Print si cersetor

de Mark Twain

(rezumat)

Intr-o zi de toamna, la Londra, s-au nascut doi baieti, unul print si altul cersetor. Cersetorul
se numea Tom Canty si era un copil nedorit, trimis la cersit de familia sa. Celalalt se numea
Edward Tudor si era print Wales, viitor rege al Angliei.

Tom si familia lui traiau intr-o casa darapanata, intr-o fundatura numita Curtea Gunoaielor.
Surorile lui se numeau Nan si Bet, erau gemene si aveau 15 ani. Tatal copiilor si bunica erau
oameni rai si ii bateau frecvent pe copii. Parintele Andrew se ocupa de educatia copilului, il
invata putina latina pe care o stia, iar restul timpului Tom il petrecea la cersit.

Intr-o zi, Tom s-a trezit si a pornit sa hoinareasca. Ajuns la palatul Westminster, dincolo de
zabrelele aurite, l-a zarit pe print, imbracat in haine de matase si purtand la sold o mica
sabie. Unul dintre gardieni l-a smululs pe Canty si l-a imbrancit. Printul, care a observat
intamplarea, a poruncit sa il primeasca pe Tom in palat. Cei doi baieti au discutat indelung
despre viata fiecaruia, despre familiile lor. Simtindu-se plictisit si constrans de mediul in care
traia, printul propuse sa faca schimb de haine si de identitati pentru o scurta perioada de
timp.

Printul, purtand hainele lui Tom, pleca sa il admonesteze pe gardianul ce ii facuse o vanataie
cersetorului. Acesta, judecand dupa aparente, l-a izgonit pe print din castel. Printul a
cutreierat toata ziua prin Londra, cautand Curtea Gumoaielor, locul de unde provenea
cersetorul, in speranta ca familia lui Tom urma sa il ajute sa se intoarca la castel. La un
moment dat a fost apucat de guler de tatal lui Tom, care i-a reprosat ca, desi petrecuse mult
timp la cersit, nu primise nimic. Prin urmare l-a snopit in bataie.

Tom l-a asteptat pe print si, vazand ca acesta nu revenea, a inceput sa se panicheze. A
declarat ca era un ostean sarac, ce se dadea drept print. Vestea ca printul a innebunit s-a
raspandit foarte repede, familia si apropiatii printului sperand ca acesta urma sa isi revina,
odata cu timpul. Cu ocazia unui ceai la palat, Lady Elizabeth si Lady Jane au fost informate de
catre lord St. John despre problema recenta a printului. Unchiul printului si lordul au
discutat, de asemenea, despre acest subiect, cel din urma afirmand ca regele urma sa se
stinga si ca printul nu era in masura sa ii ia locul.

Ramas pe ganduri in urma discutiei, unchiul printul reconsidera afirmatiile copilului, ca era
un simplu ostas, insa le respinse ca fiind imposibile si acepta concluzia ca printul se smintise.
Dupa-amiaza acelei zile a marcat pentru micul cersetor chinul de a respecta protocolul de la
masa.
Regele, trezit din somn, a facut cativa pasi si a cazut la podea. Medicii au sosit in ajutorul sau,
iar acesta a cerut sa ii fie adus sigiliul. Sigiliul mare nu a fost gasit, insa regele si-a amintit de
sigiliul mic, pe care il lua cu el in calatorii si l-a folosit pe acela.

Ambasadori din toata lumea au sosit sa il salute pe print, insotiti de un alai numeros. In
familia Canty, adevaratul print a fost batut de tatal vitreg, insa preotul, sarind sa ii ia
apararea, a fost lovit si lasat sa zaca la pamant.

Dupa ce si-a incasat portia de bataie, printul i-a explicat mamei lui Tom ca el era printul de
Wales. Aceasta, uluita, a nascocit diverse metode pentru a testa identitatea copilului. Cand a
gasit o varianta cunoscuta doar de catre Tom, i-a aplicat baiatului testul, insa acesta nu a
reactionat asa cum ar fi facut-o Tom. Mama a concluzionat ca de vina era boala care se
abatuse asupra copilului.

Spre dimineata acelei nopti, la usa familiei a batut o cunostinta a parintelui, anuntand ca
acesta se afla intr-o stare grava. Intreaga familie Canty si-a luat talpasita, de teama
urmarilor, stabilind locul de intalnire, in cazul in care se pierdeau.

John il tinea strans de mana pe print, dar acesta a reusit sa evadeze in timp ce tatal vitreg a
fost ocupat sa bea o cupa de vin.

Regele a murit, iar la palat s-au organizat procesiuni pentru a-l onora si festivitati in cinstea
incoronarii noului rege. Ratacind pierdut, printul a fost descoperit de catre Sir Miles Hendon,
ce i-a promis ca il va duce inapoi la palat si ca il va proteja. Vestea succesiunii noului rege s-a
raspandit rapid, ajungand pana print, care a fost cuprins de un sentiment de bucurie, dar si
de tristete pentru decesul tatalui sau.

Sir Miles Hendon l-a condus pe print la el acasa si i-a povestit despre trecutul sau. Drept
rasplata pentru binefacatorul sau, printul i-a promis sa ii indeplineasca o dorinta, odata
intors pe tron. Dorinta lui Sir Hendon a fost sa poata ramane cu capul acoperit in prezenta
membrilor casei regale, atat el cat si urmasii sai.

In timp ce Sir Hendon era plecat, tatal vitreg a reusit sa il captureze din nou pe print, cu
complicitatea unui alt talhar. Descoperind ticalosia ce se petrecuse in absenta lui, Sir Hendon
a plecat in cautarea printului.

La palat, Tom visa ca se afla acasa , in Curtea Gunoaielor, dar, trezindu-se, fu intristat de
realitate. Fiind nevoit sa preia din responsabilitatile noului sau statut, Tom fu instiintat de
catre Lordul Hertford asupra finantelor statului. Lordul urma sa fie ridicat la rangul de Lord
Regent.

Aflat in sala de audiente, Tom a perceput zgomotul de afara si s-a interesat asupra cauzei
acestuia. A hotarat sa ii primeasca pe cei trei galagiosi: o mama smintita, un tata si fiica lor,
in varsta de 9 ani, condamnati impreuna la moarte. Tom a reusit sa dovedeasaca nevinovatia
celor trei, iar asistenta a concluzionat ca regele si-a revenit.
A urmat o receptie, la care Tom s-a descurcat cu bine, fara a-si trada identitatea.

Printul a fost inselat si atras intr-un hambar, unde se afla ascuns tatal sau vitreg. A urmat o
petrecere a talharilor, la care printul a fost nevoit sa participe. Tatal viteg si-a schimbat
numele propriu, cat si al printului, iar apoi l-a incredintat pe acesta unui talhar, pe nume
Hugo. Continuand drumul impreuna cu Hugo, printul a fost obligat de acesta sa se prefaca
bolnav pentru a-l ajuta sa jefuiasca. Printul a refuzat sa se conformeze planului si, la prima
tentativa a talharului, l-a avertizat pe cel ce urma sa fie pagubit. Acesta l-a gonit pe talhar, iar
printul s-a regasit singur si a continuat sa ratatceasca, infometat, pana a descoperit un
sopron, ce i-a fost adapost peste noapte.

Trezindu-se, printul a observat doua fete care l-au condus la mama lor, o femeie vaduva.
Aceasta i-a pus felurite intrebari printului, deoarece nu putea sa creada ca acesta era
urmatorul rege, asa cum sustinea el. Remarcandu-i pe John Canty si pe Hugo, care se
indreptau spre casa unde era refugiat, printul iesi pe usa din dos si fugi cat vazu cu ochi.

Spre seara, printul a nimerit la o coliba mica si saracacioasa, unde a fost intampinat de un
batran cu un comportament ciudat. Acesta, afland ca tatal printul era chiar Regele Henry, a
hotarat sa se razbune pentru neplacerile din trecut pe care acesta i le provocase. Printul se
trezi legat fedeles, langa batranul ce isi ascutea cutitul si il indemna sa isi faca rugaciunea.

Sir Miles Hendon, care aflase unde se putea afla printul, batu la usa batranului, iar acesta il
ascunse pe print si reusi sa il induca in eroare pe Hendon, care se indeparta, reluandu-si
cautarea.

Printul a fost recuperat de catre John Canty si Hugo si a fost dus inapoi la banda lor de
talhari. Hugo, care nu il simpatiza pe print, a incercat sa se descotoroseasaca de el si i-a
inscenat un furt, pentru a-l trimite pe mana legii.

In fata judecartorului, femeia ce fusese pagubita ca urmare a ticalosiei lui Hugo, s-a aratat
dispusa sa reununte la o parte din pretentii si, in consecinta, printul a primit o pedeapsa mai
mica pentru fapta de furt pe care nu o comisese, insa al carei autor parea.

Sir Hendon s-a straduit, cu succes, sa il scape din inchisoare pe print. Apoi Miles, impreuna
cu printul, s-au indreptat catre Hendon Hall, castelul de resedinta a lui Miles. Odata ajunsi
acolo, aflara ca tatal lui Miles si Arthur, unul dintre fratii lui, erau morti. Hugh, un alt frate al
lui Miles, isi insusise castelul si iubita lui Miles, falsificand decesul acestuia. Cand Miles a
inteles sitruatia, l-a atacat violent pe fratele sau si l-a pus pe fuga. Miles a inteles de la sotia
lui Hugh ca tatal si celalalt frate al sau reusisera, de fapt, sa scape si nu erau morti.

Strajerii loiali lui Hugh au dat buzna si i-au colesit pe Hendon si pe print, i-au legat fedeles si
i-au aruncat in temnita. Cei doi prizonieri au fost sprijiniti de un slujitor fidel al lui Miles, care
le-a oferit mancare si informatii despre cel ce ocupa tronul Angliei. Miles a ales sa fie biciuit
in public in schimbul unei reduceri a numarului de zile de inchisoare, atat pentru el, cat si
pentru print. Astfel, cei doi au fost eliberati si s-au idepartat de castel.
Tom canty incepuse sa se obisnuiasca cu protocolul curtii regale, cu alaiul sau fastuos si sa
uite, incetul cu incetul, de familia sa reala si de printul adevarat.

in dimineata zilei uramtoare urma sa aiba loc incoronarea lui Tom. Acesta a pornit, calare pe
un cal minunat si insotit de slujitori, pe strazi, in mijlocul lumii. In multime, a zarit-o pe mama
lui, iar acesta, la randul ei, l-a recunoscut. A fost indepartata rapid de catre Protectorul
printului. Tom a afirmat ca nu o cunoaste, iar aceasta, dezamagita, s-a retras. Tom a regretat
aceasta intamplare si, cu privirea in pamant, i-a spus Protectorului sau ca ceea era mama lui.
Protectorul, umit de vorbele printului, a concluzionat ca acesta a fost atins din nou de
nebunie.

Cu ocazia ceremoniei de incoronare, si-a facut aparitia si adevaratul rege care, cu ajutorul lui
Tom, a reusit sa dovedeasca tuturor identitatea sa reala, indicand locul unde se afla acuns
marele sigilu, ratacit demult.

Apoi printul autentic a fost incoronat si intreaga asistenta i-a recunoscut identitatea reala.

Sir Miles a izbutit sa iasa de pe Podul Londrei si ratacea, intrebandu-se unde se afla printul
lui. Oprindu-se pentru a se odihni in apropierea palatului, Miles a fost avertizat de catre
gardieni sa se ridice si sa se indeparteze. Deoarece Miles a refuzat, acesta a fost arestat si
dus la castel. Observandu-l, regele l-a recunoscut si il innobilat cu titlul de cavaler. c

Cand l-a remarcat pe Sir Hugh, regele a poruncit ca acesta sa fie arestat.

Regele i-a pedepsit pe cei ce i-au gresit si i-a rasplatit pe binefacatorii sai.

Mult timp dupa aceste evenimente, ajuns la batranete, Tom era intampinat cu bucurie
oriunde se ducea, lumea spunand ca este finul regelui.

Domnia tanarului rege Edward al VI- lea, desi a durat doar cativa ani, a fost recunoscuta
pentru blandetea si compasiunea demonstrate fata de popor.