Lucrare de control la Cadrul Legislativ

A studentei anului I,F.R.

Barcari Aliona

A verificat Dna Aliona Onofrei

doctor conferențiar universitar

TEST NR. 3
Definiti notiunea de sistem/sistem de drept:

Sistemul dreptului este rezultatul unitatii ramurilor si institutiilor dreptului. Sistemul dreptului apare
ca unitate obiectiv determinata, pe cand sistemul legislatiei reprezinta o organizare a legislatiei pe
baza unor criterii alese de legiuitor. Normele juridice nu exista izolate; ele se grupeaza in institutii si
ramuri. In felul acesta, norma juridica reprezinta elementul de baza al sistemului dreptului, ea
formeaza sistemul juridic elementar. Norma juridica este legata de sistem, este masura sa inerenta,
deriva din schema sa si implica functia pe care o va juca sistemul ca atare. Sistemul dreptului
constituie generalul, in raport cu norma de drept, care reprezinta individualul

Sistemul dreptului are ca elemente componente: normele juridice, categoriile sau conceptele
juridice, instituţiile juridice şi ramurile de drept. Între aceste componente există atât relaţii de ordin
logic cât şi relaţii de ordin material, care-i conferă sistemului de drept unitate, coerenţă internă,
precum şi posibilitatea de stabilire de legături cu exteriorul.

Clasificarea ramurile sistemului de drept din Republica Moldova.

Sistemul de drept al R.M include in sine urmatoarele ramuri de drept:

Dreptul constituțional ,dreptul administrativ,dreptul contravențional,dreptul penal,dreptul procesual

penal,dreptul execuțional penal,dreptul vamal,dreptul financiar și fiscal ,dreptul mediului ,dreptul
civil,dreptul procesual civil,dreptul muncii, dreptul protecției sociale,dreptul familiei,dreptul
internațional privat ,dreptul bancar .În RM nu există o listă oficială al ramurilor de drept.
Dreptul constituțional – ramură de drept public care cuprinde norme juridice și instituții juridice , care
reglementează relațiile sociale privind organizarea și exercitarea puterii de stat .Izvorul principal al
acestei ramuri este Constituția RM.
Dreptul administrativ- ramură de drept public care cuprinde norme juridice și instituții juridice, care
reglementează organizarea și funcționarea la nivel central și local,a puterii executive a statului.
Dreptul penal – ramură de drept public ca totalitate de norme și instituții juridice, care stabilesc
infracțiunile și pedepsele .Izvorul principal al acestei ramuri este Codul penal al RM.
Dreptul procesual penal este o ramură a dreptului public,ca o totalitate de norme și instituții juridice
care reglementează urmărirea penală,examinarea cauzelor în instanțele judecătorești și statului
juridic al participanților.
 

Dreptul civil- este
o ramură fundamentală de drept privat care cuprinde norme și instituții juridice și
care reglementează relațiile sociale patrimoniale și nepatrimoniale.
 

Dreptul procesual civil -

este o ramură de drept privat ca totalitate de norme și instituții juridice, care
reglementează ordinea examinării cauzelor civile,în instanțele judecătorești.Izvorul principal este
Codul Procesual Civil al RM.
Dreptul familiei – este o ramură de drept privat ca totalitate de norme și instituții juridice care
reglementează relațiile familiale,cele de rudenie,adopție, și actele de stare civilă.
De regulă ramurile de drept sunt exprimate în coduri de legi total sau parțial .
 

Dreptul muncii este
ramura dreptului mixt care reglementează relaţiile sociale de muncă şi cele conexe
de plasare în câmpul muncii, privind protecţia muncii, privind jurisdicţia muncii, ş.a. Izvorul principal
al acestei ramuri este Codul muncii al R. Moldova.

Propuneți modalități de modernizare a sistemului de drept în Republica Moldova.

 1.3Propuneți modalități de modernizare a sistemului de drept în Republica Moldova
Consider ca una din modalitatile dmodernizare a sistemului de drept este consolidarea dialogului cu
societatea civila,punctul tinta fiind persoanele cu nevoi speciale sau categoriile de persoane
defavorizate atunci cind sunt elaborate si promovate proiecte de acte normative de asemenea
modernizarea ar fi necesara cu axarea pe nevoile cetateanului si implicarea acestora in solutionare
problemelor existate la moment.De cele mai multe ori adoptarea legilor nu implica o consultare
larga a populatiei fapt pentru care implimentarea este problematica.modernizarea sistemului de
Drept din R.M.urmeaza a tine cont de prerogativele reglamentate la nivel
international.,implimentarea bunelor practice a recomandarilor Curtii Europene a dreptului omului.
Identificați tipurile drepturilor civile ale omului :

1.Dreptul la integritate fizica si psihica a persoanei/

2.Dreptul iviolabilitatea persoanei.

3.Dreptul la libera ciurculatiei.

4.Inviolabilitatea domiciliului(protectia domiciliului si din partea organelor statului.

5.Dreptul la aparare(persoane acuzate)

1.a libera circulatiei pe teritoriul propriu.

2.b libera circulatie pe teritoriul altor state.

6.Dreptul la proprietate.

7.Libertatea constiintei

8.Secretul convorbirii telefonicesau corespondentei

9.Dreptul la petintionare.

Caracterizați 3-4 drepturi civile, evidențiind specificul acestei categorii de drepturi .:

Toate drepturile la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate

. Statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă și la integritate fizică și psihică. (2) Nimeni nu va fi
supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante. (3) Pedeapsa cu
moartea este abolită. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeapsă și nici executat.“ [Art.
24 modificat prin Legea nr. 185-XVI din 29.06.06, în vigoare din 14.07.06] [Art. 24 modificat prin
Legea nr. 351-XV din 12.07.2001] În strînsă corelație se află și dreptul ființei umane la integritate
fizică și psihică, ceea ce a determinat în mare măsură reglementarea dreptului respectiv în același
articol din Constituție. Constituția interzice tortura și pedepsele sau tratamentele crude, inumane ori
degradante. Interdicția este absolută și se extinde asupra tuturor persoanelor. Interzicerea torturii
face parte din „nucleul dur al drepturilor omului“, în măsura în care ea nu conține nicio excepție și
nu poate fi supusă nici unei derogări. Statului îi revin atît obligații negative, cît și pozitive: adică
obligația de a se abține de la comiterea anumitor acțiuni și obligația de a întreprinde acțiuni pozitive
pentru a asigura persoanelor drepturile lor și de a le proteja de tratamentele interzise. Obligațiile
pozitive pot fi divizate în două categorii: condiția ca sistemul de drept să ofere protecție contra
atentatelor din partea altor particulari și nu numai din partea agenților statului și obligațiile
procesuale alea acestea. Astfel, statul este obligat să prezinte o explicaţie plauzibilă despre
provenienţa leziunilor corporale în cazul în care persoana aflată în custodia autorităţilor – instituţie
penitenciară, comisariat de poliţie, internat psihoneurologic sau orice loc în care persoanele sînt ori
ar putea fi private de libertate – va invoca aplicarea torturii sau a relelor tratamente.
Drepturile și libertăţile persoanei sînt privilegii conferite prin lege. În temeiul acestora, titularul
dreptului, adică orice persoană, poate să adopte o anumită conduită și să ceară altora să se
comporte adecvat dreptului său în scopul valorificării unui interes personal, legitim și juridic protejat,
în acord cu interesul general și cu normele de convieţuire. Conform art. 15 din Constituţia Republicii
3 Determinați gradul de respectare a acestor categorii de drepturi în cazul persoanelor aflate în
dificultate

Dreptul la autodeterminare cind imbatrinesti ai putea deveni dependente de altii pentru sprigin si
ingrijire unde puteti face propriile alegeri/
DREPTUL la intimitate cind imbatrinesti si ai putea deveni dependent de altii/
Dreptul la calitate inalta si la o ingrijire adaptata pentru nevoi si dorinte.
Dreptul la informatii personalizate,sfaturi cind imbatrinesti sprigin si tratament pentru a lua decizii.
Dreptul la comunica continua participare si activitate culturala,sa participi la activitatea civica.
CDPD stipuleaza ce masuri trebuie sa ea guvernele pentru protejarea si promovarea drepturilolr
persoanelor cu dezabilitati .Aceasta nu creaza nici un drept special.Insa incearca sa asigure faptul ca
persoanele cu dezabilitati pot bineficia ca toate cele lalte pesoane. Descriminarea nu iestre
intotdeauna directa.Descriminarea poate fi si indirecta prin lipsa in cladiri pentru scaunile cu
rotile .Pentru a evita descriminarea legile trebuie sa asigure existenta adaptarilor responsabile
pentru nevoile personelor .
Dreptul de petiţionare: ---- Drepturile și libertăţile persoanei sînt privilegii conferite prin lege. În
temeiul acestora, titularul dreptului, adică orice persoană, poate să adopte o anumită conduită și să
ceară altora să se comporte adecvat dreptului său în scopul valorificării unui interes personal, legitim
și juridic protejat, în acord cu interesul general și cu normele de convieţuire. Conform art. 15 din
Constituţia Republicii Moldova, cetăţenii beneficiază de drepturile și de libertăţile consacrate prin
legea supremă și prin alte legi. Această normă constituţională orientează activitatea autorităţilor
statului spre asigurarea protecţiei și respectării drepturilor fiecărei persoane. Cetăţeanul, de
asemenea, dispune de pîrghii constituţionale orientate spre a-i asigura un comportament activ în
raport cu autorităţile publice. Una dintre aceste pîrghii este prevăzută de art. 52 din Constituţie, care
statuează dreptul de petiționare: „(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin
petiţii formulate numai în numele semnatarilor. (2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să
adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă. Dreptul de petiționare
constituie și o garanție juridică generală pentru realizarea altor drepturi și libertăți fundamentale ale
omului. În acest context, 159 Noţiunea de ales local vizează consilierii consiliilor sătești (comunale),
orășenești (municipale), raionale și ai Consiliului municipal Chișinău, deputaţii în Adunarea Populară
a Găgăuziei, primarii și viceprimarii, președinţii și vicepreședinţii raioanelor. Drepturile și libertățile
fundamentale ale omului 105 petiția reprezintă modalitatea prin care cetățenii își pot valorifica
dreptul de a cere o explicație cu privire la orice problemă personală sau de interes general în relațiile
cu o autoritate publică. Prin petiţie se înţelege orice cerere, reclamaţie, propunere, sesizare,
adresată organelor de resort, inclusiv cererea prealabilă prin care se contestă un act adminsitrativ
sau nesoluţionarea în termenul stabilit de lege a unei cereri. Pornind de la textul constituțional,
petițiile pot fi atît individuale (semnate de către un singur semnatar), cît și colective (semnate de un
grup de persoane). Un alt aspect se referă la faptul că petițiile se adresează organelor și persoanelor
care se înscriu în categoria de autorități publice.

Libertatea conştiinţei.----- Libertatea conștiinței stă la baza altor drepturi fundamentale, cum ar fi
libertatea cuvîntului, libertatea de asociere, libertatea presei. În esență, acest drept prevede
posibilitatea persoanei de a-și putea exprima în particular sau în public o anumită concepție despre
lumea înconjurătoare, de a avea sau nu o credință religioasă, de a aparține sau nu unui cult religios
sau unei organizații de orice fel, recunoscută de ordinea constituțională existentă la momentul
respectiv. Libertatea conștiinței exprimă în același timp și libertatea de a gîndi, de a avea opinii,
concepții teoretice, sentimente, păreri, exprimate public sau nu, fără ca cineva să poată interveni
sau cenzura, fără voința persoanei, aceste gînduri. Este un drept natural, pentru că omul se
diferențiază de celelalte forme de viață tocmai prin existența conștiinței și a libertății de a gîndi, de a
avea sentimente.172 În procesul gîndirii, individul își formează anumite convingeri; ca ființă socială,
el are nevoie să manifeste convingerile sale – adeseori îmbrățișînd o anumită religie – în exterior,
față de alți semeni ai săi sau împreună cu aceștia. Constituţia Republicii Moldova garantează, în art.
31, libertatea conștiinței și enunţă principiul autonomiei cultelor faţă de stat, iar art. 41 din Legea
Supremă statuează că cetăţenii se pot asocia liber în partide și în alte organizaţii social-politice.
Articolul 31. Libertatea conștiinţei „(1) Libertatea conștiinţei este garantată. Ea trebuie să se
manifeste în spirit de toleranţă și de respect reciproc. (2) Cultele religioase sînt libere și se
organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii. (3) În relaţiile dintre cultele religioase sînt
interzise orice manifestări de învrăjbire. (4) Cultele religioase sînt autonome, separate de stat și se
bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în
penitenciare, în aziluri și în orfelinate.“