I.

CALITATEA ȘI POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR

Calitatea aerului este unul dintre domeniile pentru care Uniunea Europeană a
elaborat şi adoptat foarte multe acte legislative, prevederi pe care România le-a
transpus în legislaţia naţională şi pentru care şi-a asumat obligaţia de a le
implementa. La nivel naţional, principalele măsuri în domeniul calităţii aerului sunt
următoarele:
 definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate
să evite şi să prevină producerea unor evenimente dăunătoare şi să reducă
efectele acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg;
 evaluarea calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării pe baza unor
metode şi criterii comune, stabilite la nivel european;
 obţinerea informaţiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini
procesul de combatere a poluării aerului şi a disconfortului cauzat de acesta,
precum şi pentru a monitoriza pe termen lung tendinţele şi îmbunătăţirile
rezultate în urma măsurilor luate la nivel naţional şi european;
 garantarea faptului că informaţiile privind calitatea aerului înconjurător sunt
puse la dispoziţia publicului;
 menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta este
corespunzătoare şi/sau îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri;
 promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii
Europene în vederea reducerii poluării aerului;
 îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile, convenţiile şi tratatele
internaţionale la care România este parte.
Calitatea aerului este caracterizată în funcţie de dinamica indicatorilor statistici
de calitate a aerului şi evoluţia lor în timp. În Uniunea Europeană există valori limită
unitare pentru indicatorii de calitate a aerului. Atmosfera poate fi afectată de o
multitudine de substanţe solide, lichide sau gazoase. Dat fiind faptul că atmosfera
este cel mai larg şi în acelaşi timp cel mai imprevizibil vector de propagare al
poluanţilor, ale căror efecte sunt resimţite în mod direct şi indirect de om şi de către
celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea poluării atmosferei să
constituie o problemă de interes public, naţional şi internaţional.
Poluarea aerului este cea mai gravă problemă, întrucât are efecte pe termen
scurt, mediu şi lung.
Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea poluării de impact cu
diferite noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia ozonului atmosferic,
dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale schimbărilor
climatice.
Monitorizarea calităţii aerului implică urmărirea elementelor incluse în cele
patru categorii de probleme:
- sursele şi emisiile de poluanţi atmosferici;transferul poluanţilor în atmosferă;
- nivelul concentraţiilor de poluanţi în atmosferă şi distribuţia spaţio-temporală a
acestora;
- efectele poluanţilor atmosferici asupra omului şi mediului biotic şi abiotic
Analizele emisiilor la nivel naţional, distribuţia sectorială, ţintele spaţiale şi
temporale reprezintă elementele cheie în stabilirea priorităţilor de mediu, în
identificarea ţintelor ce trebuie atinse şi politicilor ce trebuie adoptate, atât la nivel
local cât şi la nivel naţional. Indicatorii selectaţi trebuie să răspundă criteriilor de
identificare şi să fie relevanţi pentru problemele principale privind atmosfera.
Principalele obiective ale politicii de mediu din România sunt create pentru a
garanta un mediu curat, şi urmăresc să asigure o viaţă sănătoasă populaţiei, să ducă la
eliminarea sărăciei şi a degradării mediului, să regenereze economia pe baza
principiilor de dezvoltare durabilă şi să armonizeze legislaţia naţională privind protecţia
mediului cu cea a Uniunii Europene.
Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt calculaţi pe baza datelor înregistrate
de sistemul de monitorizare a calităţii aerului şi sunt consideraţi ca fiind cei mai
importanţi, în scopul evaluării situaţiilor concrete, în comparaţie cu ţintele de calitate
stabilite de reglementări.
Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanţilor,
deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora în
mediul înconjurător, astfel că supravegherea calităţii atmosferei este pe primul loc în
activitatea de monitorizare.

I.1. Calitatea aerului înconjurător: stare și consecințe

Calitatea aerului înconjurător este reglementată în România prin Legea nr.

104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, care transpune Directiva 2008/50/CE
a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea aerului şi un aer mai curat
în Europa şi Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind
arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile policiclice aromatice în aerul
ambiental.
În judeţul Gorj calitatea aerului este monitorizată prin măsurări continue în
puncte fixe prin intermediul a 3 staţii automate amplasate în Tg. Jiu (staţia GJ-1) –
Str. V. Alecsandri nr.2, în Rovinari (staţia GJ-2) – Str. Constructorilor nr.7 şi
respectiv, în Turceni (staţia GJ-3) – Str. Muncii nr. 452 B, conform criteriilor de
amplasare prevăzute în OM 592/2002, abrogat ulterior de către Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului înconjurător. Cele 3 staţii automate de tip industrial, fac parte
din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA), constituită la
nivelul ţării din peste 140 de staţii.

Legenda

Gj-1: Str. V. Alecsandri,

nr.2, Tg. Jiu

GJ-2: Str. Constructorilor,

nr.7, Rovinari

GJ-3: Str. Muncii,

nr.452B, Turceni

Fig.I.1 Amplasarea staţiilor de monitorizare automată a calitaţii aerului în judeţul GORJ

 Poluanţii monitorizaţi prin intermediul acestora sunt: SO 2, NO, NOx, NO2, CO,
O3, pulberi (PM10). De asemenea, în scopul interpretării datelor privind calitatea
aerului, sunt monitorizaţi şi o serie de parametrii meteorologici: temperatura,
precipitaţii, direcţia şi viteza vântului, umiditatea relativă, presiunea, radiaţia solară.
Complementar celor trei staţii, APM Gorj deţine echipamente de laborator
utilizate pentru măsurarea concentraţiilor de plumb şi alte metale grele, precum şi
pentru determinarea prin metoda gravimetrică a concentraţiilor de pulberi (PM 10).

I.1.1.Starea de calitate a aerului înconjurător

În tabelul I.1. se prezintă situaţia centralizata a datelor de calitate a aerului

pentru staţiile automate de monitorizare din judeţul Gorj, în anul 2020:
Tabel I.1
Tabel sinteza. Perioada: 2020
media unitate captura de
staţie poluant tip depăşire nr. depăşiri
anuala măsura date (%)
GJ-1 SO2 13,16 µg/m3   90,25
GJ-1 NO2 20,50 µg/m3   92,14
GJ-1 CO 0,37 mg/m3   93,07
GJ-1 O3 31,45 µg/m3   89,91
GJ-1 PM10 gravimetric * µg/m3 VL 24 ore 15 53,28
GJ-1 PM10 automat 18,65 µg/m3 VL 24 ore 6 81,26
GJ-2 SO2 12,62 µg/m3   95,27
GJ-2 NO2 12,86 µg/m3   94,44
GJ-2 CO 0,41 mg/m3   95,47
GJ-2 O3 25,91 µg/m3   95,48
GJ-2 PM10 gravimetric 30,40 µg/m3 VL 24 ore 39 93,99
GJ-2 PM10 automat 24,03 µg/m3 VL 24 ore 17 96,69
GJ-2 Pb 0,0032 µg/m3   100,00
GJ-2 Ni 2,0336 ng/m3   100,00
GJ-2 Cd 0,4616 ng/m3   100,00
GJ-2 As 0,2129 ng/m3   100,00
GJ-3 SO2 20,81 µg/m3 82,17
GJ-3 NO2 30,27 µg/m3 VL ora  3 94,89
GJ-3 CO 1,01 mg/m3   93,01
GJ-3 PM10 gravimetric 18,58 µg/m3 VL 24 ore 12 87,70
GJ-3 PM10 automat * µg/m3 VL 24 ore 2 69,29
*Nota: nu este îndeplinit criteriul privind proporţia necesara de date valide pentru calculul mediei anuale.

În conformitate cu prevederile Ordinului M.M.A.P. nr. 1818/2020 privind

aprobarea indicilor de calitate a aerului, care reprezintă un sistem de codificare
utilizat pentru informarea publicului privind calitatea aerului, este reprezentată prin
indici specifici şi generali de calitate, stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor
principalilor poluanţi atmosferici măsuraţi. Indicii generali şi specifici sunt reprezentaţi
prin numere întregi cuprinse între 1 şi 6, corespunzătoare calificativelor: bun,
acceptabil, moderat, rău, foarte rău și extrem de rău, calificative asociate de
asemenea unui cod de culori. Indicele general zilnic se stabileşte ca fiind cel mai
mare dintre indicii specifici corespunzători poluanţilor monitorizaţi în acea zi.
Indicii de calitatea aerului sunt aduşi la cunoştinţa publicului prin intermediul
panourilor de informare exterioare prin intermediul rețelelor de socializare, a site-ului
naţional www.calitateaer.ro, precum şi prin buletinul zilnic de informare pentru public,
disponibil la adresa de web http://www.anpm.ro/web/apm-gorj/buletine-calitate-aer.
I.1.1.1. Nivelul concentrațiilor medii anuale ale poluanților atmosferici în aerul
înconjurător

Fig. I.2. SO2 - Concentrații medii anuale înregistrate la stațiile de

monitorizare în județul Gorj
µg/m3
20
18
16
14
12
Concentrații
10
8
6
4
2
0
GJ-1 GJ-2 GJ-3

Fig. I.3. CO - Valori maxime zilnice ale mediilor pe 8 ore înregistrate

la stațiile de monitorizare în județul Gorj
mg/m3
7

5
Maxima
mobilă
4

0
GJ-1 GJ-2 GJ-3
 Fig. I.4. PM10 gravimetric - Concentrații medii anuale înregistrate la
stațiile de monitorizare în județul Gorj
µg/m3
45
40
35
30
Concentrații
25 Valoare limită
20
15
10
5
0
GJ-1 GJ-2 GJ-3

*Nota: nu este îndeplinit criteriul privind proporţia necesara de date valide pentru calculul mediei
anuale.

I.1.1.2. Tendințe privind concentrațiile medii anuale ale anumitor poluanți atmosferici

Fig. I.5 Evoluția mediilor anuale ale poluanților monitorizați în

stațiile automate, în perioada 2016-2020
25

20
2016

15 2017
microg/mc

2018
10
2019
5
2020

0
GJ-1 GJ-2 GJ-3
SO2

Notă: În perioada 2016-2020, din motive tehnice datele colectate la anumite stații pentru poluantul SO 2
sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011.
 Fig. I.6 Evoluția mediilor anuale ale poluanților monitorizați în
stațiile automate, în perioada 2016-2020
35

30

25 2016

20 2017
microg/mc

15 2018

10 2019

5 2020

0
GJ-1 GJ-2 GJ-3
NO2

Notă: În perioada 2016-2020, din motive tehnice datele colectate la anumite stații pentru poluantul
NO2 sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011.

Fig. I.7 Evoluția mediilor anuale ale poluanților monitorizați în

stațiile automate, în perioada 2016-2020
40
35
2016
30
25 2017
microg/mc

20
2018
15
2019
10
5 2020

0
GJ-1 GJ-2 GJ-3
PM10 gravimetric

Notă: În perioada 2016-2020, din motive tehnice datele colectate la anumite stații pentru poluantul
PM10 gravimetric sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011
 Fig. I.8 Evoluția mediilor anuale ale poluanților monitorizați în
stațiile automate, în perioada 2016-2020
mg/m3
1.2

1
2016

0.8
2017

0.6
2018

0.4 2019

0.2 2020

0
GJ-1 GJ-2 GJ-3
CO

Notă: În perioada 2016-2020, din motive tehnice datele colectate la anumite stații pentru poluantul CO
sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011.

Fig. I.9 Evoluția mediilor anuale ale poluanților monitorizați în

stațiile automate, în perioada 2016-2020
60

50
2016

40
2017
microg/mc

30
2018

20 2019

10 2020

0
GJ-1 GJ-2 31,45 25,91
O3 39,88 53,54
43,59 38,04
50,02 31,86
Notă: În perioada 2016-2020, din motive tehnice datele colectate la anumite stații pentru poluantul O 3
sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011.
 Fig. I.10. Pb din PM10 gravimetric - Evoluția concentrațiilor medii
anuale înregistrate la stațiile automate, în perioada 2016-2020
µg/m3
0.0035

0.003 2016

0.0025 2017

0.002
2018
0.0015
2019
0.001

0.0005 2020

0
GJ-1 GJ-2 GJ-3
Pb

Notă: În perioada 2016-2020, din motive tehnice datele colectate la anumite stații pentru poluantul Pb
din PM10 gravimetric sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011

Fig. I.11. As din PM10 gravimetric - Evoluția concentrațiilor medii

ng/m3 anuale înregistrate la stațiile automate, în perioada 2016-2020
0.1
0.09
2016
0.08
0.07 2017
0.06
0.05 2018
0.04
0.03 2019

0.02
2020
0.01
0
GJ-1 GJ-2 GJ-3
As

Notă: În perioada 2016-2020, din motive tehnice datele colectate la anumite stații pentru poluantul As
din PM10 gravimetric sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011

Fig. I.12. Cd din PM10 gravimetric - Evoluția concentrațiilor medii

ng/m3 anuale înregistrate la stațiile automate, în perioada 2016-2020
0.9
0.8
2016
0.7
0.6
2017
0.5
0.4
2018
0.3
0.2
2019
0.1
0
GJ-1 GJ-2 GJ-3 2020
Cd

Notă: În perioada 2016-2020, din motive tehnice datele colectate la anumite stații pentru poluantul Cd
sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011.
 Fig. I.13. Ni din PM10 gravimetric - Evoluția concentrațiilor medii
ng/m3 anuale înregistrate la stațiile automate, în perioada 2016-2020
3

2.5 2016

2 2017

1.5 2018

1 2019

0.5 2020

0
GJ-1 GJ-2 GJ-3
Ni

Notă: În perioada 2016-2020, din motive tehnice datele colectate la anumite stații pentru poluantul Ni
sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011

I.1.1.3. Depășiri ale valorilor limită și valorilor țintă privind calitatea aerului
înconjurător în zonele urbane

Pragurile de calitate a aerului (valori limită pentru protecţia sănătăţii umane)

conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, sunt prezentate în
tabelul I.2:
Tabel I.2
Dată la care trebuie
Perioada de mediere Valoarea-limită Marja de toleranţă
respectată valoarea-limită
Dioxid de sulf
o oră 350 µg/m , a nu se depăşi (150 µg/m3) 43%
3 1)

mai mult de 24 de ori într-

un an calendaristic
24 de ore 125 µg/m3, a nu se depăşi Nu 1)

mai mult de 3 ori într-un an

calendaristic
Dioxid de azot
o oră 200 µg/m3, a nu se depăşi (100 µg/m3) 50% în 2002, 1 ianuarie 2010
mai mult de 18 ori într-un redusă la 1 ianuarie 2005 şi
an calendaristic apoi din 12 în 12 luni cu
procente anuale egale,
pentru a atinge 0% la 1
ianuarie 2010
An calendaristic 40 µg/m3 (20 µg/m3) 50% în 2002, 1 ianuarie 2010
redusă la 1 ianuarie 2005 şi
apoi din 12 în 12 luni cu
procente anuale egale,
pentru a atinge 0% la 1
ianuarie 2010
Benzen
An calendaristic 5 µg/m3 (5 µg/m3) 100% la 1 1 ianuarie 2010
ianuarie 2004, redusă la 1
ianuarie 2007 şi apoi o dată
la 12 luni cu 1µg/m3, pentru
a atinge 0% la 1 ianuarie
2010
Monoxid de carbon
Valoarea maximă zilnică a 10 mg/m3 60% 1)

mediilor pe 8 ore2)
Plumb
An calendaristic 0,5 µg/m3 3) 100% 3)
 PM10
o zi 50 µg/m3, a nu se depăşi 50% 1)

mai mult de 35 de ori într-

un an calendaristic
An calendaristic 40 µg/m3 20% 1)
1
) În vigoare de la 1 ianuarie 2007.
2
) Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore se alege după examinarea mediilor glisante pe 8 ore, calculate pe baza datelor
orare şi actualizate din oră în oră. Fiecare medie pe 8 ore calculată astfel este atribuită zilei în care perioada de mediere se
termină; altfel spus, prima perioadă de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsă între ora 17,00 din ziua precedentă şi ora
1,00 din ziua respectivă; ultima perioadă de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsă între orele 16,00 şi 24,00 din ziua
respectivă.
3
) În vigoare de la 1 ianuarie 2007. Valoarea-limită trebuie respectată doar la 1 ianuarie 2010 în vecinătatea imediată a surselor
industriale situate în siturile contaminate de decenii de activităţi industriale. În astfel de cazuri, valoarea-limită până la 1 ianuarie
2010 va fi de 1,0 µg/m3, care se aplică pe o arie extinsă la cel mult 1.000 m fată de surse.

În anul 2020 pentru dioxid de azot s-au înregistrat 3 depăşiri a valori limită
orare pentru protecția sănătății umane la stația GJ-3 Turceni, la staţiile GJ-1 Târgu
Jiu și GJ-2 Rovinari nu au fost înregistrate nici o depășire a valorii limită. (tabelul I.1.)
S-a efectuat monitorizarea continuă a fracţiunii PM 10 prin metoda gravimetrică
la staţiile GJ-1, GJ-2 şi GJ-3. La staţia GJ-2 Rovinari s-au înregistrat 39 depăşiri, mai
mult de 35 de depăşiri ale valorii limită zilnice pentru sănătate (50 µg/mc) fără a se
depăși valoarea limită an calendaristic (40 µg/mc). (tabelul I.1.)
Pentru restul poluanților monitorizați în anul 2019 nu au fost depășite valorile
limită/țintă pentru poluanții monitorizați la cele trei stații automate de monitorizarea
calității aerului.

I.1.2. Efectele poluării aerului înconjurător

I.1.2.1. Efectele poluării aerului înconjurător asupra sănătății

Conform metodologiei Institutului Național de Sănătate Publică București -

coordonatorul sintezei naționale „ Evaluarea impactului poluanților atmosferici asupra
sănătății și adaptarea la schimbarile climatice”, Serviciul de Sănătate Publică a
realizat activitatea de colectare și de centralizare a datelor statistice de morbiditate și
de poluare atmosferică, corespunzatoare anului 2020 pentru județul Gorj.
În cele ce urmează sunt prezentate tabelele cu datele demografice, și
indicatorii de sănătate, corespunzătoare municipiului Tg-Jiu și orașelor Rovinari și
Turceni (datele de morbiditate au fost furnizate de Biroul Informatică și Biostatistică
Medicală al D.S.P.Gorj).
Tabel I.3. Date de sănătate – date demografice

1. POPULAȚIE/SEX BĂRBAȚI FEMEI TOTAL

Tg. Jiu 44779 49562 94341
Rovinari 6523 6556 13079
Turceni 3967 3991 7958
2. POPULAȚIA/GRUPE DE VARSTĂ 0-14 ANI 15-64 ANI >65 ANI
Tg. Jiu 12838 69253 12250
Rovinari 1938 10469 672
Turceni 986 5984 988
3. DATE DE MORTALITATE cifra abs rata calc%

MORTALITATE INFANTILĂ 4 2,18

MORTALITATE INFANTILĂ PRIN BOLI RESP. 1 25
Gorj

MORTALITATE GENERALĂ TOTAL 4479 12,66

MORTALITATE PRIN AFECȚ. RESP. 171 0,48
 MORTALITATE PRIN AFECȚ C-V 2805 7,93
MORTALITATE PRIN TUMORI MALIGNE RESP. 657 1,86

4. DATE DE MORBIDITATE (INCIDENTĂ)

MORBIDITATE GENERALĂ –TOTAL 87376 9261,72

Tg. Jiu

MORBIDITATE PRIN AFECȚIUNI RESPIRATORII 24924 2641,91

MORBIDITATE PRIN AFECȚIUNI C-V 4082 432,69
MORBIDITATE PRIN TUMORI MALIGNE 167 17,70
MORBIDITATE GENERALĂ –TOTAL 17761 13579,78
Rovinari

MORBIDITATE PRIN AFECȚIUNI RESPIRATORII 8011 6125,09

MORBIDITATE PRIN AFECȚIUNI C-V 144 110,10
MORBIDITATE PRIN TUMORI MALIGNE 2 1,53
MORBIDITATE GENERALĂ –TOTAL 3551 4462,18
Turceni

MORBIDITATE PRIN AFECȚIUNI RESPIRATORII 1107 1391,05

MORBIDITATE PRIN AFECȚIUNI C-V 359 451,12
MORBIDITATE PRIN TUMORI MALIGNE 16 20,11

5. DATE DE MORBIDITATE SPECIFICĂ

MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S 16077 1704,14

MORBIDITATE PNEUMONIE 2271 240,72
MORBIDITATE BRONȘITĂ ȘI BRONȘIOLITĂ AC 3467 367,50
Tg. Jiu

MORBIDITATE BRONȘITĂ CR 264 27,98

MORBIDITATE EMFIZEM 4 0,42
MORBIDITATE ASTM BRONȘIC 112 11,87
MORBIDITATE I.M.A. 36 3,82
MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S 6660 5092,13
MORBIDITATE PNEUMONIE 292 223,26
Rovinari

MORBIDITATE BRONȘITĂ ȘI BRONȘIOLITĂ AC 410 313,48

MORBIDITATE BRONȘITĂ CR 0 0,00
MORBIDITATE EMFIZEM 0 0,00
MORBIDITATE ASTM BRONȘIC 0 0,00
MORBIDITATE I.M.A. 0 0,00
MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S 568 713,75
MORBIDITATE PNEUMONIE 66 82,94
MORBIDITATE BRONȘITĂ ȘI BRONȘIOLITĂ AC 308 387,03
Turceni

MORBIDITATE BRONȘITĂ CR 27 33,93

MORBIDITATE EMFIZEM 0 0,00
MORBIDITATE ASTM BRONȘIC 1 1,26
MORBIDITATE I.M.A. 1 1,26

6. ADMISIBILITATE ÎN SPITAL PRIN:

I.A.C.R.S. 198 2,10

BRONȘITĂ CRONICĂ 4 0,04
Tg. Jiu

EMFIZEM 3 0,03
ASTM BRONȘIC 15 0,16
I.M.A 279 2,96
I.A.C.R.S. 27 2,06
Rovi

BRONȘITĂ CRONICĂ 0 0,00

 EMFIZEM 0 0,00

nari
ASTM BRONȘIC 12 0,92
I.M.A 9 0,69
I.A.C.R.S. 33 4,15
BRONȘITĂ CRONICĂ 1 0,13
Turceni

EMFIZEM 0 0,00
ASTM BRONȘIC 3 0,38
I.M.A 1 0,13

7. NUMAR ZILE SPITALIZARE PRIN:

I.A.C.R.S. 934 4,72

BRONȘITĂ CRONICĂ 39 9,75
Tg. Jiu

EMFIZEM 21 7,00
ASTM BRONȘIC 89 5,93
I.M.A 1198 4,29
I.A.C.R.S. 122 4,52
Rovinari

BRONȘITĂ CRONICĂ 0 0,00

EMFIZEM 0 0,00
ASTM BRONȘIC 90 7,50
I.M.A 23 2,56
I.A.C.R.S. 128 3,88
BRONȘITĂ CRONICĂ 7 7
Turceni

EMFIZEM 0 0,00
ASTM BRONȘIC 18 6,00
I.M.A 11 11,00

I.1.2.2. Efectele poluării aerului înconjurător asupra ecosistemelor

Nu deținem date.

I.1.2.3. Efectele poluării aerului înconjurător asupra solului și vegetației

Nu deținem date.
 I.2. Factorii determinanți și presiunile care afectează starea de calitate
a aerului înconjurător

Pentru anul 2020, inventarul emisiilor de poluanți atmosferici nu a fost realizat.

Datele în acest subcapitol sunt prezentate până în anul 2019.
I.2.1. Emisiile de poluanți atmosferici și principalele surse de emisie
În scopul evaluării calităţii aerului s-a realizat anual evaluarea şi inventarierea
emisiilor de poluanţi atmosferici.
Începând din anul 2000, inventarul emisiilor poluante s-a realizat conform
Ordinului MAPM 524/2000 cu ajutorul metodologiilor CORINAIR şi AP-42, acesta
fiind tot mai complet pe măsură ce au fost obţinute datele necesare evaluării emisiilor
de la operatori economici și autorităţi/instituţii locale implicate.
Începând cu anul 2012, inventarele privind emisiile de poluanți în atmosferă
au fost realizate conform Ordinului MMP nr. 3299/2012 cu ajutorul Ghidului
EMEP/EEA-2009.
Inventarele privind emisiile de poluanți în atmosferă pentru anii 2015-2019 au
fost întocmite conform Îndrumarului privind modul de realizare a inventarelor
naţionale şi a inventarelor locale de emisii de poluanţi în aer, în conformitate cu
cerinţele Ghidului EMEP/EEA-2013.

I.2.1.1. Energia
Emisiile de substanțe acidifiante
Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui
component al mediului, ca urmare a prezenţei unor compuşi care determină o serie
de reacţii chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului precipitaţiilor şi
chiar al solului. Acidifierea aerului este în principal produsă de emisiile şi efectele
sinergice a 3 poluanţi, şi anume: SO 2 , NOx şi NH3, care au impact îndeosebi asupra
vegetaţiei şi a apelor de suprafaţă..
Emisiile atmosferice ale substanţelor acidifiante ca SO 2, NOX rezultate în
principal din arderea combustibililor fosili, pot persista în atmosferă timp de câteva
zile şi pot fi transportate la mii de km, până când are loc procesul de conversie în
acizi (sulfuric, respectiv azotic).
Poluanţii primari SO2, NOX şi NH3 împreună cu produşii lor de reacţie, după
depunere conduc la schimbări chimice în compoziţia solului şi apelor de suprafaţă.
Acest proces afectează ecosistemele, conducând la procesul de acidifiere.
Estimarea emisiilor de gaze cu efect acidifiant s-a făcut pe baza inventarului
anual al emisiilor atmosferice.

Fig. I.14. Contribuția sectoarelor de activitate din energie la emisiile

% de poluanți cu efect de acidifiere
100
90
80
70 SO2

60 NOx
50 NH3
40
30
20
10
.

0
i..

...

...
...
rg

lte
st
e

in

a
tru
n

și
e

e
en

ir
e

re
lz
d

ip

tie
că
ia

er

ru
cț

în
rd
u

e
a
d

n
ro
p
Emisii de precursori ai ozonului

Fig. I.15. Contribuția sectoarelor de activitate din energie la emisiile

% de poluanți precursori ai ozonului
100
90
80 NMVOC
70
NOx
60
50
CO
40
30
20
10
0
producția de energie arderi energetice în încălzire instituții încălzire rezidențial
electrică și termică alte domenii

Emisii de particule primare și precursori secundari de particule

Fig. I.16. Contribuția sectoarelor de activitate din energie la emisiile

% de particule primare în suspensie
100
90
80
70
60 PM2,5
50 PM10
40
30
20
10
0
producția de energie arderi energetice în alte produse încălzire rezidențial
electrică și termică alte domenii minerale

Emisii de metale grele

Fig. I.17. Contribuția sectoarelor de activitate din energie la emisiile

% de metale grele
100
90
80
70
60 Pb
50 Cd
Hg
40
30
20
10
0
producția de energie arderi energetice în încălzire instituții încălzire rezidențial
electrică și termică alte domenii
Emisii de poluanți organici persistenți

Fig. I.18. Contribuția sectoarelor de activitate din energie la emisiile

% de poluanți organici persistenți
100
90
80 PCDD/
PCDF
70
60 PAH
50
40 HCB
30
PCB
20
10
0
.

..

.
..

..

..
s.
en

și

re
in
e
de

ire
t

ire
en

lz
ia

lz
m

că
ț

că
pa
uc

în
în

I.2.1.2. Industria
od

hi
ec
pr

Emisiile de substanțe acidifiante

Fig. I.19. Contribuția sectoarelor de activitate la emisiile de poluanți

% cu efect de acidifiere
100
90
80
70
60 SO2
NOx
50
NH3
40
30
20
10
0
energie transporturi procese industriale agricultură

Fig. I.20. Evoluția emisiilor de poluanți cu efect de acidifiere

tone
22000
20000
SO2
18000
16000 NOx
14000 NH3
12000
10000 echivalent
acidifiere
8000
6000
4000
2000
0
2015 2016 2017 2018 2019
Emisii de precursori ai ozonului
Fig. I.21. Contribuția sectoarelor de activitate din energie la emisiile
% de poluanți precursori ai ozonului
100
90
80
70 NMVOC

60 NOx

50 CO

40
30
20
10
0
industrie transporturi energie agricultură deșeuri

Emisii de particule primare și precursori secundari de particule

Fig. I.22. Contribuția sectoarelor de activitate la emisiile de particule
% în suspensie
80
70
60
50 PM2,5
40 PM10
30
20
10
0
industrie transporturi energie agricultură deșeuri

Emisii de metale grele

Fig. I.23. Contribuția sectoarelor de activitate la emisiile de metale
% grele
100
90
80
70
60 Pb
50 Cd
Hg
40
30
20
10
0
industrie transporturi energie agricultură deșeuri

Emisii de poluanți organici persistenți

 Fig. I.24. Contribuția sectoarelor de activitate la emisiile de poluanți
% organici persistenți
100
90
PCDD/
80 PCDF
70
PAH
60
50 HCB
40
30 PCB

20
10
0
industrie transporturi energie deșeuri

I.2.1.3. Transportul

Emisiile de substanțe acidifiante

Fig. I.25. Contribuția diverselor tipuri de vehicule la emisiile
% poluanților cu efect de acidifiere
100
90
80
70
60 NOx
50
40 NH3
30
20
10
0
...
...

...
...

te
tp

și

ra
e

e
ul
or

te

fe
ul
ic
sp

re
ic

i
h

că
to
h
n

ve

ve
tra

o
m

Emisii de precursori ai ozonului

Fig. I.26. Contribuția tipurilor de vehicule la emisiile de poluanți
% atmosferici precursori ai ozonului
100
90
80
70 NMVOC
60 NOx
50 CO
40
30
20
10
0
...
...

...

...

te
și
le
le
rt

ra
o

te
u

e
sp

ic

ic

re

if
h
h
n

că
to
ve

ve
a

o
tr

Emisii de particule primare și precursori secundari de particule

 Fig. I.27. Contribuții ale vehiculelor de transport la emisiile de
% particule primare în suspensie
50
45
40
35
30 PM2,5
25 PM10
20
15
10
5
0

...
...

...

...

te
m
p

g
u

ra
rt

și
le

le

e
o

u
u

te

if
sp

ic

ic

re

că
h
h
n

to
ve

ve
a
tr

o
m
Emisii de metale grele

Fig. I.28. Contribuția tipurilor de vehicule la emisiile de metale grele

%
60

50

40

30 Pb
Cd
20
Zn

10

0
..
.

.
..

ș.

.
e.

e.

e.
t
or

ul

ul

if
sp

et
c

că
hi

hi

or
an

ve

ve

ot
tr

I.2.1.4. Agricultura

Emisiile de substanțe acidifiante

Fig. I.29. Contribuții ale sectoarelor de activitate din agricultură la
% emisiile de poluanți cu efect de acidifiere
100
90
80
70
60
50 NH3
40
30
20
10
0
găini ouătoare pui de carne

Emisii de precursori ai ozonului

 Fig. I.30. Contribuții ale sectoarelor de activitate din agricultură la
% emisiile precursorilor ozonului
100
90
80
70
60 NMVOC
50
40
30
20
10
0
găini ouătoare pui de carne

Emisii de particule primare și precursori secundari de particule

Fig. I.31. Contribuții ale sectoarelor de activitate din agricultură la

% emisiile de particule primare în suspensie
100
90
80
70
60 PM2,5
50 PM10
40
30
20
10
0
găini ouătoare pui de carne
 I.3. Tendințe și prognoze privind poluarea aerului înconjutător

I.3.1. Tendințe privind emisiile principilor poluanți atmosferici

Fig. I.32. Tendința emisiilor de poluanți cu efect de acidifiere și

tone eutrofizare din sectorul de activitate energie
24000

21000

18000
SO2
15000
NOx
12000

9000

6000

3000

0
anul 2015 anul 2016 anul 2017 anul 2018 anul 2019

Fig. I.30. Tendința emisiilor de precursori ai ozonului din sectorul

tone de activitate transport
2700
2400
2100
NOx
1800
NMVOC
1500
CO
1200
900
600
300
0
anul 2015 anul 2016 anul 2017 anul 2018 anul 2019
 Fig. I.31. Tendința emisiilor de particule primare în suspensie din
tone sectorul de activitate energie
350

300

250 PM2,5

200 PM10

150

100

50

0
anul 2015 anul 2016 anul 2017 anul 2018 anul 2019

I.3.2. Prognoze privind emisiile principalilor poluanți atmosferici

Nu deținem date
I.4. Politici, acțiuni și măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului înconjurător

În judeţul Gorj, Consiliul Judeţean a demarat procedura de elaborare a

Planului de menţinere a calităţii aerului, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare şi anume Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător şi HG
257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a
aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii
aerului, ţinând cont de Ordinul nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unităţile
administrativ - teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a
ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului înconjurător.
Astfel, prin dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean nr. 62/26.01.2016, a
fost înfiinţată Comisia Tehnică ce va întocmi Planul de menţinere a calităţii aerului, a
fost dat anunţul public cu nr. 1096/27.01.2016 asupra initierii acestui plan, iar în data
23.02.2016 a avut loc şedinţa de iniţiere a Planului mai sus amintit. Anunţul public
este postat pe site-ul APM Gorj la secţiunea Calitatea Aerului/ Calitatea aerului
înconjurător.
PMCA elaborat de CJ Gorj, a fost depus spre avizare la APM Gorj , scop în
care a fost parcursă procedura legală privind avizarea și analiza de către Grupul de
lucru constituit în acest sens la nivelul instituției, în baza prevederilor Hotărârii nr. 257
din 15 aprilie 2015 pentru aprobarea metodologiei de elaborare a planurilor de
calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de
menţinere a calităţii aerului. Avand în vedere faptul că PMCA a prezentat deficienţe
în ceea ce privește conținutul cadru, activitatea a fost finalizată cu returnarea acestui
Plan în vederea refacerii/completării anumitor aspecte, conform art.3, art.38, anexa
nr. 4 din HG 257/2015. În acest sens au fost formulate observații concrete și
punctuale
Prin adreasa nr. 7310/13.06.2017, Consiliul Județean trimite spre avizare
varianta revizuită la APM Gorj. În urma ședinței grupului de lucru din data de
24.07.2017, pentru verificarea și avizarea Planului de menținere a calității aerului
pentru județul Gorj, convocată prin adresa nr. 7087/19.07.2017, a fost luată decizia
de aprobare a planului, aceasta fiind consemnată prin procesul verbal nr.
7243/24.07.2017. În consecință, APM Gorj întocmește referatul nr. 7249/24.07.2017
de avizare a Planului de menținere a calității aerului pentru județul Gorj și transmite
documentul la ANPM în vederea avizării acestuia. Prin adresa nr. 2711/VT/
18.08.2017, înregistrată la APM Gorj cu nr. 8135/21.08.2017, ANPM a formulat
observații și a solicitat refacerea/completarea anumitor puncte cuprinse Planul de
menţinere a calităţii aerului pentru jud. Gorj, adresă înaintată ulterior către CJ Gorj.
Prin adresa ANPM nr. 1/3876/VT/25.10.2019 înregistrată la APM Gorj cu nr.
1013/06.11.2019, ANPM transmite Referatul de avizare al Planului de menținere a
calității aerului în județul Gorj, 2019-2023. Planul de menținere a calității aerului în
județul Gorj, 2019-2023 este aprobat prin Hotărâre a C.J. Gorj nr. 152/28.11.2019,
trimisă spre comunicare APM Gorj prin adresa CJ Gorj nr. 16978/29.11.2019 și
înregistrată la APM Gorj cu nr. 11564/02.12.2019.
Planul de menţinere a calităţii aerului reprezintă setul de măsuri pe care
titularul/titularii de activitate trebuie să le ia, astfel încât nivelul poluanţilor să se
păstreze sub valorile-limită pentru poluanţii dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de
azot, particule în suspensie (PM10), benzen, monoxid de carbon, plumb sau valorile-
ţintă pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren şi PM 2,5, astfel cum sunt stabilite la
lit. B.2 din anexa nr. 3 la Legea nr. 104/2011.
În planul de menţinere a calităţii aerului pot fi incluse şi măsuri specifice
vizând protecţia copiilor şi a altor grupuri sensibile ale populaţiei.
 Măsurile din planul de menţinere a calităţii aerului se pot desfăşura pe o
perioadă de maximum 5 ani sau până la trecerea în regimul I de evaluare.
Prin Hotărârea Consililui Județean Gorj nr. 31/28.02.2020 a fost aprobat
„Raportul privind stadiul realizării măsurilor cuprinse în Planul de menținere a calității
aerului în județul Gorj, 2019-2023, pentru anul 2019”, înregistrată la APM Gorj cu nr.
1853/05.03.2020.
Prin Hotărârea Consililui Județean Gorj nr. 17/29.01.2021 a fost aprobat
„Raportul privind stadiul realizării măsurilor cuprinse în Planul de menținere a calității
aerului în județul Gorj, 2019-2023, pentru anul 2020”, înregistrată la APM Gorj cu nr.
1227/03.02.2021.