ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SLATINA

INGRIJIREA PACIENTULUI

CU ULCER GASTRIC

PROFESOR COORDONATOR ASISTENT MEDICAL

BROBOANA GRAŢIELA PREDA MARILENA NINA

2022

1
CUPRINS

2
Motto:

„Ori cât aş fi de trist, oricât aş fi de disperat, oricât m-aş simţi de captiv în

maşinăriile electronice care-mi urmăresc tensiunea, respiraţia, funcţiile
organismului, glicemia, pHul şi, în genere, toate funcţiile vitale, am dobândit
convingerea că pot avea încredere în toate acestea, pentru că la pupitrele de
comandă stau mari profesionişti, dedicaţi vieţii.”

3
ARGUMENT

Starea de sănătate este rezultatul proceselor care-i permit organismului să se

poată adapta la condițiile mediului natural și social. Cu ajutorul acestor procese,
activitatea coordonată a organelor , aparatelor și sistemelor asigură funcționarea
organismului ca un tot unitar și adaptarea la diversele solicitări normale sau
patologice.

Noțiunea de boală e întâlnită în vocabularul de fiecare zi al vieții de spital în

activitatea medicului, prevenirea și tratarea bolilor reprezentând preocuparea
medicinii.

Ulcerul gastric reprezintă un spectru de sindroame cu o frecvență foarte ridicată

în țările puternic industrializate și crescând în țările în curs de

industrializare. Deplasările mari de grupuri populaționale dintr-o zonă în alta ,

mai ales din mediul rural în cel urban, în vederea acoperirii forței de muncă
necesare vărstelor cerințe ale industrializării și construcțiilor, au dus la
schimbarea obiceiurilor alimentare, la alt gen de muncă cu alte grupuri: de
cetățeni, din zone diferite și implicit la probleme de adaptare:complexă, mai ales
la stress-uri de toate tipurile. Aceasta ar fi în principal, explicația frecvenței
crescute a ulcerului gastric.

Afecțiunea pe lângă frecvența crescută, este agravată de multe recidive,

coplicații severe, care implicit antrenează cheltuieli serioase alocate
tratamentului medico-chirurgical.

Din toate aceste motive, ulcerul gastric reprezintă o problemă de sănătate

publică în majoritatea țărilor lumii, inclusiv în țara noastră.

4
Capitolul I

NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIA

STOMACULUI

Date generale-situare,forma,conformatie Stomacul este organul principal al

tubului digestiv superior, fiind situat intraperitoneal, în etajul supramezocolic, la

5
nivelul lojei subfrenice stângi. Anatomic, stomacul se află în continuarea
esofagului abdominal, comunicând cu acesta prin orificiul cardia, și se întinde
inferior până la nivelul duodenului I (bulbul duodenal), cu care se continuă prin
intermediul orificiului piloric. În condiții normotone stomacul are forma literei
”J”, având o lungime totală de aproximativ 25 cm (între cele două orificii),
lățime de 12 cm, grosime de 8 cm și o capacitate de 1200-2200 cm3, totodată
fiind și cel mai dilatat segment al tubului digestiv. Această conformație poate
varia în funcție de anumiți factori precum: tonusul musculaturii gastrice, gradul
de umplere, presa abdominală, tipul constituțional, poziția corpului și vârsta.

Astfel pot fi descrise:

Stomacul hiperton: are o capacitate mai mică, cu axul longitudinal orientat oblic
dinspre superior stânga spre inferior dreapta. Forma sa este comparată cu un
”corn de taur” și este mai frecvent întâlnit la bărbați. 

Stomacul hipoton: este mai alungit, având o porțiune descendentă verticală, ce

coboară sub nivelul ombilical și o porțiune ascendentă oblic-verticală spre pilor.
Capacitatea sa este mai mare și este mai frecvent întâlnit la femei.

Configurația externă a stomacului este reprezentată de cele două fețe –

anterioară și posterioară – și două margini – mica și marea curbură. Mica
curbură continuă marginea dreaptă a esofagului și prezintă două segmente:
vertical, cuprins între cardia și incizura angulară și orizontal, cuprins între
incizura angulară și incizura pilorică. Aceasta este orientată superior, spre
dreapta, iar la nivelul ei se inseră ligamentul hepato-gastric ce intră în
componența omentului mic.

Marea curbură continuă marginea stângă a esofagului, având inițial un traiect

ascendent de la nivelul cardiei, formând astfel un unghi ascuțit numit ”incizura
cardială” sau ”unghiul Hiss”. Apoi este descris un traiect convex spre stânga
inferior, delimitând astfel fornixul gastric, continuându-se cu altul vertical,

6
descendent, paralel cu mica curbură. Acesta formează la nivelul inferior o
angulație, numită genunchi gastric, urmată de un segment cu direcție orizontal-
ascendentă spre pilor. La acest nivel se inseră ligamentele gastro-frenic, gastro-
lienal și gastro-colic, de la al cărui nivel se continuă omentul mare

Anatomic, stomacul este subîmpărțit în: porțiune verticală și porțiune orizontală.

Porțiunea verticală, cuprinde fornixul și corpul gastric, delimitate de linia
orizontală ce trece la nivelul cardiei, iar porțiunea orizontală cuprinde antrul
piloric și canalul piloric, delimitate de șanțul prepiloric. Funcțional porțiunea
verticală mai este numită și pars digestoria, iar cea orizontală pars egestoria.
Limita dintre cele două porțiuni este situată la joncțiunea treimii superioare a
micii curburi cu treimea medie, loc de unde începe mucoasa antrală. Aceaste
partajări ale stomacului sunt foarte importante pentru intervențiile gastrice, în
care se dorește rezecția antrului funcțional.

2.Mijloace de fixare

Menținerea în poziție a stomacului este consecința acțiunii a trei factori: fixarea

prin ligamente, continuitatea cu esofagul și duodenul și acțiunea presei
abdominale. Ligamentele gastrice derivă din mezogastrul ventral și din cel
dorsal și au rolul de a fixa stomacul de organele adiacente. Structural,
ligamentele sunt compuse din două foițe: anterioară și posterioară . Foița
anterioară aparține marii cavități peritoneale, în timp ce foița posterioară
participă la delimitarea bursei omentale și recesului lienal. Între foițele acestor
ligamente se află principalele vase ce asigură aportul sangvin al stomacului,
ganglionii și vasele limatice gastrice, cu excepția regiunii posterioare a
fornixului gastric. Acestea sunt:  Ligamentul gastro-hepatic: ce continuă
peritoneul visceral al stomacului la nivelul micii curburi, reprezintă pars flacida
a omentului mic.  Ligamentul gastro-frenic: susține fornixul gastric prin
fixarea acestuia la cupola diafragmatică stângă.

7
Acesta reprezintă pars condensa a omentului mic, iar între foițele sale se găsește
porțiunea posterioară, neacoperită de peritoneu a stomacului.  Ligamentul
gastro-lienal: este situat între marea curbură a stomacului și hilul splenic. Acesta
se continuă posterior cu ligamentul lieno-renal, ce unește hilul splenic de fața
anterioară a rinichiului stâng, iar împreună delimitează recesul splenic al bursei
omentale.  Ligamentul gastro-colic: fixează porțiunea orizontală a stomacului
de colonul transvers. De la acest nivel se continuă omentul mare (marele
epiploon).

Stomacul prezintă raporturi cu organele situate în etajul abdominal superior,

acestea având o importanță clinicăadeosebită. Fața anterioară a stomacului, la
nivelul superior, se află în raport direct cu fața viscerală a ficatului, respectiv cu
lobul stâng și lobul pătrat, în dreapta, iar în stânga, prin intermediul diafragmei
și a recesului costodiafragmatic stâng, are raport cu peretele toracic (spațiul
semilunar Traube) . Inferior stomacul prezintă raport cu peretele anterior al
abdomenului, corespunzător trigonului Labbé gastric.

Fața posterioară, la nivel superior, se află în raport cu diafragmul lombar stâng

la nivelul porțiunii neacoperite de peritoneu, fața viscerală gastrică a splinei,
vasele splenice (artera și vena lienală). La nivel inferior se află în raport cu
corpul și coada pancreasului, fața anterioară a rinichiului stâng, glanda
suprarenală stângă, situată medial de polul superior al rinichiului, colonul
transvers cu mezocolonul corespunzător, iar prin intermediul acestuia cu flexura
duodeno-jejunală . Fornixul gastric prezintă raport direct cu diafragmul, iar prin
intermediu acestuia cu pleura diafragmatică, fața diafragmatică a plămânului
stâng, pericardul și fața diafragmatică a cordului.

Orificiul cardia are raporturi anterioare cu lobul stâng al ficatului, ligamentul

triunghiular stâng, trunchiul vagal anterior și ganglionii juxtacardiali.
Lateraldstânga și posterior, sunt pilierul diafragmatic stâng, aorta abdominală și
trunchiul vagal posterior, iar lateral dreapta se află omentul mic.
8
Orificiul piloric prezintă raporturi cu lobul pătrat al ficatului la nivel anterior,
iar posterior cu artera hepatică comună și porțiunea supramezocolică a feței
anterioare a capului pancreatic prin intermediul vestibulului bursei omentale și
artera hepatică proprie și vena portă stuate în ligamentul hepato-duodenal.
Inferior pilorul este în raport direct cu colonul transvers, iar superior cu omentul
mic.

II.2 FIZIOLOGIA STOMACULUI

Stomacul – organ cavitar între esofag şi duoden. Se compune din: Porţiune

verticală (stomacul acid) – format din fundul şi corpul stomacului, aici glandele
secretă HCl şi pepsinogen în cantitate mare.

Are funcţie de depozitare, funcţia motorize a acestei porţiuni fiind diminuată.

Porţiune orizontală (stomacul alcalin) – format din antrul piloric şi canalul
piloric, glandele de aici secretă mucus şi gastrină în cantitate mare; activitate
motorie – mişcări de amestecare şi propulsie a alimentelor.

Stomacul are trei funcţii majore:

Secretorie – mucoasa gastrică conţine celule glandulare care secretă substanţe

organice (enzime, mucus, factor intrinsec Castle) şi anorganice (HCl, apă,
electroliţi). Sucul gastric este un amestec format din produsul de secreţie a
glandelor gastrice şi a celulelor epiteliale din mucoasa gastrică.

Motorie – amestecă alimentele solide cu sucul gastric şi eliminarea intermitentă

în duoden duoden cu chimul gastric format.

Endocrină – glandele din mucoasa antro-pilorică şi cele din mucoasa duodenală

sintetizează peptide reglatorii cu rol de hormoni locali (gastrină, VIP,
bombesina, somatostatin).

Caracteristici fizice şi chimice ale sucului gastric

9
-Aspect – lichid incolor, uşor opalescent, rar cu aspect gri perlat;

-Miros – inodor sau are un miros acru, înţepător.

-Gust - acru

-Ph – la adult 1 – 3,5, la sugar 4,5

-Densitate – 1,002 – 1,009 g/cm3;

-Punct crioscopic între -1,55 0C – 0,600C;

-Volumul secreției în 24 h : 2 – 2,5 litri

Sucul gastric conține:

-Apă 99%

-Reziduu uscat 1% din care: - 0,6% substanțe anorganice -0,4% substanțe

organice

Cele mai importante substanțe din sucul gastric sunt:

-HCl

-Enzime proteolitice: pepsina, labfermentul, gelatinaza;

-Enzime lipolitice: lipaza;

-Mucus

-Factor intrinsec

-Hormoni: gastrina, somatostatin

-Electroliţi

-apă

Recoltarea sucului gastric

10
Tehnica tubajului gastric

Sucul gastric se extrage dimineaţa pe nemâncate ( a jeun) cu ajutorul unei sonde

Einhorn (tub flexibil). Se recoltează mai întâi secreţia bazală (sucul gastric
produs peste noapte) şi apoi sucul gastric după stimularea cu substanţe
secretagoge administrate injectabil (parenteral) sau pe sondă. Substanţele
secretagoge sunt: H2; histamina injectabil pentru stimularea secreţiei gastrice
prin stimularea receptorilor

-pentagastrina

- stimulează secreţia gastrică prin creşterea eliberării de gastrină;

-insulina – induce hipoglicemie care stimulează creşterea gastrinei;

-alcoolul, cafeina administrate pe sondă acţionează asupra mucoasei.

Endoscopia

Din sucul gastric recoltat se pot face investigaţii biochimice, citologice sau
bacteriologice,

Spălături gastrice

Se efectuează pentru aspirarea conţinutului stomacului în cazul ingerării

voluntare sau accidentale a unor substanţe toxice. Aspirarea conţinutului gastric
se face printr-o sondă Fauchet şi tot prin sondă se introduce apă, care apoi se
aspiră.

Recoltarea experimentală de suc gastric

Modul de funcţionare al stomacului a fost lămurit prin folosirea animalelor

(câini) care au ajutat la descrierea fazelor secreţiei gastrice. Sunt cunoscute
modelele lui Pavlov: – „micul stomac” prin care s-a obţinut secreţie gastrică atât

11
pe cale nervoasă, vagală cât şi umorală; “prânzul fictiv” – a evidenţiat
mecanismul nervos al al secreţiei gastrice (faza cefalică).

S-a demonstrat că faza cefalică este declanşată de contactul alimentelor cu

receptorii din cavitatea orală (reflex necondiţionat) dar şi la văzul şi mirosul
alimentelor (reflex condiţionat).

Modificări ale secreţiei gastrice

Secreţia gastrică poate fi mărită, micşorată sau abolită. Hiperclorhidria –

creşterea valorilor HCl peste limitele superioare fiziologice. Hiperaciditate –
depăşirea valorilor normale ale acidităţii totale. Hipoclorhidria – scăderea
valorilor HCl. Hipoaciditate -scăderea valorii acidităţii totale. Anaciditate – lipsa
acidităţii. Achilia gastrică – lipsa secreţiei peptice. Boala ulceroasă – creşte
aciditatea sucului gastric şi scade capacitatea protectoare a mucoasei. Bariera de
protecţie a mucoasei gastrice formată din mucus şi bicarbonat poate fi degradată
de :

-Pepsinogen şi HCl în exces;

-Infecţia cu Helicobacter pylori;

-Alterarea secreţiei de mucus cantitativ şi calitativ;

-Administratrea aspirinei şi a altor antiinflamatoare.

12
CAPITOLUL II ULCERUL GASTRIC

13
II.1 DEFINIŢIE

ULCERUL GASTRIC – definiție- este o boală caracterizată prin

apariția la nivelul stomacului sau a duodenului a unei leziuni ulceroase,

adică a unei pierderi de substanță digestivă ce evoluează în pusee

acute, periodice, produse prin acțiunea clorhidropeptică a secreției

gastrice.

II.2 CLASIFICARE

Clasificarea ulcerului după localizare

Ulcerul duodenal este cel mai des întalnit tip de ulcer. Apare

aproape de două ori mai frecvent la bărbați decât la femei.La bărbați,

spre deosebire de ulcerul gastric, apariția ulcerului duodenal se

produce în jurul vârstei de 25- maxim 45 de ani, iar la femei apare mai

tarziu, de obicei peste 45 de ani, ulcerul duodenal nu se malignizează

aproape niciodată. Durerea este prezentă în 50% din cazuri în ulcerul

gastric, fiind localizată de obicei în aceeași zonă ca și ulcerul duodenal.

Durerea scade prin ingestia de hrană, lapte antiacide, dar revine cam la

30 de min după masă (la unii bolnavi hrana poate intensifica durerea).

Ulcerul gastric este mai rar însoțit de alte simptome cum ar fi: greața,

vărsături. Inapetența este de două ori mai frecventă la bolnavii cu ulcer

gastric, motiv pentru care merg mai curând la medic decât cei cu ulcer

14
duodenal. Sintetizând rezultatele investigațiilor, Rotte propune

clasificări successive al ulcerelor având la bază eterogenitatea bolii.

Clasificarea genetică a ulcerului gastric:

1 – ulcerul gastric asociat cu

sindrome genetice;

2 – ulcer gastric asociat cu gastrina cronică;

3 –ulcerul gastric asociat cu consum de acid acetilsalicilic; 4- ulcerul gastric

asociat cu ulcerul duodenal combinat; 5 – ulcerul gastric asociat cu alte

boli.

ULCERUL – factorii de risc – cofeina –se spune că prea multă cafea

determină apariția ulcerului gastric deoarece secreția de acid gastric

este stimulată de cafea; - consumul de alcool – nu există dovezi

concludente că alcoolul ar provoca sau exacerba un ulcer – alcoolul

stimuleaza secreția de gastrină și acid clorhidric; - alți factori de risc ar fi

sresul, regimul alimentar, fumatul de țigarete, secreția de aicid

clorhidric și factorii genetici.

Ulcerul e întâlnit la 20% din bolnavii cu ciroză hepatică. Apariția

ulcerului e atribuită insuficienței factorilor de apărare, rezistenței

scazute a mucoasei gastrice ca urmare a hipoxiei determinate de

hipertensiunea portală și staza venoasă.

Emfizemul pulmonar și bronșita cronică, cordul pulmonar cronic cu

15
hipercapnie și acidoză se asociază cu ulcerul până la 40% din cazuri. La

apariția ulcerului participă hipersecreția de acid clorhidric produs ca

urmare a hipercapniei cât și alterarea troficitații mucoasei gastrice prin

hipoxie.

II.3 ETIOLOGIE

Ulcerul gastric este mai puțin frecvent decât ulcerul duodenal și

este întalnit cu frecvența mai mare, dincolo de decada a-V-a a vieții. Are

incidența egală la ambele sexe. Ulcerul gastric se comportă ca și ulcerul

duodenal. Sucurile digestive, în afară de funcția digestivă , prin mecanismul

de secreție mai solicită și alte funcții ca: antibacteriană, de protecție a

mucoasei față de autodigestie, de secreție a unor compuși toxici.

16
II.4 SIMPTOMATOLOGIE

17
Localizarea durerii poate fi uneori peri sau subombilicală . Durerea este severă
și iradiază în spate sau în epigastru. Penetrarea e frecventă și se manifestă prin
durere severă și permanentă. Hemoragia digestivă superioară,severă și frecventă
apare în 50-60%din cazuri. Evoluția se face deseori cu ciroze dureroase

prelungite. Ulcerul post bulbar poate beneficia de terapie

medicamentoasă.

II.5 DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENŢIAL

Diagnosticul bolii se face de catre medic pe baza anamnezei, examenului clinic

si paraclinic.

Istoricul medical privind infectia cu H pylori, ingestia de medicamente

antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau fumatul, este esential în stabilirea
unui diagnostic corect. Durerea ritmata de ingestia alimentara, episodica si
periodica este sugestiva pentru diagnostic, desi ulcerele gastrice si duodenale, de
obicei, nu pot fi diferentiate doar pe baza anamnezei (discutiei pacient-medic).

Examenul clinic poate decela semnele de anemie (paliditate, astenie marcata,

tahicardie), sensibilitate epigastrica la palpare si distensie epigastrica.

Pentru a confirma diagnosticul, vei avea nevoie de unul dintre aceste teste:

Endoscopie

Daca ai simptome severe, medicul iti poate recomanda o endoscopie superioara

(esofago-gastro-duodenoscopie) pentru a determina daca ai ulcer. Procedura
consta in introducerea unui endoscop (un tub mic, iluminat cu o camera
minuscula) prin gat, esofag, pana în stomac pentru a cauta anomalii tipice
ulcerului (ulceratia) si pentru a recolta un esantion de tesut pentru analiza H
Pylori.

Testele H. Pylori
18
Testele pentru H. pylori sunt acum utilizate pe scara larga

Un test de respiratie este cel mai simplu mod de a descoperi H. Pylori, dar se pot
utiliza si teste care identifica antigenul in scaun, anticorpii (mai putin relevanta)
in sange sau este prelevata o proba pentru identificarea microorganismului în
timpul unei endoscopii superioare.

Teste imagistice

Mai rar, testele imagistice, cum ar fi raze X si tomografii, sunt folosite pentru a
detecta ulcerele. Trebuie sa bei un lichid specific care umple tractul digestiv cu o
substanta radio-opaca si face ulcerele mai vizibile pentru aparatele de imagistica
(ex. examenul baritat).

Diagnostic diferenţial

Clinic, cu alte suferinţe ale etajului abdominal superior:

Neoplasmul gastric – prin endoscopie cu biopsie

Limfomul gastric – prin endoscopie cu biopsie

Litiază biliară - prin ecografie

Pancreatita cronică

Dispepsia funcţională

Endoscopic, obligatoriu prin biopsie, în cazul ulcerelor gastrice.

19
II.6 EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC

Ulcerul gastric evoluează cronic mai mulți ani cu episoade acute

dureroase ,întrerupte de episoade de liniște clinică ,ce pot dura de la

câteva săptamani la câțiva ani .Cu sau fără tratament medicamentos

chiar în afara aplicării regimului alimentar dietetic boala poate intra în

mod spontan în perioada de acalmie după o evoluție activă de câteva

săptamani ,ulcerul poate fi considerat vindecat dacă perioada de

latență durează cel puțin 5 ani.Apariția simptomatologiei după o

perioadă de limite de 5-10 ani e exceptională.

Evoluția bolii timp de 10-15 ani conferă acesteia o rezistență

deosebită la tratament conservator ,datorită proceselor cicatriceale

extinse, ulcerelor cornice mari,protejate fibros.

Dispariția durerii în perioada activă a bolii e interpretată ca o

vindecare a episodului acut ,ce nu este mereu concomitentă cu

dispariția leziunii, la examenul radiologic sau endoscopic.

Această neconcordanță e frecvent întâlnită în ulcerul gastric.

Uneori simptomatologia clinică dispare,dar leziunile morfologice

persistă la examenele de control, cu modificări rezultând din efectul

reacțiilor cicatriceale.

Din această cauză atingerea sindromului dureros nu echivalează cu

20
vindecarea ulcerului, boala putând reapărea odată cu abandonarea

masurilor terapeutice ,medicamentoase și dietetice.

Destul de frecvent, chiar în absența semnelor de activitate clinică,

examenul radiologic poate semnala existența manifestărilor proprii

unei stări de iritație gastrică hiperescreție și hiperperistaticș, spasm

parietal prelungit, autoplastică a mucoasei. Prognosticul de viața al bolii

este bun, dar influențat de apariția complicațiilor.

II.7 TRATAMENT

Ulcerul gastric beneficiază de două tipuri de tratament: medical și

chirurgical. Tratamentul medical este cel mai larg folosit lasând loc în

cazuri de excepție tratamentului chirurgical. Tratamentul medical este

trivalent igienodietetic medicamentos și balneoclimateric și se referă la

două situații distincte ale ulcerului gastric: perioadele de criză

dureroasă și perioadele din afara acesotra. În fazele dureroase

tratamentul trebuie să fie etrem de individualizat în funcție de o serie

de factori ce pot preveni în mecanismul apariției leziunii ulceroase.

Factorii precipitanți ai crizei ulceroase sunt: stresuri diverse, lipsa de

echilibru între activitațile profesionale și cele recreative, alimentație

neregulată, consumul abuziv al unor alimente excitante ale secreției

gastrice, fumatul, consumul băuturilor alcoolice concentrate, consumul

21
unor droguri ulcerigene etc.

Stresurile și lipsa de odihnă dețin un rol prioritar în precipitarea

crizelor ulceroase. Elementele fundamentale care caracterizează boala

în perioada crizei ulceroase sunt prezenta ulcerației la nivelul

stomacului și durerea care poate însoți această leziune. Criteriile de

eficiență a oricăror tratamente folosite pentru vindecarea afecțiunii se

referă în primul rând la dispariția ulcerației și abia în al doilea rând la

calmarea durerii și alte simptome supărătoare.

TRATAMENTUL IGENICO – DIETETIC al ulcerului gastric se referă la

punerea bolnavului ulceros în condiții de repaus nervos relativ și în

administrarea unor elemente care să excite cât mai puțin secreția

gastrică acidă. Pentru bolnavii cu ulcer gastric internarea în spital este

obligatorie , ținând seama de faptul că ulcerul gastric are mari

interferențe patologice și diagnostice cu caracter gastric.

Regimul alimentar constă din administrarea unor mese mai dese, cu

volum mai redus și care să conțină elemente cât mai puțin exitante ale

secreției clorhidropeptice. Regimul alimentar al ulcerului constă din

umrătoarele: în primele 2-4 zile de la începutul crizelor se vor

administra mese la 2-3 ore în timpul zilei constând din alimente lichide,

semilichide sau păstoase, în acea categorie intră laptele dulce, brânza

proaspătă de vaci, paste făinoase, orez, supe de zarzavat strecurate, 1-2

22
felii de pâine mai uscată, la fiecare masă. După 2-4 zile de asemenea

tratament dietetic se trece la o alimentație lărgită, adăugându-se

următoarele alimente: ouă moi, frișcă, supe de zarzavat îmbogățită cu

făinoase, cartofi fierți sau copți, compoturi și se va mări rația de paste

făinoase. Prânzurile se vor reduce la 4-5 în 24h având grijă ca acestea să

nu fie voluminoase. Această perioadă durează 3- 6 zile, după care dacă

evoluția este favorabilă regimul va fi lărgit și numărul de mese va fi de

3-4 în 24 de ore. Se va adauga carne de pasăre sau de vită fiartă, pește

proaspăt fiert gelatine, prajituri de casă . etc. Cantitatea de proteine

rezultată din carne va trebui să acopere necesarul de proteine în

proporție de minim 60g în 24 de ore. Dacă crizele ulceroase s-au redus

ca intensitate sau au disparut, regimul alimentar se va liberaliza,

incluzându-se cruditățile: legume, fructe, salate etc.

Bolnavul va trebui să țină acest regim lărgit cu minimum de 3 ani

pentru ca el să poată fi pus la adăpost de eventualele recidive.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

În cadrul ulcerului gastric, aciditatea în lumenul gastric este mai rar

crescută dar de obicei normală și frecvent scăzută însă niciodată nu

există lipsă totală de acid clorhidric.

Medicamentele folosite pentru tratarea, ulcerului gastric se clasifică

astfel:
23
1) Medicamente antiacide care neutralizează acidul clorhidric din

lumenul gastric și astfel reduce efectele sale nocive.

Principalele antiacide folosite în prezent: sărurile de aluminiu

(hidroxis și fosfat); sărurile de magneziu hidroxid și trisilicat; calciu

carbonic; bicarbonate de sodiu. Efectele acestora asupra neutralizarii

acidului clorhidric din stomac depeind de forma lor fizică de preparare

(prafuri , lichid sau tabletă), de modul de administrare și de timpul lor

de staționare în stomac.

În primele zile ale suferinței dureroase antiacidele se pot consuma

din 2 în 2 ore ziua , iar la 2-7 zile de la debut se vor consuma după cele

trei mese . Antiacidele se pot lua și ocazional în timpul zilei dacă reapar

dureri sau arsuri.

Durata administrarii antiacidelor de obicei 3-4 săptamâni până la

dispariția durerilor după care se mai continuă o săptămână deoarece

este stabilit ca ulcerația poate presista după dispariția durerilor.La noi

în țară există o gamă largă de antiacide sub formă de

tablete:Ulcerotrat, Diacarbocalm, Trisilicat, Ulcomplex, etc.

2)Medicația anticolinergică

Efectul anticolinergicelor: reducerea acidității gastrice, inhibarea

contracțiilor musculare gastrice. Aceasta se folosește mai frecvent în

asocierea cu medicația antiacidă, iar modulul de acționare este de a

24
bloca secreția de acetilcolina și receptorii vagali de la nivelul celulelor

parietale.

Medicamentele anticolinargice se împart în 3 grupe sunt : colinergice

natural extrase din plante ( antropina, hiosciacina) si anticolonergice

sintetice cuaternare ( prompatelina, probantinulj).

Antropina se poate administra intramuscular sau subcutant la 6 ore

câte 1/1/2mg. Durata tratamentului este de 3-5 săptămâni.

Anticolinergicele sintetice: 4-6 tablete/ zi și se iau cu ½ ore înainte de

masă. Durata tratamentului este de 3-5 săptămâni.

3) Medicația ce acționează prin intermediul sistemului nervos

central reducând în primul rând exitația centrală vagală.

4) Medicamente ce acționează asupra mecanismelor de protecție

ale mucoasei gastrice.

Sucralfatul este o substanță complexă și are o afinitate mare

pentru leziunea ulceroasă, dispersându-se în sucul gastric sub

formă de suspensie. Aceasta se găsește sub formă de tablete de

1g și se administrează de 3-6 ori/ zi înainte de mese cu 1/2 ore pe

o perioada de 3-4 săptămâni.

Misoprostul se administrează sub formă de tablete ce conțin 50

25
micrograme substanță active, de 4 ori pe zi ( de 3 ori înaintea

meselor principale cu ½ ore și a patra oară seara la culcare) ,

durata tratamentului fiind de 3-6 săptămâni.

5) Medicamente care prin diverse mecanisme blochează sinteza de

acid clorhidric

Tratamentul cu Cimetidină și Ranitidină se administrează sub formă

de tablete de 40 mg, o singură tabletă la culcare ar bloca secreția de

HCl pentru 12-14 ore. Se administrează în doze de 40 mg/ zi pe o

perioadă de 4-6 săptămâni.

Ulcosilvanilul are o durată de administrare de 10-15 zile și acesta

poate fi repetat la 3 luni și la 9 luni după prima cură.

6) Medicamente care acționează prin modificarea contraindicației

gastrice.

Este preferată Metoclopramida administrată înainte de mese de 3

ori pe zi câte o tabletă.

TRATAMENTUL BALNEO – CLIMATIC

Nu se efectuează niciodată în timpul crizelor ulceroase deoarece în

aceste situații favorizează complicații severe. Cura balneară trebuie

efectuată la cel puțin 3-4 luni de la tratamentul unui acut dureros și

numai la indicația medicului.

Durata medie a unei cure este de 21-30 zile și se efectuează în

26
oricare perioadă a anului.

II.8 COMPLICAŢII

Desi ulcerele se pot vindeca uneori singure, nu trebuie sa ignori semnele de

avertizare. Fara un tratament adecvat, ulcerele pot duce la probleme grave de
sanatate, inclusiv sangerare .

Hemoragia digestiva superioara se manifesta prin varsaturi „in zat de cafea” care
contin sange digerat sau scaune melenice (negre ca pacura, contin hemoglobina
digerata).

Perforatie (o gaura prin peretele stomacului) care duce la peritonita generalizata

si stare de sepsis.

Obstructie gastrica (din cauza umflaturii sau a cicatricilor) care blocheaza

tranzitul alimentelor de la stomac spre intestinul subtire, se manifesta prin
varsaturi postprandiale care contin alimentele ingerate recent, balonare, satietate.

Pacientii cu ulcer gastric sunt, de asemenea, expusi riscului de malignitate

gastrica. Riscul este de aproximativ 2% în primii 3 ani. Unul dintre factorii de
risc importanti este legat de infectia cu H pylori, dar cancerul gastric trebuie
suspectat oricand ulcerul este persistent si nu cedeaza la tratament.

II.9 EPIDEMIOLOGIE
Datele actuale semnaleaza ca prevalenta clinica a ulcerului (numar de cazuri noi
si vechi) se situeaza intre 5 si 10% din populatie. Datele studiilor necropsice
indica, insa, o prevalenta de trei ori mai mare la barbati (de 21-29%) si de doua
ori mai mare la femei (11-18%), ceea ce sugereaza faptul ca exista o proportie
importanta de ulcere silentioase, care nu se manifesta zgomotos clinic.

Dupa anii 70, s-a remarcat o scadere lenta, dar continua a ratei de spitalizare, a
complicatiilor si a indicatiilor chirurgicale, insa s-a mentinut tiparul cresterii
numarului de cazuri indeosebi in lunile de toamna si iarna.

27
II.10 Factorii de risc

Factorii legati de stilul de viata

Alimentatia. Exista dovezi ca ar putea contribui la geneza ulcerului

gastroduodenal.

Mai exact, incidenta bolii ulceroase este de cinci ori mai mare la populatiile
pentru care orezul constituie baza alimentatiei.

Pe de alta parte, leguminoasele au actiune protectoare prin continutul lor de fibre

dietetice si de substante liposolubile protectoare cum este vitamina U.

Consumul de lapte nu influenteaza incidenta ulcerului.

Consumul de cafea produce hiperaciditate din cauza cofeinei si a produselor

rezultate prin prajirea boabelor de cafea.

Desi nu exista date concludente care sa ateste incidenta crescuta a ulcerului la

consumatorii de cafea, se recomanda stoparea cafelei in timpul episoadelor
ulceroase.

Consumul de alcool. Acesta poate intervine in ulcerogeneza prin stimularea

secretiei acidopeptice, prin agresarea directa a mucoasei gastrice si duodenale ca
urmare a ruperii sistemelor de aparare ale acesteia (gastrita alcoolica), precum si
prin inducerea cirozei hepatice sau a pancreatitei cronice. Datele asupra relatiei
alcool-ulcer raman totusi neconcludente si interzicerea alcoolului este justificata
doar pe perioada episoadelor ulceroase.

Fumatul a fost asociat cu o incidenta crescuta a ulcerului, frecventa bolii la

fumatori fiind direct proportionala cu durata fumatului.

In plus, s-a dovedit ca la fumatori vindecarea ulcerului este intarziata si

recidivele sunt mult mai frecvente decat la nefumatori.

28
Fumatul afecteaza mecanismele de inhibitie a secretiei acide gastrice si scade
secretia de bicarbonat a pancreasului.

Stresul psihic creste incidenta ulcerului, actiunea sa ulcerogena depinde de

existenta unor conditii favorizante privind cresterea factorilor agresivi
clorhidropeptici (populatie crescuta de celule parietale, hiperpepsinogenemia)
sau scaderea conditiilor de aparare a mucoasei gastro-duodenale.

Factorii individuali

Acestia fac parte din urmatoarele categorii: factori genetici, afectiuni digestive
non-ulceroase si extradigestive pot favoriza aparitia ulcerului.

Genetica

Mai mult de 20% dintre pacienti au o agregare familiala a ulcerului duodenal. În

plus, s-au observat asocieri slabe între ulcerele duodenale si grupa sanguina O,
iar pacientii care nu secreta antigene ABO în saliva si sucurile gastrice sunt
considerati a fi expusi unui risc mai mare. Motivul acestor asocieri genetice
aparente este neclar.

Afectiuni digestive nonulceroase si extradigestive

Oricare dintre urmatoarele afectiuni pot fi asociate cu ulcerul peptic:

Ciroza hepatica

Boala pulmonara obstructiva cronica

Boala celiaca, boala Crohn

Infectia cu citomegalovirus

Boala grefa versus gazda

Gastropatie uremica

29
Gastrita Henoch-Schönlein

Gastrita alergica si gastrita eozinofila

Alte gastrite granulomatoase (de exemplu, sarcoidoza, histiocitoza X,

tuberculoza)

Alte infectii, inclusiv virusul Epstein-Barr, HIV, Helicobacter heilmannii, herpes

simplex, gripa, sifilis, Candida albicans, etc.

Agenti chimioterapeutici, cum ar fi 5-fluorouracil (5-FU), metotrexat (MTX) si

ciclofosfamida

Iradieri locale care duc la deteriorarea mucoasei

Utilizarea cocainei crack, care determina vasoconstrictie localizata, care duce la

scaderea fluxului sanguin si, eventual, la deteriorarea mucoasei

30
CAPITOLUL III PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE

PROCES DE NURSING – CAZURI URMARITE

PRIMUL CAZ CLINIC

1) Elemente generale și îngrijiri de nursing

Surse: pacient, foaie de observație

Date relative stabile: bolnav în varsta de 44 de ani, sex masculin,

naționalitate română , religie ortodoxă, este casătorit, are 2 copii,

lucrează la EM Urdari, având meseria de lacatuș.

Rețeaua de susținere: serviciul

Elemente fizice: grupa sanguină BIII Rh pozitiv

Diagnostic de internare: ulcer gastric

Data internarii: 21-12-2021

-temperatura 37 0 C

-pulsul: 60 pulsații/ min

-respirația:-16 resp/min

-TA- 110/90 mmHg

-scaun- 1 scaun/zi

Motivele internarii: Bolnavul prezintă dureri vii în epigastru și

hipocondrul drept, pirozis, grețuri, vărsături, amețeli, false

transpirații, anorexie, pierderea în greutate.

31
Intervenții paraclinice:

Analize Valori reale Valori normale

Hemoglobina Hb:8,5% Hb:14g%

Ht: 25%

L-8000/mm 3 L= 6000-8000

TYMOL 3uF 14uF

GLICEMIE 80mg % 0,8 – 1,2 mg %

UREE 26 mg % 20-40 mg %

VSH 1h~ 35iTi 1h= 3-5mm

EX:Urina Leucocite în frecvente Leucocite în
epitelii cantitate mică

Examen radiologie: evidențiază prezența nișei pe mica curbură în

porțiunea laterală.

Examen clinic general.

Stare generală- modificată.

Tegumente și mucoasae –palide.

Țesut conjuctiv-adipos-normal reprezentat.

Sistem ganglionar- normal.

32
Sistem osteo –articular-normal .

Aparat respirator- torace normal reprezentat ,ambele hemitorace

prezintă mișcări simetrice de ridicare și coborâre în timpul inspirației și

expirației ,sonoritate pulmonară normal ,fără raluri,respirația 16

resp/min

Aparatul cardiovascular-TA 110/90 mm Hg

Aria matității cardiac- normal ,șoc apexian în spatial V intercostal stâng

pe linia medioclaviculară

Aparat digestiv și anexe –abdomen suplu ,elastic mobil cu mișcările

respiratorii, dureros la palpare în epigastru și hipocondrul drept .

Ficat,splină –în limite normale ,transit intestinal –fiziologic.

Apetit diminuat

Aparat uro-genital –lojile renale libere ,nedureroase ,rinichi

nepalpabili, micțiuni normale .

Sistem nervos central –echilibrat psihic ,orientat temporo-

spațial,reflexe osteotendinoase prezente.

Epicriza

Pacientul în vârstă de 44 de ani se internează în secția noastră pentru

dureri vii în epigastru și hipocondrul drept, pirozis, grețuri, vărsături,

33
amețeli, false transpirații anorexie. Pe baza anamnezei examenului

clinic și paraclinic se pune diagnosticul de mai sus. A uramt tratament

cu antisecretorii gastrice, pansamente gastrice, antielmetice, vitamine.

Evoluția favorabilă.

Se externează ameliorat cu urmatoarele recomandări:

- dispensarizare

- urmează tratament conform Rp

- repaus 7 zile de la externare

- evită excitantele gastrice ( cafea, ciocolata, alcool)

- regim igieno-dietetic

Recomandare de revenire la control.

A urmat următorul tratament :

TRATAMENT:21-12-2021

- dicarbocalm -3 cp/zi

- soluție glucoză 5% 500ml- 1fl/zi

-metoclopramid -1fi/zi

- scobutil - 2fl/ zi

- diazepan- 1 fl/zi

- papaverină -2cp /zi

34
TRATAMENT 22 -12 -2021

-dicarbocalm- 3cp /zi

-soluție glucoză 5% 500ml -1fl /zi

-vitamina B1- 1fl /zi

-vitamina B6- 1fl/zi

-scobutil- 2fl/zi

- papaverină -2cp /zi

-diazepan- 1fl /zi

TRATAMENT 23-12-2021

- soluție glucoză 5% 500ml -1fl /zi

-metoclopramid-1fl/zi

-dicarbocalm- 3cp /zi

-scobutil-2 fl /zi

-vitamina B1-1fl/zi

-vitamina B6-1fl /zi

 PLAN DE ÎNGRIJIRE 21-12-2021

     DIAGNOSTI          

NEVOIA C DE OBIECTIV INTERVENȚI EVALUAR
NURSING ȘI I    PROPRII E
PROBLEMA ȘI
DELEGATE  

  A SE -diagnostic -alimentație și -calciu gluconic -tegument și

35
ALIMENTA -refuzul în hidratare fl.2 mucosae
ȘI A SE pastrarea corespunzătoa -vitamina normal
HIDRATA dietei  re a bolnavului B1,fl.1 colorate
-problema- -vitamina
apariția unor B6,fl.1
crize ulceroase -asigurarea
pasivă

A EVITA -posibilitatea -eliminarea -

PERICOLEL de pierdere a durerii dicarbocalm,fl.
E integrității -evitarea 2
fizice  complicațiilor -scobutil,fl2
-durere -vitamina
B1,fl.1
-vitamina B6,
fl.1
-diazepan, fl.1
-repaus

A ADORMI -criză -calmarea -dicarbocalm, -dupa 3h

A SE ulceroasă durerii fl.3 bolnavul s-a
ODIHNI -dificultatea -asigurarea -papaverină, liniștit
sau odihnei fl.2
incapacitatea corespunzătoa -diazepan, fl.1
de a se odihni re

                          PLAN DE INGRIJIRE 22.12.2021

NEVOIA       EVALUAR

DIAGNOSTI OBIECTIV INTERVENȚ E
36
 C DE       II PROPRII
NURSING ȘI ȘI
PROBLEMA DELEGATE

A SE -criză -alimente și - calciu - tegument și

ALIMENTA ulceroasă hidratare gluconic,fl.2 mucosae
ȘI A SE -refuz în corespunzătoar -vit.B1, fl.1 colorate
HIDRATA păstrarea e a bolii -vit. B6 fl. 1
dietei -alimenație
pasivă

A EVITA -durerea -eliminarea -dicarbocalm,

PERICOLEL -posibilitatea dureri fl.2
E de pierdere a -scobutil, fl.2
integrității -vit.B1 fl.1
fizice -vit. B6 fl.1
-repaus

A DORMI ȘI -criza -calmarea -dicarbocalm, -dupa 3h

A SE ulceroasă durerii fl.2 bolnavul s-a
ODIHNI -dificultatea de -asigurarea -papaverină, liniștit
a se odihni unei odihne fl.2
corespunzătoar -diazepam, fl.1
e -pshioterapie

PLAN DE ÎNGRIJIRE 23.12.2021

    NEVOIA DIAGNOSTI   OBIECTIV

C DE INTERVENȚ EVALUAR

37
 NURSING ȘI II PROPRII E
PROBLEMA ȘI
DELEGATE

A SE -criza -alimentație și -calciu -tegument și

ALIMENTA ulceroasă hidratare gluconic, fl.1 mucosae
ȘI A SE -refuz în corespunzătoar -vit. B1 fl.1 normale
HIDRATA pastrarea e a bolii -vit. B6 fl.1 colorate
dietei -alimentație apetit
pasivă exagerat
-hidratare
lichidă

A EVITA -durerea -eliminarea dicarbocalm,

PERICOLEL -probabilitatea durerii fl.2
E de pierdere a -scobutil, fl.2
integrității -vit. B1 fl.1
fizice -vit.B6 fl.1
-repaus

A DORMI ȘI -criza -calmarea dicarbocalm, - dupa 3h

A SE ulceroasă durerii fl.2 bolnavul s-a
ODIHNI -dificultatea de -asigurarea papaverină, fl.2 calmat
a se odihni unei odihne -diazepan, fl.1
corespunzătoar psihoterapie
e

AL DOILEA CAZ CLINIC Pacient, foaie de observație

  Date relativ stabile: bolnav, în vârstă de 45 de ani , sex masculin, naționalitate

română, religie ortodoxă.

38
Este casătorit are 2 copii, lucrează la Petrofac Țicleni.

Diagnosticul de internare: ulcer gastric, pneumopatie acută virală în evoluție.

Data internarii: 15.01.2021

Date fizice: 

-temperatura: 37,00C

-pulsul: 65 pulsații/ min

-respirație 22 resp/ min.

-TA 120/85 mmHg

-1 scaun/zi

Motivul internării: bolnavul acuză dureri epigastrice, grețuri, arsuri, anorexie,

pierdere în greutate, dureri toracice, tuse seacă, astenie, amețeli, dispnee.

Intervenții paraclinice

ANALIZE VALORI REALE VALORI NORMALE

HEMOGLOBINA   Hb: 13%   Hb:14g%                  
 Ht: 41%  
                                          
L= 5200/mm3   L=6000-8000 

THYMOL  3uF     14uF

GLICEMIE   80 mg%    0,8-1,2mg%
UREE        26mg%        20-40mg%

VSH   Lh=30mm   1h=3-5 mm

39
Rx.g.d.d.: esofag normal, stomac alungit cu lichid de hipersecreție, imagine de
nișă pe mica curbură în poțiunea verticală

EXAMEN CLINIC GENERAL  :Stare generală –modificată.

Epicriza:

Pacientul în varstă de 45 de ani se internează în secția noastră cu dureri în

epigastru, grețuri, arsuri, anorexie, pierderi în greutate, dureri toracice, tuse
seacă, astenie, amețeli, dispnee.

Pe baza anamnezei examenului clinic și paraclinic se pune diagnosticul de mai

sus. A urmat tratament cu antisecretorii gastrice, pansamente gastrice,
antibiotice, vitamine, sedative.

Evoluția favorabilă.  

Se externează amerioliat  cu următoarele recomandări.

-evită frigul și umezeala 

-regim igieno-dietetic

-urmează tratamentul conform Rp      

-evita stresul și stările conflictuale

-revine la control.

PLAN DE ÎNGRIJIRE 15.01.2021

NEVOIA       

40
 DIAGNOSTI OBIECTIV  INTERVENȚ EVALUAR
C DE II PROPRII E
NURSING ȘI
ȘI DELEGATE
PROBLEMA

A MÂNCA ȘI -grețuri și -alimentație -ranitidină tb.1 -după 24 de

A BEA vomismente corespunzătoa -calciu ore bolnavul
-inapetență re gluconic fl.1 s-a calmat
-agocalmin
fl.1
-asigurarea
alimentației
corespunzătoa
re

A RESPIRA ȘI -proces - frecvența -eritromicină, -după 24 h

A AVEA O infecțios respiratorie tb.4 tusea se
BUNĂ pulmonar normală  -vit. B1 fl.4 reduce în
CIRCULAȚIE -calmarea -vit.B6 fl.6 intensitate
sedarea tusei -aerisirea -durerea
-calmarea salonului tacită
durerii -repaus la pat dispare
în poziție -frecvența
șezând respiratorie
este de 18
r./min.

A DORMI A -durerea -asigurarea -piafen fl.2 -după 30

SE ODIHNI -mediul odihnei -diazepan  minute

41
 neadecvat corespunzătoa -asigurarea durerea s-a
-starea de re unui climat calmat și
boală corespunzător bolnavul a
-incapacitatea adormit.
de a se odihni

A MENȚINE -hipertermie -normalizarea -repaus la pat -

TEMPERATU temperaturii -cameră temperatura
RA corpului aerisită cu aer corpului
CORPULUI ÎN umidificat scade
LIMITE -lenjerie curată
NORMALE

A EVITA -durerea -evitarea -eritromicină -după 5h

PERICOLELE -frica complicațiilor tb.4 durerea s-a
-procesul -calmarea -dicarbocalm calmat
infencțios durerii tb.3
-anxietate, -educația -ranitidină tb.2
oboseală sanitară -vit B1, fl.1
-neacceptarea -vit B6, fl.1
noii situații -calciu
-îngrijorarea gluconic fl.1
față de -algocamin
diagnostic fl.3
-piafen fl.2

42
 PLAN DE ÎNGRIJIRE 16.01.2021
  
         OBIECTIV     
NEVOIA DIAGNOSTI INTERVENȚ EVALUAR
C DE II PROPRII E
NURSING ȘI ȘI
PROBLEMA DELEGATE

  A -ulcerul gastric -alimentație și -calciu -dupa 24 de

MÂNCA ȘI și hidratarea hidratare gluconic fl.1 ore bolnavul
A BEA  corespunzătoar corespunzătoar -ranitidină tb.2 s-a calmat
e e -dicarbocalm
tb.2
-piafen fl.1

A RESPIRA -dureri -frecvența -eritromicină -după 48 h

ȘI A AVEA toracice respiratorie tb.4 se reduce în
O BUNĂ -tuse normală  -vit. B1 fl.1 intensitate
CIRCULAȚI chinuitoare -calmarea -vit.B6 fl.1 frecventă
E sedarea tusei -aerisirea respiratorie
-calmarea salonului de 18 r./min.
durerii -repaus la pat
în poziție
șezând

A DORMI A -stres - asigurea -asigurarea -dupa 30 de

SE ODIHNI -afecțiune odihnei  unui climat minute
-incapacitatea corespunzătoar corespunzător durerea s-a

43
 de a se odihni e calmat și
bolnavul a
adormit

  PLAN DE ÎNGRIJIRE 17.01.2021

         OBIECTIV     
NEVOIA DIAGNOSTI INTERVENȚ EVALUAR
C DE II PROPRII E
NURSING ȘI ȘI
PROBLEMA DELEGATE

  A MÂNCA -grețuri -alimentație și -algocalmin -după 24 de

ȘI A  BEA -inapetență hidratare fl.1 ore bolnavul
-afecțiune corespunzătoar -ranitidină tb.2 s-a calmat
e a bolii -dicarbocalm
tb.3
-asigurarea
alimentației
corespunzătoar
e

 A -frecvența -calmarea și -eritromicină -după 48h se

RESPIRA ȘI respiratorie sedarea tusei tb.4 reduce în
A AVEA O normală intensitate
BUNĂ -probleme -durerea
CIRCULAȚI -durere toracică
E toracică dispare
-tuse

44
 chinuitoare

AL TREILEA CAZ CLINIC

Surse: pacient, foaie de observație.

Date relativ stabile:bolnav în vârstă de 40 ani, sex masculin, naționalitatea

română, religie ortodoxă, lucrează la Petrofac Țicleni având meseria de sondor.

Diagnostic de internare: Ulcer gastric , hemoragie digestivă superioară minoră.

Data internarii: 16.02.2021

Date fizice:

-temperatura 370C

-pulsul 80 pulsații/ min

-respirații 16resp/min

-TA 110/90 mmHg

-scaun – 1scaun/zi

Motivele internarii: bolnavul acuză dureri în epigastru, varsături, amețeli,

cefalee,abdomen suplu, scaune negre, insomnie.

Interventii paraclinice:

ANALIZE VALORI REALE VALORI NORMALE

HEMOGLOBINA  Hb=8,6%   Hb=14g%

45
  Ht=25%   

     L=8400/mm3   L=6000-8880/mm
THYMOL   3uF
GLICEMIE                      80 mg%                           0,8-1,2 mg%
UREE                              42 mg%                           20~40mg%

VSH                                1H= 6mm                        1h=3-5mm

EX:PULM   desen hiliobazal accentuat bilateral mai evident spre stânga 

Rx. Gdd. Esofag normal, stomac hipoton.

Tratament: perfuzie cu glucoză 10% , scobutil, dicarbocalm, papaverină,

diazepan, ranitidină, vitamine.

EPICRIZĂ: Pacientul în vârstă de 40 ani se internează în secția noastră cu

dureri în epigastru , vărsături, amețeli, cefalee, abdomen suplu, scaune negre,
insomnie.Pe baza anamnezei examenului clinic și paraclinic se pune
diagnosticul de mai sus . A urmat tratament cu soluții perfuzabile de glucoză
10%, antisecretorii gastrice, pansamente gastrice, vitamine.Evoluția favorabilă.

Se externează ameliorat cu urmatoarele recomandări: 

-regim igieno-dietetic 

-urmează tratamentul conform Rp

-evită excitantele gastrice cafea, ciocolata, alcool etc.

-revine la control.

PLAN DE ÎNGRIJIRE 16.II.20221

    NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENȚ

DE NURSING II PROPRII EVALUAR
46
 ȘI ȘI E
PROBLEMA DELEGATE
A SE -apariția unor -alimentarea -perfuzie cu -tegument și
ALIMENTA crize ulceroase și hidratarea glucoză 10% mucoase
ȘI A SE ca urmare a unor corespunzătoa 1000ml în natural 
HIDRATA diete re a prize cu 5ml colorate 
necorespunzătoa bolnavului  insulină -apetit
re -alimentare colagerat
pasivă
-hidratare cu
lichide reci
-interzicerea
alimentației
naturale în 24
h
A ELIMINA -transpirație -colaborarea -scobutil fl.2 -durerea
abundentă  cu pacientul în -dicarbocalm după 8 h s-a
-ingestie de vederea tb.3 calmat
alimente  respectării
-diaforeza dietei
corespunzătoa
re
A DORMI -durere  -eliminarea -dicarbocalm -după 2 h
ȘI A SE -agitație  durerii  tb.3  bolnavul s-a
ODIHNI -trezirea -evitarea -scobutil fl.2 liniștit
frecventă complicațiilor
și oprirea
hemoragiei
A EVITA -durere -eliminarea -dicarbocalm - dupa 4h
47
PERICOLEL durerii 3x 1/zi durerea s-a
E -posibilitatea de -evitarea -papaverină calmat
pierdere a complitațiilor fl.2
integrității și oprirea -diazepan fl.1
fizice  hemoragiei psihoterapie
-transpirație
-HDS minoră

 PLAN DE ÎNGRIJIRE 17.02.2021

  NEVOIA DIAGNOSTI OBIECTIV INTERVENȚI

C DE I PROPRII ȘI EVALUAR
NURSING ȘI DELEGATE E
PROBLEMA
A SE -criza -alimentație și -perfuzie cu -tegumente
ALIMENT ulceroasă hidratare glucoză 10% și mucoase
A ȘI A SE -refuz în corespunzătoar 1000 ml în natural
HIDRATA păstrarea dietei e a bolii două prize cu 5 colorate 
corespunzătoar ml insulină
e - alimentare
pasivă 
-interzicerea
alimentației
naturale
-interzicerea
alimentației 24

48
 h

A -diaforeza -colaborarea cu -dicarbocalm

ELIMINA -ingestie de pacientul în tb3
alimente vederea -scobutil fl.2
respectării
dietei
corespunzătoar
e
A DORMI -insomnie -eliminarea -dicarbocalm -după 2h
ȘI A SE durerii  tb.3 bolnavul s-a
ODIHNI -asigurarea -scobutil fl.2 liniștit
odihnei
corespunzătoar
e
 

PLAN DE ÎNGRIJIRE 18.02.2021

NEVOIA  DIAGNOSTI   OBIECTIV EVALUAR
C DE INTERVENT E
NURSING ȘI II PROPRII
PROBLEMA ȘI
DELEGATE

A SE -criza -alimentație și - perfuzie cu -tegumente

49
ALIMENTA ulceroasă hidratare glucoză 10% și mucoase
ȘI A SE -refuz în corespunzătoar 1000 ml în natural
HIDRATA pastrarea e prize cu 5 ml colorate 
dietei insulină
corespunzătoar -alimentare
e pasivă
-hidratare cu
lichide reci 
-interzicerea
alimentației
naturale 24 h

A EVITA -durerea  -eliminarea -dicarbocalm -dupa 4 ore

PERICOLEL -probabilitatea durerii 3x1/zi durerea s-a
E de pierdere a -evitarea -ranitidină, 3/zi calmat
integrității complicațiilor -scobutil 1x2/zi
fizice -oprirea -vit.B1 fl.1
-anxietate hemoragiei -vit B6 fl.1
-repaus
-punga cu
ghiață în
regiunea
epigastrică

CONCLUZII

50
      Există numeroase teorii care încearcă să explice apariția bolii
ulceroase.

                 Factorii declanșatori sunt numeroși :alimentația deficitară și        

neregulată  ,abuzul de toxice ,stresul nervos ,unele medicamente.       
Între factorii favorizanți ,un rol deosebit se acordă terenului ,demonstrat de
repartiția inegala pe sexe.

Din totalitatea factorilor capabili să producă ,să favorizeze sau să întrețină

ulcerul gastric se pot sublinia trei categorii:

-dereglările activității cortico-endocrino-vegetative,cu hipertonie

parasimpatică.

-agresiune clorhidropeptică,element evidențiat prin creșterea masei de

celule parietale la persoanele ulceroase.

-tulburările vasculare locale, care prin spasmele arteriolelor și deschiderea

unor șunturi în rețelele corionului determină insuficiență irigare a epitieliului,
urmată de necroze superficiale și ulcerații.

Asocierea acestor grupe de factori cu alte componente locale și generale

accentuează procesul ducând la autodigestie ,dereglări motorii și secretorii
gastro-duodenale ,împreună cu o serie de suferințe generale.

Ulcerul gastric reprezintă procesul patologic caracteristic pentru boala

ulceroasă în care se produc tulburări funcționale complexe și un întreg cortegiu
de suferințe generale. Apariția ulcerației la nivelul mucoasei gastrice este
consecința interacțiunii și asocierii mai multor factori.

BIBLIOGRAFIE

Gheorghe Mogoș. Mică enciclopedie de boli interne. Editura Științifică și

Enciclopedică, București, 1988

51
Valeriu Rusu. Dicționar medical. Editura Medicală. 2010

Tratat de gastroenterologie, sub redacția Mircea Grigorescu. Vol. I. București:

Național, 2001

Medicina internă. Vol. III - bolile digestive, hepatice și pancreatice sub redactia
prof. dr. L. Gherasim. Editura Medicală, București, 1999

GHERASIM L., Medicină Internă – Bolile digestive, hepatice şi pancreatice,

Vol. 3,Editura Medicală, Bucureşti 1999.

CHIRA C., Gastroenterologie clinică şi endoscopică, Editura Artprint, Bucureşti

1998.

GRIGORESCU M., PASCU O., Tratat de Gastroenterologie Clinică, Vol. I,

EdituraTehnică, Bucureşti 1996.

GRIGORESCU M., PASCU O., Tratat de Gastroenterologie Clinică, Vol. II,

EdituraTehnică, Bucureşti 1997

Papilian V.: Anatomia omului. Splanhnologia. Editura ALL 2000

5.Ranga V – Tubul digestiv abdominal si glandele anexe. Editura Cerma 2004

Protocol clinic naţional. Ulcer Gastric şi Duodenal la adulţi. 2013.

Protocol de diagnostic şi tratament al ulcerului gastric şi duodenal instituţional,

Craiova, CONDUITA ACTUALĂ ÎN CHIRURGIA ULCERULUI GASTRIC
ŞI DUODENAL HEMORAGIC.

V. Păunescu. Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2007, Vol. 3, Nr. 1.,

ULCERUL GASTRODUODENAL PERFORAT: FACTORI PROGNOSTICI,

REZULTATE

S. Luncă, N.S. Romedea, Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2006, Vol. II, Nr. 3

52
53