SCOALA POSTLICEALA SANITARA ,,CHRISTIANA” ZALAU

CURS
MODULUL: GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI
NURSING SPECIFIC
ANUL III, AMG

CADRU DIDACTIC: ILIES SIMONA

 Evaluarea funcțională a vârstnicului
Indicatii

 este efectuată pentru a evalua nivelul stării de bine al persoanei cat si capacitatea de
adult de a-şi purta in mod autonom de grija;
 va ajuta la identificarea nevoilor personale şi a punctelor slabe in ingrijirea personala;
 va furniza baza de la care se va pornii intocmirea planului de ingrijire a cărui scop sa
fie cresterea gradului de autonomie a varstnicului;
 va oferi un feed-back in privinta tratamentului si reabilitarii;
 evaluarea se va folosi pentru a identifica si suplini nevoile varstnicului cu serviciile
potrivite cum ar fi asigurarea menajului, ingrijirea la domiciliu, ingrijirea zilnica care
sa ajute pacientul sa-si mentina autonomia.

Metode de evaluare funcțională a vârstnicului sunt:

Indexul Katz: privind activitatile traiului de zi cu zi este o metodă foarte des folosita
pentru evaluarea abilitatilor de a realiza 6 activitati zilnice de ingrijire personala: imbaiere,
imbracare, asigurarea igienei, transferul. controlul sfincterelor. hranirea Descrie nivelul
functional al pacientului la un anumit moment in timp si punctează obiectiv performantele
sale.
Scala Lawton: evaluează capacitatea de a realiza activitatile de ingrijire personală mai
complexe. Se referă la activitatile necesare pentru a-şi susţine traiul autonom cum ar fi
capacitatea de a folosi telefonul, de a gati, de a face cumpărături, de a spăla rufe, de a gestiona
resursele financiare, de a-şi administra medicatia şi de a-şi pregati masa. Activitatile sunt
cotate pe o scală de la 1 la 3 incepand cu autonomia (capacitate totala de a realiza activitatile)
continuând cu a avea nevoie de un oarecare sprijin şi sfärşind cu incapacitatea totala.
Scala şi indexul Barthel: evaluează următoarele 10 functii in autoingrijire: hranirea.
mutarea din caruciorul cu rotile in pat si invers, efectuarea igienei personale, deplasarea pana
si de la toaleta, imbăierea deplasarea pe suprafete drepte, fara denivelari. impingerea
caruciorului cu rotile, urcarea şi coborarea scarilor, imbracare / dezbracare, mentinerea
continentei intestinale, controlarea vezicii urinare. Fiecare item este notat conform cu gradul
de asistenta necesara.
În primul rând, trebuie să ținem cont de faptul că scorul maxim este de 100 (90 în
cazul celor care sunt legați cu scaunul rulant) și că fiecare element poate fi marcat cu 0, 5 sau
10 puncte. Cele zece puncte sunt acordate atunci când subiectul este total independent pentru
acțiunea menționată în articol, cele cinci când are nevoie de ajutor pentru anumite aspecte sau
atunci când întâmpină dificultăți și punctele zero sunt date atunci când subiectul depinde de
respectiva activitate.
De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că unele articole, cum ar fi spălatul sau
îngrijirea, constau numai în scoruri de 5 (independente) sau 0 (dependente), iar în caz de
deplasare sau rătăcire se adaugă un scor de 15 care reflectă faptul că subiectul poate fi mișcat
fără ajutor (10 ar presupune un ajutor sau o supraveghere minimă).
Scorul obținut din această scală ne permite să obținem o idee despre gradul de dependență a
subiectului evaluat .
Scorurile de 100 implică independență totală, iar scorurile mai mici ar reflecta o
dependență din ce în ce mai mare pentru activitățile de viață zilnică.Scorurile cuprinse între
100 și 60 indică existența unei ușoare dependențe sau nevoia de ajutor, între 55 și 40 o
dependență moderată, de la 35 la 20 am vorbi de dependență serioasă și scoruri mai mici de
20 de puncte ar indica faptul că subiectul are dependența totală.

SCALA DE INCAPACITATE BARTHEL

NUME______________________________
PRENUME_____________________________

Activitate Descriere Scor

10
Independent: se poate servi de tacâmuri
1. Alimentaţia Are nevoie de ajutor pentru a tăia alimente 5

Dependent 0

5
Independent: face baie fără ajutor
2. Baia
Dependent 0

5
Îşi poate spăla faţa, mâinile, dinţii, îşi poate pieptăna părul,
3. Toaleta personală se poate bărbieri etc.
0
Dependent
4. Îmbrăcatul Independent: îşi poate pune hainele, le poate scoate, îşi 10
poate înnoda şireturile
Are nevoie de ajutor 5
Dependent
0
 10
Fără probleme
Probleme ocazionale 5
5. Controlul intestinal
Incontinenţă 0

10
Fără probleme
Probleme ocazionale ( maximum 1 episod de incontinenţă 5
6. Controlul vezical
pe zi) sau are nevoie de sprijin în realizarea acestuia
Incontinenţă 0

Independent pentru a merge la toaletă 10

Are nevoie de ajutor în a merge la toaletă, dar se poate
5
7. Transferul la toaletă
spăla singur
0
Dependent

Independent în deplasarea de la scaun spre pat 15

Ajutor minim 10
8. Transferul în pat Ajutor maxim pentru transfer, dar este capabil să se aşeze
/fotoliu 5
singur
Dependent 0

Independent - se poate deplasa singur 50 m 15

Merge cu ajutorul unui dispozitiv/cu sprijinul unei 10

9. Mersul persoane
5
Utilizează singur fotoliul rulant
Dependent 0

Independent în urcarea sau coborârea scărilor 10

Are nevoie de ajutorul unui dispozitiv sau al unei
5
10. Urcatul scărilor
persoane
0
Dependent

SCOR OBŢINUT = ______

Medic specialitate,
Data________________
 Scala de Resurse Sociale OARS (Cercetări si servicii pu varstnicii din America)
este un instrument de evaluare dezvoltat la Universitatea Duke in 1978. Este o metodă
multidimensională şi evaluează nivelul funcţionării în următoarele 5 domenii: resurse sociale,
resurse economice, sănătate fizică, sănătate psihică şi activităţi ale traiului de zi cu zi.
Principalele activităţi ale traiului de zi cu zi includ mobilitatea, îmbrăcarea, igiena personală,
hrănirea, mersul la toaletă şi factori legaţi de incontinenţă. Totuşi, aceste activităţi pot fi
extinse pentru a include şi activităţi instrumentale (cumpărături, îngrijirea locuinţei, utilizarea
telefonului, plata facturilor, administrarea medicaţiei, gătitul şi spălarea rufelor) cât şi alte
activităţi mai complexe (activităţi sociale, voluntare, ocupaţionale, recreative). Fiecare
domeniu e marcat pe o scală de la 1 la 6. La sfârşitul evaluării este determinat un scor
cumulativ privind deficienţele. Cu cât scorul este mai mic, cu atât mai mare este nivelul
deficienţei.

Materiale necesare:
 documentatia (formulare tip de completat necesară uneia din metodele de evaluare
functională care se foloseste in spital)
Pregătirea echipamentului:
- se va explica testul pacientului şi i se va comunica locatia efectuarii sale (camera de spital
sau de tratament).
Implementare:
– se va revedea istoricul în materie de sănătate al pacientului pentru a obţine date individuale
despre pacient şi pentru a înţelege problema în profunzime cât şi modificările fizice subtile;
– se vor obţine date biografice, inclusiv numele pacientului, vârsta, data naşterii şi aşa mai
departe dacă acestea nu există deja;
– folosindu-se instrumente de evaluare funcţională, pacientul va fi rugat să răspundă la
întrebări.
Dacă pacientul nu poate răspunde, se vor obţine răspunsurile de la cei care-i acordă îngrijire.
Consideraţii speciale:
– evaluarea funcţională a vârstnicului trebuie făcută cât mai repede din momentul internării
sale;
– întreaga evaluare va fi revizuită şi actualizată de fiecare dată când o modificare importantă
apare în starea fizică şi mentală a pacientului;
– când este folosită scala Lawton, evaluarea pacientului se va face în termeni specifici
siguranţei: de exemplu, o persoană poate fi capabilă să gătească o masă simplă pentru sine dar
poate uita aragazul aprins după ce a gătit;
– atât indexul Barthel cât şi Scala de evaluare a autoîngrijirii Barthel sunt folosite ca
instrumente mai des în recuperarea vârstnicilor şi în îngrijirile pe termen lung pentru a
consemna îmbunătăţirea capacităţilor pacientului.
În ciuda modificărilor ce apar în organism odată cu înaintarea în vârstă, majoritatea
funcţiilor rămân adecvate pe parcursul vieţii, deoarece cele mai multe organe au o capacitate
funcţională mult mai mare decât cea necesară organismului (rezervă funcţională).
Boala, mai degrabă decât îmbătrânirea normală, este responsabilă pentru scăderea sau
pierderea capacităţii funcţionale a organelor. Chiar şi aşa, declinul funcţional înseamnă că
persoanele în vârstă au dificultăţi la adaptarea la variaţiile factorilor de mediu, sunt mai
sensibile la agenţii patogeni şi la infecţii şi au o predispoziţie mai mare la reacţii adverse ale
medicamentelor. Persoanele vârstnice nu mai sunt capabile de performanţe fizice. Schimbările
induse de vârstă sunt influenţate şi de modul în care persoana a trăit. Un stil de viaţă sedentar,
dieta necorespunzătoare, fumatul şi abuzul de alcool şi droguri, pot afecta multe organe pe
parcursul timpului, adeseori mai mult decât îmbătrânirea singură