P r i n c i p a l e l e a t r a c ți i

ecoturistice din RM

Realizat: Catlabuga Cristina

Disciplina: Turismul rural
 Odată cu creşterea numerică a populaţiei, cu dezvoltarea
vertiginoasă a construcţiilor de locuinţe, a economiei, ştiinţei,
tehnicii, a instalaţiilor de transport, nevoile de recreare în
mediul natural devin din ce în ce mai mari. Ecoturismul, ca
fenomen social ce contribuie la dezvoltarea durabilă,
reprezintă, în etapa actuală, domeniul de preocupare ştiinţifico-
practică în majoritatea ţărilor lumii. Cunoaşterea dezavantajelor
posibile în activităţile turistice asupra ariilor protejate este
deosebit de importantă, cu atât mai mult cu cât conştientizarea
lor trebuie să conducă la acţiuni de diminuare a acestor efecte
negative care să sprijine dezvoltarea durabilă a oricărei forme
de turism.
Republica Moldova dispune de un potenţial turistic bogat,
care fiind valorificat la justa valoare ar putea avea mari
perspective în dezvoltarea ecoturismului.
 Rezervația Științifică ”Codrii”
În cadrul aceste rezervaţii funcționează un bogat “
Muzeu al naturii”, situat în centrul deluros al
Republicii Moldova, pe Podișul Moldovei Centrale
(raionul Strășeni), ocupând cca. 40% din suprafața
acestui platou înalt.
În rezervație se află sub ocrotire aproximativ 1000
specii de plante,43 specii de mamifere,145 specii de
păsări,7 specii de reptile,10 specii de amfibii și mai
mult de 10 mii specii de insecte.
Rezervația naturală ”Codrii” are o importanță
semnificativă în protecția și înmulțirea speciilor de
plante și animale pe cale de dispariție. Totodată
rezervația contribuie la conservarea biodiversității
caracteristice Republicii Moldova, prin aceasta
îmbunătățindu-se calitatea mediului înconjurător.
 Rezervația științifică Prutul de Jos
Rezervația științifică Prutul de Jos este o arie protejată
amplasată în cursul de jos al râului Prut, incluzând Lacul Beleu și
împrejurimile sale, în sud-vestul Republicii Moldova. Rezervația a
fost creată la 23 aprilie 1991 în scopul ocrotirii florei și faunei din
lacul Beleu și a luncilor inundabile din împrejurimile lui. Suprafața
rezervației este de 1691 ha, circa ⅓ din suprafața rezervației este
ocupată de apele lacului Beleu, restul teritoriului este prezentat
prin vegetația palustră și de luncă inundabilă.
Vegetația, în cea mai mare parte a teritoriului rezervației, este
reprezentată de desișurile de trestii și stuf, sălcișuri, precum și de
un covor bogat de plante de apă, de luncă inundabilă (papura,
pipiriga, nufărul, crinul de apă, răculețul, lintița). În total, aici cresc
193 specii de plante, dintre care sunt incluse în Cartea Roșie a
Moldovei.
 Lacul Beleu – raiul din sudul republicii
În preajma satelor Slobozia Mare şi Văleni, din raionul
Cahul, se găseşte Beleul, cel mai mare lac natural din Republica
Moldova. Lacul Beleu este de fapt o deltă a Dunării în
miniatură, cu multă apă şi vegetaţie, având statut de zonă umedă
de importanţă internaţională. Acesta este unit cu Prutul prin
patru gârle, două aduc apa în lac, iar prin celelalte două aceasta
se scurge înapoi. Diversitatea de vietăţi şi plante de aici, te face
să crezi că eşti undeva în junglă sau într-o sălbăticie aflată la
sute de kilometri de civilizaţie. Sute de egrete, lişiţe, cocostârci,
cormorani, raţe, stârci, lebede şi alte păsări au împânzit
împrejurimile, iar prin gălăgia pe care o fac atunci când te
apropii, dau de ştire că sunt la ele acasă. Un fenomen cu
adevărat special este atunci când vin pentru vreo 2-3 săptămâni
câteva mii de pelicani.
 Rezervația Științifică „Iagorlîc”
Iagorlîc este o rezervație științifică din partea central-
estică a Republicii Moldova, situată la gura râului Iagorlîc,
pe malul stâng al Nistrului (Transnistria). Rezervația
include sisteme ecologice acvatice și terestre, în care au fost
create condiții pentru reproducerea animalelor și plantelor.
Este situată la gura râului Iagorlîc, pe malul stâng al
Nistrului.
Rezervația a fost organizată în scopul păstrării și studierii
condițiilor ecologice caracteristice bazinelor de apă din
apropierea Nistrului. Cea mai mare valoare a rezervației
naturale "Iagorlîc" constă în faptul că aici sunt foarte multe
specii rare și pe cale de dispariție de plante, care intră în
fitocenozele unicale, situate pe pantele calcarizate de stepă
ale râurilor Iagorlîc, Iagorlîcul uscat și a unor pârâuri mari.
 Rezervația științifică Pădurea Domnească
Rezervația științifică Pădurea Domnească este o arie protejată din Republica Moldova, ce se află de-a
lungul Prutului, în vestul raioanelor Glodeni și Fălești și a fost fondată în anul 1993. Rezervația
„Pădurea Domnească” este amplasată în lunca râului Prut și este unică prin biodeversitatea ei, tipurile de
soluri și vegetație, relief. Scopul ei principal este păstrarea celor mai reprezentative păduri de luncă și
conservarea unor specii și comunități de plante și animale rare, restabilirea biodeversității celor mai
caracteristice fitocenoze. Este cea mai bătrână pădure din ținut și una din cele mai vechi păduri de lunca
din Europa.
 Rezervația științifică „Plaiul Fagului”
Rezervația științifică „Plaiul Fagului” este o arie
protejată amplasată în raionul Ungheni, în apropiere de
satul Rădenii Vechi, din Republica Moldova.
Pe teritoriul rezervației se întâlnesc cca 900 specii de
plante, dintre care plantele vasculare alcătuiesc cca 640
specii, lichenii – cca 50 specii și alte specii. Din
numărul total de specii floristice 77 au devenit rare,
alcătuind aproximativ 33 % din speciile rare de flora
spontană a Republicii Moldova. Preponderent în aceasta
rezervație cresc astfel de specii că mălinul, pana
zburătorului, perișorul, ferigile și altele. Făgetele, care
sunt cel mai mult răspândite aici, comparativ cu restul
teritoriului republicii, alcătuiesc cca 260 ha sau 5 % din
teritoriul rezervației. Sectoarele cu stejar ocupă cca 230
ha sau aproximativ 4 % din teritoriu.
 Rezervația peisagistică Rudi-Arionești
Rezervația peisagistică Rudi-Arionești este o arie protejată,
situată pe malul drept al Nistrului, 10 km mai jos de Otaci, care
include în limitele sale trei defilee împădurite ale trei sate:
Arionești din raionul Dondușeni și Tătărăuca Veche și Rudi din
raionul Soroca, Republica Moldova (ocolul silvic Otaci,
Arionești – Stînca, parcelele 20-22; Rudi-Gavan, parcelele 23-
29). Are o suprafață de 916 ha.
Pe teritoriul rezervației au fost identificate următoarele specii
de plante rare: drăcila, cornul, luntricica, dedițelul, pojarnița de
munte, trifoiul negru, pătrunjelul de câmp, feriguța, feriga
femenină, șiverechia, urechelnița, ghipsoruța și altele.
Rezervația include 3 canioane: Rudi, Arionești și Tătărauca.
 Parcul Dendrariu
A fost fondat în 1973 pe locul fostei Grădini Botanice a
Academiei de Ştiinţe a Moldovei. La început a avut o
suprafaţă de 73 de hectare, în prezent este de 77,809 de
hectare. Este situat în partea de vest a Chişinăului, în valea
râulețului Durleşti, între străzile I. Creangă, V. Lupu, E. Сoca
şi A. Şciusev. Există sectoare cu elemente ale vegetaţiei
forestiere din Moldova. Este bogată colecţia de seminţe de
legume, seminţe oleaginoase, rozacee ş.a. Colecţia de conifere
numără mai mult de 50 de denumiri din zone floristice diferite
ale globului. Dintre speciile lemnoase rare pentru Moldova la
Dendrariu cresc: Ginkgo biloba sau arborele pagodelor,
metasecvoia, tsuga canadiană, brad Douglas, chiparos de
Arizona sau zadă, bradul Fraier, pinul galben, pinul flexibil,
chiparos stardust, arborele de lalea, arţarul Mono, arţar
trident, dud japonez, etc.
 Grădina botanică din Chișinău
Grădina botanică din Chișinău a Academiei de Științe a Moldovei
este principala structură de cercetare în domeniul botanicii din
Republica Moldova. La baza proiectarii si constructiei Gradinii
Botanice a fost pus principiul ecologico-sistematic cu amplasarea
grupurilor de plante in stil de landsaft, fapt ce faciliteaza orientarea pe
teren in studierea vegetatiei si corespunde cerintelor compozitionale
estetice si exigentelor ecologice ale speciilor de plante. Ca orice
gradina botanica si Gradina Botanica din or. Chisinau este organizata
pe sectoare. Unele sunt amplasate sub cerul liber, fiind populate cu
plante anuale rezistente la conditii geroase, altele sunt amplasate in
spatii acoperite protejate in care plantele vii sau conservate in diverse
moduri sunt protejate cu grija.
 Republica Moldova are 4 trasee ECOturistice unice în comuna
Sipoteni
Traseul nr.1 - Codrii Sipoteniului este o arie naturală protejată de stat,
fiind o suprafață de pădure cu arborete natural – fundamental valoros de
fag, dintre care două specii sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei.
Traseul nr.2 - Valea Vinului este o regiune vitivinicolă, amplasată în
centrul Republicii Moldova, relieful regiunii IGP Codru este puternic
fragmentată de o rețea de văi, ravene și mai ales de multiple hârtoape,
creste și dealuri, intersectate de pâraie și răulețe.
Traseul nr.3 - Drumul Poștei Regale este un traseu cu un drum de
vechime, când strămoșii căutau căi scurte și comode de circulație, între
codrii seculari, ape abundente, cât mai departe de pericolele atacurilor
din partea hoardelor străine.
Traseul nr.4 - Farmecul Colinelor este o regiune cuprinsă de dealuri și
codri: dealul Balanești, cu o înălțime de 429 metri; Veverița cu o
înălțime de 415 metri și dealul Magura cu o înălțime de 389
metri.Traseul trece și prin rezervația naturală Plaiul Fagului.

M u l țu m e s c
pentru
a t e n ți e !