Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Def EKG:= rezultatul modificarilor electrice care activeaza contractia atriilor si ventriculiilor
= înregistrarea la suprafata corpului a curentilor electrici generati la nivelul cordului
EKG:
● standard, de repaus
- ritm, ax electric, morfologie unde, intervale
- poate orienta catre alte forme complexe de EKG sau catre alte investigatii
● cu înregistrare de durata (Holter, 24h)
- ambulator
- tulburari de ritm la bolnavi suspecti
- modificari ischemice
● proba de efort:
- ekg in timp ce pacientul face un efort dozat si imediat dupa
- diagnosticul anginei pectorale
- modificari de ekg doar in criza
- modificare de ritm cardiac
- tulburari de ritm
- modificari de segmente si unde
Interpretarea ECG:
1. Ritm cardiac
2. FC
3. Axa electrica
4. Analiza morfologica
● unda P
● interval PR/PQ
● interval si complex QRS
● unda T
● unda U
● interval QT
Standardizarea ECG
● pe verticala: 1mm= 0,1mv
● pe orizontala: 1mm= 0,04s (la viteza 25mm/s)
1.Stabilirea ritmului
● sinusal → prezenta undei P + in cel putin 2 derivatii
● regulat/nu
2.Determinarea frecventei cardiace
● normal de repaus: 60-100/min
Se tine seama de urmatoarele principii:
- viteza standard de derulare a hartiei este de 25mm/s
- FC se exprima in cicluri/min
- se verifica daca frecventa atriala este egala cu cea ventriculara
FC:
1 secunda …...25mm
60 secunde ….x x=60*25=1500mm/minut
FC=1500/intervalul RR in mm
Varianta rapida:
Se cauta pe ECG o unda R suprapusa peste o linie groasa si se numara liniile groase dupa care apare urmatoarea una R pt
a aprecia FC astfel: 300, 150, 100, 75, 60, 50
Suma algebrică a deflexiunii maxime + cu deflexiunea max negativa in doua din derivatii planului frontal care sunt
perpendiculare
Metoda rapida:
1.Se observa in care din derivatiile planului frontal, amplitudinea QRS este maxima → derivatia respectiva corespune
pozitiei axului electric:
EX:
S max in aVF → AQRS la -90 grade
R maxim in aVL → AQRS la -30 grade
2.Aspectul complexului QRS din derivatiile D1 si D3
aspect R1 si R3 → AQRS normal
aspect R1 si S3 → AQRS deviat patologic la stanga
aspect S1 si R3 → AQRS deviat patologic la dreapta
Metoda vizuala= impulsul electric max in derivatia paralela cu el si minim in derivatia perpendiculara (sau echidifazic)
Metoda bisectoarei=det cu exactitate a axei → compara 2 derivatii adiacente din cadran
4.Analiza morfologica
Unda P
- rep depolarizarea atriala
- rotunjita, simetrică
- + in D2,D3 si aVF si neg in aVR (toate sunt neg in aVR)
- durata: 0,08-0,12s → 2-3 patratele
- amplitudine maxima in D2=0,25 mv
- defineste ritmul sinusal
Intervalul PR/PQ
= include si unda + seg PQ
- cuprinde depolarizarea atriala si conducerea intraatriala si atrioventriculara
- durata: 0,12s-0,20s
- se scurteaza cu cresterea FC
- durata sa creste o data cu tonusul vagal
Complexul QRS
- semnifica depol ventriculara
- unda Q= prima unda negativa, rep depol septului interventricular
- unda R=prima unda pozitiva, rep depol simultana a VD si a regiunii apicale si centrale a VS
- unda S= a doua unda negativa, este data de depolarizarea reg postero-bazale a VS
- A= minim 5 mm in derivatiile standard, si minim 10mm in precordiale
- in cazul prezentei mai multor unde + prima dintre ele se noteaza R si urmatoarele unde + R’, R” etc
- format doar dintr-o deflexiune negativa sa numeste complex QS
- durata=0,08-0,10s (largit → bloc de ram)
I.Tulburari de ritm= modificarea succesiunii in timp contractiilor cardiace si sau relațiilor dintre activitatea A si V
= anomalii in formarea si transmiterea impulsului de la un nivel la altul
EGC:
● P sinusal
● frecventa regulată 100-140 bpm
● TP scurt
● PQ normal, constant, PP, RR regulate
Bradicarie sinusala
● FC<60bpm cu un ritm normal
● poate fi varianta de normal la tineri, atleti sau consecinta medicatiei, meningita
Clinic: bradicardie regulata, FC creste la efort
ECG:
● P sinusal
● F regulata 40-60bpm
● TP lung
● PP constante, RR constante
2 es→ bigeminism
Fibrilatia atriala
● focare ectopice multiple
● se descarca cu frecventa diferita 400-600 bpm
● ritm atrial haotic neregulat
● frecventa ventriculara neregulata sub 200 bpm
deficit de puls= în situațiile în care rata pulsului este mai mică decât frecvența cardiacă, acest simptom apare în situațiile
în care una sau mai multe bătăi ale inimii apar prematur, nu este suficient timp pentru umplerea ventriculilor cu sânge
(preîncărcare), aceasta duce la bătăile inimii, care nu emite o cantitate suficientă de sânge pentru a forma un puls palpabil
- nu toate bataile se transmit la V → perioada refractara
- FC centrala difera de FC periferica
ECG:
● linie de baza neregulata fara unda P, sunt inlocuite de niste unde mici, zimtate, neregulate de amplitudine si
morfologie diferite , unde de fibrilatie
● 400-700bpm
● D2, V1
● raspunsul QRS nu este regulat si poate fi rapid sau lent → distanta dintre QRS inegale, QRS cu frecventa si
morfologie neregulata (Fa cu ritm lent, Fa cu ritm rapid → 150bpm)
Flutter atrial
● focar ectopic atrial
● ritm regulat
● FC= 300bpm
● undele P survin in succesiune rapida si fiecare este identica cu urmatoarea
● insotit de bloc AV → distanta dintre complexele QRS regulata
EGC:
● absenta undei P
● unde F “dinti de ferastrau” cu morfologie constanta
● FC=200-300bpm
● QRS regulat, bloc 2/1, 3/1, 4/1 (rar neregulate) → nu sunt conduse toate impusurile din focar , daca nu este
bloc → QRS morfologie anormala
● QRS morfologie de regula normala
Pot fi:
● interpolate
● cu pauza decalanta
● cu pauza compensatorie → calea AV este in perioada refractara absoluta
Pot fi:
● unifocale/plurifocale
● izolate/sistematizate (bigeminism, trigeminism, poligeminism)
ECG:
● unde de amplitudine mare, continui (sinusoida)
● FC=180-250bpm
● nu se disting undele Q,R,S
Fibrilatie ventriculara
- cea mai severe tulburare de ritm
- cea mai frecventa cauza de moarte subita cardiaca
- focare ectopice ventriculare multiple ce antreneaza secuse haotice ale ventriculilor
- usor de recunoscut dupa aspectul sau total neregulat
II.Tulburari de conducere
Bloc AV grad I
= intarziere datorita blocului AV prelungeste intervalul PR cu mai mult de un patrat mare (0,20s) pe ECG
ECG:
● ritm sinusal
● PQ>0,20s
● fiecare P urmat de QRS
● T normala
Bloc AV grad II
= prelungirea conducerii AV+blocarea intermitenta/constanta a transmiterii
2 tipuri:
● tip 1 → Mobitz 1 (Luciani Wenckbach)
● tip 2 → Mobitz 2
Tipul 1:
● intervalul PR se alungeste progresiv pana ce nodul AV nu ,ao este stimulat → absenta QRS
Clinic:
● caracteristic sdr Adam Stokes (50% din cazuri), pierderea subita a starii de constienta (sincopa “fulger”) → fc
cardiaca redusa, 10-15s dar si peste 20s
● puls periferic nepalpabil
● absenta zg cardiace/bradicardie severa
● pot apare convulsii, relaxarea sfincterelor
EO:
● bradicardie severa, fixa→ in efort nu creste ca la vagotoni, regulata (20-40bpm)
● sistola in ecou →intre 2 batai ventriculare se afla sistola atriala mai slaba
● zgomot de tun → se suprapune sistola atriala peste una ventriculara → daca cade unda P peste complex QRS
EGC:
● bradicardie regulata 20-40bpm
● unde P mai frecvente decat QRS
● nu exista nicio relatie intre P si QRS
Blocuri intraventriculare= blocarea impulsului in ramurile dreapta sau stanga a fasciculului Hiss
- depolarizarea nu mai este deodata → 2 unde R
● largirea QRS>0,12s
● 2 unde R
● daca exista QRS larg trebuie identificat felul de bloc privind derivatiile precordiale drepte si stangi
● in BRD → VD este stimulat cu intarziere
● in BRS → VS este stimulat cu intarziere
QRS largit >0,12s in toate derivatiile (mai mult de 3 patratele)→ exista un bloc de ramura → cautam aspect R-R’ in
precordiale
BRD BRS
R-R’ in V1 si V2 R-R’ in V5 si V6
BRS:
● durata QRS>0,12s
● axa QRS la stanga
● S amplu, impastat in V1,V2 si r mic → rS
● R ampla, larga, bifida in V5,V6
● aspect de rSR’ in V5,V6
● ST si T in sens opus complexului QRS → opozitie de faza terminala
● Q absenta in D1,V5,V6
deflexiunea intrinsecoida= luam cel mai inalt punct al complexului QRS ducem o pp pe linia izoelectrică si masuram
distanta de la inceputul complexului QRS pana la piciorul pp → in blocurile de ram >0,4 s adica o patratica
BRD
● durata QRS>0,12s, axa QRS la dreapta, R ampla, larga in V1,V2 aspect de “M”
● aspect rSR’
● ST si T in sens opus complexului QRS → opozitie de faza terminala
● S largit, adanc un V5 si V6
Hipertrofii
● atriale
● ventriculare
Mecanism → suprasolicitare:
● de rezistenta
● de volum
- creșterea dimensiunii fibrelor
- hiperplazie → creste nr de fibre
Hipertrofia atriala
unda P → difazica (atat + cat si -) → se accentueaza in HAS
daca un A/V este hipertrofiat → conducerea este intarziata → asemanator cu BR doar ca durata complexului nu
depaseste 0,12s → in blocuri nu exista complexe normale → toate sunt largite
HAD
- componenta initiala a undei P difazie in V1 este cea mai mare
- insotita adesea de HVD → R mare si amplu in V1,V2
Cauze: valvulopatii tricuspidiene, valvulopatii pulmonare, CPC , afectiune AD hipertrofiat dar cu VD normal → ST
ECG:
● P pulmonar: inalt >2,5mv in D2, D3, aVF, ascutita, baza normala
Hipertrofii ventriculare
- cresterea amp QRS
- largirea QRS >0,12s → tulburari de conducere intraventriculara
- ST subdenivelat
- T invers
HVD:
● in V1 unda S este in mod normal mai mare decat R → in HDV → R mai mare in V1
● axa QRS la dr
● R ample in V1,V2
● R/S in V1>1, R/S in V6<1
HVS:
● R ample in V5,V6
● S ample in V1,V2
● intarzierea DI in V5-V6 → 0,045-0,06
● indicele Sokolov Lyon >35mm
● axa QRS>-30
● durata QRS 0,10-0,12s
Ischemia
= unda T inversata
● imagine directa (ischemia subepicardica) → unde T inversate, negative, ascutite, simietrice
● imagine indirecta (inschemia subendocardica) → una T pozitiva, ampla, ascutita, simetrica
Leziune
=denivelarea seg ST
● semn direct→ supradenivelare (leziune subepicardica), inglobeaza QRS
● semn indirect→ subdenivelare (leziune subendocardica), inglobeaza T
Necroza
= unda Q patologica
● durata>0,04 s
● amp >¼ din inaltimea QRS
● nu dispare in inspir profund (la obezi → dispare, unda Q de pozitie)
Infarctul de miocard
Stadiul I
● supradenivelarea ST → ampla, convexa, contopita cu T → “unda in dom”
Stadiul II
● Q patologica
● ST supradenivelat
● T negativ → unda Pardee → devine tot mai ampla
Stadiul III
● Q aptologica
● ST izoelectric
● T negativ, amplu → “T coronarian” → se micsoreaza treptat
Stadiu IV
● Q patologica
● T mic, negativ
Sindromul
Wolf-Parkinson-White
= fascicul accesoriu care scurtcircuiteaza intarzierea obisnuita a stimularii ventriculare povocand o depolarizare
ventriculara premtaura rep de unda delta
- resc de TPSV → favorizat mecanismul de reintrare
ECG:
● PR<0,12s
● QRS incep de pe panta ascendenta a undei P → unda delta= lenta, neregulata, ingrosata
● QRS>0,12s
● ST si T opuse fata de QRS → opozitie de faza terminala