FUNDAȚIA CULTURAL UMANITARĂ ”HENRI COANDĂ” ORADEA

str. BÂRSEI, nr.16 A, Cod Poștal 410423, ORADEA, jud. BIHOR, CIF 9644404
Tel. 0259 433 532, Fax 0259 465 113
www.univ-henricoanda.ro, e-mail: henri.coanda.oradea@gmail.com

Operator prelucrare date cu caracter personal în conformitate cu Legea 677-2001 înregistrat sub
nr. 0012810 la ANSPDCP

PROGRAMA ANALITICA A MODULULUI

M3. Clasa de elevi – grup social specific

1. Competența generală (C3) și competenţele specifice

Competența generală:
C3. Competențe de management al clasei de elevi în contextul psiho-social specific
Competenţele specifice:
1. Identificarea caracteristilor dimensionale, sociale și structurale specifice clasei de elevi;
2. Cunoașterea structurii și etiologiei unei situații de criză educațională;
3. Identificarea și aplicarea strategiilor adecvate de intervenție în situațiile de criză educațională.

2. Conţinuturi tematice
Tema 1. Grupul social;
Tema 2. Grupul clasei de elevi;
Tema 3. Valori comportamentale şi probleme din comunitatea clasei.

3. Alocarea bugetului de timp conținuturilor tematice ale modulului

Câte 2 ore teorie/ temă x 1 temă = 2 ore
Câte 3 ore teorie/ temă x 1 temă = 3 ore
Câte 4 ore teorie/ temă x 1 temă = 4 ore
Total ore teorie = 9 ore
Câte 1 oră /aplicație practică x 16 aplicații practice = 16 ore
Câte 0,5 oră /aplicație practică x 4 aplicații practice = 2 ore
Total ore = 18 ore
Evaluare pe parcurs = 2 ore
Total: 29 ore

1
 4. Strategii de formare utilizate
 Strategii inductive al căror demers didactic este de la particular la general (Temele 1, 2, 3);
 Strategii deductive – de la general la particular, legi sau principii cu concretizarea lor în exemple
(Temele 1, 2, 3);
 Strategii mixte: inductiv-deductive şi deductiv-inductive (Temele 1, 2, 3);
 Strategii analogice - predarea şi învăţarea se desfăşoară cu ajutorul modelelor (Temele 1, 2, 3);
 Strategii euristice: de elaborare a cunoştinţelor prin efort propriu de gândire folosind
problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic, asaltul de idei,
experimentul de investigare, având ca efect stimularea creativităţii şi achiziţionarea competenţelor
(Temele 1, 2, 3).
 Strategii algoritmice: explicativ-demonstrative și intuitive (Tema 3).
Metode şi tehnici de instruire utilizate
 Expunerea constă din prezentarea verbală monologată a unui volum de informație, de către
formator către cursanți, în concordanță cu prevederile programei și cu cerințele didactice ale
comunicării (Temele 1, 2, 3);
 Explicația este forma de expunere în care predomină argumentarea rațională, făcându-și loc deja
problemele de lămurit, regulile (Temele 1, 2, 3);
 Jocul de rol este o metodă activă de predare-învățare, bazată pe simularea unor funcții, relații,
activități, fenomene, sisteme etc. Urmărește formarea comportamentului uman pornind de la
simularea unei situații reale (Tema 3);
 Învățarea prin descoperire se referă la o situație în care materialul de învățat nu este prezentat
într-o forma finală celui ce învață (așa cum se petrece în învățarea prin receptare), ci reclamă o
anumită activitate mentală anterioară rezultatului final în structura cognitivă (Tema 3);
 Studiul de caz presupune elaborarea unui material ce porneşte de la o situaţie reală şi care apoi
este discutată cu cei care participă la curs. Pentru a permite o înţelegere mai bună a problemelor
discutate se recomandă elaborarea unui set de întrebări sau cerinţe la care trebuie să răspundă
cursanţii. Studiul de caz poate fi însoţit şi de notiţele care să ghideze discuţia cu cei instruiţi (Tema
3).
Forme şi modalităţi de organizare şi desfăşurare a activităților de formare
 Activităţi frontale – organizarea în plen a activităţior, a repartizării în mod egal a sarcinilor de
lucru pentru fiecare formabil, iar formatorul dirijează activitatea acestora (Temele 1, 2, 3).
 Activităţi de grup – organizarea pe grupuri neomogene având un coordonator al grupei.
Formatorul îndrumă și conduce activitatea grupelor pentru realizarea obiectivelor educaţionale în
funcţie de fișele de lucru - în prealabil, cu o structură precisă (Temele 2, 3).
2
 Activităţi individuale cuprind studiul individual utilizând bibliografia, punându-se accentul pe
munca independentă. În cadrul activităţii se precizează sarcinile de instruire, comune pentru toţi
formabilii care îi solicită pentru dezvoltarea cerinţelor (Temele 1, 3).

5. Strategia evaluării pe parcurs

 Evaluare iniţială – cursanții notează modalitățile preferate de cunoaștere a colectivelor de elevi
 Evaluare curentă/ formativă – realizarea aplicațiilor practice aferente fiecărei teme
 Evaluare sumativă – completarea unei fișe de caracterizare psihosocială a clasei de elevi (Anexa
1)
M5. Evaluarea finală
 Realizați analiza unei situații conflictuale apărută într-un colectiv de elevi din punct de vedere al:
caracteristicilor grupului de elevi, cauzelor și efectelor situației și al comportamentelor elevilor.
Proiectați un plan de intervenție adresat atât elevilor vinovați, cât și la nivelul întregului colectiv

6. Schiţa/ rezumatul modului/ temelor

Tema 1. Grupul social
 Definiţie
 Tipologii ale grupului social
 Funcţii ale grupului social
 Relaţii din interiorul grupului
o Cooperare
o Subordonare
o Supraordonare
o Compromis şi toleranţă
o Competiţie
o Marginalitate
o Conflictualitate
Aplicaţii practice
 Construiţi o situaţie în care să se aplice principiul „Toţi diferiţi, toţi egali!”
 Comentaţi următorul paragraf:
Atât grupul, cât şi societatea sunt produse ale acţiunii umane, dat fiind că fiecare persoană este un
subiect activ, care îşi aduce contribuţia la desfăşurarea vieţii sociale.
 Descrieți un grup social la alegere din perspectiva tipologiei sale.
 Descrieți funcția pe care o îndepliniți cu prioritate în cadrul grupului dumneavoastră de prieteni.
3
 Analizați tipurile de relații din cadrul grupului de cadre didactice din școala în care lucrați.

Tema 2. Grupul clasei de elevi

 Caracteristici ale grupului clasei de elevi
o Coeziunea grupului
o Autonomia/independenţa
o Conformismul/nonconformismul
o Permeabilitate/impermeabilitate
o Stabilitate/instabilitate
o Sintalitatea grupului
 Structura clasei de elevi
o Sarcina
o Structura de comunicare
o Structura de influenţare
o Structura dimensională
o Climatul psihosocial
o Moralul grupului
o Coeziunea grupului
 Cultura clasei
Aplicaţii practice
 Identificați 10 bariere în comunicarea profesor - elev pe care le considerați cele mai frecvente în
clasa de elevi! Care considerați că sunt cauzele lor?
 În clasele de elevi există tendința de a se crea grupuri în jurul unor relații mai strânse al căror rol
poate fi pozitiv sau negativ în funcție de abilitățile profesorului. Precizați trei activități în care
aceste grupuri pot avea un rol negativ și trei activități în care el poate fi pozitiv. Cum trebuie
acționat ca profesor pentru a potența rolul pozitiv al grupurilor de prieteni din cadrul clasei? Ce
acțiuni ar trebui întreprinse pentru crearea unei unități la nivelul clasei de elevi?
 Urmăriți cu atenție modalitatea în care s-au format grupurile de prieteni în interiorul clasei la care
predați. Realizați activități cu grupe formate astfel încât să fie respectate urmatoarele criterii:
a. să își aleagă singuri partenerii pentru activitățile respective;
b. să fie formate din elevi care sunt prieteni între ei;
c. să fie formate din elevi care au rezultate asemănătoare la învățătură;
d. să fie formate din elevi care nu prea relaționează în cadrul activităților obișnuite.

4
 Precizați cinci obiective specifice pe care trebuie să și le propună o clasă de elevi la început de
ciclu educațional.
 Realizati un instrument prin care să puteți identifica dinamica clasei de elevi, urmărind evoluția sa,
atât din perspectiva psihosocială cât și a metodelor, pe parcusul unui an școlar. Ce instrumente de
urmărire a dinamicii clasei existentă deja? Ce aspecte urmăresc respectivele instrumente și ce
rezultate pot fi obtinuțe aplicându-le.
 Descrieți cultura unei clase de elevi pe care o cunoașteți cel mai bine.

Tema 3. Valori comportamentale şi probleme din comunitatea clasei

 Cunoaşterea colectivului
o Obiectivele cunoaşterii
o Metode şi tehnici de cunoaştere
o Consiliere educaţională
 Modalităţi de rezolvare a problemelor de comportament
o Modelul Canter
o Modelul Fred Jones
o Modelul disciplinei diferenţiate
o Modelul Kounin
o Modelul modificărilor de comportament – Modelul ABC comportamental
o Modelul consecinţelor logice
 Probleme comportamentale
o Cauze
o Metode de intervenţie
Aplicaţii practice
 Realizați o fișă de observare a unui elev care manifestă comportamente agresive față de colegi.
 Pornind de la fișa de observare, realizați un studiu de caz al comportamentului elevului respectiv.
 Analizaţi critic următoarele modele: Modelul Canter, Modelul Fred Jones, Modelul disciplinei
diferenţiate, Modelul Glasser, Modelul Kounin, Modelul modificărilor de comportament, Modelul
consecinţelor logice.
 Comentaţi următorul citat:
“Stresul este sentimentul pe care îl simţi atunci când percepi o diferenţă între ceea ce ai şi ceea ce vrei.
Cu cât diferenţa este mai mare şi cu cât chestiunea este mai importantă pentru tine, cu atât mai mare
este potenţialul pentru stres” (J.E. Newman).
 Din perspectivă proprie completați următorul tabel cu diferite tipuri de reacții la stres:
5
 Reacții fiziologice Reacții emoționale Reacții cognitive Reacții comportamentale

 În timpul orei doi elevi încep să se bată. Cum vă veți comporta în această situație? Care considerați
că este pedeapsa adecvată pentru un astfel de comportament?
 Treceţi în revistă comportamentele pe care le realizaţi într-o zi obişnuită. Analizaţi întăririle
negative şi pozitive care le influenţează.
 Arătaţi cum se poate aplica notarea şcolară – ca formă de întărire
 Analizați comportamentul unui elev care fură lucrurile colegilor din clasă din perspectiva
modelului ABC comportamental. Stabiliți un program detaliat de întăriri continue și intermitente.

7. Bibliografia

Neculau,A. (2007), Dinamica grupului si a echipei, Editura Polirom, Iasi

De Visscher, P., Neculau, A., coord.(2001), Dinamica grupurilor, Texte de baza, Editura Polirom, Iasi
Constantin, T., Stoica-Constantin, A. ,(2002), Managementul resurselor umane, Editura Institutul
European, Iasi
Abric, J.C., (2002), Psihologia comunicarii. Teorii si metode, Editura Polirom, Iasi
Iosifescu, S., (2001), Management educational. Ghid metodologic pentru formarea formatorilor, MEC,
Institutul de stiinte ale educatiei, Bucuresti
Cole, G., A., (2000), Managementul personalului, Editura CODEX, Bucuresti
Lippitt, R.; White, R., Studiu experimental privind activitatea de conducere si viata de grup în De
Visscher, P., Neculau, A.,coord.(2001), Dinamica grupurilor, Texte de baza, Editura Polirom, Iasi
Mucchielli, R., (1989), Le travail en equipe. Connaissance du problemme. Formation Permanente en
sciences humaines, Paris
Iucu, R., (2000), Managementul si gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom, Iasi
Paun E., (1999), Scoala-abordare sociopedagogica, Editura Polirom, Iasi
Bandura, A., (2003), Auto-efficacite. Le sentiment de l ‘efficacite personnelle, De Boeck, Paris
Viau, R., (1997), La motivation en contexte scolaire, De Boeck & Larcier S.A., Paris
Cucoş, C., “Pedagogie”, Iaşi, Editura Polirom, 2006.
6
Miftode, V. (coord.), „Dimensiuni ale asistenței sociale: forme și strategii de protecție a grupurilor
defavorizate”, Editura Eidos, Botoşani, 1995.
Tomşa, G., Consiliere şcolară, Credis, Bucureşti, 2000.
Savin I., Metode educationale utilizate la ora de dirigentie, Ed. Princeps, Iasi, 2006
Anexa 1

FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOSOCIALĂ A CLASEI DE ELEVI

Şcoala/Liceul________________________________________________
Localitatea _______________________________ Clasa: ___________
1. STRUCTURA CLASEI DE ELEVI
Distribuţia elevilor după
Sex Vârstă Categoria socio-profesională a părinţilor
corespunzătoare

corespunzătoare

Alte ocupaţii
Peste vârsta

Funcţionari
M F

Intelectuali
Muncitori
Vârsta

Ţărani
clasei

clasei

Numărul
elevilor
din clasă

Elevii se mai pot împărţi şi după alte criterii precum: copii unici în familie, copii cu un frate,
copii cu doi fraţi, copii cu doi sau mai mulţi fraţi, copii cu fraţi şcolari mai mari, copii cu fraţi şcolari
mai mici, copii cu familii dezorganizate, copii întreţinuţi de ambii părinţi, copii întreţinuţi de mama,
copii întreţinuţi de tata, copii întreţinuţi de alte persoane, copii care au părinţi în străinătate, mama,
ambii părinţi.
Mediul de provenienţă
Elevi cu
Elevi din alte Elevi care Elevi care Elevi care Elevi Elevi care
domiciliul în
localităţi locuiesc locuiesc locuiesc în care fac locuiesc la
aceeaşi
rurale cu familia la casa internat naveta bloc
localitate cu
şcoala

7
Elevi cu aptitudini deosebite (sportive, matematice, tehnice): .......
Nivelul de pregătire generală a clasei, exprimat prin rezultate şcolare generale:
Medii generale Clasa
anuale între a V-a/a IX-a a VI-a/a X-a a VII-a/a XI-a a VIII-a/a XII-A
9.00-10.00
8.00-9.00
7.00-8.00
6.00-7.00
5.00-6.00
4.00-5.00
sub 4.00

Elevi care ridică probleme / nr. cazuri

Probleme sociale /…..
Probleme la învăţătură /…….
Probleme comportamentale /…….
Starea generală de disciplină a colectivului:……….
Profilul psihosocial al clasei
În foarte Într-o În foarte
În mică În mare
Proprietăţile grupului mică oarecare mare
măsură măsură
măsură măsură măsură
1. Consens
2. Conformism
3. Coeziune
4. Eficienţă
5. Control
6. Stratificare
7. Permeabilitate
8. Flexibilitate
9. Omogenitate
10. Sociabilitate
11. Intimitate
12. Participare

8
2. ORGANIZAREA COLECTIVULUI DE ELEVI

Pentru o mai bună desfăşurare a activităţilor în clasă elevii au mai multe responsabilităţi
(responsabilul clasei; elevii de serviciu; casierul clasei; responsabilul cu activitatea sportivă;
responsabilul cu activitatea culturală; bibliotecarul clasei; fotograful clasei; informaticianul clasei etc.)

Atașați tabelul nominal cu elevii și responsabilitățile acestora.