Universitatea „Valahia” din Târgoviște

Faculatatea de Teologie Ortodoxă și Științele Educației

Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar
Anul I

Politici
educaționale
și
sociale

Studentă: Petre Raluca-Florentina

2022
 România Educată
Tema 1

• Revizuirea permanentă a curriculumului, pentru adaptarea la cele mai noi și

mai moderne abordări pedagogice folosite în educația timpurie la nivel
global.
Reconstruirea unei educaţii mai bune înseamnă abordarea factorilor de excluziune ca o prioritate
şi abordare la nivelul tuturor celor patru niveluri simultan. Reconstruirea unei educaţii mai bune
nu înseamnă doar un plus pentru copiii cei mai marginalizaţi, înseamnă şi asigurarea faptului că
eforturile naţionale şi locale converg pentru a sprijini transformarea şcolilor.
Transformarea pedagogiei prin dezvoltarea unui curriculum şi a unor practici instructive mai
incluzive şi mai flexibile, care să răspundă nevoilor individuale ale fiecărui copil;
În timp ce pandemia a perturbat semnificativ predarea şi a adâncit inegalităţile, aceasta a oferit,
de asemenea, şi oportunităţi pentru transformarea pedagogiei şi transformarea curriculumului:
noi modalităţi de predare şi învăţare, noi moduri de comunicare cu copiii şi familiile, noi roluri
pentru creşterea nivelului general de bunăstare a elevilor.
Curriculum pentru educație timpurie a suportat o revizuire structurală, care a condus la o
descongestionare a acestuia prin:

 reconfigurarea curriculumului pe domenii de dezvoltare;

 eliminarea obiectivelor cadru și de referință și înlocuirea acestora cu dimensiuni ale dezvoltării
și posibile comportamente manifeste;
 accentuarea rolului jocului liber în viața copilului antepreșcolar și preșcolar și alocarea
unei/unor perioade distincte în programul zilnic de activitate;
 aducerea, în atenția cadrelor didactice, a principiilor învățarii colaborative și, în acest context,
valorizarea fiecărui copil funcție de nevoile și potențialul individual;
 elaborarea și aplicarea unor strategii centrate pe copil; etc..
Este important să înțelegem ce aduce nou această schimbare de paradigmă și anume:
- faptul că se pleacă de la necesitatea de a cunoaște nivelul de dezvoltare al fiecărui copil și de a
urmări dezvoltarea optimă a fiecăruia, pe toate cele cinci domenii de dezvoltare, având în vedere
seria de comportamente menționate în Curriculum,
- faptul că se recomandă o centrare reală pe nevoia fiecărui copil de manifestare a aptitudinilor și
a abilităților proprii specifice, într-o viziune modernă, în care jocul are o pondere ridicată și în
care rolul activităților reflexive și al parteneriatului între cadrele didactice și între cadre didactice
și părinți pot influența major parcursul educațional al copilului.
 România Educată
Tema 2
Cele trei perspective asupra finalităților educației primare din cadrul proiectului „România
educată” sunt:

• „să socotească şi să rezolve probleme de matematică, să citească și să înțeleagă texte

relativ complexe, fără probleme majore”
• „să interacționeze cu alte persoane de vârsta ei sau de vârste apropiate, precum și cu
adulții cu care intră în contact;”
• „să identifice legăturile dintre curriculumul școlar și viața reală și să transfere
cunoștințele și competențele deprinse în/la școală în viața de zi cu zi;”
Finalitățile educației reprezintă orientările asumate la nivel de politică a educației în vederea
realizării activității de formare-dezvoltare a personalității umane conform anumitor valori
angajate în proiectarea sistemului și a procesului de învățământ.
Obiectivele specifice identificate mai sus sunt:

• Asimilarea elementelor de baza ale principalelor limbaje conventionale (scris, citit, calcul
aritmetic)
• Stimularea copilului in vederea perceperii, cunoasterii si stapanirii mediului apropiat
• Formarea motivatiei pentru invatare, inteleasa ca activitate sociala
Învățământul primar are o durată de cinci ani și începe la vârsta de 6 ani. La sfârșitul ciclului
primar, elevul e “alfabetizat lingvistic, matematic, științific și digital”.
Fiecare ciclu curricular oferă un set coerent de obiective de învățare care consemnează ceea ce ar
trebui sa dobândească elevii la capătul unei anumite etape a parcursului lor școlar. Prin aceste
obiective, ciclurile curriculare conferă diferitelor etape ale școlarizării o serie de dominante care
se reflecta în alcătuirea programelor școlare.
Ciclul curricular de achiziţii fundamentale
Clasa pregatitoare clasele I şi a II-a – au ca obiective majore acomodarea la cerinţele sistemului
şcolar şi alfabetizarea iniţială.
Acest ciclu curricular vizează asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje
convenţionale (scris, citit, calcul aritmetic), stimularea copilului în vederea perceperii, cunoaşterii
şi stăpânirii mediului apropiat, stimularea potenţialului creativ al copilului, a intuiţiei şi a
imaginaţiei acestuia, formarea motivării pentru învăţare, înţeleasă că o activitate socială,
dezvoltarea abilităților de scriere.

Ciclul curricular de dezvoltare

Clasele a III-a -a VI-a – au ca obiectiv major formarea capacităţilor de bază necesare pentru
continuarea studiilor.
Ciclul de dezvoltare vizează dezvoltarea achiziţiilor lingvistice şi încurajarea folosirii limbii
române, a limbii materne şi a limbilor străine pentru exprimarea în situaţii variate de comunicare,
dezvoltarea unei gândiri structurate şi a competenţei de a aplică în practică rezolvarea de probleme,
familiarizarea cu o abordare pluridisciplinară a domeniilor cunoaşterii, constituirea unui set de
valori consonante cu o societate democratică şi pluralistă, încurajarea talentului, a experienţei şi a
expresiei în diferite forme de artă, formarea responsabilităţii pentru propria dezvoltare şi sănătate,
formarea unei atitudini responsabile faţă de mediu.

Proiecte și programe educaționale

Tema 3
Titluri de programe sau proiecte educaționale:

1. Programul „Educație preșcolară”

2. Programul „ERASMUS”

3. Programul ”Școală după Școală”

Programul de tip Școală după Școală și de Educație Remedială, derulat de Salvați Copiii în
centrele educaționale, are ca scop prevenirea abandonului școlar pentru copiii
din grupuri vulnerabile. Prin program, copiii sunt sprijiniți la efectuarea temelor de cadre
didactice specializate, beneficiază de pregătire suplimentară la materiile la care întâmpină
dificultăți și sunt încurajați să participe la activități de timp liber care urmăresc dezvoltarea
abilităților de viață independentă.
Din experiența Salvați Copiii, integrarea în programul Școală după Școală are un impact pozitiv
clar asupra succesului școlar al copiilor:
În cei peste 20 de ani de derulare a acestui tip de activitate:
92% dintre cei peste 58.860 de copii beneficiari ai programului Școala după Școală derulat de
Salvați Copiii au înregistrat progrese școlare față de situația anterioară participării la program;
în medie 45% dintre copiii beneficiari au înregistrat rezultate școlare bune și foarte bune;
20% dintre copiii beneficiari au obținut premii școlare.
În cadrul programului, părinții beneficiază de consiliere și servicii sociale, juridice și sprijin
material, în funcție de nevoile identificate. Acțiuni de informare și conștientizare cu privire la
dreptul copilului la educație se desfășoară în școli, iar specialiștii din instituțiile partenere se
implică în grupuri de lucru având ca scop întărirea rețelelor interinstituționale locale care oferă
servicii complementare și de calitate copiilor și familiilor.
 4. Programul ”A Doua Șansă”
Programul de integrare/reintegrare școlară „A Doua Şansă” a cuprins peste 4.200 de copii și
tineri care nu au fost niciodată înscriși în sistemul de învăţământ și celor care au abandonat
școala și au depășit vârsta de școlarizare, prin oferirea de cursuri intensive pentru ciclul primar și
sprijin pentru susținerea anilor școlari gimnaziali. Pe lângă serviciile de pregătire școlară în
vederea recuperării anilor pierduți de școală, au fost oferite servicii sociale și juridice, precum şi
sprijin material constând în alimente şi rechizite în funcţie de nevoile identificate.

5. Programul „Educație pentru copii singuri acasă„

Plecarea părinților poate genera consecințe negative asupra copiilor rămași acasă, atât din punct
de vedere emoțional, cât și educațional și social. Lipsa părinților poate crea probleme în accesul
copiilor la servicii de sănătate și educaționale, la protecție juridică sau la beneficii sociale. Din
aceste motive, oferim acestor copii asistență social, sprijin psihologic și educațional și încurajăm
comunicarea cu părinţii aflaţi în străinătate.

Programul a cuprins peste 9.500 de copii și 6.600 de adulți, persoane în grija cărora au rămas și
copii, în 17 centre locale. În 2015, a fost lansat primul serviciu de consiliere telefonică și online
din România (HelpLine 0800.070.040) pentru a-i consilia și a le oferi informații utile părinților
și copiilor afectați de migrația economică, persoanelor în grija cărora rămân copiii, dar și
specialiștilor din domeniul protecției drepturilor copilului. Platforma
online www.copiisinguriacasa.ro include articole dedicate părinților și persoanelor în grija cărora
au rămas copiii, specialiștilor din domeniu și copiilor, precum și o secțiune interactivă prin care
se pot adresa întrebări specialiștilor Salvați Copiii, care oferă în timp util răspunsuri prin e-mail.
Peste 7.500 apeluri/mesaje au fost primite și efectuate/transmise prin intermediului serviciului de
consiliere, iar site-ul a avut peste 101.000 de vizitatori unici.
Universitatea Valahia din Târgoviște, Facultatea de Teologie Ortodoxă și Științele
Educației, Specializarea Pedagogia învățământului primar și preșcolar.

„Refuzul participării la o formă de învățământ și

abandonul școlar”

Studenți: Petre Raluca

Nicolae Iuliana
Stoica Adelina
Neagu Diana

Anul I, 2022
 Petre Raluca, Nicolae Iuliana, Neagu Diana, Stoica Adelina (Ministerul Muncii
1. Propunători și Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului)

Potrivit unui studiu realizat de Programul Operaţional Sectorial pentru

Dezvoltarea Resurselor Umane, studiu efectuat în perioada 2011-2013, în
ceea ce privește elevii de etnie romă, aproximativ unul din cinci copii a
abandonat școala în această perioadă, iar în ceea ce privește elevii neromi,
aproximativ unul din paisprezece a abandonat școala.

Calculând raportul de șanse ajungem la concluzia pe baza eșantioanelor

folosite că dacă ești copil rom ai șanse de 6 ori mai mari să abandonezi școala
decât dacă ești copil nerom.
Această problemă a abandonului școlar din România, în mediul primar-
gimnazial necesită o mai bună abordare, cercetare și înțelegere a motivelor
luării acestor decizii.
Formularea
2. La baza progresului comunităților stă educația, iar renunțarea încă din primii
problemei
ani de învățământ pune mari probleme greu de rezolvat în special din cauza
diferențelor drastice dintre urban-rural. Deprinderile din primii ani de viață
favorizează dezvoltarea și dorința de cunoaștere pe tot parcursul vieții, iar
renunțarea de a participa la sistemul gratuit de învățământ pune mari
probleme și de integrare socială a individului, iar în unele cazuri si a unor
mici comunitați.

Renunțarea timpurie la orice formă de învâțământ pune probleme economice

ale societații, costurile de reintegrare în special pe piața muncii a indivizilor
ce au ales abandonul școlar sau nu s-au înscris la o formă de invățământ sunt
mari, iar cursurile de introducere intr-o anumită profesie nu sunt accesibile
tutuor.

• Îmbunătăţirea calităţii sistemului naţional de educaţie în general prin

furnizarea educaţiei timpurii copiilor cu vârste între 0 şi 6 ani, în aşa fel încât
aceştia să fie mai bine dotaţi pentru a face faţă încercărilor cu care se pot
confrunta în şcoala primară şi mai departe.
3. Scop
• Informarea tuturor claselor sociale, indiferent de vârstă, ocupație asupra
importanței educației asupra individului, dar și asupra întregii comunități.
• Reducerea abandonului școlar prin metode noi mai eficiente, dar și
reintegrarea celor care au renunțat la o formă de învățământ anterior.
 Obiectiv general: Îmbunătățirea calității sistemului de învățământ astfel
încât abamdonul școlar să se reducă semnificativ.
Obiective specifice: identificarea celor mai întâlnite probleme cu care se
confruntă familia, în urma cărora hotărasc să iși retragă copilul sau să nu îl
înscrie la o formă de învățămînt și rezolvarea lor.
Obiective generale/ • Tipărirea în totate formele de învățământ gratuit,noi manuale.
4.
obiective specifice
• Reducerea ajutorului social familiilor ce nu doresc înscrierea sau retrag
copilul de la o formă de învățământ.
• Reamenajarea instituțiilor de învățământ ce nu permit desfășurarea
orelor de curs.
• Introducerea examenelor semestriale pentru profesori.

1. Direcţi: Persoanele cu vârstele de la 0 ani care vor să iși finalizeze

studiile, urmând o formă de învățământ gratuit, obligatoriu.
5. Beneficiari 2. Indirecţi: Întrega populație a României prin creșterea economică,
creșterea numarului de persoane calificate în diverse domenii, scăderea
numarului de persoane care necesită ajutor social.
Varianta 1
Oferirea unor ajutoare materiale pentru cele mai defavorizate cazuri, ce
prezintă riscul cel mai mare de abandon școlar.
Beneficii:
• Diminuarea factorilor externi ce cauzează părăsirea timpurie a școlii.
• Scăderea treptată a numărului de elevi ce nu își finalizează studiile.

• Solidarizarea comunității prin cooperare și ajutor reciproc.

Riscuri: Imposibilitatea remedierii factorilor intrinseci, psihologici ce

3.
Variante de împiedică continuarea studiilor de către persoanele vulnerabile.
soluționare
1. Nivelul scăzut de finanțare a sistemului de învățământ ce nu permite
investiții majore.
2. Majoritatea spațiilor educaționale de care dispun școlile fie se află într-
o situație care nu mai permite nici măcar obținerea autorizației de
funcționare de la Inspectoratul de Situații de Urgență, fie nu pot fi
reconfigurate încât să poată găzdui o dotare corespunzătoare deopotrivă cu
echipamente IT&C și instrumente educaționale.

Varianta2
 Evaluarea periodică a situației școlare și familiale a elevilor în vederea
depistării timpurii a situațiilor de risc.
Beneficii:

• Posibilitatea ținerii sub control a condițiilor externe ce determină

renunțarea la studii.

• Realizarea unei relații mai strânse între mediul școlar și cel familial.

• Creșterea integrării și acomodării elevilor în sistemul de învățământ.

• Posibilitatea prevenirii întreruperii studiilor din motive personale prin

consiliere și ajutor acordat persoanelor vulnerabile.
• Creșterea solidarității în societate.

Riscuri: Reticența elevilor de a comunica cu persoane străine

(profesori, consilieri etc. .
• Refuzul de a primi ajutor.

• Imposibilitatea depistării cauzelor reale ale acestui fenomen.

• Accelerarea fenomenului de abandon școlar.

Pentru găsirea celor mai bune direcții de acțiune este necesară consultarea
studiilor realizate de organizații internaționale preocupate de acest domeniu,
precum United Nations Millenium Development Goals, inițiativele UNESCO
privind „Educația pentru toți”, statisticile Eurostat, studiile
OECD(Organization for Economic Co-operation and Development) și ale
IEA(International Association for the Evaluation of Educational
Achievement).
Implicarea și altor actori guvernamentali în acest proces, cum ar fi
ministerele, inspectoratele generale județene, administrația locală aduce un
4.
Procesul de plus de cooperare din instituțiilor statului și actorii direct implicați în privința
consultare acestei probleme.
De asemenea, trebuie să existe o colaborare permanentă între instituțiile
guvernamentale și cele neguvernamentale, dar și o relație deschisă școală-
părinte-elev.
Organizații, instituții consultate:
• Reprezentanţi ai unor instituţii şi organizaţii internaţionale: Ministerul
educației naționale, Primăriile munincipiilor din județe, ONG ce luptă
pentru integrarea copiilor minoritari într-o formă de învățământ, Edituri și
librarii, psihologi, sociologi, responsabili ai centrelor de plasament.
 Varianta 1 este cea care pare să rezolve în mai mare măsură problema
abandonului școlar prin identificarea în primă instanță a factorilor
determinanți în vederea preîntâmpinării condițiilor ce ar putea duce la un
astfel de comportament, prioritizarea principalelor probleme ce trebuiesc
soluționate, urmând ca apoi să fie implementate măsuri viabile și de lungă
durată pentru combaterea acestui fenomen. Această variantă pare să vină cu
Varianta de soluții pentru lupta împotriva factorilor exteriori, ce adesea constituie o
5. soluționare presiune mai stringentă asupra persoanei și pare să aibă o pondere mai mare
recomandată în determinarea abandonului școlar. Astfel, această alternativă ar putea duce
în timp la o diminuare treptată a procentului celor care renunță la studii,
precum și la rezultate școlare mai bune. Combaterea problemei părăsirii
timpurii a școlii ar putea avea efecte ulterioare în numărul celor care
promovează studiile și reușesc să se integreze pe piața muncii, ducând și la
scăderea șomajului și creștere economică.