16.09.

2020
Curs I
Embriologie - Prof. Amos

Embriologie

Obiectul embriologiei

Embriologia reprezinta perioada dezvoltarii intrauterine care incepe cu formarea zigotului

si se intinde pana la sfarsitul sapt. a 8-a cand embrionul ajunge la infatisarea tipica umana in
miniatura.
Embriologia este stiinta dezvoltarii ontogenetice a organismelor unde spunem ca studiaza
factorii cauzali ai dezvoltarii si cheia organizarii corpului uman in intelesul strict al notiunii.
Embriologia umana cuprinde partea intrauterina a ontogenezei (Gr. Ontos = individ, Gr.
Genesis = creatie).
Ontogeneza reprezinta istoria dezvoltarii individuale. Ea cuprinde inafara perioadei
embrionala, si perioada postnatala pana la moarte.
Embriologia face parte din grupa mare a stiintelor biologice si studiaza transformarile pe
care le sufera celula-ou din momentul fecundatiei pana la aparitia unui nou individ.
In toate etapele sale de dezvoltare, celula ou (oul uman) urmeaza o cronologie foarte
precisa ca si stramosii sai ancestrali determinata de aceleasi mecanisme morfogenetice.
Exista mai multe forme de embriologie (comparativa si descriptiva experimental) care au
contribuit prin metodele lor la interpretarea, elucidarea diverselor mecanisme ce au clarificat
dezvoltarea celulei-ou umane.
Actualmente datorita tuturor acumularilor de pana acum, embrilogia incepe sa elucideze
procesele bio-chimice care dirijeaza diferentierile celulare, remanierile, asamblarea, cresterea si
regresia specifica a unor organe sau tesuturi cu rol in modelarea altor organe sau tesuturi sau a
embrionului in totalitate.
Azi embriologia devine una dintre cele mai dinamice si atragatoare ramuri ale biologiei,
foloseste cunostintele biologiei molecular, geneticii si biochimiei incercand sa aplice morfogeneza
si cea patologica care da afectiunile metabolice (dismetaboliile) congenitale.

Fazele dezvoltarii ontogenetice

1. Gametogeneza – reprezinta formarea si maturarea in organismul parintilor a unor celule

specializate numite gamete ( spermatozoidul, ovulul), care prin contopire rezulta celula ou
(zigotul) sau oul fecundat ce contine cantitati egale de material ereditar, matern si patern.
❖ Material ereditar = informatie genetica cu caracter ereditar
❖ Caracter ereditar = culoarea pielii, parului, ochilor, etc.
❖ Forma fetei, nasului, buzelor, urechilor, etc.
❖ Talie
❖ Comportamente
❖ Inteligenta
2. Fecundatia – contopirea celor 2 celule sexuale (gametilor) care este un proces biochimic
complex care duce la formarea zigotului
3. Segmentarea
In prima faza celula ou se divide in blastomere care devin din ce in ce mai mici cu fiecare
diviziune, devenind un germene sferic adica celula ou ramane la aceeasi marime dar interiorul ei
are pana la peste 100 celule mici avand aspectul unei mure (morula).
In faza a 3-a, odata cu aparitia unei cavitati numita blastocel, acest germen devine blastula
exprimat prin embrioblast si trofoblast.
4. Gastrularea – este faza prin care celulele migreaza si alcatuiesc cele 3 foite embrionale:
➢ Ectodermul – foita externa (ectoblast)
➢ Endodermul – foita mijlocie (endoblast)
➢ Mezodermul – foita interna (mezoblast)

Organogeneza – este faza cand se edifica marile sisteme ale organismului cu diversele organe.
Histogeneza – se refera la etapa in care diversele primordii ale organelor se diferentiaza capatand
structuri si proprietati care le fac apte de indeplinirea functiilor lor.
Cresterea – reprezinta un fenomen simplu de marimea ovulului organismului. Ea poate fi
hipertrofica si hiperplazica, etape ce se succed si intersecteaza inca din viata intrauterina iar unele
dintre ele se continua si dupa nastere ( ex: gametogeneza, dezvoltarea dintilor, formarea fibrelor
cristaliniene).
Embrilogia umana se limiteaza la studiul etapelor care caracterizeaza viata intrauterina.
In mod conventional produsul de conceptie in primele stadii de ontogeneza se numeste germene.
Pana in luna a 2-a de viata intrauterina se defineste ca embrion (apar: regiunile cefalica, caudal,
dorsal, ventral).
Intre luna 2 si 6 devine fat neviabil.
Intre luna 6-9 devine fat viabil.
Fenomenele de umanizare apar dupa cea de-a 2-a luna de viata intrauterina.
Dupa nastere vorbim de nou-nascut.
Durata normal a gestatiei (graviditate) este in medie de 273 zile (9 luni solare sau 10 luni lunare)
si este urmata de nasterea normala la termen a fatului matur.
Fatul care se naste inainte de termen este prematur.

Concluzii:
Anatomia dezvoltarii umane sau Embriologia este o disciplina fascinanta si presupune o categorie
foarte larga de specialisti care :
➢ Explica dezvoltarea individuala de la conceptie pana la adult care este expresia codului
genetic
➢ Permite intelegerea relatiilor normale dintre structurile corpului
➢ Permite intelegerea cauzelor si momentul aparitiei malformatiilor congenitale.
➢ Pentru foarte multi medici reprezinta aplicatii pertinente: obstretricianul, pediatrul,
chirurgul, doctori de alte specialitati

Termeni:

Genomul (gene+cromozomi) = reprezinta genele complete dintr-un organism continute intr-un

set de cromozomi fie haploid fie diploid.

2
Aprecierea varstei embrionului si fatului

Dintre parametrii dimensionali ai embrionului sau fatului, lungimea este cel mai constant,
greutatea variind in limite foarte largi.
Masurarea lungimii presupune:
1. Masurarea vertex-coccis care se face de la coroana capului embrionului la coccisul lui.
2. Masurarea vertex-calcai dupa prima masuratoare adaugandu-se lungimea piciorului pana
la calcai.

Dimensiunea produsului de conceptie in viata intrauterine (varsta de sarcina)

1. Prima saptamana = 0 (varsta ) -1 mm (lungime)
2. A 2-a saptamana = 1 - 2 mm
3. A 3-a saptamana = 1,5 – 2,5 mm
4. A 4-a saptamana = 4-6 mm
Luna a II-a = 5-31 mm – 4 grame
Luna a III-a = 7-9 cm – 5/20 grame
Luna a IV-a = 10-17 cm – 120 grame
Luna a V-a = 18-27 cm – 284 grame
Luna a VI-a = 28-31 cm – 634grame
Luna a VII-a = 35-38cm – 1218 grame
Etc.
Pentru aprecierea varstei in zile se foloseste formula:
Varsta (zile) = talia (cm) x 5,6
Determinarea varstei intrauterine se poate face si dupa punctele de osificare deoarece
1. La sfarsitul saptamanii a 4-a apar aceste puncte in clavicule, maxilare superior si inferior,
humerus, radius si cubitus.
2. La sfarsitul saptamanii a 8-a apar in femur, tibie, peroneu, ileon, coaste ( primele 6),
omoplat, occipital, parietal, tempora, sferoidul si etmoidul.
Metodele bazate pe menstruatie nu sunt corecte.