Ministerul Culturii si Educatiei al Colegiului de Ecologie din Chisinau

Proiect individual

Tema : Satul românesc în realism.

- Autori și opere de referință;
- Lumea satului în operele studiate (asemănări,
deosebiri);
- Aspecte/instituții ale satului prezentate în
romanul realist;
- Evoluția satului, de la un scriitor la altul.

A realizat:Popa Cristin
 Autori și opere de referință

-"Amintiri din copilarie" de Ion Creanga;

-"Ion" de Liviu Rebreanu;

-"Povara bunatatii noastre " de Ion Druta;

 Descrierea satului romanesc in opera "Amintiri
din copilarie" de Ion Creanga;

“Amintiri din copilarie“ este primit roman al copilariei taranesti

romanesti, dar si o monografie a satului moldovean cu traditiile
si obiceiurile sale de la jumatatea secolului la XIX-lea.

Autorul construieste un spatiu ideal, fata de care isi exprima fidelitatea si dragostea. -Astfel chiar la
inceputul romanului este prezentat satul natal: “sat mare si vesel cu vechi razesi”, “intemeiat in toata
puterea cuvintului”. Satenii sint prezentati in timpul muncii si a jocului, fiind harnici si veseli. Satul are
biserica, scoala, preot si dascal care fac cinste locului. Creanga prezinta cu nostalgie casa parinteasca in
care este intelegere, veselie si bunastare, acolo unde a petrecut ani fericiti intre
parinti, frati si surori: “casa parinteasca din Humulesti cu stilpul hornului... prichiciul vetrei...cuptorul pe
care ma ascundeam cind ma jucam cu baiatii...doamne frumos era pe atunci ”.
 Creanga prezinta Humulesti ca un sat etern, al carui oameni intruchipeaza vieti legat de munca si viata familiilor.
Humulesti nu este un sat oarecare launtric, izolat ca alte sate, este prezentat in relatii cu asezarile invecinate. Dimpotriva,
satul este asezat la incrucisarea marilor drumuri, care duc spre diferite manastiri.Autorul insista asupra geografiei
economice si spirituale a tinutului. Astfel oamenii sunt definiti prin ocupatie si psihologia lor. Vinatorii Neamtului sunt
“saminte de viteji” pentru ca s-au luptat cu armatele lui Sobieski, cei din Bledea sunt generosi. Locuitorii se ocupa cu:
stuparitul, olaritul, prelucrarea liniilor, cresterea animalelor. Astfel aceste tinuturi sunt prezentate prin elemente de
permanenta din istoria Moldovei, sunt prezentate manastiri, domnitori si mitropolisti.Cu nostalgie Creanga descrie
tinuturile Ozanei cu apele curgatoare si limpezi in care se oglindesc vechile ziduri ale Cetatii Neamtului.
 Satul este vazut prin ceea ce impresioneaza sufletul sau de flacau (hore, petreceri...)Chiar din primele
fragmente ale romanului identificăm o mulțime de obiceiuri, începând cu hora din sat, care se organiza în
fiecare duminică: ,,Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi,
ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și
fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile,
Desi in Amintiri scriitorul priveste , cu ochii copilului de odinioarã, lipsit de griji, preocupat de jocurile sale si
nu de neajunsurile oamenilor, sunt zugrăvite în această opera și destule aspecte amare de viață
rurală.Creangã îi admirã pe harnicii tãrani humulesteni, gospodari vestiti, care "nu-s trãiti ca în barlagul
ursului, ci au fericirea de a vedea lumea de toatã mana", ei asezati pe drumuri umblate. Ei erau însă „rãzãsi
fãrã pãmanturi”, nevoiţi sã-si cîstige existenţa mai mult din confecţionarea şi vînzarea sumanelor. Sãrãcia în
care se zbãteau mulţi ţãrani este evidentã în prezentarea gospodãriei Irinucãi "toatã averea Irinucãi erau
cocioaba, doi boi, un ţap si douã capre slabe si raioase".
 La țarã există puține scoli și cele care funcționau, au fost create de particulari, care adesea urmãreau numai beneficii
personale, cum era cazul catihetului Conta de la Fãlticeni. Scolile nu aveau localuri proprii ca în cazul scolii din Humulesti.
Copii trebuiau sã plãteascã taxe mari si din aceastã cauzã multi rãmaneau pe dinafarã. Statutul nu era preocupat nici de
pregãtirea cadrelor didactice. Învãţãtorii erau improvizati din dascãlii bisericilor, din preoti sau cãlugãri "care si ei se mirau
cum au ajuns profesori". Acestia nu le explica niciodata nimic, ii invatau mai ales rugaciuni si cîntece religioase. Nu existau
manuale, învãtãu pe cãrti bisericesti si cînd exista cîte un manual scolar, acela era asa delimitat sau de gresit, cã mai rãu
încurca pe copii. Elevii neavînd o bunã îndrumare didacticã erau obligati sã memoreze fãrã a intelege ceva. În scoli se
folosea bătaia (Sfîntul Niculai și Calul Bălan). Cãlugãrii si preotii erau aspru critici, ei formau o categorie de privilegii "pe
preoții noastri din sat nu-i încape cureaua de pantecari ce sunt, căci popa are mana de luat, nu de dat"
 Descrierea satului romanesc in opera "Ion" de Liviu
Rebreanu

Atmosfera acestui sat este una calma. Nu exista nimic care sa anunte
ce se va intampla, toata aceasta descriere parand a fii linistea de
dinaintea furtunii.Prima casa focalizata a satului este casa invatatorului
Herdelea. Invatatorul are cea mai importanta pozitie din sat, iar faptul
ca a sa este prima locuinta de la intratea in sat,ii ofera acestuia un
statut privilegiat. Insa casa sa se afla pe o bucata din panantul bisericii,
avand astfel o pozitie incomoda, invatatorul fiind in permanenta sufocat
pentru ca locuieste pe o bucata de pamanat ce nu ii apartine.

Apoi este descrisa casa lui Alexandru Pop-Glanetasul “usa e inchisa cu zavorul; coperisul de paie parca e un cap de balaur;
peretii varuiti de curand deabia se vad prin sparturile gardului” Aceasta descriere a satului spune multe despre oamneii ce
locuiesc in acea casa, ei se simt amenintati si au o atitudine defansiva, se produce o izolare a intregii familii.
Ultimul element focalizat este carciuma ce reprezinta un punct de rascruce, pe acolo trecand totii oamneii si producandu-se
numeroase evenimente.Oamenii ce populeaza acest spatiu sunt bine organizati, respecta cu strictete regulile nescrise,
traditiile, si functioneaza ca un mecanism. Functionalitatea acestui mecanism este asigurat de : ierarhizarea sociala, prezenta
traditiilor si institutiile existente in sat.

 Stratificarea sociala este prezentata inca de la inceput cu ocazia

horei. La hora nu se tinea cont de absolut nimic, toata lumea fiind
prezenta.Dar exista totusi o stratificate dupa sex, varsta si statut
social. La balul anual insa, nu poate veni toata lumea decat
intelectualii si clasele sociale cu un nivel financiar ridicat. Inainte de
acest spectacol se fac pregatiri serioase, el avand o importanta mai
mare decat hora deoarece nu are loc decat o singura data pe
an.Functionalitatea mecanismului este asigurata si de prezenta
traditiilor si obiceiurilor respectate cu strictete de sateni. Sunt
prezentate doua evenimente ce in structura lor reprezinta acelasi
lucru insa obiceiurile difera de la o clasa sociala la alta, fiind astfel
redata in doua moduri diferite.
 Fiind un sat bine organizat, Prispas are cateva institutii importante: scoala, biserica, carciuma si
familia.Scoala este o institutie pe care comunitatea rurala nu punea accent. Invatatorul avea o functie
importanta in sat, el sfatuindu-i pe sateni, iar acestia nu considerau necesar sa invete si ei la randul lor.
Invatatorul era un erudit in masura sa citeasca intreaga existenta a fiecariu satean ca pe o carte.Biserica
reprezinta si ea o institutie importanta. Preotul este respecat de sateni, iar absenta familiei il sacralizeaza.
Se arata un om devotat, incaercand sa construiasca o nou a biserica, insa el face din aceasta constructie
un scop personal. El stie sa isi urmareasca interesele, are o atitudine superioara, intruchipand
moralitatea.Si carciuma se bazeaza pe o ierarhizare sociala, aici existand grupuri omogene ce nu se
amesteca.In sat exista cateva familii reprezentative. Una dintre ele ar fii familia invatatorului Herdelea, ce
este o familie clasica, traditionala, Herdelea nefiind un om cu mentalitate de oras.
Descrierea satului romanesc in opera "Povara
bunatatii noastre " de Ion Druta
Satul Ciutura este locul unde se petrec evenimentele din
roman.Ciutura întruchipează simbolic masele,care sînt mereu
eroul pozitiv, ce infirmă sau afirmă faptele lui Mircea Moraru,
aprobă sau dezaprobă acţiunile lui Onache Cărăbuş. Acest sat
se afla intre doua dealuri.In sat ,de asemenea erau prezente
unele traditii si obiceiuri cum ari fi colindele si colindatorii,cumatrii
,binecuvantari ,etc.Prin Ciutura scriitorul Ion Druţă reliefează
primul în literatură moldovenească forţa viguroasă şi de neînvins
a poporului, care în toate împrejurimile vieţii a găsit rezerve de
rezistenţă, de a fi onest cu sine şi nepărtinitor cu reprezentanţii lui
de rînd, de-a lua o atitudine principială în toate cazurile grave,
tragice, dureroase, de a-şi păstra cu sfinţenie valorile şi a-şi
apăra tradiţiileşi obiceiurile, folclorul şi fiinţa, de a-şi preţui fiii săi
destoinici şi de a-şi condamna elementele laşe, nedemne.
“Ciutura este nodul gordian al romanului, iar romanul prin Ciutura
este un cînt imnic adus poporului nostru.”
 Asemanari si deosebiri dintre satele operelor studiate

Asemanari: Deosebiri:

*In toate cele trei opere ,in sat sunt prezente traditii si *In prima opera statul taranilor nu conteaza, iar
obiceiuri asemanatoare. in celelalte doua conteaza

*Aceste sate au institutii importante

asemanatoare *Institutiile importante intr-un sat sunt de o
capacitate diferite

*Taranii in toate cele 3 sate erau muncitori *Taranii au pareri diferite despre preoti

*In cele 3 sate este evocata tema familiei , viziunea *Actiunile ce se povestesc in aceste opere sunt
despre lume in ani diferiti.