FUNDAȚIA CULTURAL UMANITARĂ ”HENRI COANDĂ” ORADEA

str. BÂRSEI, nr.16 A, Cod Poștal 410423, ORADEA, jud. BIHOR, CIF 9644404
Tel. 0259 433 532, Fax 0259 465 113
www.univ-henricoanda.ro, e-mail: henri.coanda.oradea@gmail.com

Operator prelucrare date cu caracter personal în conformitate cu Legea 677-2001 înregistrat sub
nr. 0012810 la ANSPDCP

PROGRAMA ANALITICA A MODULULUI

M4. Consiliere şi orientare

1. Competența generală (C4) și competenţele specifice

Competența generală:
C4. Competenţe de mediere şi consiliere a elevilor privind traseul de dezvoltare personală şi
profesională
Competenţele specifice:
1. Utilizarea adecvată a metodelor și instrumentelor de cunoaștere a colectivului de elevi;
2. Realizarea unui program de orientare și consiliere în carieră;
3. Aplicarea în contexte date a principiilor unui parteneriat de succes al şcolii cu familia şi
cu alţi actori educaţionali

2. Conţinuturi tematice
Tema 1. Orientarea, consilierea şi educaţia pentru carieră
Tema 2. Comunicare şi relaţionare interpersonală
Tema 3. Consiliere educaţională

3. Alocarea bugetului de timp conținuturilor tematice ale modulului

Câte 2 ore teorie/ temă x 3 teme = 6 ore
Total ore teorie = 6 ore
Câte 0,5 oră /aplicație practică x 24 aplicații practice = 12 ore
Evaluare pe parcurs = 2 ore
Total: 20 ore

4. Strategii de formare utilizate

1
  Strategii inductive al căror demers didactic este de la particular la general (Temele 1,
2, 3);
 Strategii deductive – de la general la particular, legi sau principii cu concretizarea lor
în exemple (Temele 1, 2, 3);
 Strategii mixte: inductiv-deductive şi deductiv-inductive (Temele 1, 2, 3);
 Strategii euristice: de elaborare a cunoştinţelor prin efort propriu de gândire folosind
problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic,
asaltul de idei, experimentul de investigare, având ca efect stimularea creativităţii şi
achiziţionarea competenţelor (Temele 1, 2, 3).
 Strategii algoritmice: explicativ-demonstrative, intuitive, expozitive (Tema 2).
Metode şi tehnici de instruire utilizate
 Expunerea constă din prezentarea verbală monologată a unui volum de informație, de
către formator către cursanți, în concordanță cu prevederile programei și cu cerințele
didactice ale comunicării (Temele 1, 2, 3);
 Conversația constă în valorificarea didactică a întrebărilor și răspunsurilor (metoda
verbală, ca și expunerea, dar mai activă decât aceasta) (Temele 1, 2, 3);
 Învățarea prin descoperire se referă la o situație în care materialul de învățat nu este
prezentat într-o forma finală celui ce învață (așa cum se petrece în învățarea prin
receptare), ci reclamă o anumită activitate mentală anterioară rezultatului final în structura
cognitivă (Tema 2);
 Brainstorming este una din cele mai răspândite metode în formarea elevilor în educaţie,
în stimularea creativităţii, în domeniul afacerilor, al publicităţii etc. Un principiu al
brainstormingului este: cantitatea generează calitatea; pentru a ajunge la idei viabile şi
inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare. Prin folosirea acestei metode
se provoacă şi se solicită participarea activă a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a trăi
anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor
optime şi se exersează atitudinea creativă şi exprimarea personalităţii. Deasemenea,
utilizarea brainstormingului optimizează dezvoltarea relaţiilor interpersonale – constatăm
că persoanele din jur pot fi bune, valoroase, importante (Temele 1, 2);
 Problematizarea este o metodă didactică ce constă din punerea în fața cursantului a unor
dificultăți create în mod deliberat, în depășirea cărora, prin efort propriu, cursantul învață
ceva nou (Temele 2, 3);

2
 Studiul de caz presupune elaborarea unui material ce porneşte de la o situaţie reală şi
care apoi este discutată cu cei care participă la curs. Pentru a permite o înţelegere mai
bună a problemelor discutate se recomandă elaborarea unui set de întrebări sau cerinţe la
care trebuie să răspundă cursanţii. Studiul de caz poate fi însoţit şi de notiţele care să
ghideze discuţia cu cei instruiţi (Tema 2).
 Jocul de rol este o metodă activă de predare-învățare, bazată pe simularea unor funcții,
relații, activități, fenomene, sisteme etc. Urmărește formarea comportamentului uman
pornind de la simularea unei situații reale (Tema 2).
Forme şi modalităţi de organizare şi desfăşurare a activităților de formare
 Activităţi frontale – organizarea în plen a activităţior, a repartizării în mod egal a
sarcinilor de lucru pentru fiecare formabil, iar formatorul dirijează activitatea acestora
(Temele 1, 2, 3).
 Activităţi de grup – organizarea pe grupuri neomogene având un coordonator al grupei.
Formatorul îndrumă și conduce activitatea grupelor pentru realizarea obiectivelor
educaţionale în funcţie de fișele de lucru - în prealabil, cu o structură precisă (Temele 2,
3).
 Activităţi individuale cuprind studiul individual utilizând bibliografia, punându-se
accentul pe munca independentă. În cadrul activităţii se precizează sarcinile de instruire,
comune pentru toţi formabilii care îi solicită pentru dezvoltarea cerinţelor (Temele 1, 2,
3).

5. Strategia evaluării pe parcurs

 Evaluare iniţială – Cursanții enumeră factorii care, după părerea lor, influențează
alegerea unei școli/profesii
 Evaluare curentă/ formativă – realizarea aplicațiilor practice aferente fiecărei teme
 Evaluare sumativă – Cursanții realizează un eseu în care prezintă influența a 3 factori la
alegere asupra deciziei elevului privind alegerea unui liceu și a unei profesii.
M5. Evaluarea finală
 Realizarea unui proiect didactic cu tema ”Orientare în carieră” pentru elevii din clasa a
XI-a

6. Schiţa/ rezumatul modului/ temelor

3
Tema 1. Orientarea, consilierea şi educaţia pentru carieră
1. Orientarea pentru carieră
2. Consilierea pentru carieră
o Premise ale unei orientări și consilieri eficiente
o Principii ale consilierii carierei
o Funcții ale consilierii carierei
o Abordări diferite privind educaţia pentru carieră
- Abordare de tip conservator
- Abordare de tip liberal
- Abordare de tip progresiv
- Abordare de tip radical
 Teorii ale consilierii şi orientării pentru carieră
o Modelul Super
o Modelul Holland
o Teoria lui Anne Roe
o Modelul Ginzberg, Ginsburg, Axelard şi Helma – alegerea vocaţională
o Modelul Gysbers
 Planificarea carierei
o Surse ale explorării traseelor educaționale și profesionale
- Surse formale
- Surse informale
Aplicaţii practice
1. Elaboraţi un chestionar care să permită identificarea opţiunilor elevilor pentru traseul
şcolar viitor. Arătaţi care sunt criteriile care stau la baza acestor alegeri.
2. Pornind de la următoarele etape, construiţi un plan de carieră:
o autocunoaștere – explorarea și structurarea informațiilor despre sine în vederea
dezvoltării conceptului de sine;
o explorare educațională și ocupațională;
o decizie de carieră;
o promovare personală.
3. Pornind de la premisa că profilul absolventului trebuie să cuprindă un set de competențe
bine formate și dezvoltate, astfel încât să îi asigure acestuia o inserție socială și

4
 profesională adecvată, arătaţi care sunt elementele esenţiale ale acestui profil. Raportaţi-
vă la modelul unei cariere de succes.
4. Elaboraţi o scrisoare de intenţie pentru înscrierea la un concurs de ocupare a unui post de
profesor la o unitate de învăţământ în care funcţionează clase de învăţământ alternativ.
5. Un obiectiv al şcolii în care lucraţi este cel de a organiza un Centru de consiliere pentru
părinţi. Acest centru are obiectivele:
o Oferă paţiu pentru grupuri de părinţi sau ateliere de lucru;
o Constituie locaţie informală pentru discuţii individuale părinte–profesor/părinte –
director;
o Reprezintă un cadru pentru recrutarea voluntarilor;
o Oferă informare şi îndrumare (oportunităţi din domeniul educaţional, servicii ale
comunităţii, date despre alte instituţii etc.).
6. Activitate pe grupe: propuneţi câte o sarcină de lucru pentru părinţii organizaţi în Centrul
de resurse în: clubul arhitecţilor, clubul economiştilor, clubul juriştilor, clubul actorilor.
7. Elaboraţi un ghid de interviu pentru angajare pe un anumit post. Precizaţi categoriile de
competenţe care sunt necesare celui care doreşte să ocupe postul.

Tema 2. Comunicare şi relaţionare interpersonală

 Procesul de comunicare
o Școala de la Palo Alto, reprezentativă pentru studiul comunicării, propune
următoarele axiome ale acesteia:
o Teorii semnificative asupra comunicării umane
- Teoria competenței comunicative
- Teoria comunicării interumane și internivelice
- Teoria sociodinamică a modurilor de comunicare
- Teoria instrumentalistă
- Teoria matricei psihosociale
o Formele comunicării
- Comunicarea intrapersonală
- Comunicarea interpersonală
- Comunicarea publică
- Comunicarea de masă
- Comunicarea în cadrul grupului

5
 o Funcțiile comunicării
- Funcția de informare
- Funcția de poziționare
- Funcția de normare
- Funcția de influențare
- Funcția afectivă
o Elementele comunicării
- Emițător
- Mesaj
- Receptor
- Canal
- Codare
- Decodare
- Feed-back
- Zgomote
- Sistemul de referință
 Asertivitatea
Aplicaţii practice
1. În vederea ameliorării comunicării în grup, trebuie să avem în vedere realizarea unui
climat suportiv de comunicare. Pornind de la tabelul nr. 3 analizaţi elementele climatului
suportiv, respectiv al celui defensiv al comunicării. Elaboraţi un plan pentru a asigura
climatul suportiv al comunicării, într-o şcoală gimnazială. Stabiliţi obiectivele, rezultatele
aşteptate, participanţii, procedura de lucru.
Tabel 3. Climatul afectiv şi suportiv al comunicării
Dimensiunile climatului defensiv Dimensiunile climatului suportiv

EVALUARE Laudă, blamează, Furnizează şi cere DESCRIERE

numeşte anumite informaţii
comportamente
CONTROL Înceracă să-i Se implică în ORIENTARE SPRE
convingă pe alţii prin definirea şi PROBLEMĂ
impunerea soluţionarea
atitudinilor personale problemelor
asupra celorlalţi
STRATEGIE Manipularea altora Se comportă onest SPONTANEITATE
cu alţii fără a

6
 decepţiona
NEUTRALITATE Arată lipsa de Se identifică cu EMPATIE
preocupare pentru poziţiile sau
alţii problemele altora
SUPERIORITATE Îi domină pe alţii Îi respectă pe alţii, EGALITATE
nu accentuează
diferenţele de statut
şi putere
SIGURANŢĂ Dogmatism, dorinţa Deschiderea spre noi PROVIZORAT
mai curând de a informaţii şi
învinge, decât a interpretări
rezolva o problemă

Sursa: Zlate, 2004, p.536

2. Construiţi un joc de rol care, prin replicile elaborate să exemplifice comportamentul

asertiv, agresiv, pasiv. Analizaţi pentru aceasta următorul tabel:
Tabel 4. Consecinţe ale comportamentelor asertive, agresive şi pasive
ASERTIV AGRESIV PASIV

CONSECINŢE SOCIALE
Ceilalţi sunt încântaţi că le iau Ceilalţi nu sunt încântaţi Ceilalţi sunt încântaţi că le
în considerare dorinţele că le iau în considerare iau în considerare dorinţele
dorinţele
Ceilalţi mă privesc cu respect Ceilalţi mă privesc cu Ceilalţi nu mă respectă
teamă
Ceilalţi sunt motivaţi să mă Ceilalţi nu sunt motivaţi să Ceilalţi nu au încredere în
trateze într-un mod similar mă trateze într-un mod sinceritatea mea
similar
Ceilalţi îmi caută compania Ceilalţi îmi evită compania Ceilalţi mă tratează ca pe
un preş
CONSECINŢE DE RAŢIONAMENT
Mă aştept ca lumea să fie Mă aştept ca lumea să fie Mă aştept ca lumea să fie
prietenoasă ostilă şi dezinteresată ostilă şi dezinteresată
Mă aştept ca alţii să fie atenţi la Mă aştept ca alţii să profite Mă aştep ca nevoile mele
nevoile mele de mine să nu se îndeplinească
Consider că am un oarecare Consider că trebuie să Consider că alţii
control asupra mediului meu controlez mediul meu controlează mediul meu
înconjurător înconjurător înconjurător
Mă aştept să-mi îndeplinesc Mă aştept să-mi Nu mă aştept să-mi
scopurile şi idealurile îndeplinesc scopurile şi îndeplinesc scopurile şi
idealurile idealurile
CONSECINŢE EMOŢIONALE
Fericire Furie, teamă Teamă, tristeţe, furie

7
 CONSECINŢE COMPORTAMENTALE
Abordare pozitivă Abordare negativă Evitare
Episoade de abordare
negativă

Sursa: Lemeni,G., Miclea, M., 2004, p. 81

3. Descrieţi 3 deosebiri între comunicarea educaţională şi comunicarea managerială, în
clasa de elevi.
4. Analizaţi comunicarea managerială din următoarele situaţii concrete, după criteriile:

Situaţii de comunicare managerială

Susţinerea unui Analiza activităţii la Analiza lecţiei
Criterii
proiect în şedinţa cu părinţii susţinute
Consiliul
profesoral
1. Scopul activităţii

2. Caracteristici ale
receptării şi
redării
informaţiei
3. Tipul
conţinutului
transmis
4. Limbajul utilizat

5. Tipul de
comunicare
dominantă

5. Precizaţi cauzele cele mai frecvente ale distorsionării mesajului în comunicarea didactică,
în clasa de elevi. Arătaţi cel puţin trei măsuri de intervenţie pentru eficientizarea
comunicării didactice.
6. Prezentaţi o strategie de marketing educaţional pentru şcoala dumneavoastră. Construiţi
un material de prezentare al şcolii.
7. Realizaţi scenariul unei şedinţe cu părinţii, în care promovaţi programul de activităţi
extracurriculare al clasei şi doriţi să obţineţi susţinerea şi implicarea părinţilor.

8
Tema 3. Consiliere educaţională
 Consilierea elevilor
o Metode de lucru cu elevii
- Metoda SPOR
- Metoda Vocea proeminentă
- Metoda Încadrarea pozitivă
- Metoda discuţia individuală
o Violența ca formă a devianței școlare
- Norma
- Conformitatea
- Devianța
o Violenţa în şcoală
- Violenţa fizică
- Violenţa economică
- Violenţa morală
o Măsuri potenţiale la nivelul organizaţiilor şcolare
- Strategii de intervenţie anti-violenţă
- Măsuri potenţiale la nivelul elevilor
- Măsuri potenţiale la nivelul partenerilor educaţionali
- Principii ale managementului conflictelor
 Consilierea părinților
o Principii fundamentale ale colaborării familie-şcoală
o Strategii de depăşire a barierelor care intervin în procesul implicării familiei în şcoală
o Sugestii pentru abordarea unor parteneriate de succes
o Autoritatea părinţilor
- Limbajul responsabilităţii
- Metoda consecinţelor logice şi naturale
 Consecinţe naturale
 Consecinţe logice
o Plan de rezolvare a problemelor din familie SATGIAPO
Aplicaţii practice
1. Prezentaţi o metodă care, din punctul dumeavoastră de vedere nu este eficientă în munca
la clasă, în cultivarea comportamentelor dezirabile, sau în efortul de a stimula implicarea
activă a elevilor în învăţare.

9
2. Elaboraţi şi completaţi o fişă de observaţii asupra unui elev cu bariere în comunicare.
Urmăriţi dificultăţile de comunicare cu ceilalţi colegi şi cu profesorii.
3. Realizaţi o strategie de prevenire şi combatere a violenţei în unitatea de învăţământ în
care vă desfăşuraţi activitatea.
4. Aplicaţi elevilor din unitatea de învăţământ în care lucraţi, un chestionar pentru a
identifica cauzele violenţei şcolare, din perspectiva lor.
5. Numiţi 2 categorii de activităţi/implicare a părinţilor în viaţa şcolii, care, în percepţia
dumneavoastră, influenţează în mod semnificativ eficienţa parteneriatului parental.
6. Pentru a consilia elevii, trebuie să pornim de la propria noastră atitudine. Încercaţi să
configuraţi profilul dascălului ideal, din perspectiva rolului de consilier educaţional, cu
abilităţi specifice.
7. Reflectaţi asupra următorului enunţ: “Secretul şi farmecul vieţii noastre nu stau în lipsa
unui conflict, ci în hotărârea şi priceperea noastră de a-l rezolva”, Anton S. Makarenko.
Prezentaţi câteva elemente care consideraţi că sunt importante într-o strategie de
management al conflictului în organizaţia şcolară.
8. Prezentaţi elevilor următoarea poezie:
Nu are rost să te vorbeşti de rău
Ceilalţi o vor face în locul tău,
Nu are rost să-ţi plângi de milă
Pentru că astfel îţi va fi şi mai greu,
E inutil să îi acuzi pe alţii pentru neîmplinirile tale
Când tu eşti responsabil de vorbele şi de faptele tale.
Învaţă să te iubeşti,
Să-ţi recunoşti calităţile
Descoperă-ţi capacităţile
Îndrăzneşte să ceri sau să refuzi.
Să-ţi fii bun prieten ţie
Astfel îmi vei fi şi mie.” ( Geerlandt K., Salomė J.,2007)
Precizaţi elementele importante ale conţinutului ideatic al acestei poezii şi valorizaţi-
le într-o secvenţă de predare.
9. Munca în perechi. Realizaţi o descriere a implementării metodei de schimbare a
comportamentului elevilor, urmând următoarele etape:
1. Identificaţi comportamentul pe care doriţi să-l stimulaţi;
2. Observaţi în ce mediu/context apare;

10
 3. Reproduceţi cât mai bine situaţia din acel mediu/context;
4. Recompensaţi apariţia comportamentului dorit.
10. Propuneţi modalităţi concrete de intervenţie în sensul schimbării climatului din şcoala în
care lucraţi.
7. Bibliografia

Albu, Gabriel, 1998, Introducere într-o pedagogie a libertăţii; Despre libertatea copilului şi
autoritatea adultului, Editura Polirom, Iaşi;
Agabrian Mircea, Millea Vlad, 2005, Parteneriate şcoală-familie-comunitate, Institutul
European, Iaşi;
Adele Faber, Elaine Mazslish, 2002, Comunicarea eficientă cu copiii acasă şi la şcoală,
Editura Curtea Veche, Bucureşti;
Băran-Pescaru Adina, 2004, Familia azi. O prespectivă sociopedagogică, Editura Aramis,
Bucureşti;
Bogdana Bursuc, Alina Popescu, 2007, Managementul clasei: ghid pentru profesori şi
învăţători, Buzău, Alpha MDN;
Condurache, C., Petrescu, D., Dumitru, A., 2011, Dezvoltarea profesională a cadrelor
didactice din mediul rural prin activităţi practice;
Dimitriu Cornelia, 1973, Constelaţia familială şi deformările ei, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti;
Irenays, E., 1995, Agresivitatea umană, Editura Trei, Bucureşti;
Jacques Salome, 2007, Mami, tati, mă auziţi?, Editura Curtea Veche, Bucureşti;
Jigău, M., 2001, Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti
Coord. Jigău, M., 2001, Evaluarea activităţii de consiliere a carierei, Bucureşti;
Idem, 2003, Consilierea carierei adulţilor, Bucureşti;
Ibidem, 2005, Consilierea carierei. Un model deschis şi flexibil, Bucureşti
Gary Chapman, Ross Campbell, 2007, Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor, Editura
Curtea Veche, Bucureşti;
Lăscuş, V. ,2000, Orientarea şcolară şi profesională, Editura Napoca Star, Cluj
Lemeni, G.; Miclea, M., 2004, Consiliere şi orientare- ghid de educaţie pentru carieră,
Editura ASCR,CLUJ-Napoca
Lemov Doug, 2010, Teach like a Champion: 49 Techniques that Put Students on the Path to
College;

11
Maurice J. Elias, Steven E. Tobias, Brian S. Friedlander, 2003, Stimularea inteligenţei
emoţionale a adolescenţilor, Editura Curtea Veche, Bucureşti;
Idem, 2007, Inteligenţa emoţională în educaţia copiilor, Editura Curtea Veche, Bucureşti;
Neamţu Cristina, 2003, Devianţa şcolară, ghid de intervenţie în cazul problemelor de
comportament ale elevilor, Editura PoliromIaşi;
Şoitu Laurenţiu; Hăvârneanu Cornel, 2001, Agresivitatea în şcoală, Editura Institutul
European, Iaşi;
Stanton, N., 1995, Comunicarea. S.C. Ştiinţă şi Tehnică, București;
Super, D. E., 1987, Career and life development. În: Career choice and development. (Brown
Eds.), San Francisco, Jossey-Bass Publishers;
Suciu Marta Christina, 2000, Investiţia în educaţie, Editura Economică, Bucureşti;
Şuteu, T. 1985, Orientarea şcolară şi profesională. Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca;
Thill, J; Chamboulant, S., 1965, Guide des études et des carrieres. PUF, Paris;
Tomşa, Gheorghe, 1999, Consilierea şi orientarea în şcoală. Casa de editură şi presă Viaţa
Românească, Bucureşti;
Tomşa, Gheorghe, 1998, Orientarea şcolară şi profesională a elevilor. În: Structuri, strategii
şi performanţe în învăţământ (coord. I. Jinga şi L. Vlăsceanu). Editura Academiei, Bucureşti;
Tomşa, Gheorghe (coord.) 1996, Dicţionar de orientare şcolară şi profesională. Editura
Afelin, Bucureşti;
Tiron-Dimitriu, E, 2005, Institutul European, Consiliere educaţională, Iaşi;
Vorbeck, M., 1998, Guidance for Career Planning – The European Perspective, Educaţional
şi and Vocaţional Guidance, no.61/1998
http://www.lisr.ro/13-porumbeanu.pdf (accesat în noiembrie 2014)
http://mevoc.net/publik/1Social_Perception_Quality_in_Guidance_Work.pdf (accesat în
ianuarie 2015)
http://www.cpe.ro/wp-content/uploads/2016/03/Managementul-clasei.-Ghid-pentru-
profesori-si-invatatori.pdf
UNICEF, Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală-ghid practic pentru directori şi cadre
didactice, Editura Alfa MDU, Buzău, 2006

12