cauzate de greva muncitorilor
sticlari, î n m a r t i e a l a c e l u i a ş i a n . N u e x i s t a u î m p o t r i v a lor, n e s p u n e , d e c â t „ p r e ­
z u m ţ i i insuficiente". Dar, câteva r â n d u r i m a i sus, t o c m a i n e m ă r t u r i s i s e că, m u l t
t i m p î n a i n t e a grevei, U n i u n e a Sticlarilor s e p r e g ă t e a d e l u p t ă : „ O l u p t ă teri­
bilă, o l u p t ă p e viaţă ş i pe m o a r t e , scria p r e ş e d i n t e l e acesteia s o c i e t ă ţ i l o r d i n
A n g l i a ş i d i n S t a t e l e U n i t e " . O r , î n acel răstimp, i z b u c n e s c r e v o l t e l e d i n m a r t i e
1 8 8 6 ; p e 2 5 m a r t i e , m i l i o a n e d e m i n e r i îşi s c o t l a s u p r a f a ţ ă u t i l a j e l e ; î n z i u a
următoare, această masă e n o r m ă se răspândeşte în zonă, opreşte maşinile,
jefuieşte sticlăriile... distruge î n t r e p r i n d e r e a B a u d o u x " ; într-un cuvânt, e x e c u t ă
î n t r e g u l p r o g r a m a l U n i u n i i . Aici s u n t p r e z u m ţ i i l e grave, d a c ă n u suficiente*
160 / Opinia şi mulţimea
c r i m a , c u m a r f i mafia siciliana, c a m o r r a n a p o l i t a n ă . C u m a m spus
mai devreme, corporaţiile m e r g mai departe decât mulţimile, în
r ă u , c a ş i î n b i n e . N i m i c m a i b i n e f ă c ă t o r d e c â t H a n s a î n Evul
M e d i u . N i m i c m a i r ă u f ă c ă t o r , î n zilele n o a s t r e , d e c â t s e c t a a n a r ­
histă. 1 Şi î n t r - u n caz, şi în celălalt, a c e e a ş i f o r ţ ă de e x p a n s i u n e ,
s a l u t a r ă s a u d e t e m u t . A p ă r u t ă î n 1 2 4 1 , H a n s a d e v e n i s e î n câţiva
a n i , c u o r a p i d i t a t e d e r ă s p â n d i r e n e o b i ş n u i t ă î n a c e a e p o c ă , „ex­
p r e s i a s u p r e m ă a vieţii colective, c o n c e n t r a r e a t u t u r o r g h i l d e l o r
d e n e g u s t o r i d i n E u r o p a " 2 . I n s e c o l u l a l XVI-lea, e a f o r m e a z ă o
f e d e r a ţ i e c a r e c u p r i n d e p e s t e 8 0 d e o r a ş e ş i îşi î n t i n d e fabricile
d e l a L o n d r a l a N o v g o r o d . E a n u este, totuşi, „ f o n d a t ă p e l i b e r u l
consimţământ al g h i l d e l o r d e n e g u s t o r i şi al o r a ş e l o r ; n u c u n o a ş t e
all mijloc d e d i s c i p l i n ă d e c â t e x c l u z i u n e a , i a r f o r ţ a c o r p o r a t i s t ă
este atât de m a r e î n c â t H a n s a e x e r c i t ă t o t u ş i o i n f l u e n ţ ă a s u p r a
întregii Europe", în interesul major al comerţului e u r o p e a n .
Anarhismul s-a r ă s p â n d i t , d e a s e m e n e a , r a p i d . S p r e 1880, p r i n ţ u l
Kropotkin, p ă r i n t e l e său, f o n d a la G e n e v a z i a r u l Le Revolte; a p o i ,
în 1881, la L y o n , LeDroil social, foi a p r o a p e fără c i t i t o r i . In 1882,
s p u n e d l a v o c a t g e n e r a l B e r a r d 3 , câţiva a d e p ţ i l a L a u s a n n e sau l a
( l e n e v a , d o i sau t r e i indivizi izolaţi l a Paris, u n u l sau d o u ă g r u p u r i
la L y o n , cu ramificaţii la S a i n t - E t i e n n e , la Ville-Franche-sur-
S a o n e şi la V i e n a , cu t o t u l v r e o şaizeci de p e r s o a n e , o sută, să
zicem; e r a pe atunci întreaga legiune anarhistă". Zece a n i mai
târziu, în 28 m a r t i e 1892, o r e u n i u n e p u r a n a r h i s t ă a r e loc la Paris,
r e c u n o s c â n d u - i î n m o d special p e Ravachol* ş i p e c o m p l i c i i săi.
1. Mă refer la anarhismul care practică sau care p r a c t i c a propaganda prin
fapt. C â t d e s p r e a n a r h i ş t i i p u r i , a c e ş t i a j o a c ă u n r o l b e n e f i c , s e r v i n d d e c o n t r a -
p u t e r e emigraţiei sociale.
2. î m p r u m u t aceste rânduri de la dl Prins, criminalistul belgian binecu­
noscut care, în c a r t e a s a f o a r t e i n s t r u c t i v ă d e s p r e Democraţie e t regime parlamentam
(ediţia a II-a), s t ă r u i e ş t e î n d e l u n g a s u p r a r e g i m u l u i c o r p o r a t i s t , a t â t d e înflo­
r i t o r a l t ă d a t ă şi c a r e subzistă î n c ă în a n u m i t e provincii ale ţării sale.
3. Les hommes et Ies theories de l'anarchie, B e r a r d ( A r h i v e l e de a n t r o p o l o g i c
criminală, nr. 42).
* Franţois Claudius Koenigstein ( 1 8 5 9 - 1 8 9 2 ) , zis R a v a c h o l , m i l i t a n t ş i
terorist anarhist, a u t o r a trei a t e n t a t e cu d i n a m i t ă împotriva r e p r e z e n t a n ţ i l o r
justiţiei (n. tr.).
Mulţimile şi sectele criminale / 161
S-au s t r â n s t r e i m i i d e p e r s o a n e ş i fuseseră t r i m i s e n u m e r o a s e
t e l e g r a m e d i n F r a n ţ a î n s t r ă i n ă t a t e p e n t r u a c e r e sprijin m o r a l .
„Anarhiştii s u n t n u m e r o ş i , f o a r t e n u m e r o ş i î n clasa m u n c i t o a r e " ,
s p u n e c h i m i s t u l G i r a r d , c a r e a r e a d e s e a de-a face c u ei. D u p ă d l
J e h a n Preval1, a n a r h i s m u l nu este o simplă a d u n ă t u r ă de tâlhari,
c i „ u n p a r t i d p e cale d e a s e o r g a n i z a , c u u n s c o p b i n e definit ş i
c u s p e r a n ţ a , c u s i g u r a n ţ ă f o n d a t ă , d e a a n t r e n a p e u r m e l e sale,
p e m ă s u r ă c e v a o b ţ i n e succese, c e a m a i m a r e m a s ă d e p r o l e t a r i a t
u r b a n " . Anarhiştii s u n t n u m i ţ i d e acelaşi scriitor „cavaleria
s o c i a l i s m u l u i " . R ă s p â n d i r e a n i h i l i s m u l u i î n Rusia n u a fost m a i
p u ţ i n r a p i d ă . M a r i l e p r o c e s e c a r e l-au lovit î n 1876 ş i 1877 s u n t
o d o v a d ă în a c e s t s e n s . 2
I n t r e c o r p o r a ţ i i l e b i n e i n t e n ţ i o n a t e şi cele c r i m i n a l e există o altă
s i m i l i m d i n e : şi u n e l e şi altele s u n t f o r m e ale acestei faimoase „ l u p t e
p e n t r u viaţă" d e c a r e s-a a b u z a t a t â t d e m u l t ; f o r m u l ă c o m o d ă c a r e
d a t o r e a z ă trei sferturi d i n succes, c a m u l ţ i o a m e n i , n u m a i s u p l e ţ e i
sale. Într-adevăr, s ă n e o p r i m a s u p r a c e l o r m a i f e c u n d e c o r p o r a ţ i i
ale Evului M e d i u : „Fie c ă l e v o m c o n s i d e r a , s p u n e d l P r i n s , p e cele
m a i vechi ş i p e cele m a i simple, g h i l d e l e d i n A b b o t s b u r g , E x t e r sau
C a m b r i d g e , f o n d a t e în secolul al Xl-lea în Anglia, cele d i n M a n s sau
d i n C a m b r a i , f o n d a t e în 1070 şi 1076, g h i l d a Amiciţia în o r a ş u l Aire,
în F l a n d r a , al c ă r o r statut a fost c o n f i r m a t de c o n t e l e Filip, în 1188,
sau v o m s t u d i a c o r p o r a ţ i i l e cele m a i p u t e r n i c e î n t i m p u l înfloririi
lor: a p r e t o r i i d i n G a n d , băcanii d i n L o n d r a , blănării d i n A u g s b o u r g
în s e c o l u l al XlV-lea, î n t o t d e a u n a se a p l i c ă acelaşi p r i n c i p i u :
o a m e n i i , n e s i g u r i î n c e e a c e priveşte viitorul ş i a m e n i n ţ a ţ i î n
i n t e r e s u l lor, c a u t ă r e m e d i u î n solidaritate. Istoria l o r este, d e altfel,
foarte simplă: este l u p t a c e l o r mici î m p o t r i v a c e l o r m a r i " . A m p u t e a
s p u n e acelaşi l u c r u d e s p r e universităţile d e altădată, m a r i c o r p o r a ţ i i
i n t e l e c t u a l e şi c h i a r c o r p o r a ţ i i artistice ale aceleiaşi e p o c i , de
e x e m p l u , c e a a pictorilor constituită la G a n d , în 1337, sub patronajul
1 . Anarchie e t nihilisme, J e h a n P r e v a l ( e d i ţ i a a II-a, 1892, ed. Savine).
2. Le socialisme allemande et le nihilisme russe, Bourdeau (1892).
 162 / Opinia şi mulţimea
Sfântului Luca. D a r o b a n d ă d e tâlhari, l a r â n d u l ei, n u este d e c â t
o l u p t ă î m p o t r i v a Societăţii s u p e r i o a r e . T r e b u i e n u m a i să c o n v e n i m
că m o d u l său de a l u p t a este diferit. De ce este diferit? De ce această
c a u z ă c o m u n ă , d o r i n ţ ă a r z ă t o a r e a u n e i s o a r t e m a i b u n e , i-a î m p i n s
pe u n i i să se solidarizeze în m u n c ă , iar pe alţii să-şi u n e a s c ă efor­
turile în asasinate?
Această î n t r e b a r e este p r o b l e m a însăşi a „factorilor c r i m e i " , atât
d e p r e z e n t ă p r i n t r e criminaliştii c o n t e m p o r a n i : d a r a c e a s t ă p r o ­
b l e m ă se p e r p e t u e a z ă de la indivizi la g r u p u r i şi se r i d i c ă m e r e u
în cazul d e l i c t e l o r colective. D e p l a s â n d u - s e astfel, ea se clarifică şi
se e x t i n d e şi oferă un mijloc de a c o n t r o l a a n u m i t e soluţii p r e m a ­
t u r e g e n e r a l e d e delictele i n d i v i d u a l e . N u este m o m e n t u l s ă insis-
I.IIII a s u p r a acestui c o n t r o l . P r i n a c e a s t ă c o m p a r a ţ i e n e - a m dat
s e a m a cu u ş u r i n ţ ă că i n f l u e n ţ a c l i m a t u l u i , a a n o t i m p u l u i , a rasei,
a c a u z e l o r li/.iologice este certă, d a r că a fost m u l t e x a g e r a t ă . Am
p u t e a o b s e r v a c ă r o l u l c a u z e l o r fizice d e s c r e ş t e î n aceste g r u p u r i
p e m ă s u r ă ce, o r g a n i z â n d u - s e , ele s e a m ă n ă d i n c e î n c e m a i m u l t
c u o p e r s o a n ă ; că, p r i n u r m a r e , e l este m a i i m p o r t a n t î n f o r m a r e a ,
în o r i e n t a r e a o n e s t ă sau d e l i n c v e n t ă a m u l ţ i m i l o r d e c â t în c e a a
a s o c i e r i l o r disciplinate. Vara, î n sud, î n t i m p u l zilei, p e v r e m e fru­
m o a s ă , este infinit m a i s i m p l u s ă p r o v o c i d e z o r d i n e î n s t r a d ă d e c â t
iarna, în n o r d , noaptea, pe o ploaie torenţială şi nu pe un soare
strălucitor. A m v e d e a , d i m p o t r i v ă , c ă „factorul a n t r o p o l o g i c " sau,
m a i s i m p l u spus, c o m p o z i ţ i a g r u p u l u i a r e o i m p o r t a n ţ ă m a i m a r e
î n asocieri d e c â t î n a d u n ă r i l e f o r m a t e s u b i m p u l s u l u n u i s e n t i m e n t
p u t e r n i c şi t r e c ă t o r . O m u l ţ i m e , fie ea c o m p u s ă d i n t r - o m a j o r i t a t e
d e o a m e n i cinstiţi, s e p o a t e lăsa u ş o r a n t r e n a t ă î n diverse c r i m e
p a s i o n a l e , î n a c c e s e d e n e b u n i e ucigaşă m o m e n t a n ă , î n t i m p c e
o sectă, a n i m a t ă d e u n s e n t i m e n t p u t e r n i c ş i t e n a c e , n u c o m i t e
d e c â t c r i m e r a ţ i o n a l e ş i calculate, î n t o t d e a u n a c o n f o r m e caracte­
r u l u i său colectiv şi p u t e r n i c m a r c a t e de specificul rasei sale.
Dar acestea nu sunt decât condiţii secundare. P r o b l e m a care
se r i d i c ă este de a şti c a r e s u n t c a u z e l e c a r e le g e n e r e a z ă şi c a r e
Mulţimile şi sectele criminale / 163
profită d e p e u r m a a c e s t o r a c t e . N u n u m a i c ă n u există c l i m a t sau
a n o t i m p c a r e s ă î m p i n g ă s p r e viciu s a u s p r e v i r t u t e , d i n m o m e n t
ce, pe aceeaşi l a t i t u d i n e şi în aceeaşi l u n ă , v e d e m a p ă r â n d tot felul
d e n e l e g i u i r i l a u n loc c u t o t felul d e m a n i f e s t ă r i s u b l i m e sau
delicii de m o r a l i t a t e , d a r nu există nici m ă c a r rasă care să (ie vicii >a
să sau virtuoasă p r i n n a t u r a ei. F i e c a r e rasă p r o d u c e în acelaşi t i m p
indivizi c a r e p a r sortiţi, p r i n t r - u n soi de p r e d e s t i n a r e organică, unii
diverselor tipuri d e c r i m e , i a r alţii d i v e r s e l o r f o r m e d e curaj şi de
b u n ă t a t e . N u m a i p r o p o r ţ i a u n o r a ş i a celorlalţi, l a u n m o n i e n i
d a t , d i f e r ă de la o r a s ă la alta sau, m a i d e g r a b ă , de la un p o p o i
l a altul. D a r a c e a s t ă d i f e r e n ţ ă n u este c o n s t a n t ă : e a variază p â n ă
la a se r ă s t u r n a a t u n c i c â n d vicisitudinile istoriei d u c la s c h i m b a r e a
religiei, a legilor, a instituţiilor n a ţ i o n a l e şi la s c ă d e r e a s a u creş­
t e r e a n i v e l u l u i de b u n ă s t a r e şi de civilizaţie. Scoţia, d u p ă ce a fost
t i m p d e secole ţ a r a E u r o p e i c u c e l e m a i m u l t e asasinate, c o n f o r m
statisticilor, este astăzi ţ a r a E u r o p e i c u r a t a c r i m i n a l i t ă ţ i i cea m a i
scăzută, a v â n d a c e e a ş i p o p u l a ţ i e . N u m ă r u l p r o p o r ţ i o n a l a l scoţie­
n i l o r p e c a r e a m f i c r e z u t că-i p u t e m c a t a l o g a d r e p t c r i m i n a l i în­
născuţi a scăzut cu aproximativ n o u ă p r o c e n t e în mai p u ţ i n de
u n secol. Ş i d a c ă a c e a s t a este variabilitatea n u m e r i c ă aşa-zis î n n ă s ­
c u t ă , c u a t â t m a i variabilă t r e b u i e s ă fie c r i m i n a l i t a t e a d o b â n d i t ă .
C u m s e e x p l i c ă aceste variaţii? D e c e u n n u m ă r m a i m a r e s a u m a i
m i c de c r i m i n a l i se n a s c astfel s a u d e v i n astfel, şi î n t r - u n g e n şi în
celălalt? A c e s t a este n o d u l p r o b l e m e i .
P r i n t r e asociaţiile criminale, p u t e m s ă distingem, d a c ă n i s e p a r e
util, p e a c e l e a c a r e a u caracteristici c r i m i n a l e î n n ă s c u t e , d a r
e x p r e s i a în sine în l e g ă t u r ă cu acest s u b i e c t va î n t â l n i , fără nici o
îndoială, m a i p u ţ i n i o p o z a n ţ i d e c â t în a c c e p ţ i u n e a sa obişnuită; căci,
c u siguranţă, v e d e m a p ă r â n d secte specializate î n t â l h ă r i e , jaf,
asasinat, foarte diferite d i n acest p u n c t d e v e d e r e d e m u l t e altele
care, d u p ă ce au avut s c o p u r i m a i n o b i l e , s-au pervertit; mafia şi
c a m o r r a , de e x e m p l u , au î n c e p u t p r i n a fi conspiraţii p a t r i o t i c e
î m p o t r i v a u n u i g u v e r n străin. D a r a c e a s t ă distincţie, c a r e a p ă r u t
a t â t de i m p o r t a n t ă şi care a suscitat a t â t e a p o l e m i c i în l e g ă t u r ă cu
164 / Opinia şi mulţimea
c r i m i n a l i t a t e a individuală, n u a r e n i c i c e a m a i m i c ă i n f l u e n ţ ă î n
a p l i c a r e a s a l a c r i m i n a l i t a t e a colectivă. C r i m i n a l ă d i n n a ş t e r e sau
e v o l â n d astfel, o sectă r ă u f ă c ă t o a r e este detestabilă în egală m ă s u r ă ,
iar cele m a i p e r i c u l o a s e s u n t a d e s e a cele c a r e , dezvoltându-se, a u
deviat d e l a p r i n c i p i u l l o r iniţial. D a c ă î n c e r c ă m s ă n e î n t o a r c e m
la cauzele c a r e îi fac pe u n i i să se n a s c ă p e n t r u a u c i d e sau c a r e îi
fac pe alţii să a j u n g ă să u c i d ă , v o m v e d e a că s u n t aceleaşi, respectiv
c a u z e d e o r d i n psihologic ş i social. Ele a c ţ i o n e a z ă î n c e l e d o u ă
cazuri în d o u ă m o d u r i diferite şi c o m p l e m e n t a r e . 1 - s u g e r â n d
cuiva i d e e a c r i m e i c a r e u r m e a z ă să fie comisă; 2 - r ă s p â n d i n d
a< castă idee, p r e c u m şi i n t e n ţ i a şi forţa de a o p u n e în a p l i c a r e .
< land esle v o r b a de o c r i m ă individuală, c o n c e p e r e a şi rezolvarea,
ideea şi p u n e r e a în p r a c t i c ă s u n t î n t o t d e a u n a distincte şi succesive,
dai s e p r o d u c î n acelaşi individ; este p r i n c i p a l a d i f e r e n ţ ă faţă d e
c r i m a colectivă, în c a r e diverşi indivizi îşi î m p a r t sarcinile, în c a r e
conducătorii şi i n s p i r a t o r i i reali n u s u n t n i c i o d a t ă e x e c u t a n ţ i .
I )iferenţă a n a l o g ă celei c a r e s e p a r ă i n d u s t r i a m i c ă d e c e a m a r e : î n
cazul p r i m e i , acelaşi artizan este în acelaşi t i m p î n t r e p r i n z ă t o r şi
m u n c i t o r , e l este p r o p r i u l său p a t r o n ; î n cazul celei d e a d o u a ,
p a t r o n i i ş i m u n c i t o r i i s u n t d o u ă l u c r u r i diferite, d u p ă c u m p r e a
b i n e ştim.
C e a n u m e s u g e r e a z ă i d e e a d e crimă? Ş i a ş p u t e a l a fel d e b i n e
s ă s p u n i d e e a d e g e n i u ? Principiile ş i nevoile, m a x i m e l e m ă r t u r i s i t e
şi n e m ă r t u r i s i t e şi pasiunile cultivate m a i m u l t sau m a i p u ţ i n deschis
care d o m n e s c î n societatea î n c o n j u r ă t o a r e , n u s p u n î n m a r e a soci­
etate, ci în societatea î n g u s t ă şi cu a t â t m a i d e n s ă în c a r e a fost
a r u n c a t ă de soartă. I d e e a u n e i c r i m e , la fel ca o invenţie genială,
nu a p a r e d i n s e n i n p r i n g e n e r a r e s p o n t a n ă . O c r i m ă - iar acest l u c r u
este cu p r e c ă d e r e a d e v ă r a t p e n t r u c r i m e l e colective - a p a r e întot­
d e a u n a c a o d e d u c ţ i e î n d r ă z n e a ţ ă , p o r n i n d cel m a i a d e s e a d e l a p r e ­
mise c e c o n s t a u î n viciile t r a d i ţ i o n a l e sau î n i m o r a l i t a t e a n o u ă , î n
p r e j u d e c ă ţ i l e sau scepticismul d i n j u r , ca o e x c r e s c e n ţ ă logică
î n t r - u n a n u m e sens - şi nu n u m a i p s i h o l o g i c ă - a p ă r u t ă d i n anu­
m i t e slăbiciuni d e c o m p o r t a m e n t , d i n a n u m i t e î n d e p ă r t ă r i obişnuite
Mulţimile şi sectele criminale / 165
d e cuvânt sau d e p a n a d e scris, d i n a n u m i t e concesii laşe p e n t r u
succes, a u r sau p u t e r e , d i n a n u m i t e n e g a ţ i i sceptice ş i n e m ă s u r a t e ,
p r i n sistem sau p r i n g e n , care s e m a n i f e s t ă c h i a r p r i n t r e o a m e n i i
cei m a i cinstiţi a i u n e i e p o c i sau a i u n e i ţări. Delictele d o m i n a n t e
sunt, într-un m e d i u feudal, asasinatul d i n r ă z b u n a r e , c e r u t d e o
c h e s t i u n e d e o n o a r e ; într-un m e d i u m o d e r n i z a t , i n v a d a t d e o lăco­
m i e voluptoasă, furtul, escrocheria, o m u c i d e r e a cupidă. Să a d ă u g ă m
faptul că f o r m a şi caracteristicile p r o p r i i ale delictului s u n t specificate
d e starea c u n o ş t i n ţ e l o r t e o r e t i c e sau t e h n i c e r ă s p â n d i t e î n acel m e ­
diu. Cel c a r e ar fi p l ă n u i t , î n a i n t e a u l t i m e l o r p r o g r e s e ale chimici,
otrăvirea cu o otravă m i n e r a l ă , se va g â n d i a c u m să otrăvească ser-
vindu-se de un a g e n t toxic vegetal; cel care, ieri, şi-ar fi imaginat într-o
m a n i e r ă laborioasă o m a ş i n ă i n f e r n a l ă de g e n u l celei a lui Fieschi,
astăzi v a s t u d i a fabricarea u n u i n o u c a r t u ş d e d i n a m i t ă , m a i u ş o r d e
m â n u i t ş i m a i practic, u n cartuş d e b u z u n a r . I a r această specificare
d e p r o c e d e e este d e p a r t e d e a f i lipsită d e i m p o r t a n ţ ă ; căci, î m b o ­
g ă ţ i n d utilajul c r i m e i la fel ca pe cel al industriei, dezvoltarea ştiin­
ţelor î m p r u m u t ă c r i m e l o r o p u t e r e m o n s t r u o a s ă t o t m a i m a r e d e
d i s t r u g e r e şi face ca i n t e n ţ i a c r i m e l o r să p ă t r u n d ă şi în i n i m i l e cele
m a i laşe, m a i n u m e r o a s e , într-un c e r c m e r e u m a i larg d e c o n ş t i i n ţ e
slabe, pe c a r e m a n e v r a r e a , foarte periculoasă, a maşinii i n f e r n a l e a
lui Fieschi* sau Cadoudal** ori a cuţitului lui Ravaillac*** le-ar fi speriat
ş i c a r e n u t r e m u r ă l a g â n d u l d e a a s c u n d e o b o m b ă într-o scară.
O i n v e n ţ i e , î n g e n e r a l - căci a t u n c i c â n d î n c o l ţ e ş t e i d e e a u n e i
c r i m e , e a n u este d e c â t o s p e c i e relativ s i m p l ă d e i n v e n ţ i e - , este
* G i u s e p p e M a r c o Fieschi (1790-1836), capul conspiratorilor în a t e n t a t u l
la viaţa lui Ludovic-Filip în iulie 1835. î m p r e u n ă cu M o r e y şi P e p i n , d o i m e m b r i
ai Societăţii D r e p t u r i l o r O m u l u i , a c o n c e p u t o „maşină infernală", cu peste
2 0 d e ţevi d e p u ş c ă c e p u t e a u f i d e c l a n ş a t e s i m u l t a n ( n . t r . ) .
* * G e o r g e s C a d o u d a l (1771-1804), u n u l d i n t r e principalii c o n d u c ă t o r i a i
şuaneriei, mişcare îndreptată împotriva guvernării revoluţionare în Franţa
(1791-1799). P a r t i c i p a n t la „conspiraţia maşinii i n f e r n a l e " ( 2 4 d e c e m b r i e 1800),
c a r e viza u c i d e r e a lui N a p o l e o n B o n a p a r t e , p r o a s p ă t d e v e n i t p r i m c o n s u l î n
u r m a loviturii d e stat d i n 1 8 B r u m a r (n. tr.).
* * * F r a n c o i s Ravaillac (1578-1610), la 14 m a i 1610, fură un cuţit d i n t r - u n
h a n şi îl asasinează pe regele H e n r i c IV (n. tr.).
166 / Opinia şi mulţimea
o o p e r a ţ i e logică în p r i m u l r â n d ; şi iată de ce s-a s p u s a d e s e a , în
m o d e x a g e r a t , d a r n u fără o p a r t e d e adevăr, c ă m e r i t u l inventa­
t o r u l u i se l i m i t e a z ă la a c u l e g e un fruct g a t a să c a d ă . F o r m u l a
n e w t o n i a n ă este d e d u s ă logic d i n c e l e t r e i legi ale lui Kepler,
c o n ţ i n u t e implicit, l a r â n d u l lor, î n r e z u l t a t u l observaţiilor a s t r o n o ­
m i c e a c u m u l a t e d e l a Tycho B r a h e ş i a s t r o n o m i i c a l d e e n i î n c o a c e .
L o c o m o t i v a se t r a g e d i n m a ş i n a cu a b u r a lui Watt, a c a r u l u i a n t i c
şi a nevoii n o a s t r e s t r i n g e n t e de l o c o m o ţ i e ; telegraful electric a apă­
r u t ca u r m a r e a u n e i d e s c o p e r i r i a lui A m p e r e şi a n e v o i l o r n o a s t r e
multiplicate d e c o m u n i c a r e . I n v e n t a t o r u l d i n d o m e n i u l ştiinţific,
militar, industrial, i n f r a c ţ i o n a l este, î n a i n t e d e t o a t e , u n logician.
A( est lucru nu î n s e a m n ă că îi este d a t o r i c u i să d e d u c ă astfel şi că
premisele e l a b o r a t e d e t o a t ă l u m e a s-au c o n c e n t r a t s i n g u r e î n t r - u n
s i n g u r creier, fără n i c i o p a r t i c i p a r e eficientă a acestuia; el a fost
intersecţia lor, p r i n p a s i u n e a sa caracteristică, l ă c o m i e s a u curio­
zitate, e g o i s m sau d ă r u i r e în slujba a d e v ă r u l u i , c a r e a c ă u t a t şi a
găsit mijloacele p r o p r i i p e n t r u a-şi a t i n g e s c o p u r i l e . Şi p e n t r u a
o p e r a această convergenţă, p e n t r u a formula această consecinţă,
c u î n d r ă z n e a l ă , ridicându-se d e a s u p r a t e m e r i l o r d e a a b o r d a u n
subiect p r e a c o m p l e x sau a aversiunilor m o r a l e c a r e îi ţin pe ceilalţi
o a m e n i într-o stare o b i ş n u i t ă d e i n c o n s e c v e n ţ ă i n c o n ş t i e n t ă , fie
s u p ă r ă t o a r e , fie profitabilă, a fost n e v o i e de o o r g a n i z a r e e x c e p ­
ţională, d e u n c o r p f o r m a t d e o m o n a d ă c o n d u c ă t o a r e a c e l o r m a i
t e m p e r a ţ i , a c e l o r m a i î n c h i ş i în s i n e şi m a i p e r s e v e r e n ţ i p r i n fire.
N e î n d o i e l n i c , fără î n s ă m â n ţ a r e socială, acest p ă m â n t fertil a l
c a r a c t e r u l u i i n d i v i d u a l n-ar fi g e r m i n a t n i c i o d a t ă .
Deci, îi a p a r ţ i n o a m e n i i de g e n i u ai u n e i societăţi, d a r şi crimi­
nalii; şi, d a c ă se m â n d r e ş t e pe d r e p t c u v â n t cu p r i m i i , t r e b u i e să
şi-i i m p u t e şi pe ultimii, deşi a r e d r e p t u l să le i m p u t e lor înşile actele.
Acest asasin a o m o r â t p e n t r u a fura, p e n t r u că î n ţ e l e g e să elogieze
p e s t e t o t şi î n a i n t e de o r i c e m e r i t e l e b a n i l o r ; acest satir a auzit
s p u n â n d u - s e c ă p l ă c e r e a este s c o p u l vieţii; acest terorist n u face
d e c â t să î m p l i n e a s c ă c e e a ce foile a n a r h i c e p r e d i c ă în fiecare zi,
iar cele d i n u r m ă c e a u d e făcut d a c ă n u s ă stabilească c o r o l a r e
Mulţimile şi sectele criminale / 167
r i g u r o a s e c e d e c u r g d i n aceste a x i o m e : p r o p r i e t a t e a î n s e a m n ă furt;
capitalul este d u ş m a n u l . . . ? Toţi î n ţ e l e g s ă r â d ă d e m o r a l ă , s u n t
imorali p e n t r u a n u f i i n c o n s e c v e n ţ i . Clasele s u p e r i o a r e afectate d e
c r i m i n a l i t a t e n u îşi d a u s e a m a c ă ele s u n t cele c a r e a u terorizat-o,
î n cazul î n c a r e n u a u oferit c b i a r e x e m p l u l .
P â n ă d e c u r â n d , a m p u t u t s u s ţ i n e l a r i g o a r e acest p a r a d o x că,
d a c ă m a r e e a c r e s c â n d ă a delictului a t e s t a t ă de trei sferturi de secol
d e statisticile n o a s t r e a r f i î n s i n e u n r ă u real, n u a r avea î n nici
un fel v a l o a r e s i m p t o m a t i c ă ; că p e r v e r s i t a t e a c e l o r ticăloşi s-ar
p u t e a amplifica ş i c h i a r e x t i n d e î n m o d c o n s t a n t , fără s ă dove­
d e a s c ă d e l o c c ă o n e s t i t a t e a o a m e n i l o r cinstiţi a r s c ă d e a . D i n c o l o
d e acest l u c r u , s-ar p u t e a f o a r t e b i n e c a p r o c e s u l d e m o r a l i z a r e
a m a s e l o r cultivate s a u i n c u l t e să fi avut un r e a l succes in t i m p ce
c r i m a s ă î n s c r i e l a r â n d u l său victorii. A c e s t e l u c r u r i a u fost s p u s e
ş i t i p ă r i t e d e o p t i m i ş t i i cei m a i s i n c e r i , atinşi î n m o d special d e
a c e a s t ă i n f a t u a r e colectivă p r o p r i e t i m p u l u i n o s t r u . D e l a d e s c o ­
p e r i r e a d i n a m i t e i ş i afacerea P a n a m a , n u c r e d c ă limbajul î n c a u z ă
m a i a r e v r e o miză. Există ceva f o a r t e semnificativ î n c o i n c i d e n ţ a
acestei d e s c o p e r i r i î n f r i c o ş ă t o a r e şi a a c e s t u i s c a n d a l , p r i m a
r e v e l â n d d i s p e r ă r i l e ş i u r a d e j o s , cel de-al d o i l e a , d e m o r a l i z a r e a
ş i e g o i s m e l e d e sus. Ş i t o t u l c o i n c i d e p r e a b i n e c u c u r b e l e a s c e n ­
d e n t e ale statisticii i n f r a c ţ i o n a l e . 1 î n faţa a c e s t u i s p e c t a c o l , a m f i
t e n t a ţ i s ă c o m p a r ă m starea n o a s t r ă socială c u u n vas d e r ă z b o i a l
c ă r u i b u n c ă r v a sări î n a e r d a c ă n u n e - a m g â n d i l a a c e a s t ă b u c a t ă
a naţiunilor noastre e u r o p e n e rămasă p u t e r n i c ă şi sănătoasă
totuşi, a r m a t e l e . Ş i a p r o a p e a m f i g a t a s ă a c c e p t ă m n e c e s i t a t e a
înarmării universale, dacă aceasta nu ar ascunde pericole atât de
m a r i , d i n t r e c a r e cel m a i m i c f i i n d , c u s i g u r a n ţ ă , a c e l a c ă j o a c ă
r o l u l său în s t a r e a socială d i n c a r e s-a n ă s c u t sau, m a i d e g r a b ă , a
înviat „ i d e e a " a n a r h i c ă . N u d e t u r n ă m fără c o n s e c i n ţ e s p i r i t u l
inventiv, c u m a m făcut-o d e t r e i z e c i d e a n i î n c o a c e , s p r e
d e s c o p e r i r e a u n o r explozive militare noi, m a ş i n i d e război
1 . D e c â n d a u fost scrise aceste r â n d u r i , d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l c r i m i n a ­
l i t ă ţ i i s-a p r o d u s o u ş o a r ă a m e l i o r a r e .
168 / Opinia şi mulţimea
formidabile c u m ar fi torpilele şi obuzele de melinită. P e n t r u că
i-am r i d i c a t î n slăvi p e i n v e n t a t o r i i a c e s t o r m o n s t r u o z i t ă ţ i , c a p e
adevăraţi b i n e f ă c ă t o r i ai u m a n i t ă ţ i i , i m a g i n a ţ i a n o a s t r ă s-a o b i ş n u i t
c u o r o r i l e efectelor lor; şi, d u p ă c e a u i n v e n t a t aceste l u c r u r i î m p o ­
triva d u ş m a n i l o r d i n a f a r ă , n i m i c n u a p ă r u t m a i n a t u r a l d e c â t a
s e servi d e e l e ş i î m p o t r i v a d u ş m a n u l u i sau rivalului d i n ă u n t r u ,
împotriva străinului interior...
Să ttecem la c e a de a d o u a î n t r e b a r e pe c a r e ne-o p u n e m : o d a t ă
concepută, de ce şi c u m a n u m e se răspândeşte şi se execută ideea
c r i m i n a l ă ? De ce şi c u m a ajuns să se i n c a r n e z e astăzi într-o sectă
m a i largă sau m a i r e s t r â n s ă , m a i m u l t sau m a i p u ţ i n p u t e r n i c ă ş i
d e t e m u t , c a r e o p u n e î n practică, î n v r e m e c e î n alte t i m p u r i n-ar
f i r e c r u t a t z e c e a d e p ţ i ? Aici i n f l u e n ţ e l e p u r sociale d o m i n ă
predispoziţiile n a t u r a l e . F ă r ă î n d o i a l ă , a c e s t e a s u n t c e r u t e într-o
o a r e c a r e m ă s u r ă vagă d e o î n c l i n a ţ i e p r o n u n ţ a t ă s p r e d e l i r a i urii,
spre c r e d u l i t a t e a b ă n u i t o a r e ; d a r a c e s t e a p t i t u d i n i n u se î m p l i n e s c
d a c ă nu li se a d a u g ă , fapt esenţial, o p r e g ă t i r e a sufletelor p r i n
conversaţii sau lecturi, p r i n f r e c v e n t a r e a cluburilor, a c a f e n e l e l o r
care a u sădit î n ele, printr-o l u n g ă c o n t a g i u n e d e i m i t a ţ i e l e n t ă ,
sămânţa ideilor anterioare prielnice p e n t r u a o primi bine pe n o u a
venită. Astfel, o i d e e îşi a l e g e o a m e n i i p r i n t r e cei pe c a r e alte i d e i
i-au zămislit. Căci o i d e e nu n u m a i îşi alege, ci îşi şi zămisleşte
î n t o t d e a u n a o a m e n i i , c u m un suflet îşi zămisleşte c o r p u l - sau, d a c ă
vreţi, c a u n ovul f e c u n d a t . Este c e e a c e v a face i d e e a , l a r â n d u l ei:
ea îşi înfige, îşi î n t i n d e p u ţ i n câte p u ţ i n r ă d ă c i n i l e în solul c a r e i-a
fost p r e g ă t i t . De la cel d i n t â i c a r e a c o n c e p u t - o , ea t r e c e , p r i n
i m p r e s i o n a b i l i t a t e imitativă, î n p r i m u l c a t e h u m e n l a î n c e p u t , a p o i
în doi, în trei, în zece, în o sută, în o m i e .
P r i m a fază a acestei e m b r i o g e n i i este a s o c i e r e a în d o i ; aici rezi­
d ă f a p t u l e l e m e n t a r c a r e t r e b u i e b i n e s t u d i a t , căci t o a t e fazele
u r m ă t o a r e n u s u n t d e c â t repetiţia acestuia. U n savant italian, d l
S i g h e l e , a c o n s a c r a t u n v o l u m p e n t r u a d e m o n s t r a că, î n o r i c e
a s o c i e r e î n d o i , c o n j u g a l ă , a m o r o a s ă , a m i c a l ă sau c r i m i n a l ă , exis­
t ă î n t o t d e a u n a u n m e m b r u c a r e î l i n f l u e n ţ e a z ă p e c e l ă l a l t ş i îşi
Mulţimile şi sectele criminale / 169
lasă a m p r e n t a a s u p r a lui. Ş i este b i n e c ă a c e a s t ă d e m o n s t r a ţ i e a
fost făcută, o r i c â t d e s u p e r f l u ă a r p u t e a p ă r e a . U n l u c r u este sigur:
s ă t e fereşti d e m e n a j u l î n c a r e n u există nici c o n d u c ă t o r , n i c i con­
d u s ; d i v o r ţ u l n u este d e p a r t e . I n t o a t e c u p l u r i l e , o r i c a r e a r f i ele,
s e r e g ă s e ş t e m a i m u l t sau m a i p u ţ i n vizibilă s a u ştearsă, distincţia
d i n t r e cel care influenţează ş\ cel care este influenţat, de c a r e , de altfel,
s-a a b u z a t a t â t d e m u l t . Dar, p e m ă s u r ă c e a s o c i e r e a c r e ş t e p r i n
a d e z i u n e a u r m ă t o r i l o r neofiţi, d i s t i n c ţ i a s e p e r p e t u e a z ă : acest
p l u r a l , î n f o n d , n u este n i c i o d a t ă d e c â t u n m a r e d u e l şi, oricât
d e m a r e a r f i o c o r p o r a ţ i e sau o m u l ţ i m e , e a este t o t o d a t ă u n fel
d e c u p l u , î n c a r e c â n d fiecare e s t e i n f l u e n ţ a t d e a n s a m b l u l t u t u ­
r o r celorlalţi, i n f l u e n ţ a t o r colectiv, inclusiv c o n d u c ă t o r u l p r i n c i p a l ,
c â n d g r u p u l î n t r e g d e a c e s t a d i n u r m ă . I n u l t i m u l caz, i n f l u e n ţ a
a r ă m a s u n i l a t e r a l ă ; î n cel d i n t â i , e a a d e v e n i t î n m a r e p a r t e reci­
p r o c ă ; d a r f a p t u l î n s i n e n u s-a s c h i m b a t . Este r e m a r c a b i l c ă u n u l
d i n t r e cele m a i f r a p a n t e e x e m p l e a l e a c e s t e i virtuţi a u t o r i t a r e i n e ­
r e n t e a n u m i t o r o a m e n i care s e i m p u n c a m o d e l e n e este furnizat
d e secta a n a r h i c ă , f o n d a t ă , totuşi, d i n p u n c t d e v e d e r e t e o r e t i c ,
p e i d e e a s u p r i m ă r i i r a d i c a l e a p r i n c i p i u l u i a u t o r i t ă ţ i i . D a c ă există
o s o c i e t a t e c a r e a t r e b u i t să se l i p s e a s c ă de şef şi de c o n d u c ă t o r ,
t o c m a i a c e a s t a e s t e . D a r a c e s t rol n u a fost j u c a t n i c ă i e r i î n t r - u n
m o d a t â t d e strălucitor, nici m a i i n e x p l i c a b i l , c a d e p r i n ţ u l Kro-
potkin, mai întâi la Geneva, apoi p r i n locotenenţii şi subloco­
t e n e n ţ i i săi, Cyvoct la L y o n , R a v a c h o l la Paris şi alţii în a l t e p ă r ţ i .
Şi ce este, de fapt, propaganda prin acţiune, c a r e se b u c u r ă de a t â t a
d e m u l t succes, d a c ă n u fascinaţia p r i n e x e m p l u ?
Există m a i m u l t e m o d u r i de a fi c o n d u c ă t o r , de a i n f l u e n ţ a , de
a impresiona. I n p r i m u l r â n d , p o ţ i e x e r c i t a i n f l u e n ţ e î n j u r u l t ă u
sau l a d i s t a n ţ ă , distincţie i m p o r t a n t ă . Căci u n a n u m i t m o d e l c a r e
a c ţ i o n e a z ă l a d i s t a n ţ ă , d e a p r o a p e n u a r avea nici o a c ţ i u n e sau a r
a c ţ i o n a altfel, c e e a c e n u s-a î n t â m p l a t î n c e e a c e priveşte h i p n o z a
veritabilă... d e u n d e p u t e m v e d e a , î n t r e p a r a n t e z e f i e spus, c ă
asimilarea f e n o m e n u l u i d e care n e o c u p ă m f e n o m e n e l o r hip­
n o t i c e nu t r e b u i e e x a g e r a t ă . R o u s s e a u , de p i l d ă , citit şi recitit, 1-a
170 / Opinia şi mulţimea
fascinat p e R o b e s p i e r r e . R o u s s e a u , a r s p u n e c u î n c â n t a r e d l
S i g h e l e , a fost demonul masculin, iar R o b e s p i e r r e demonul feminin.
D a r este e x t r e m d e p r o b a b i l că, d a c ă s-ar f i c u n o s c u t p e r s o n a l , î n t r e
ei vraja s-ar fi r u p t r e p e d e . La fel se î n t â m p l ă în r e l a ţ i a c a r e se
stabileşte î n t r e ziarişti ş i cititorii lor, î n t r e u n p o e t , u n artist ş i
a d m i r a t o r i i c a r e n u î l c u n o s c , î n t r e u n Karl M a r x , sibilinic, ş i m i i l e
d e socialişti sau a n a r h i ş t i c a r e l-au buchisit. O p e r a este a d e s e a m u l t
m a i f a s c i n a n t ă d e c â t cel c a r e a creat-o. î n a l d o i l e a r â n d , d e d e p a r ­
t e sau d e a p r o a p e , c e e a c e face c a u n o m s ă a i b ă i n f l u e n ţ ă a s u p r a
a l t o r o a m e n i este g r a d u l e x c e p ţ i o n a l f i e d e v o i n ţ ă , i n t e l i g e n ţ a ră­
m â n â n d m e d i o c r ă , f i e d e i n t e l i g e n ţ ă sau n u m a i ş i m a i ales d e con­
v i n g e r e , î n c i u d a slăbiciunii relative a c a r a c t e r u l u i , f i e d e o r g o l i u
r o b u s t sau d e o p u t e r n i c ă î n c r e d e r e î n sine, d e v e n i n d astfel p r o ­
p r i u l apostol, f i e d e o i m a g i n a ţ i e c r e a t o a r e . Aceste diferite m o d u r i
d e a c o n d u c e n u t r e b u i e c o n f u n d a t e ; şi, u r m â n d u - 1 p e cel p r e d o ­
m i n a n t , a c ţ i u n e a e x e r c i t a t ă d e acelaşi o m p o a t e f i e x c e l e n t ă sau
funestă. Aceste p a t r u t i p u r i p r i n c i p a l e d e i n f l u e n ţ ă , o v o i n ţ ă d e
fier, o privire de v u l t u r şi o v o i n ţ ă forte, o i m a g i n a ţ i e p u t e r n i c ă ,
un orgoliu incurabil, sunt adesea întâlnite toate c o n c o m i t e n t la
primitivi; ş i d e aici fără î n d o i a l ă p r o f u n z i m e a i d o l a t r i e i l o r p e n t r u
a n u m i ţ i şefi. Dar, în d e c u r s u l civilizaţiei, ele se s e p a r ă şi, în afară
d e câteva e x c e p ţ i i r e m a r c a b i l e - d e p i l d ă , N a p o l e o n - , s u n t d i n
c e î n c e m a i d i v e r g e n t e , i n t e l i g e n ţ a m a i ales r a f i n â n d u - s e î n d e t r i ­
m e n t u l c a r a c t e r u l u i c a r e se s u p u n e sau a forţei de a c r e d e c a r e se
a t e n u e a z ă . Avantajul c o n s t ă în a tinde s p r e r e c i p r o c i z a r e a a c ţ i u n i i
d e i n f l u e n ţ a r e , l a î n c e p u t u n i l a t e r a l ă . î n plus, d o m i n a ţ i a n u e l a
fel d e eficientă î n a c ţ i u n e a d e a p r o a p e sau l a d i s t a n ţ ă . î n ce-a d e
a d o u a , s u p e r i o r i t a t e a i n t e l e c t u a l ă sau i m a g i n a t i v ă este cu p r e ­
c ă d e r e o p e r a n t ă , î n c e a d i n t â i este c o n t a g i o a s ă m a i ales f o r ţ a d e
decizie, c h i a r b r u t a l ă , a c o n v i n g e r i i , c h i a r f a n a t i c e , a o r g o l i u l u i ,
c h i a r n e b u n . Civilizaţia a r e d r e p t efect, d i n fericire, c r e ş t e r e a fără
î n c e t a r e a p r o p o r ţ i e i acţiunilor la d i s t a n ţ ă sau a s u p r a celorlalţi, p r i n
extinderea c o n t i n u ă a c â m p u l u i teritorial şi al n u m ă r u l u i de
o a m e n i r e n u m i ţ i , d a t o r a t ă r ă s p â n d i r i i cărţii şi a ziarului; şi nu există
Mulţimile şi sectele criminale / 171
nici cel m a i m i c serviciu pe c a r e să ni-1 facă sau pe c a r e să ni-1
d a t o r e z e î n s c h i m b u l a t â t o r r e l e . D a r î n cazul m u l ţ i m i l o r , a c ţ i u n e a
d e a p r o a p e s e desfăşoară î n t o a t ă i n t e n s i t a t e a ei, t u l b u r e ş i i m p u r ă ;
î n cazul corporaţiilor, m u l t m a i p u ţ i n ş i m u l t m a i b i n e , c u e x c e p ţ i a
a c e l o r asociaţii c r i m i n a l e fără t r e c u t şi fără viitor pe c a r e le
h r ă n e ş t e i m p e r i u l c o r u p t a l u n u i o m ş i c a r e m o r o d a t ă c u el.
P e n t r u a r e v e n i la secta a n a r h i c ă practicantă, c h i a r d a c ă este
foarte r e c e n t ă şi fără o istorie, este n u m a i în f o r m a sa a c t u a l ă , căci
a j u n g e să a r u n c ă m o privire a s u p r a f o r m e l o r a n t e r i o a r e ca să
î n ţ e l e g e m că este f o a r t e v e c h e . Visul a p o c a l i p t i c al d i s t r u g e r i i u n i ­
versale î n n u m e l e b i n e l u i u n i v e r s a l n u este d e l o c n o u s u b s o a r e .
Toţi p r o f e ţ i i evrei s-au h r ă n i t d i n a c e a s t ă v i z i u n e . D u p ă c u c e r i r e a
Ierusalimului şi d ă r â m a r e a templului, în a n u l 70 al erei noastre,
I m p e r i u l r o m a n vede l u â n d naştere n u m e r o a s e apocalipse, iudai­
c e sau c r e ş t i n e , t o a t e a s e m ă n ă t o a r e î n a c e e a c ă p r e d i c a u r u i n a
c o m p l e t ă ş i b r u s c ă a o r d i n i i stabilite, î n c e r ş i p e p ă m â n t , c a p r e ­
l u d i u n e c e s a r a l u n e i învieri t r i u m f ă t o a r e . N i m i c m a i o b i ş n u i t , p e
t i m p u l c a t a c l i s m e l o r - o e r u p ţ i e a Vezuviului sau un c u t r e m u r
p u t e r n i c - , d e c â t a c e a s t ă c o n c e p ţ i e d e s p r e sfârşitul l u m i i ş i J u d e ­
cata de Apoi, indiferent de d e z m i n ţ i r e a pe care ar fi opus-o pre­
t i n s u l u i refuz al noului al p o p o a r e l o r străvechi. Astfel, a c t u a l i i
terorişti n u fac d e c â t s ă r e p r o d u c ă p e c o n t p r o p r i u c o ş m a r u l mile­
nar. N u m a i c ă fanaticii I e r u s a l i m u l u i voiau e x t e r m i n a r e a g e n e r a l ă
d i n c a u z a p ă c a t e l o r o m e n i r i i , a n e r e s p e c t ă r i i Legii şi e r a u convinşi,
î n c o n c o r d a n ţ ă c u C ă r ţ i l e Sfinte, c ă a c e a s t a v a f i u r m a t ă d e o e r ă
de p r o s p e r i t a t e p r o m i s ă de D u m n e z e u însuşi. Ei precizează
detaliile a c e s t e i d o m n i i a l u i M e s i a . D a r a n a r h i ş t i i n o ş t r i , d a c ă î i
î n t r e b ă m c e v o r p u n e î n l o c u l societăţii d e m o l a t e ş i r a s e d e p e
faţa p ă m â n t u l u i , f i e n u r ă s p u n d n i m i c , f i e , c o n s t r â n ş i , v o r b e s c vag
de „ b u n a lege naturală" care trebuie restaurată1. Nu ne m a i arată
Cărţile Sfinte în care s-ar v o r b i despre vestirea sigură a
1 . A s e v e d e a , î n z i a r u l L e Matin d i n 1 1 , 12 şi 13 n o i e m b r i e 1892, diverse
articole şi m a i ales un articol al dlui H u g u e s Le R o u x , intitulat „ U n d e j u n cu
d i n a m i t a t o r i i " ( „ U n d e j e u n e r c h e z Ies d y n a m i t e u r s " ) . I n t e r l o c u t o r u l d l u i l.c
172 / Opinia şi mulţimea Mulţimile şi sectele criminale / 173

M â n t u i t o r u l u i l o r şi a î m p ă r ă ţ i e i sale i n e f a b i l e . A p o i , l u m e a - pe A c e s t e a s u n t c r i m e ale sectelor. Există, d e a s e m e n e a , c r i m e ale

c a r e a u salvat-o d e l a d i s t r u g e r e - n u m a i suferă d i n c a u z a r ă u l u i m u l ţ i m i l o r c a r e a u m a i m u l t e p u n c t e c o m u n e c u p r i m e l e . Astfel
moral, ci n u m a i din cauza răului e c o n o m i c şi material. este e p i d e m i a d e i n c e n d i e r i a l e m ă n ă s t i r i l o r î n t i m p u l R e f o r m e i ,
Printr-o î n r u d i r e mai directă, anarhiştii se a p r o p i e şi de ale c a s t e l e l o r î n t i m p u l R e v o l u ţ i e i . P r i n a c e s t e b a n d e i n c e n d i a r e

r e g i c i d e l e a c e s t u i s e c o l ş i ale s e c o l e l o r a n t e r i o a r e , î n c i u d a m o b i - d e z l ă n ţ u i t e î n p l i n ă zi, c a ş i p r i n a t e n t a t o r i i n o ş t r i ascunşi î n

l u r i l o r a p a r e n t diferite, a c u m d e o r d i n social, p e a t u n c i p o l i t i c . u m b r ă , i z b u c n e a o u r ă f e r o c e î m p o t r i v a claselor î n c ă d o m n i t o a r e ,

C u s i g u r a n ţ ă că, d a c ă i n v e n t a t o r i i m a ş i n i l o r i n f e r n a l e î n d r e p t a t e a p o i , o b i ş n u i n ţ a o d a t ă c r e a t ă , o furie m a n i a c ă şi v a n i t o a s ă de
d i s t r u g e r e . A c e s t e b a n d e a v e a u ş i e l e î n s p a t e sofişti c a r e l e d o g ­
î m p o t r i v a P r i m u l u i C o n s u l , a lui Ludovic-Filip, a lui N a p o l e o n III,
m a t i z a u n e l e g i u i r i l e , d u p ă c u m î n s p a t e l e o r i c ă r u i d e s p o t , potrivit
a r f i c u n o s c u t d i n a m i t a , a r f i ales a c e a s t ă s u b s t a n ţ ă p e n t r u a t e n ­
lui M i c h e l e t , există u n j u r i s t p e n t r u a-i justifica a c t e l e d e v i o l e n ţ ă .
t a t e l e lor, c u m a u făcut-o a d v e r s a r i i politici a i p r e ş e d i n t e l u i V e n e -
I a r aceşti i n c e n d i a t o r i , c a ş i e x p l o z i i l e , e r a u o c r i m ă c u r a t ă c a r e
z u e l e i c a r e , î n 2 a p r i l i e 1872, î n t i m p u l r ă z b o i u l u i civil d i n a c e s t
n u m u r d ă r e a m â i n i l e , scutindU-1 p e asasin d e v e d e r e a s â n g e l u i vic­
stat, i-au d i n a m i t a t p a l a t u l şi, p r i n m i r a c o l , n u l-au a t i n s . D e altfel,
t i m e l o r sale, d e a u z i r e a s t r i g ă t e l o r l o r sfâşietoare. N u există a l t e l e
datorită sufragiului universal, regicidul nu m a i este d e c â t o
care s ă î m p a c e m a i b i n e c r u z i m e a c e a m a i sălbatică ş i sensibilitatea
amintire. De c â n d suveranitatea, altădată c o n c e n t r a t ă într-o
nervoasă cea m a i rafinată.
s i n g u r ă p e r s o a n ă , s-a divizat î n t r e m i l i o a n e d e m i c i s u v e r a n i , m a r i
A c e a s t ă c o m p a r a ţ i e a r a t ă î n c e m ă s u r ă o sectă c r i m i n a l ă p o a t e
sau m i c i „ b u r g h e z i " , n u m a i t r e b u i e lovit s a u î n s p ă i m â n t a t u n
f i c h i a r m a i d e t e m u t d e c â t o m u l ţ i m e c r i m i n a l ă . I n s c h i m b , este
s i n g u r o m sau o s i n g u r ă familie, c i m i l i o a n e d e o a m e n i , p e n t r u
vizibil c ă r e p r e s i u n e a p r i n d e m u l t m a i b i n e l a p r i m a d e c â t l a a
a s u p r i m a o b s t a c o l u l m a j o r î n c a l e a fericirii v i i t o a r e .
d o u a . I n a c e a s t a c o n s t ă p e r i c o l u l u n e i secte, f o r ţ a sa, c u a l t e
Regicidul a t r e b u i t , p r i n u r m a r e , să se t r a n s f o r m e în plebiscit1, c u v i n t e c o n t i n u i t a t e a p r o g r e s u l u i î n c a l e a sa. S i s t e m e l e d e fitilc
iar F i e s c h i s a u familia Orsini* î n R a v a c h o l 2 . şi de a p r i n d e r e au î n c e p u t p r i n a fi defectuoase, d a r nu au întâr­
ziat s ă fie î n l o c u i t e c u a l t e l e m a i p e r f e c ţ i o n a t e , p r i n b o m b a c u
R o u x i-a e x p u s a c e s t u i a p r o g r a m u l s ă u : v o r s ă f o r ţ e z e b u r g h e z i a , c u a j u t o r u l
d i n a m i t e i , să-şi „ f a c ă u n e x a m e n d e c o n ş t i i n ţ ă " ş i s ă t e r o r i z e z e p e n t r u a d o m n i .
r a n v e r s a r e , c a r e a fost o sclipire de g e n i u i n f e r n a l ă .
„Credeţi-1, t e a m a d e J u d e c a t a d e A p o i a c r e a t m a i m u l ţ i sfinţi d e c â t d r a g o s t e a U n alt p e r i c o l l e g a t d e s e c t e l e este a c e l a c ă n u îşi r e c r u t e a z ă
p u r ă . " Dl Le R o u x î n t r e b â n d ce vor c o n s t r u i d u p ă ce vor fi distrus tot,
n u m a i o a m e n i m a i m u l t sau m a i p u ţ i n a s e m ă n ă t o r i î n t r e e i p r i n
a n a r h i s t u l a b o l b o r o s i t c ă s e v o r s u p u n e bunei legi naturale. A c e s t a e s t e idealul
p e n t r u care Emile H e n r y şi Vaillant au lansat b o m b e l e şi Caserio lovitura sa i n s t i n c t e n a t u r a l e sau p r i n e d u c a ţ i e , ci c h e a m ă şi angajează diverse
de cuţit. I a r o r i g i n e a p r i m ă a acestui delir s â n g e r o s este h i m e r a idilică a lui c a t e g o r i i d e p e r s o a n e f o a r t e diferite î n t r e ele. C i n e s e a s e a m ă n ă
R o u s s e a u d e s p r e starea d e natură: 2 L l u i R o u s s e a u , i n s p i r a t o r u l l u i R o b e s p i e r r e .
se a d u n ă , d a r c i n e se c o m p l e t e a z ă se asociază, i a r p e n t r u a se c o m ­
1. A c e s t e c u v i n t e au fost scrise î n a i n t e a asasinării p r e ş e d i n t e l u i C a r n o t ,
c r i m ă e x c e p ţ i o n a l ă şi î n t r - u n a n u m e sens atavică, a t â t p r i n p r o c e d e e , cât şi p l e t a , t r e b u i e s ă difere. C i n e s e a s e a m ă n ă s e a d u n ă e s t e a d e v ă r a t
prin natură. m a i ales d e s p r e secte. N u există u n s i n g u r tip, c i m a i m u l t e t i p u r i
* Felice O r s i n i (1819-1858), m e m b r u al vechii familii Orsini, r e v o l u ţ i o n a r
d e i a c o b i n i , nihilişti, a n a r h i ş t i . î n l e g ă t u r ă c u a n a r h i ş t i i l y o n e z i
şi patriot italian, figură i m p o r t a n t ă a mişcării Risorgimento, a u t o r al u n u i
a t e n t a t î m p o t r i v a lui N a p o l e o n III, în 1858 (n. tr.).
2 . I n 1 8 3 1 , p r e f e c t u l d e p o l i ţ i e G i s q u e t ( a s e v e d e a Memoriile) e s t e î n ş t i i n ţ a t erau acolo precursori direcţi a i pan-distrugătorilor n o ş t r i . Complotul aproape
„ c ă o b a n d ă d e i n d i v i z i îşi p r o p u s e s e s ă i n c e n d i e z e t u r n u r i l e d e l a N o t r e - D a m e a reuşit; c o n s p i r a t o r i i a u fost a r e s t a ţ i î n m o m e n t u l î n c a r e u n t u r n î n c e p u s e
şi să facă d i n acest e v e n i m e n t s e m n a l u l u n e i mişcări la Paris". Cu siguranţă deja să ardă.
 174 / Opinia şi mulţimea
d i n 1882, d l B e r a r d a fost u i m i t d e c o m p o z i ţ i a l o r variată: „Mistici
visători, naivi i g n o r a n ţ i , r ă u f ă c ă t o r i d e d r e p t c o m u n . . . p e a c e e a ş i
b a n c ă , m u n c i t o r i c a r e a u citit m u l t fără s ă î n ţ e l e a g ă c e citesc, reali­
z â n d cel m a i c i u d a t a m a l g a m d i n t o a t e d o c t r i n e l e : a d e v ă r a t e fiare
sălbatice, p e n t r u c a r e cel m a i f r u m o s e x e m p l u a fost R a v a c h o l ;
î n sfârşit, d o m i n â n d u - i p e toţi, f i u l celei m a i a u t o c r a t e aristocraţii,
K r o p o t k i n , c a r e , d e f o a r t e b u n ă c r e d i n ţ ă , e r a c o n v i n s c ă viaţa
ţ ă r a n i l o r d i n F r a n ţ a p o a t e f i a s i m i l a t ă celei a ş e r b i l o r d i n Rusia,
fără a m a i v o r b i d e a d e v ă r a ţ i i n e b u n i c a r e s e a m e s t e c a u î n g r u p " .
Am vorbit d e s p r e practicienii crimei sectare. Cât d e s p r e teoreti­
cienii săi c a r e s e d i s t i n g f o a r t e clar d e aceştia ş i u n e o r i î i r e p u d i a z ă
f o a r t e sincer, nu s u n t m a i p u ţ i n n u m e r o ş i şi diverşi; este o d i s t a n ţ ă
m a r e între geniul coleric şi dispreţuitor care inventează t e o r e m e
î n ş e l ă t o a r e î m p o t r i v a capitalului ş i t r i b u n u l , c u m a r f i Lasalle, c a r e
le l a n s e a z ă ca t o r ţ e a p r i n s e , şi p u b l i c i s t u l c a r e le vulgarizează, le
a p l i c ă ş i l e b a t e î n m o n e d ă m i c ă falsă. Totuşi, c o l a b o r a r e a t u t u r o r
a c e s t o r t a l e n t e diferite şi î n t â l n i r e a l o r cu misticii, naivii şi răufă­
cătorii de care tocmai am vorbit şi cu care au colaborat la r â n d u l
lor, a c e a s t ă d u b l ă c o l a b o r a r e ş i a c e a s t ă î n t â l n i r e a u fost n e c e s a r e
p e n t r u ca o b o m b ă cu dinamită să explodeze.1
Aceştia s u n t l a fel d e e t e r o g e n i f i z i c , c a ş i m o r a l . U n i i s u n t
d e c l a s a ţ i fiziologic şi a n a t o m i c , ca sa s p u n e m aşa: se p a r e că este
cazul c â t o r v a a n a r h i ş t i d i n L y o n . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , e i
n u s e m ă n a u d e l o c c u confraţii l o r d i n L i e g e . D a r t r e b u i e s ă obser­
văm, d e a s e m e n e a , c ă n u m e r o a s e l e a t e n t a t e c o m i s e d e aceştia d i n
u r m ă î n o r a ş , d i n m a r t i e p â n ă î n m a i 1892, n-au a v u t a l t e u r m ă r i
d e c â t d i s t r u g e r i m a t e r i a l e ( m a i ales a c e e a a c â t o r v a vitralii î n
b i s e r i c a S a i n t - M a r t i n ) ; a u existat c h i a r m o t i v e s ă s e c r e a d ă c ă n u
au i n t e n ţ i o n a t niciodată să o m o a r e sau să rănească pe n i m e n i .
O r i c u m a r f i , d o i c r i m i n a l i ş t i distinşi, c a r e a u v ă z u t ş i e x a m i n a t
1. Relaţia î n t r e inspiratorii d i n p r e s ă şi e x e c u t a n ţ i a d e v e n i t e v i d e n t ă la
L y o n . I n o c t o m b r i e 1882, d o u ă a t e n t a t e a u a v u t l o c l a L y o n ; u n u l , î n t r - o cafe­
n e a c a r e c u d o u ă zile î n a i n t e fusese i n d i c a t ă î n t r - u n ziar a n a r h i s t : a t e n t a t u l
s-a s o l d a t c u u n m o r t ş i m a i m u l ţ i r ă n i ţ i ; c e l ă l a l t , a p r o a p e d e b i r o u l d e r e c r u t a r e
c a r e f u s e s e ş i e l i n d i c a t d e a c e l a ş i ziar.
Mulţimile şi sectele criminale / 175
m u l t t i m p î n î n c h i s o a r e aceşti ş a i s p r e z e c e a n a r h i ş t i d i n L i e g e , d l
T h i i y şi dl P r i n s , i n s p e c t o r g e n e r a l al î n c h i s o r i l o r d i n Belgia, mi-au
spus, î n p e r f e c t a c o r d , c ă n u a u o b s e r v a t l a a c e ş t i a n i c i c e a m a i
m i c ă a n o m a l i e f i z i c ă . A m b i i a u fost u i m i ţ i d e „ a e r u l l o r d e m a r e
o n e s t i t a t e " . Toţi aceşti o a m e n i i-au p ă r u t d l u i T h i r y i r e p r o ş a b i l i
„ d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l m u n c i i , a l familiei ş i a l m o r a v u r i l o r .
U n u l d i n t r e e i e s t e d e u n m i s t i c i s m ieşit d i n c o m u n . Mai m u l ţ i ,
c h i a r c e a m a i m a r e p a r t e , s u n t f o a r t e i n t e l i g e n ţ i " . C e e a c e nu-i
î m p i e d i c ă s ă d e a d o v a d ă d e o m a r e naivitate, d u p ă d l P r i n s .
„Voiau, i-au s p u s , s ă a t r a g ă a t e n ţ i a p u b l i c u l u i a s u p r a s o a r t e i nefe­
ricite a p o p o r u l u i , d â n d o lovitură serioasă. C o m u n a d i n Paris a n ă -
sese a t e n ţ i a a s u p r a s o a r t e i m u n c i t o r i l o r ; t r e b u i e c o n t i n u a t . " Toţi,
în afară de şef, M o i n e a u x , s-au căit, în captivitate, p e n t r u rătăcirile
lor: f i e ş i n u m a i a c e s t fapt d e n o t ă i n f l u e n ţ a p e c a r e a c e s t a o avea
a s u p r a lor. D e altfel, „este evident, î m i scrie î n c o n t i n u a r e d l P r i n s ,
c ă s-au e x a l t a t r e c i p r o c d i s c u t â n d î m p r e u n ă " , c e e a c e e x p l i c ă c o n ­
vertirea l o r d u p ă izolarea d i n celule. „Am fost uimit, a d a u g ă acelaşi
observator, de înfăţişarea p l ă c u t ă , deschisă, i n t e l i g e n t ă şi s i m p a t i c ă
a u n u i t â n ă r , m u n c i t o r a r m u r i e r . Mi-a p o v e s t i t c ă îşi p e t r e c e a t o t
t i m p u l , î n a f a r a o r e l o r d e l u c r u , c i t i n d . Citise, mi-a s p u s , M o n t e s -
q u i e u , P r o u d h o n , K r o p o t k i n e t c . î n M o n t e s q u i e u găsise justi­
f i c a r e a d r e p t u l u i l a i n s u r e c ţ i e ; î n P r o u d h o n , citise c ă p r o p r i e t a t e a
î n s e a m n ă furt. Cucerirea Parisului (La Conquete de Paris) a prinţului
K r o p o t k i n î l e m o ţ i o n a s e . « N u v ă p u t e ţ i i m a g i n a , d o m n u l e , c â t este
de frumos!» Câte a s e m e n e a creiere s u n t influenţabile!".
P o r t r e t u l pe c a r e îl face dl H u g u e s Le R o u x , în Le Matin, a n a r ­
hiştilor p a r i z i e n i c u c a r e a l u a t m a s a c o r e s p u n d e p e r f e c t obser­
vaţiilor d l o r P r i n s ş i Thiry. „ î m i p r i v e a m g a z d e l e c u c u r i o z i t a t e ,
s p u n e el. N u existau d e l o c î n f i g u r i l e l o r a c e l e a s i m e t r i i d e t e m u t ,
a c e a î n c r â n c e n a r e d e alcoolici c a r e face fotografiile d l u i B e r t i l l o n
atât d e d e p r i m a n t e . E r a u o a m e n i d i n p o p o r c u o c u l t u r ă s u b m e d i e ,
toţi m u n c i t o r i . " îşi e x p u n e a u t e o r i i l e f o a r t e a s e m ă n ă t o a r e c u cele
pe c a r e alţi d o i „ c a m a r a z i " c a r e s-au d u s la b i r o u r i l e z i a r u l u i Le
Matin le-au dezvoltat. Aceştia d i n u r m ă t o c m a i a d u n a s e r ă subscrieri
 176 / Opinia si mulţimea
p e n t r u supe-conferinţe*. P â i n e a t r u p u l u i ş i p â i n e a spiritului î n
acelaşi t i m p . Panem et circenses e r a u p o a t e m a i p u ţ i n p e r i c u l o a s e .
C u n o a ş t e m , ştim o r i g i n e a t u t u r o r i d e i l o r c a r e t r e b u i a u r ă s p â n ­
d i t e p r i n a c e s t e „ c o n f e r i n ţ e " . S e c t e l e s e c r e e a z ă c u i d e i false, d e -
c l a m ă r i , t e o r i i , a d e s e a c o n f u z e ; m u l ţ i m i l e s e r i d i c ă p r i n senzaţii,
senzaţii false u n e o r i , p r i n m i n c i u n ă p e n t r u o c h i ş i n u p e n t r u spirit.
C e face A n t o n i u a t u n c i c â n d v r e a s ă r i d i c e p o p o r u l R o m e i , l a
f u n e r a l i i l e lui C e z a r ? 1 D u p ă u n d i s c u r s p a t e t i c , p u n e d e o d a t ă s ă
fie r i d i c a t ş i d e s c o p e r i t c a d a v r u l c a r e p â n ă a t u n c i r ă m ă s e s e î n t i n s
şi înveşmântat; cadavrul gol şi b r ă z d a t de d o u ă z e c i şi trei de răni.
„ P o p o r u l c r e d e c ă C e z a r î n s u ş i s e r i d i c ă d i n r a c l a s a p e n t r u a-i
c e r e r ă z b u n a r e . E i fug l a g u v e r n u l p o n t i f i c a l , u n d e a c e s t a a fost
lovit, î l i n c e n d i a z ă , c a u t ă asasinii şi, î n ş e l a ţ i d e n u m e , fac b u c ă ţ i
un tribun pe n u m e C i n n a pe care îl iau d r e p t p r e t o r . . . " 2 P u n e ţ i
în locul a c e s t o r senzaţii h a l u c i n a t o r i i sofisme teologice, metafizice,
e c o n o m i c e , în funcţie de epoci şi de locuri, şi va lua naştere o
sectă: h u s i ţ i , a n a b a p t i ş t i , i a c o b i n i , nihilişti, a n a r h i ş t i - m a i i n c e n ­
d i a t o a r e , m a i ucigaşă, m a i d e t e m u t ş i m u l t m a i d u r a b i l ă d e c â t
r e v o l t a r o m a n ă c a r e s e s u p u n e a c a d a v r u l u i l u i Cezar.
D e l a Karl M a r x l a K r o p o t k i n ş i R a v a c h o l d i s t a n ţ a este m a r e ,
î n s ă cei t r e i s u n t legaţi î n t r e e i - î m i p a r e r ă u p e n t r u p r i m u l , c a r e
este u n e c o n o m i s t d e e x c e p ţ i e . D e l a i n d i g n a r e a , f o a r t e d e s justi­
ficată, î m p o t r i v a u n e i o r d i n i sociale c o n s i d e r a t e n e d r e p t e ş i r e l e ,
s e t r e c e f a t a l m e n t e l a furia c a r e b l e s t e a m ă b e n e f i c i a r i i acestei n e ­
d r e p t ă ţ i ş i l a u r a c a r e î i u c i d e ; n u c u m v a există o a m e n i c a r e s e
n a s c c u n e v o i a irezistibilă d e a u r î ceva sau p e cineva? U r a lor,
într-o b u n ă zi, îşi c r e e a z ă o b i e c t u l p e c a r e î l i n c a r n e a z ă r e p e d e
î n t r - u n c a p p e c a r e să-1 lovească c u p a n a s a u c u sabia, p r i n
* Manifestări anarhiste în care organizatorii distribuiau gratuit porţii de
s u p ă (felii d e p â i n e î n m u i a t e î n s u p ă ) , d u p ă c a r e ţ i n e a u c o n f e r i n ţ e p e t e m e
a n a r h i s t e (n. tr.).
1 . A s e v e d e a D u r u y , Histoire des Romains, v o i . III, p . 4 3 0 ş i u r m ă t o a r e l e .
2. La î n c e p u t u l Revoluţiei de la 1848, cadavrul u n u i i n s u r g e n t p l i m b a t
n o a p t e a de-a l u n g u l străzilor d i n P a r i s a fost u n u l d i n t r e p r i n c i p a l i i a g e n ţ i a i
revoltei p o p u l a r e .
Mulţimile şi sectele criminale / 177
d e f ă i m a r e s a u p r i n asasinat. Ziariştii v i o l e n ţ i îl i n d i c ă asasinilor
din stradă. Ravachol este tipul asasinului practicant, al ucigaşului
plătit d e z i n t e r e s a t . E l a p a r ţ i n e c a t e g o r i e i a c e l o r recidivişti d e d r c p l
c o m u n p e c a r e o r i c e s e c t ă c r i m i n a l ă îi n u m ă r ă p r i n t r e rândurile
sale. „Mulţi a n a r h i ş t i , s p u n e B e r a r d , a u fost c o n d a m n a ţ i p e n i i u
furt; B o r d a t , R a v a c h o l , F r a n c o i s , a u t o r u l e x p l o z i e i de la Vei y." 1 )e
altfel, este c o r e c t s ă o b s e r v ă m că, p â n ă şi în furturile şi omuciderile
o r d i n a r e c o m i s e de ei, a p a r e o călire a voinţei sau un m o b i l a p a r t e .
C e e n e r g i e l u g u b r ă î n v i o l a r e a m o r m â n t u l u i m ă r t u r i s i t ă d e Rava­
c h o l ! D a c ă î n a s a s i n a r e a p u s t n i c u l u i a o m o r â t p e n t r u a fura, p o a t e
că este m a i d r e p t să s p u n e m că a furat p e n t r u a o m o r î , p e n t r u a
oferi b u n i l o r săi c a m a r a z i b a n i i n e c e s a r i e x e c u t ă r i i i n t e n ţ i i l o r l o r
s â n g e r o a s e . R a v a c h o l a fost î n a c e s t sens u n l o g i c i a n sinistru: acest
p u s t n i c b ă t r â n este u n capitalist, o r i c e capitalist e s t e u n h o ţ c a r e
î n f o m e t e a z ă ş i u c i d e m u n c i t o r u l : să-1 o m o r a m , s ă n e l u ă m î n a p o i
c e este a l n o s t r u 1 , l u â n d a u r u l său, s ă folosim a c e s t a u r p e n t r u a
e x t e r m i n a u z i n e l e , căile f e r a t e , i n c a r n ă r i sau d e g h i z ă r i p l u r i f o r m e
ale h i d o s u l u i C a p i t a l .
Acest c a r a c t e r d e logică m o n s t r u o a s ă este î n c ă ş i m a i p r o n u n ţ a t
l a R a v a c h o l d e c â t l a Fieschi, c ă r u i a î i s e a m ă n ă , d e altfel, p r i n m a i
m u l t e trăsături: a existat u n p r o g r e s d e l a u n u l l a celălalt, î n această
privinţă, c a ş i d i n p u n c t d e v e d e r e a l m a ş i n i l o r d e r ă z b o i p u s e î n
m i ş c a r e . Acelaşi o r g o l i u t e a t r a l , i m e n s l a a m â n d o i 2 ; a c e e a ş i forţă
sufletească. Fieschi, la r â n d u l său, e r a recidivist: c â n d v a , furase vite
în Corsica, p a t r i a sa, şi c o n t r a f ă c u s e sigiliul p r i m ă r i e i : greşeli
m ă r u n t e , l a u r m a u r m e l o r , s e p a r e , p e n t r u aceşti i n s u l a r i . D a r î n
acest ţ e s ă t o r corsican, d a c ă l o g i c a este m a i slabă, d a c ă , î n a c e a s t ă
n a t u r ă a b r u p t ă , t o t u l este î n f r i c o ş ă t o r m a i p u ţ i n î n m o d c o e r e n t
ş i u r m â n d u n s c o p , există î n s c h i m b m a i m u l t ă f r u m u s e ţ e s u m b r ă
1. S u n t cuvintele anarhistului Zevaco, în faţa Curţii cu J u r i d i n Paris, în
o c t o m b r i e 1892: „Burghezii ne ucid p r i n înfometare; să furăm, să u c i d e m , să
d i n a m i t ă m ; toate mijloacele s u n t b u n e p e n t r u a scăpa de această putreziciune".
2. „ D a c ă aş povesti ce am făcut, îi s p u n e a Ravachol lui C a u m a r t i n , p o r t r e t u l
m e u a r a p ă r e a î n toate ziarele."
 Mulţimile şi sectele criminale / 179
178 / Opinia şi mulţimea

t a c i t u r n ă a lui Morey, resursele financiare şi i n t e l e c t u a l e p u ţ i n s u p e

şi a t r o c e c a r e a r u n c ă a s u p r a a c e s t o r c e l e b r i vinovaţi o l u m i n ă c a r e
r i o a r e a l e lui P e p i n să se fi c o m b i n a t cu e n e r g i a înverşunat;! a lui
a m i n t e ş t e d e R e m b r a n d t . E l a m ă r t u r i s i t tot, p e n t r u „ a n u t r e c e
1
Fieschi; şi a fost n e v o i e şi ca f a n a t i s m u l c e l o r trei să fie aţâţat,
d r e p t m i n c i n o s " . Acest s p e r j u r a r f i roşit m i n ţ i n d ! C u r a j u l ş i cru­
î n t r e ţ i n u t în fiecare zi de v i o l e n ţ e l e u n o r ziarişti, încurajaţi la rân­
z i m e a s u n t faţa şi reversul o b i ş n u i t e ale aceleiaşi m e d a l i i a n t i c e ;
d u l l o r d e r ă u t a t e a sau d e n e r o z i a m i i l o r d e cititori. î n l ă t u r a ţ i u n u l
c a atâţia b ă t r â n i r o m a n i , e r a curajos ş i c r u d d i n b r a v u r ă . Acest
d i n t r e aceşti cinci „factori" - p u b l i c u l , ziarele, p l a n u l , banii, î n d r ă z ­
d i s p r e ţ p e n t r u viaţa celuilalt c a r e d u c e l a sacrificarea c u n e p ă s a r e
n e a l a - şi explozia înfricoşătoare n-ar m a i fi avut l o c . P e n t r u fiecare
a vreo douăzeci de nevinovaţi p e n t r u a atinge un singur om se
b o m b ă care explodează - şi p e n t r u fiecare scandal financiar,
î n ţ e l e g e p u ţ i n m a i b i n e , d a c ă n u c u m v a s e scuză, a t u n c i c â n d este p a r l a m e n t a r sau d e a l t ă n a t u r ă , c a r e e m o ţ i o n e a z ă o p i n i a - p u t e m
l e g a t d e d i s p r e ţ u l faţă d e m o a r t e . Acest asasin n u e r a laş. s ă n e f a c e m toţi, m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n , mea culpa; j u c ă m c u toţii
Ne-a lăsat o i m a g i n e p r e a vie a stării sale de spirit d i n m o m e n t u l m i c u l n o s t r u rol î n înseşi c a u z e l e a l a r m e i n o a s t r e . Este p u ţ i n v i n a
a t e n t a t u l u i p e n t r u a n u f i adevărată; î n rest avea, d i n orgoliu, cultul n o a s t r ă a t u t u r o r d a c ă aceste organizaţii p u t e r n i c e a u luat-o p e u n
sincerităţii, ca şi c u l t u l r e c u n o ş t i n ţ e i . Este a c o l o , într-o c a m e r ă , în d r u m greşit, c u m s e s p u n e . F ă r ă î n d o i a l ă , acest l u c r u n u î n s e a m n ă
s p a t e l e c e l o r 2 4 d e ţevi d e p u ş c ă ale sale a ţ i n t i t e , î n m o m e n t u l î n c ă t r e b u i e să-i a c h i t ă m p e răufăcători. C o n t a g i u n i l e p e c a r e l e sufe­
c a r e r e g e l e u r m e a z ă să t r e a c ă . S-ajurat să îşi d u c ă la î n d e p l i n i r e r i m n e d e s c o p e r ă î n faţa celuilalt ş i c h i a r n o u ă î n ş i n e u n e o r i , m a i
decizia sa fatală, le-a p r o m i s acest l u c r u lui P e p i n şi Morey, o va m u l t c h i a r d e c â t n e p u n î n m i ş c a r e ; e l e n u n e absolv. C â n d m u l ­
d u c e l a î n d e p l i n i r e , f i e ce-o f i . . . Totuşi, î l zăreşte î n m u l ţ i m e p e ţ i m e a f e r o c e se î n v e r ş u n e a z ă î m p o t r i v a mart irului, câţiva Spectatori
d l Ladvocat, „ b i n e f ă c ă t o r u l său". L a v e d e r e a acestuia, s c h i m b ă s u n t fascinaţi şi p u ş i în m i ş c a r e de e a , alţii de acesl.i d i n ui mă Ani
ajustajul a r m e l o r , căci îi este i m p o s i b i l să a t e n t e z e la a c e a s t ă viaţă, p u t e a s p u n e că ultimii, e r o i prin imitaţie, nu llietîlfl. In MI n u . .
s a c r ă p e n t r u el. Dar, d l L a d v o c a t d i s p a r e , iar r e g e l e a p a r e e s c o r t a t acestei incitări, nici o l a u d ă ? Ar li chlai la lei dc i , i |i i
d e u n r e g i m e n t . N o i ezitări: s ă u c i d ă g e n e r a l i , ofiţeri „care şi-au o r i c e s l ă b i c i u n e c e l o r d i n t â i , p e n i i u că nu au . u n i (IrcAl (I iri'll
câştigat g r a d e l e p e c â m p u l d e l u p t ă , l u p t â n d p e n t r u p a t r i e , ur­ citate reflectată. D a r să l ă s ă m , p e n i i u moment, ucenic probii llli
m â n d o r d i n e l e m a r e l u i N a p o l e o n , « m a r e l e c o r s i c a n » ! " P a r e să-i d e l i c a t e de responsabilitate. Prin consideraţiile şi d o i i m u n i i l< . ,m
lipsească curajul, c â n d îşi a d u c e a m i n t e , n e m ă r t u r i s e ş t e , c ă şi-a p r e c e d , n e - a m p r o p u s d o a r s ă s t u d i e m p u ţ i n psihologia, patologia
d a t c u v â n t u l lui P e p i n şi lui M o r e y şi îşi s p u n e : „Mai b i n e să m o r i
c o m p a r a t ă a m u l ţ i m i l o r şi a asociaţiilor c r i m i n a l e , şi nu terapeutica
- şi c h i a r să ucizi - d e c â t să supravieţuieşti r u ş i n i i de a fi p r o m i s ,
lor penală.
a p o i s ă treci d r e p t laş". 2 Ş i a p a s ă t r ă g a c i u l . S e p o a t e s p u n e c ă
a s e m e n e a o a m e n i , c h i a r Fieschi ş i Ravachol, e r a u inevitabil p r e ­
d e s t i n a ţ i crimei? A t e n t a t u l c o m i s d e p r i m u l n u a fost l u c r u uşor.
P e n t r u a-1 p u n e în p r a c t i c ă a fost n e v o i e ca viclenia r e c e şi

1. A se v e d e a Memoriile (Memoires) lui G i s q u e t , voi. IV.

2. Se p r e o c u p a m u l t de ceea ce se s p u n e a despre el în Corsica. Această
p r e o c u p a r e d o m i n a n t ă p e n t r u m i c a societate şi această u i t a r e a celei m a r i s u n t
caracteristice. Nici Ravachol nu se îngrijora decât de impresia produsă de
c r i m e l e sale î n g r u p u l „ t o v a r ă ş i l o r " săi.
T a r d e nu s-a r e z u m a t la a c a r a c t e r i z a p ă r ţ i l e e s e n ţ i a l e ale
s i s t e m u l u i u n e i d e m o c r a ţ i i active, ci a p r o p u s şi o p a r a ­
digmă p e n t r u studiul şi evaluarea m o d u l u i de funcţionare
a l a c e s t e i a - valabilă n u n u m a i î n e p o c a sa, c i o r i c î n d , c h i a r
şi în zilele n o a s t r e . De fapt, a î n t r e p r i n s ceva m u l t m a i
î n d r ă z n e ţ , d a r şi f o a r t e r i s c a n t : a a r a n j a t c o m p o n e n t e l e
s i s t e m u l u i î n t r - o o r d i n e l i n e a r ă , astfel c ă fiecare e l e m e n t
devine consecinţa celui a n t e r i o r - conversaţia d e p i n d e de
p r e s ă , o p i n i a d e p i n d e d e c o n v e r s a ţ i e , iar a c ţ i u n e a p o l i t i c ă
este c o n s e c i n ţ a o p i n i e i .

ELIHU KATZ

î n a i n t e d e t o a t e l a T a r d e f r a p e a z ă fantezia c a r e m u l t i p l i c ă
perspectivele originale şi strălucite. D a r imediat d u p ă aceea
ni se dezvăluie u n i t a t e a şi p r o f u n z i m e a d o c t r i n e i sale. O
gândire i m p r e s i o n a n t ă îi susţine o p e r a şi îi imprimă
direcţia [...]. Sociologie şi p s i h o l o g i e , d r e p t şi politică,
filozofie m o r a l ă şi filozofie g e n e r a l ă - T a r d e a fost, r â n d pe
r â n d , atras d e t o a t e m a r i l e p r o b l e m e ale u m a n i t ă ţ i i .

HENRI B E R G S O N