• Contribuie la stabilirea adevarului stiintific

medical necesar in justitie

• Efectueaza cercetari stiintifice in domeniul

medico-legal
• Contribuie la cresterea nivelului asistentei
medicale in unitatile sanitare prin sesizarea
deficientelor in acordarea asistentei medicale
ACTIVITATEA MEDICINEI LEGALE

• Se realizează de către medicii legişti încadraţi in

instituţiile de medicina legala;
• Se desfăşoară cu respectarea principiului
teritorialităţii si al competentei;
• Coordonata de:
- din punct de vedere administrativ de Ministerul
Sănătăţii;
- sub raport ştiinţific si metodologic de Consiliul
Superior de Medicina Legala, cu sediul in Institutul
Naţional de Medicina Legala „Mina Minovici”.
• Institutele de Medicina Legală (Bucureşti,
Iaşi, Cluj, Craiova, Tg-Mureş, Timişoara)

• Serviciile Judeţene de Medicină Legală (în

fiecare reşedinţă de judeţ)
• Cabinete de Medicină Legală-Lugoj, Câmpulung-
Argeş, Comăneşti, Făgăraş, Petroşani, Sighetul Marmaţiei,
Mediaş, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Bârlad, Oneşti.
 ACTIVITATEA MEDICO-LEGALA
• Expertize medico-legale pe cadavru si pe ramasite umane: autopsie
medico-legala, exhumare,expertize antropologice
ACTIVITATEA MEDICO-LEGALA
ACTIVITATEA MEDICO-LEGALA
 ACTIVITATEA MEDICO-LEGALA
• Examinarea persoanei in viata pentru constatarea leziunilor
traumatice si a urmarilor acestora
• Examinarea persoanei pentru stabilirea aptitudinilor pentru
exercitarea unei anumite activitati (ex sofat) sau profesii
(capacitate de munca)
• Expertize medico-legale psihiatrice pentru determinarea capacitatii
psihice sau a discernamantului, schimbare de sex
• Examinari genitale (agresiune sexuala, constatarea virginitatii,
spermograma)

• Expertize privind amanarea/intreruperea executarii pedepsei

privative de libertate pe motive medicale
ACTIVITATEA MEDICO-LEGALA

11
ACTIVITATEA MEDICO-LEGALA

12
ACTIVITATEA MEDICO-LEGALA

13
 ACTIVITATEA MEDICO-LEGALA
• Identificare medico-legala:
– Serologie (identificare grup sanguin, profil HLA)
– Genetica (profil ADN, filiatie)
– expertiza antropologica medico-legala, odontologie medico-legala
(stabilirea varstei, sexului, caracteristicilor individuale)

• Examene biocriminalistice : fir de par, sperma, sange,impuscare

• Examene complementare: toxicologie, anatomie patologica,
biologie moleculara si genetica, tanatochimie, microbiologie, etc.

• Bioetica si deontologie medicala

• Stabilirea deficientelor in acordarea asistentei medicale
ACTIVITATEA MEDICO-LEGALA

15
 ACTELE MEDICO-LEGALE
• Cine solicita • Dupa persoana/
examinarea ML produsul biologic
– Pacientul / victima - Pe cadavre sau
– Organele judiciare ramasite umane
- Pe persoane in viata
• Politia
- Pe produse biologice
• Parchetul
• Instanta de judecata
• Certificatul Medico-legal
• Expertiza Medico-legală
• Noua Expertiză Medico-legală
• Avizul Medico-legal
• Buletinul de Analiză
 CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL

• Act intocmit de un medic legist la CEREREA

PERSOANEI
• Se efectueaza doar prin examinarea persoanei dupa
identificarea acesteia (B.I, pasaport) in cadrul
institutiei medico-legale
• Cuprinde date din examinarea ML
• Se elibereaza doar solicitantului
 CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL

• NU presupune un demers juridic obligatoriu

– Daca elementele constatate NU impun obligativitatea
deschiderii unui dosar penal -> initierea demersului juridic
este la latitudinea persoanei vatamate
– Daca elementele constatate impun obligativitatea deschiderii
unui dosar penal -> medicul legist este obligat sa anunte
organele de ancheta (anumite situatii in cadrul infractiunii de
viol, abuz impotriva minorilor, art 194 CP)
• Continutul certificatului medico-legal are valoare
probatorie in justitie echivalenta cu cea a expertizei!
 CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL

• Constatarea starii de virginitate / deflorare

• Constatarea leziunilor traumatice si urmarile acestora- doar

in primele 30 de zile de la traumatism
• Stabilirea diagnosticului psihiatric și a competenței psihice a
unei persoane în vederea încheierii unui act juridic în
materie civilă –CML psihiatric
 RAPORTUL DE EXPERTIZA
MEDICO-LEGALA
• Actul intocmit de un medic legist la solicitarea
organelor judiciare si care cuprinde datele privind
expertiza efectuata.
• Se elibereaza doar organului judiciar solicitant
• Se poate elibera si fara examinarea persoanei (pe baza
actelor medicale)
• Trebuie obligatoriu sa raspunda la obiectivele cerute
de organele judiciare
• Presupun un demers juridic obligatoriu
 RAPORTUL DE EXPERTIZA
MEDICO-LEGALA
• Traumatologică –indiferent de data traumatismului
• Autopsia medico-legala
• Constatarea deficientelor in acordarea asistentei medicale
• Psihiatrică (1 medic legist + 2 psihiatri)- determinarea
discernamantului / competentei psihice
• Agresiuni sexuale
• In vederea stabilirii vârstei și sexului;
• In vederea estimării retroactive a alcoolemiei.
• In vederea amânarii sau întreruperea executării pedepsei
privative de libertate, din motive medicale
• Stabilirea paternitatii – expertize genetice
 RAPORTUL DE NOUA EXPERTIZA
MEDICO-LEGALA
• Se efectueaza la solicitarea motivata din partea
organelor judiciare
• Se intocmeste de o comisie formata din 3 medici
legisti
• Se elibereaza doar organului judiciar solicitant
• Se poate elibera si fara examinarea persoanei (pe baza
actelor medicale)
• Trebuie obligatoriu sa raspunda la obiectivele cerute
de organele judiciare
 AVIZUL MEDICO-LEGAL
• Comisia de Avizare si Control
• Comisia Superioara Medico-Legala

• La solicitarea scrisa din partea organelor

judiciare
• NU examineaza persoane
• Are rolul de a verifica din punct de vedere
stiintific actul medico-legal supus avizului
 BULETINUL DE ANALIZA
MEDICO-LEGAL
• Examene complementare
• Semnate de medici legisti si/sau alte specialitati
(toxicologi, anatomo-patologi, medici de laborator,
geneticieni, biologici, samd)
• Sunt solicitate
– Medicii legisti (efectueaza expertiza in speta)
– Organele judiciare
– Persoanele interesate
PRINCIPII DE REDACTARE A ACTELOR ML

I.Principiul metodologiei unitare:

•Modul de redactare al fiecărui act ML este identic oriunde
ar fi efectuat, atât în ceea ce privește forma cât și
conținutul.
– De exemplu, toate certificatele medico-legale au o parte
introductivă, una descriptivă și una concluzivă (forma).
– O echimoză este descrisă la fel indiferent de persoana care
realizează descrierea (conținutul).
•Metodologia de examinare a persoanei
PRINCIPII DE REDACTARE A ACTELOR ML
II. Principiul nerestricționării accesului la datele
medicale
•Medicii de orice specialitate trebuie să pună la dispoziția medicului
legist actele cerute
•Refuzul de a pune la dispoziție actele medicale sau de a examina
persoana trimisă de un medic legist => obstrucționarea justiției
•Consulturile trebuie obligatoriu efectuate de medici specialiști/ primari
(NU rezidenți)
•Rezultatele consultului interdisciplinar – OBLIGATORIU:
– Număr de inregistrare
– Dată
– Ștampila unității
– Semnătura și parafa medicului (cu cod)
 ACTELE MEDICO-LEGALE
PĂRŢI COMPONENTE
• I. Partea introductiva
– Preambul
• Numele si calitatea medicului care examineaza
• Locul si Data examinarii
• Datele de identificare ale persoanei examinate
– Istoric
• Momentul agresiunii
• Tipul agresiunii
• Agresor (cunoscut sau nu, număr).
• Exemplu de istoric: Afirmativ agresat în data de 01.01.2016, ora 18.30 pe o trecere
de pietoni de către trei persoane necunoscute, fiind bătut cu pumnii și picioarele.
 ACTELE MEDICO-LEGALE
PĂRŢI COMPONENTE
• II. Partea Descriptivă:
– Consulturi anterioare
– Examinarea medico-legala (leziuni traumatice,
acuze subiective, semne diverse, etc)
– Consulturi necesare
a) Obiectivarea unor acuze subiective
b) Obiectivarea unui diagnostic presupus in timpul
examinarii/declarat de pacient/
c) Aprecierea gravitatii leziunilor, a prognosticului, a
eventualelor posibilitati reparatorii.
 CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL
Dr. ..............., medic primar/specialist legist la INML “Mina
Minovici”, am examinat la data de ........... pe numitul(a)..............., în vârsta
de ..... ani, domiciliat(ă) în ............................. legitimat(ă) cu C.I., seria RR,
nr. .......... C.N.P. ................. care afirmă că:

•CONSTATĂRI DIN ACTE MEDICALE:

– Din copia Fişei de consultaţii nr..... emisă de Spitalul Clinic de
Urgenţă „Prof. Dr. Dan Theodorescu” în data de ........... reţinem

•CONSTATĂRI:
– ............

•Din consultul ...... (efectuat la solicitarea noastră)

 ACTELE MEDICO-LEGALE
PĂRŢI COMPONENTE
• III. Concluzii
1. Realitatea traumatismului
2. Mecanismul de producere al leziunilor si
caracteristicile obiectului vulnerant
3. Data producerii leziunilor
4. Evaluarea gravităţii leziunilor
a) Număr de zile de îngrijiri medicale
b) Alte consecinţe ale art. 194
 EVALUAREA GRAVITATII
LEZIUNILOR TRAUMATICE
• Numărul de zile de îngrijiri medicale corespunde
cuantificarea numerica a gravitatii unei/unor
leziuni.
• ZIM nu sunt echivalente cu:
– numărul de zile de spitalizare
– numărul de zile de concediu medical
– număr de zile de recuperare

• Fiecărei leziuni îi corespunde un anumit număr de ZIM.

Dacă o persoană are mai multe leziuni, se vor acorda ZIM
pentru leziunea cea mai grava (va include si ZIM pentru
vindecarea celorlalte).
PREVEDERILE CODULUI PENAL
Ø Art. 193: Lovirea sau alte violente
- până la 90 zile de î m
- împăcarea parţilor stinge acţiunea penală

Ø Art. 194: Vătămarea corporală

- peste 90 zile de î m sau una din următoarele
consecinţe: punerea vieţii victimei în primejdie,
infirmitatea, prejudiciul estetic grav si permanent,
sau avortul posttraumatic.
- acţiunea penală continuă chiar după împăcarea
părţilor
 EVALUAREA GRAVITATII
LEZIUNILOR TRAUMATICE
• Punerea in primejdie a vietii persoanei
– Leziunile care, in lipsa unui tratament medico-
chirurgical de specialitate aplicat in timp util,
duceau in mod cert la deces.

Ex- plaga abdominala penetranta, ruptura de splina,

hepatica. Hematom subdural acut, hemopericard,
pneumotorax compresiv.
 EVALUAREA GRAVITATII
LEZIUNILOR TRAUMATICE
• Infirmitate
– deficitul morfologic, morfofuncțional sau
funcțional cu caracter definitiv, apt de a pune
persoana respectiva intr-o condiție de
inferioritate.
– cuantifică binar - prezentă sau absentă. Nu se
cuantifică în grade sau procente și nu poate fi
temporară

Ex-pierderea unui organ sau încetarea funcției acestuia.

 EVALUAREA GRAVITATII
LEZIUNILOR TRAUMATICE

36
 EVALUAREA GRAVITATII
LEZIUNILOR TRAUMATICE
• Prejudiciu estetic grav si permanent
– deformare morfologică severă posttraumatică,
cu caracter permanent a unei regiuni anatomice
din corp, prin care se generează persoanei
respective un prejudiciu real fizic și sau psihic,
apt de a pune persoana respectivă în condiții de
inferioritate.

Ex: amputația nasului, arsuri faciale extinse, pierderi

extinse de masă musculară, etc
 EVALUAREA GRAVITATII
LEZIUNILOR TRAUMATICE
Ø Reprezinta totalitatea modificarilor locale si/sau
generale ce survin la nivelul organismului ca
urmare a actiunii unui agent traumatic
Ø Efecte - locale (leziuni traumatice primare)
- generale (soc traumatic / hemoragic)
Orice forma de energie exterioara
organismului, care determina o
modificare / lezare a organismului, in
grade variate
• 1. Agenti traumatici mecanici

• 2. Agenti traumatici fizici

• 3. Agenti traumatici chimici

• 4. Agenti traumatici biologici

AGENTI TRAUMATICI MECANICI

• 1. Corpuri contondente
– In functie de suprafata
• Suprafata neregulata : piatra, pumn
• Suprafata regulata, plana: caramida, ciocan
– In functie de marimea suprafetei de contact
• Obiecte cu suprafata mica (<16 cm2)
• Obiecte cu suprafata mare (>16 cm2)
AGENTI TRAUMATICI MECANICI

• 2. Obiecte cu varfuri sau lame ascutite

– Obiecte intepatoare : cuie, ace, andrele
– Obiecte taietoare: brice, lame de ras
– Obiecte taietoare-intepatoare: cutite
– Obiecte taietoare-despicatoare: topor, secure
AGENTI TRAUMATICI MECANICI

• 3. Proiectile
ØModificari ale temperaturii:
ØTemperaturi ridicate
ØLocale- arsuri
ØGenerale- hipertermia
ØTemperaturi scazute
ØLocale- degeraturi
ØGenerale- hipotermia/refrigeratia
ØModificari ale presiunii atmosferice
ØCurentul electric (industrial / natural)
ØEnergia radianta (radiatiile)
AGENTI TRAUMATICI CHIMICI

• Stupefiante
• Substante caustic / corozive
• Pesticide (șoricioaică, HCN, stricnină)
• Supradoze medicamentoase
• Substanțe industriale (benzen, toluen)
• Gaze (CO)
AGENTI TRAUMATICI CHIMICI
AGENTI TRAUMATICI BIOLOGICI
• Intoxicații cu ciuperci, plante, veninuri animale
• Alergeni
• Administrare de sânge heterolog
• Bacterii/virusuri (parțial)
• Toxine bacteriene (Salmonella, Shigella,
Clostridium botulinum)
• Consum alimente alterate/contaminate: botulism,
salmonelloza
• Lovire/călcare/mușcare (rechini, lovitură de
copită, mușcătură de câine, etc)
 MECANISME DE PRODUCERE A
LEZIUNILOR TRAUMATICE MECANICE

• Lovire activa (lovire cu corp dur)- corpul

victimei este lovit cu un obiect in miscare

• Lovire pasiva (lovire de corp dur)- corpul in

miscare se loveste de un obiect fix

• Comprimare intre 2 planuri dure

• Mecanisme complexe
ØFara solutie de continuitate tegumentara
ØEchimoza
ØHematomul

ØCu solutie de continuitate tegumentara

ØExcoriatia
ØPlaga
 ECHIMOZA
• Apare in urma actiunii unui corp contondent
prin mecanism de comprimare

• Determina ruperea vaselor de calibru mic

(arteriole, venule) cu extravazarea si
infiltrarea sanguina a tesuturilor adiacente
(prezinta 2 dimensiuni)
 ECHIMOZA
• Forma
– Reproduce suprafata de impact a obiectului
contondent (ex- echimoze ovalare la nivelul
regiunii cervicale sugereaza comprimarea cu
pulpa degetelor)
– NU reproduce nici forma, nici dimensiunile
suprafetei de impact a obiectului contondent
(difuzeaza prin tesutul lax)
ECHIMOZA
 ECHIMOZA
• Apare
ØLa locul de impact (mecanism direct)-frecvent

ØLa distanta de locul de impact (mecanism

indirect) –prin difuzarea sangelui (ex: fractura
de baza de craniu, fractura de PN)
ECHIMOZA
 ECHIMOZA
• Evolutia
– Primele ore- roşie (HbO2)
– 2-3 zile- violacee (Hb redusă)
– 3-7 zile- gălbuie-maronie (bilirubina)
– 8-10 zile- galben-verzuie (biliverdina)
– 7-20 zile- tegument normal (funcţie de mărime şi
profunzime)

• Vechimea
– Recente
– Vechi
 HEMATOMUL
• Apare in urma actiunii unui corp contondent
prin mecanism de comprimare

• Determina ruperea vaselor de calibru mai

mare cu extravazarea si infiltrarea sanguina
a tesuturilor adiacente (prezinta 3
dimensiuni)
 HEMATOMUL
Ø Pot fi subtegumentare sau in cavitati
preformate (craniene, toracice, abdominale)
Ø Consecinte:
ØCompresiune (hematoame voluminoase) – se
evacueaza chirurgical (risc vital)
ØRisc de soc hemoragic / traumatic, anemie
ØRisc de suprainfectie
ØHematoamele mici – inchistare sau resorbtie
HEMATOMUL
 EXCORIATIA

• Reprezintă o soluţie de continuitate superficială a

pielii, o decolare a straturilor superficiale ale pielii.

• Mecanism de producere:
• - lovire cu sau de un obiect rugos
• - acţiunea tangenţială a unui obiect cu lamă ascuţită
EXCORIATIA
 EXCORIATIA
Profunzime
- Frecvent epiderm lezat- fără sîngerare
- Lezarea dermului(papilele dermice)- sîngerare redusă

Formă:
- Liniară
- Suprafaţă excoriată
Ex. Tîrîre pe drum- excoriaţii liniare, multiple,
paralele între ele
EXCORIATIA
EXCORIATIA
EXCORIATIA
 EXCORIATIA
• Evolutie
• 12- 24 ore- crusta (galbenă/roşie- maronie)
• 3-4 zile- crusta începe să se detaşeze de la
margini spre centru
• 7-8 zile- crusta complet detaşată/urmă
albicioasă- rozie- dispare fără nici o urmă
 PLAGA
ØPlăgile sunt soluţii de continuitate ale ţesuturilor

ØDupa profunzime:
ØPlagi superficiale (afecteaza numai tegumentul)
ØPlagi profunde
-Nepenetrante
-Penetrante
» Perforante- intereseaza organe cavitare
» Transfixiante- intereseaza organe parenchimatoase
ØPlaga contuza

ØPlaga taiata (taiat-intepata)

ØPlaga muscata (om sau animal)

ØPlaga impuscata
 PLAGA CONTUZA
• Mecanism: lovire cu sau de un corp contondent
• Caracteristici:
– Solutia de continuitate se produce prin rupere si nu
prin taiere
– Margini neregulate, anfractuoase
– Punti tisulare intre buzele plagii
– Profunzime mica, in general intereseaza tegumentul
– Tendinta crescuta la suprainfectare
– Asociaza frecvent echimoze, excoriatii
 PLAGA TAIATA
• Mecanism: actiunea obiectelor cu lama ascutita
printr-o miscare de apasare-alunecare pe
suprafata corpului
• Caracteristici:
– Marginile : netede, liniare, regulate, afrontabile
– Absenta puntilor tisulare intre marginile plagii
– Unghiurile ascutite (mai profunde la locul de plecare fata de
partea finala-coada plagii)
– Profunzimea este de regula mai mica decat lungimea sa
cutanata
 PLAGA INJUNGHIATA
(TAIATA-INTEPATA)
• Mecanism: actiunea unor arme taietor-
intepatoare ce prezinta un varf si un tais

• Plaga se produce in 2 timpi:

– Inteparea
– Taierea propriu-zisa
 PLAGA INJUNGHIATA
(TAIATA-INTEPATA)
• Caracteristici:
– Margini netede, regulate
– Lungimea plagii mai mica decat latimea lamei,
consecutiv retactiei tesuturilor
– Profunzimea, de regula, depaseste lungimea plagii,
determinand aparitia unui canal

• Prezinta 3 elemente
– Plaga cutanata (orificiul de intrare)
– Canal
– Orificiul de iesire (optional)- plaga transfixianta
 PLAGA INJUNGHIATA
(TAIATA-INTEPATA)

• Plaga cutanata:
-unghi ascutit produs de
taisul lamei
-unghi rotunjit produs de
marginea netaietoare
PLAGA INJUNGHIATA
(TAIATA-INTEPATA)
 PLAGA DESPICATA
• Mecanism: actiunea unor arme taietoare
despicatoare ce actioneaza prin tais si greutatea
lor
• Caracteristici
– Aspect:
• La exterior au caracteristicile plagii taiate
• La interior aspect de plaga contuza
– Profunzime mare, cu invingerea barierei osoase
– Dehiscenta crescuta
– Marginile netede/ neregulate
– Poate asocia excoriatii la nivelul marginilor
PLAGA DESPICATA
PLAGA DESPICATA
PLAGA DESPICATA
 PLAGA MUSCATA
– Asociaza frecvent alte leziuni traumatice
elementare
– Tendinta crescuta la infectare (frecvent plagile
muscate umane)
• Efectul distructiv al proiectilului depinde de energia cinetica a
proiectilului, dependenta de viteza acestuia
 PLAGA IMPUSCATA
• Componente:

– Orificiul de intrare
– Canal
– Orificiul de iesire (optional)
 PLAGA IMPUSCATA
• Orificiul de intrare
– Solutie de continuitate cu lipsa de tesut
– Margini neregulate, orientate spre interior
– Forma- dependenta de unghiul de intrare
– Dimensiuni:
• Tragere de la distanta- mai mic decat diametrul glontului
• Trageri de aproape (descarcare absoluta)- mai mare
PLAGA IMPUSCATA
Orificiu de intrare
 PLAGA IMPUSCATA
• Marginal prezinta o serie de inele:
– Inelul de stergere (constant)
– Inelul de excoriatie (constant)
– Inelul de metalizare (inconstant)
– Zona de tatuaj (fum, pulbere nearsa) –in functie de distanta
de tragere
 PLAGA IMPUSCATA
• Canalul:
– Traseul parcurs de glont pana la iesirea din corp
sau pana la oprire
 PLAGA IMPUSCATA
• Orificiul de iesire:
– Solutie de continuitate fara
lipsa de tesut
– Marginile neregulate,
eversate, afrontabile
– Dimensiuni – frecvent mai
mari
– Nu prezinta inele marginal
• Certificatul Medico-legal
• Expertiza Medico-legală
• Noua Expertiză Medico-legală
• Avizul Medico-legal
• Buletinul de Analiză
• P. Introductivă: - Preambul
- Istoric
• P. Descriptivă: - Consulturi anterioare
- Ex medico-legal (leziuni
traumatice, acuze, semne diverse, etc)
- Consulturi necesare
• Concluzii
DESCRIEREA LEZIUNILOR TRAUMATICE

• Localizare – tip - forma – dimensiuni -

caractere specifice

• I. Localizare
– Cranio-caudal
– De la dreapta la stanga
– Antero-posterior
DESCRIEREA LEZIUNILOR TRAUMATICE

• II. Tip • III. Forma

– NU CONTUZIE -liniara
-rotunda/ ovalara
– Echimoza
-neregulata
– Hematom
– Excoriatie • IV. Dimensiuni: lungime,
– Plaga latime, grosime, diametru
 DESCRIEREA LEZIUNILOR TRAUMATICE

• V. Caracteristici
– Echimoza: orientare, culoare, omogenitate,
margini
– Excoriatia: orientare, culoare, detasarea crustei,
cicatrice
– Plaga: orientare, marginile, profunzime,
prezenta de sange proaspat/coagulat, urme de
tratament medical (sutura, avivare, etc)
1. Realitatea traumatismului
2. Mecanismul de producere al leziunilor si
caracteristicile obiectului vulnerant
3. Data producerii leziunilor
4. Evaluarea gravităţii leziunilor
a) Număr de zile de îngrijiri medicale
b) Alte consecinţe ale art. 194
CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL
 CONCLUZII CML
• Numitul(a) …… prezinta leziuni traumatice
care s-au putut produce prin lovire cu corp dur.
• Pot data din ......
• Nu necesita zile de ingrijiri medicale / necesita
…… zile de ingrijiri medicale.
CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL
 CONCLUZII CML
• Numitul(a) …… prezinta leziuni traumatice
care s-au putut produce prin zgariere.
• Pot data din ......
• Necesita 2-3 zile de ingrijiri medicale.
CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL
 CONCLUZII CML
• Numitul(a) …… prezinta leziuni traumatice
care s-au putut produce prin muscare
(posibil umana).
• Pot data din ......
• Necesita 1-2 zile de ingrijiri medicale.
CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL
 CONCLUZII CML
• Numitul(a) …… prezinta leziuni traumatice
care s-au putut produce prin comprimare
(posibil incatusare).
• Pot data din ......
• Nu necesita zile de ingrijiri medicale.
CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL
CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL
CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL
CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL
CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL
CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL
Ø Art. 193: Lovirea sau alte violente
- până la 90 zile de î m
- împăcarea parţilor stinge acţiunea penală

Ø Art. 194: Vătămarea corporală

- peste 90 zile de î m sau una din următoarele consecinţe:
punerea vieţii victimei în primejdie, infirmitatea, prejudiciul
estetic grav si permanent, sau avortul posttraumatic.
- acţiunea penală continuă chiar după împăcarea părţilor
 Tipul leziunii Timp de îngrijiri medicale Felul tratamentului
Fracturi coronare
4 - 5 zile obturaţie simplă
parţiale, nepenetrante
până la 10 zile pentru dinţii
Fracturi coronaretotale, frontali, extracţie şi protezare;
penetrante 10 - 15 zile pentru premolari şi tratament conservator
molari
Fracturi de col 8 - 15 zile idem
Fracturi radiculare 10 - 12 zile extracţie
Fracturi apicale 10 - 18 zile extracţie
Fracturile mai multor
dinţi care au fost pilonul 15 - 25 zile protezare
unei proteze fixe
Lipsuri dentare care nu
pot fi tratate prin proteză infirmitate
fixă
tratament conservator,
Luxaţii 3 - 15 zile
extracţie şi protezare
 Timp de îngrijiri
Tipuri de leziuni
medicale
fisuri 12 - 15 zile
parţiale
fracturi ale marginii alveolare 7 - 9 zile
liniare simple 30 - 35 zile
duble 40 - 70 zile
cominutive 50 - 70 zile
Fracturi
mandibulare cu deplasare mare 65 - 70 zile
totale deschise cu vindecare per 50 - 55 zile
primam
infectate 65 - 70 zile
ale apofizei coronoide 25 - 30 zile
intraarticulare 50 - 65 zile
Luxaţii anterioare / posterioare 12 - 15 zile
temporomandibu
laterale 20 - 30 zile
lare
recidivante 25 - 30 zile
Stiinta care se ocupa cu studiul
proceselor si fenomenelor care apar
dupa moartea organismului

Thanatos = zeul mortii

• 1. Moarte violenta:
– Cauzata de actiunea unui agent traumatic
• Mecanic
• Fizic
• Chimic
• Biologic
 CAZURILE MEDICO-LEGALE

• 2. Cauza mortii nu este cunoscuta

• 3. Moarte suspecta
Ø Moarte subita
Ø Decesul unei persoane a carei sanatate este
evaluata periodic prin natura serviciului
Ø Decesul la locul de munca sau in timpul unei
misiuni de serviciu
Ø Decesele ce survin in custodie (arest, penitenciar)
Ø Decese in timpul manifestarilor publice sau in
legatura cu activitati ale politiei/armatei
Ø In caz de suspiciune a nerespectarii Drepturilor Omului
Ø Decese multiple, repetate, in serie sau concomitent
Ø Cadavre neidentificate sau scheletizate
Ø Decese in locuri publice sau izolate
Ø Cand exista suspiciunea unor deficiente in aplicarea
asistentei medicale
Ø In timpul sau la scurt timp de la o interventie medico-
chirurgicala diagnostica sau terapeutica
 Semne negative de viata
• Lipsa pulsului
• Lipsa respiratiilor
• Lipsa activitatii cerebrale
• Abolirea reflexelor
• Modificari oculare: opacifierea
corneei, scade tensiunea intraoculara,
globii ocular devin depresibili
Semne pozitive de moarte
(semnele mortii reale)
• Racirea cadavrului
• Deshidratarea
• Lividitatile cadaverice
• Rigiditatea cadaverica
• Modificari cadaverice tardive
(distructive sau conservatoare)
IMPORTANTA SEMNELOR
MORTII REALE

q Constatarea/declararea decesului
q Aprecierea timpului scurs de la deces

q Aprecierea pozitiei cadavrului in momentul decesului

q Orientarea catre o eventuala cauza a decesului

Ø Oprirea metabolismului

Egalizarea temperaturii
• Mecanisme de racire:
– Convectie (deplasarea
curentilor de aer)
– Conductie (transfer direct de
caldura prin contact fizic
intre cadavru si un obiect
mai rece)
– Radiatie (raze infrarosii)
Ø Progresie: cu 1-2 grade Celsius/ora.

Ø Depinde de:
-Temperatura mediului inconjurator

-Conditiile de mediu

-Cauza decesului

-Starea de nutritie

-Vestimentatie
• Diferenta de umiditate Mituri
intre cadavru si mediu
• Scadere in greutate (pana
la 10 kg)
• Barba creste dupa
moarte FALS.
• Pergamentarea zonelor cu
tegument subtire (buze,
scrot) • Unghiile cresc dupa
• Deprimarea globilor moarte FALS.
oculari, pata Liarche
Ø Apar ca urmare a • Hipostaza
acumularii sangelui in – Sange intravascular
zonele declive – Dispare la digitopresiune
• Difuziune
Ø In functie de gradul de – Intra si extravascular
extravazare: – Paleste la digitopresiune
- Hipostaza (1-8 ore) • Imbibitie
- Difuziune (8-16 ore) – Sange extravascular
- Imbibitie (peste 16 ore) – Lividitati fixe
Lividitati cadaverice in regiunea dorsala
Lividitati cadaverice in regiunea ventrala
 Aprecierea orientativa
a cauzei de deces
Lividitati cianotice, intense
Ø Dupa intensitate
•Intense, cianotice – Asfixii,
insuficienta cardiaca
•Palide – Hemoragii, anemii
ØDupa culoare
•Rosu aprins – Intoxicatie cu CO,
cianuri, hipotermie
•Maroniu-cafenie – Intoxicatie cu
substante methemoglobinizante
•Galbene – Intoxicatie cu acid
picric, ClO3K.
ØDupa pozitie
•De cele mai multe ori – in
regiunea dorsala
•Spanzurare – in treimea inferioara
a membrelor si hipogastric
 Aprecierea orientativa
a cauzei de deces
Lividitati palide, slab schitate
Ø Dupa intensitate
•Intense, cianotice – Asfixii,
insuficienta cardiaca
•Palide – Hemoragii, anemii
ØDupa culoare
•Rosu aprins – Intoxicatie cu CO,
cianuri, hipotermie
•Maroniu-cafenie – Intoxicatie cu
substante methemoglobinizante
•Galbene – Intoxicatie cu acid
picric, ClO3K.
ØDupa pozitie
•De cele mai multe ori – in
regiunea dorsala
•Spanzurare – in treimea inferioara
a membrelor si hipogastric
 Aprecierea orientativa
a cauzei de deces
Lividitati rosietice – Intoxicatie cu CO
Ø Dupa intensitate
•Intense, cianotice – Asfixii,
insuficienta cardiaca
•Palide – Hemoragii, anemii
ØDupa culoare
•Rosu aprins – Intoxicatie cu CO,
cianuri, hipotermie
•Maroniu-cafenie – Intoxicatie cu
substante methemoglobinizante
•Galbene – Intoxicatie cu acid
picric, ClO3K.
ØDupa pozitie
•De cele mai multe ori – in
regiunea dorsala
•Spanzurare – in treimea inferioara
a membrelor si hipogastric
 LIVIDITATI
• Localizare: in regiunile declive (de
regula dorsale)
• Dimensiuni: pe suprafete mari
• Culoare: violacee (majoritatea)
• Relief: nereliefate
• Digitopresiune: se pot estompa
• Incizia tegumentului: situate
superficial in epiderm, sangele se
mobilizeaza la jet de apa
• Ex microscopic: absenta hemoragiilor
ECHIMOZE
• Localizare: in orice regiune
• Dimensiuni: pe suprafete limitate
• Culoare: in functie de vechime
• Relief: usor reliefate (r.inflamatorie)
• Digitopresiune: nu se modifica
• Incizia tegumentului: situate profund
in derm, infiltrat hemoragic fixat in
tesuturi, nu se mobilizeaza la jet de
apa
• Ex microscopic: rupture vasculare,
infiltrate hemoragice perivasculare
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL INTRE
LIVIDITATI SI ECHIMOZE
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL INTRE
LIVIDITATI SI ECHIMOZE
• “Intepenirea” articulatiilor
• Mecanism: Cuplarea actinei cu miozina (scade
ATP creste ac. lactic scade pH intracelular
cuplare acto-miozinica Rigiditate.)
– Scade elasticitatea musculara
– Scade mobilitatea articulara
– Creste consistenta masei musculare
• Debut: concomitent la toti muschii
• Debut aparent: Articulatia temporo-mandibulara
• Spasm cadaveric: - foarte rar.
• Cuprinde 3 faze:
– Instalare (2-12 ore)
• Daca este invinsa, se reface in noua pozitie
– Stare (12-36 ore)
• Daca este invinsa, nu se mai reface in noua pozitie
– Rezolutie (dupa 36 ore)
• Coincide cu instalarea putrefactiei care determina alterarea
fibrelor musculare
Rigiditate cadaverica.
Rigiditate cadaverica.
Favorizata de:
• Efort fizic anterior decesului
• Convulsii, epilepsie, tetanos,
• Intoxicatie cu stricnina
• Electrocutie

Inhibata in:
• Septicemii, casexii
• Intoxicatii cu ciuperci
• Membre edematiate, paralizate, amputate
Rigiditate cadaverica.
Rigiditate cadaverica.
ØDistructive
• Putrefactia
• Distrugerea cadavrului de catre animale sau
insecte necrofage
ØConservatoare
• Mumifierea
• Saponificarea (adipoceara)
• Lignifierea
• Inghetarea (congelarea)
ØDescompunerea cadavrului sub actiunea
enzimelor microbiene
ØManifestari:
– Pata verde – apare initial in FID à generalizare
• Flora microbiana abundenta
• Autoliza precoce a mucoasei
• Contact direct cu peretele abdominal
– Enzimele microbiene degradeaza proteinele cu eliberare de
H2S care strabate mucoasa, ajungand in sange unde in
contact cu Hb formeaza sulfHb si sulfmetHb (culoare verde)
PUTREFACTIA
 PUTREFACTIA

– Circulatia postuma (dungi

cafenii-verzui care imita
circulatia) - determinate
de degradarea Hb si de
prezenta sulfHb si
sulfmetHb
PUTREFACTIA
 PUTREFACTIA

– Gaze de putrefactie à
umflarea cadavrului
– Flictene de putrefactie
cu continut lichidian,
gazos – acumularea
gazelor subepidermic si
in muschi
– Lichefierea organelor à
magma verzui-neagra
PUTREFACTIA
PUTREFACTIA
PUTREFACTIA
PUTREFACTIA
DISTRUGEREA DE CATRE
ANIMALE
DISTRUGEREA DE CATRE
ANIMALE
DISTRUGEREA DE CATRE
ANIMALE
DISTRUGEREA DE CATRE
ANIMALE
DISTRUGEREA DE CATRE
ANIMALE
DISTRUGEREA DE CATRE
ANIMALE
Modificari cadaverice tardive conservatoare
Mumifierea
Apare in caz de:
Ø Temperaturi crescute
Ø Umiditate scazuta/absenta
Ø Curenti de aer

• Deshidratarea rapida blocheaza procesele de

putrefactie
• Cadavrul prezinta pielea uscata, cartonata,
pergamentata, de culoare castanie-negricioasa.
• Viscerele capata aspectul unei magme negricioase,
uscate.
Mumifierea
Mumifierea
Mumifierea
Mumifierea
 Adipoceara
Necesita
Ø mediu umed cu continut scazut in O2
Ø temperature ridicate

• Grasimea cadavrului se descompune in acizi grasi care in

prezenta sarurilor de Ca si Mg vor produce reactia de
saponificare.
• Cadavrul va avea culoare alb-cenusiu , consistenta scazuta si
miros de branza ranceda.
Adipoceara
 Lignifierea (tabacirea)
Necesita soluri cu :
Ø pH acid,slab oxigenate
Ø concentractii crescute de acid tanic si humic
(mlastini, turbarii)

• Acizii inhiba descompunerea

• Cadavrul prezinta:
- pielea bruna, aspect tabacit, dura
- oasele se decalcifica, devin brune, elastic
- viscerele se ratatineaza
Lignifierea (tabacirea)
Lignifierea (tabacirea)
 Congelarea (inghetarea)
Ø Temperaturile sub 0 grade opresc putrefactia
Ø Permite o conservare buna a cadavrului
Ø Dupa decongelare, putrefactia apare rapid
 AUTOPSIA MEDICO-LEGALA

Ø Obligatorie in cazurile medico-legale

Ø Dispusa de organele de cercetare sau urmarire penala
(Politie, Parchet)
Ø Se efectueaza de catre un medic legist
Ø Familia NU poate cere scutire de autopsie
Ø Intotdeauna complete
Ø Se face si pe cadavre incomplete/scheletizate
 Autopsia anatomo-patologica
Ø Efectuata de medic anatomo-patolog (decese survenite in
spital, care nu sunt cazuri medico-legale)
Ø La solicitarea medicului curant sau a serviciului de AP
Ø Obligatoriu cu acordul scris al familiei
Ø Familia poate solicita “scutire de autopsie”
Ø Totală sau parțială
Ø Dacă există suspiciuni că moartea este violentă/ suspectă/
culpă => se oprește autopsia prosecturală și se cere
ordonanță pentru realizarea AML
Ø Nu se face pe cadavre incomplete
 AUTOPSIA MEDICO-LEGALA
ØParte introductiva – Preambul
- Istoric
- Obiective
ØParte descriptiva – Ex extern – S. mortii reale
- Leziuni traumatice
- Diverse
- Ex intern
- Ex complementare
ØConcluzii
 Examen extern–leziuni traumatice
• Specifice • Nespecifice
– Sant in regiunea cervicala
- Echimoze
• Oblic ascendent spre nod ‐>spânzurare
- Hematoame
• Relativ orizontal‐>strangulare
- Excoriații
– Urme de degete in regiunea
cervicala‐>sugrumare - Plăgi
– In regiunea oro-‐nazală‐>sufocare - Fracturi deschise
– Ciuperca înecatului, mâna de spălătoreasă - Amputații
‐>înec
– Marcă electrică-‐>electrocuție
– Arsuri‐>deces prin arsură
– Plăgi tăiate,împușcate
– Urme de cauciuc-‐>comprimare
Leziuni externe specifice
 AUTOPSIA MEDICO-LEGALA
ØConcluzii:
1. Felul mortii (Moartea numitului … a fost violenta)
2. Cauza medicala a mortii (A survenit ca urmare a …)
3. Leziuni traumatice
» Mecanism de producere
» Legatura de cauzalitate cu decesul
4. Data decesului.
 Certificatul Medical Constatator al
Decesului
• Diagnosticele trecute în certificat trebuie să fie pe un
lanț fiziopatologic unic
• Întotdeauna se completează Ic
• Ic și Ia sunt întotdeauna unice
• Cauzele de deces nu trebuie confundate cu mecanismele
de deces, stări preagonice și agonice (asistola, stopul
cardiac,fibrilația ventriculară,stopul cardiorespirator, disociația
electromecanică,stopul respirator).

Ic Ib Ia
 Cauza imediata(directa) a mortii
Ia
• Determina direct decesul.
• O data cu manifestarea cauzei imediate decesul survine
neconditionat.
• Cauza imediata este necesara si suficienta pentru a
determina decesul.
• Este o cauza incompatibila cu viata
• Orice deces recunoaste o singura cauza imediata
(directa) de deces (principiul unicitatii cauzei de deces,
ICD).
• Temporal este ultima care apare între cauzele de deces
 Cauze antecedente,
Ib
• Cauzele antecedente (intermediare) Ib sunt cauzele
care decurg din cauza initiala (Ic) si determina cauza
directa (Ia).
• Cauzele antecedente sunt necesare dar nu si
suficiente pentru a determina decesul.
• Clinic, Ib reprezintă o complicație acută a unei afecțiuni
acute sau cronice cu potențial letal.
-pneumonie lobară (Ic) -> abces pulmonar (Ib) -> șoc
toxicoseptic (Ia)
-infarct miocardic acut (Ic) -> ruptura de ventricul stang (Ib)
->tamponada cardiaca (Ia)
• Într-un certificat poate fi trecută o cauză intermediară,
mai multe sau niciuna.
 Cauza Inițială de Deces
(Ic)
• Completarea Ic este obligatorie
• Ic este o cauza potential letala
• Ic este cauza care de la care au pornit
evenimentele bolii
• Ic este temporal cea mai indepartata cauza
potential letala în raport cu 1b și 1a., deoarece acestea
trebuie să rezulte fiziopatologic din 1c.
• Este cea în raport cu care se stabilește:
-felul morții (violentă sau neviolentă)
-legătura de cauzalitate între acțiunea agentului
traumatic și deces.
 Alte stări morbide importante (II)
Aici se trec:

•Afecțiuni concomitente sau antecedente cauzelor

morții, neimplicate direct în tanatogeneză, dar care
realizează intercondiționări negative prin care
favorizează instalarea decesului. NU se trec toate bolile
pacientului
Certificatul Medical Constatator al
Decesului
Certificatul Medical Constatator al
Decesului
Certificatul Medical Constatator al
Decesului
Certificatul Medical Constatator al
Decesului
Certificatul Medical Constatator al
Decesului
 FELUL MORȚII
VIOLENTĂ
-cauza inițială de deces (Ic): traumatism
(mecanic, fizic, chimic, biologic)

NEVIOLENTĂ
-cauza inițială de deces (Ic):
netraumatică/patologică (ex: IMA, tumora
pulmonară, ciroză hepatică, AVC)
 CAUZA MORȚII
Cauzei inițiale de deces (IC)
-TCC grav cu fractura de bolta si baza de
craniu
-Politraumatism cu multiple fracturi osoase si
rupturi viscerale
-IMA
-Tumora pulmonară multiplu metastazată
 LEGATURA DE
CAUZALITATE

-dintre TRAUMATISM si DECES/SECHELE

POSTTRAUMATICE

SE PRECIZEAZĂ DOAR LA
MORȚILE VIOLENTE !!!!
 CAUZALITATE DIRECTĂ
NECONDIȚIONATĂ

TRAUMATISM DECES
GRAV

-Zdrobire craniu
-Plagă cord
-Sectionare carotida
-Ruptura pulmonară
 CAUZALITATE DIRECTĂ
CONDIȚIONATĂ

PATOLOGIE TRAUMATISM
PREXISTENTA MINOR DECES

-ANEVRISM VASCULAR
-CHIST HIDATIC
 CAUZALITATE INDIRECTA

COMPLICAȚII
TRAUMATISM
MINOR DECES

SUPRAINFECȚIA PLĂGII
TROMBOFLEBITĂ