Biletul 16

1. Scabia: epidemiologie, etiologie, patogenie, aspecte clinice, diagnostic pozitiv/

diferenţial, tratament, profilaxie.
Scabia-dermatoza parazitara contagioasa, produsa de capusa Sarcoptes
scabies.

Epidemiologie: apare la orice virsta si la ambele sexe.per incub1-3 sapt,

sursa de in-omul bolnav.Se transmite prin contact direct, habitual sau
sexual, sau prin intermediul obiecte de toaleta-indirect.parazitul nu poate
supravietui departe de gazda mai mult de 24-36 h.

clinic: subiectiv:prurit, obiectiv: lez specifice *sant acarian(lez liniara,

scurt de citiva mm marignit la un capat de *excoriatia(locul de intrare a
parazitului) si la altul *vezicula perlata(proeminenta translucida, cu lichid
clar sau purulent, ce marcheaza capatul santului acarian). si nespecifice(
lez tip prurigo, de grataj, placi urticariene, veziculo-bule, macule
eritematoase. 
Locul de elective:interdigital, fata anterioara a axilei, pliu subfesier, palme
(la sugar)

Diagnostic:prezenta lez specific, localizarea lez pe zonele d eelectie, prurit

cu exacerbare nocturna, epidemiologie sugestiva. Laborator:exam
parazitologic(microscopia directa a mater recoltat).

tratament: toti membrii familiei, deparazitarea rufariei, tratam mai intii

complic apoi scabia, de tine cont de virsta, forma clinica, extinderea
lez.preparate: lindan 1%, ung cu sulf precipitat 10-33%, benzoate de
benzyl 20%(10 % copii), permetrina 5%(efficient in aplic unice),
crotamiton 10%-copii. Se face frictionarea topicilor pe toata supraf cu
except cap.

Profilaxie respect igiena personala, sterilize lenjeriei si vestim in cazurile

depistate, precum si control clinic repetat la 10 zile si la 1 luna de la depist.
2. Eritemul exudativ polimorf, forma minoră şi majoră (sindromul Stevens -
Johnson): etiologie, patogenie, aspecte clinice, diagnostic pozitiv/ diferenţial,
tratament, profilaxie.
un sindrom plurietiologic caracterizat eruptii acuta şi polimorfa dispusa
concentric ın tinta iris simetrica eventual interesare mucocutanata
epidemiologia-la adult tanar
clasificare-
eritem polimorf minor - hebra
major - stevens johnson
3 stadii
1-eritem polimorf
2-s. Stevens j.
3-s. Lyell
etiopatogenia-infectii herpes simpesx şi micoplasma pneumonie
genetic-Hlab15 b35 dr 53
reactiile imune 3-4

ERİTEM POLİMORF MİNOR

clinic:debuteaza acut are caracter sezonier toamna primavara se caract.
Lez. Simetrice cu dispozitie acrala febra cefalee
-forma eritemopapuloasa devine edematos sau urticariee bine delimitate
ovalare sau rotunde de la cate mm pana la 1-2 cm culoare diversa roz
pal/rosu violer
-forma veziculobuloasa-herpes iris-aspactul de cocarda sau in tinta e
realizat ın centrul leziunilor a unor bule sau vezıcule
d.dif:sifilide papuloase,vasculita gougerot-ruiter, porfitia cutanata,dermatita
herpetiforma

Sindromul Stevens Johnson :o forma severa cu risc letal afectand %10

din suprafata cutanata
Clinic-stare gen.
 Alterata febra 39-40, sindr. Toxicoinf. Sever,
 catar oculonazal, tuse uscata, dureri abdominale, astenie,
cefalee,artralgie,mialgie,
 lez. Mucoaselor difera de la minor tendinta la generalizare şi
afectarea trunchiului.
 Afec. Mucoasei orale şi labiale
 apare bulele şi lez. Sangerande acoperite membrane false grialbe sau
cruste hemoragice.determinınd disfagie,
 dif. La masticatie,vorbire şi sialoree.
Alte simptome
 -ocular- conjunctivita catarala sau purulenta
 genital- balanita-vulvovaginita
 anorectal- tenesme,diaree
 nazal- rinoree sanguinolenta
 respirator- tusa iritativa,pneumopatie
 renala- hematurie ,IR
  SNC-meningism, meningoencefalita, hemoragie cerebrala

Tratament:

formele minore-simptomatic antihistaminice vitc AINS antibiotice etc.

formele extinse 2 sapt. Corticoterapie
Stevens-corticoterapie metilprednisolon 4mg/kg 7 zile.antibioterapie

profilactica reechilibrare hidrica electrolitica antiTNF-infliximab

Topic:comprese antiseptice,colorantii etc.

3. Sifilisul primar: diagnostic pozitiv.

Diagnostic pozitiv: metodele de laborator pentru diagnosticul sifilisului
se impart in doua categorii: 
  -metode de punere in evidenta a treponemelor,
  -reactii serologice pentru sifilis.
  Metode de punere in evidenta a treponemelor: 
    -ultramicroscopia in cimp intunecat – este metoda cu mare utilizare
practica, cu ajutorul careea se evidentiaza treponemile in leziunile
floride(sifilom primar si secundar), sau in unele lichide(punctie
ganglionara); cu ajutorul ei se pun in evidenta treponemele pe un cimp
microscopic intunecat, lumina venind din parte aleterala(fenomenul de
interferenta Tindal); metoda permite evidentierea treponemelor vii in
secretia recoltata de pe suprafata leziunilor floride; 
    -metoda puctiei ganglionare, facuta acolo unde examenul din exudatul
sifilomului a fost negativ; dupa punctie se fixeaza intre degete ganglionul si
se fac mai multe miscari de rotatie a acului pentru a dilata tesuturile
ganglionare; dupa aceea se injecteaza in ganglion 0.2-0.3 ml ser fiziologic,
care apoi este aspirat si examinat intre lama si lamela, in general 45%
dintre punctiile ganglionare sunt pozitive, la circa 30% dintre ele
treponemele lipsind din leziunea cutanata;
    -imunofluorescenta- da rezultate net superioare si poate fi efectuata
direct si indirect; 
    -reactia de polimerizare in lant(PCR)- face detectarea T.Pallidum prin
amplificare genetica, care pune in evidenta ADN-ul treponemelor din
diferite medii-LCR, lichid amniotic, tesuturi etc.
 
Serodiagnosticul sifilisului(imunologic): reactiile serologice identifica
in singele bolnavului anticorpi specifici, apruti in urma actiunii unor
antigene treponemice asupra sistemului imun al organizmului gazda.
 
Testele serologice utilizate in diagnosticul sifilisului: se impart in
doua categorii: nespecifice(teste cu antigene cardiolipinece sau
netreponimice) si specifice (cu antigene treponimice)
  
-Cu antigene netreponimce se mai numesc si nespecifice sau clasice:
  1) reactii de floculare- RMP/MRS(reactia de microprecipitare); RPR(rapid
plasma reagin test); VDRL(veneral disease research laboratory);
2) reactia de fixare a complementului are 2 variante- reactia Bordet-
Wasermann(RBW) si reactia Kolmer
   
-Cu antigene treponemice(specifice)
  1) teste de hemaglutinare cu antigeni treponemici TPHA(treponema
pallidum hemmagglutination assay)- se bazeaza pe principiul ca hematiile,
puse in contact cu treponemele lizate cu ajutorul ultrasunetelor,
aglutineaza in prezenta anticorpilor antitreponemici din serul cercetat;
  2) teste de imunofluorescenta FTA-abs(fluorescent treponemal antibody
absorbtion)- consta in examinarea cu lumina ultravioleta a complexului
antigen-anticorp facut fluorescent prin marcarea cu fluorsceina
  3) teste de imobilizare a treponemelor TPI(treponema palidum
immobilisation)- evidentiaza in serul bolnavilor anticorpi anti-treponeme
imobilizate
  4)teste treponemice imunoenzimatice EIA(enzyme immuno-assay)
  5)testul Westernn-Blot sau imunoblot

   Reactii serologice fals-pozitive: se impart in doua categorii:

acute(care nu persista peste 6 luni) si cronice (cu o persistenta peste 6 lun)