CAPITOLUL I

IMPORTANŢA ANALIZEI CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE ÎN ANALIZA

ECONOMICO-FINANCIARĂ

Importanţa ³analizei cheltuielilor´ în ³analiza economico financiară´este dat de însǎşi

importanţa pe care o prezintǎ ³cheltuielile´ ca indicator economico-financiar de sinteza pe baza
cǎruia pot fi diagnosticate si soluţionate aspecte deosebit de importante legate mai ales de latura
calitativǎ a desfǎşurǎrii întregii activitǎţi economico-financiare. Analiza cheltuielilor constituie
un instrument important în diagnosticarea şi evaluarea performanţelor întreprinderii.
O strategie de volum, de exemplu, presupune reducerea maximă a costurilor, care sa permită
vânzarea produselor la preţurile cele mai competitive şi creşterea cotei-părţi de piaţă. In acest caz,
preţul este criteriul unic al deciziei de cumpărare.
Dar preţul, respectiv costul care stă la baza formării lui, nu reprezintă întotdeauna factorul cheie al
reuşitei pe piaţa unui anumit produs. O întreprindere îşi poate asigura un avantaj concurenţial
bazându-se pe o competenţă tehnologică deosebită sau pe o imagine de marcă prestigioasă.
În concluzie, pentru ameliorarea performanţelor şi controlul factorilor cheie ai succesului o
întreprindere trebuie să dispună de indicatori de pilotaj specifici strategiei alese. Pentru
strategiile bazate pe cost, respectiv preţ, analiza cheltuielilor constituie un instrument eficient de
control, reglare şi pilotaj.

1.1 NOŢIUNEA DE CHELTUIALĂ

În literatura de specialitate, noţiunea de Ächeltuialǎ´ s-a impus atât în teorie, cât şi în

practica economicǎ ca un concept economic conform cǎruia orice consum de muncǎ vie şi
materializatǎ se exprimǎ într-un indicator sintetic fundamental.
În realizarea produselor, executarea lucrǎrilor şi prestarea serviciilor, firmele consumǎ
materii prime şi materiale auxiliare, energie electricǎ, maşini, utilaje şi clǎdiri, combustibili, forţǎ
de muncǎ, apǎ, teren etc., într-un cuvânt consumǎ elementele celor trei factori de producţie. De
asemenea, pentru comercializarea produselor se consumǎ materiale de ambalat, clǎdiri pentru
depozitarea produselor destinate vânzǎrii, forţǎ de muncǎ antrenatǎ în activitǎţile de desfacere şi
altele. Prin urmare, şi în procesul de desfacere se consuma elemente ale celor trei factori de
producţie.
Cheltuielile reprezintǎ sumele sau valorile plǎtite ori de plǎtit, dupǎ natura lor, care sunt
aferente realizǎrii veniturilor, astfel cum sunt înregistrate în contabilitatea contribuabililor.
Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referǎ la perioade sau la exerciţii
financiare viitoare, se înregistreazǎ în cheltuielile curente ale perioadelor sau exerciţiilor
financiare viitoare. În aceasta categorie se încadreazǎ şi sumele plǎtite pentru obţinerea unor
autorizaţii de funcţionare (numai cele care se elibereazǎ sau se avizeazǎ periodic, cu un anumit
termen de valabilitate) sau pentru achiziţionarea unor drepturi de folosinţǎ, pentru încheierea de
contracte de concesiune sau pentru obţinerea de licenţe care se repartizeazǎ pe întreaga perioadǎ
de valabilitate.

1.2 TIPOLOGIA CHELTUIELILOR

Cheltuielile se clasificǎ dupa mai multe criterii, astfel:

a) Dupǎ comportamentul lor faţǎ de volumul de activitate cheltuielile se împart în: variabile şi
fixe sau convenţional constante.
‡ cheltuieli variabile ± sunt acelea care pe total işi modificǎ nivelul odatǎ cu modificarea
volumului fizic al producţiei care le-au ocazionat, sunt consecinţa deciziei de exploatare, de
utilizare a capacitǎţilor existente. Ele se modificǎ proporţional sau neproporţional cu volumul de
activitate. Din aceastǎ categorie fac parte: cheltuielile cu consumul de materii prime, de
combustibili şi energie în scopuri tehnologice, salariile de bazǎ ale muncitorilor direct productivi,
calculate pentru munca prestatǎ în producţie, cheltuielile cu întreţinerea si funcţionarea utilajelor
şi mijloacelor de transport ale secţiilor.
‡ cheltuieli fixe ± sunt indispensabile existenţei, funcţionǎrii întreprinderii. Ele sunt
dependente de capacitatea potenţiala de producţie, respectiv de distribuţie, de structura acesteia.
Costurile fixe sunt angajate în maniera permanentǎ şi constituie, în principiu, consecinţa deciziei
de investiţie. În aceastǎ categorie se includ: cheltuieli cu amortizarea imobilelor atunci când se
calculeazǎ în raport de timp, salariile personalului de conducere, tehnic, economic şi de altǎ
specialitate, cele pentru întreţinerea şi repararea clǎdirilor, cele de iluminat, adicǎ cheltuielile
generale ale secţiilor de producţie şi cheltuielile generale de administraţie ale unitǎţii.1
Dupǎ modul de identificare şi repartizare pe purtǎtorii de cheltuieli pot fi directe si
indirecte.
‡ cheltuieli directe ± sunt cele legate nemijlocit de activitatea unei unitǎţi operative, a
unui loc de muncǎ sau de realizarea unui produs ( salarii, consumuri de materii prime, materiale
etc. ).
‡ cheltuieli indirecte ± sunt ocazionate de funcţionarea întreprinderii în ansamblul sǎu (
cheltuieli de administraţie, de întreţinere si funcţionarea utilajelor).
Aceastǎ clasificare are la bazǎ îmbinarea dintre natura cheltuielilor şi modul de repartizare şi
includere în costul produţiei fabricate în funcţie de destinaţie.
Clasificarea cheltuielilor dupa destinaţie se foloseşte în cadrul unitaţii patrimoniale pentru
organizarea contabilitǎţii de gestiune şi calculul costului unitar al produselor, lucrǎrilor şi
serviciilor.
c) După natura lor cheltuielile se împart în: cheltuieli curente (cheltuieli de exploatare şi
cheltuieli financiare) şi cheltuieli excepţionale.
Aceasta este structura prevăzută de lege pentru organizarea contabilităţii cheltuielilor.
‡ cheltuielile de exploatare sunt generate de realizarea obiectului de activitate al
întreprinderii: fabricarea de produse, prestarea de servicii, comercializarea de mărfuri etc. Ele sunt
formate din:
a) cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale, combustibili, piese de
schimb, costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate, costul mărfurilor vândute;
b) cheltuieli cu lucrările şi serviciile efectuate de terţi:
-întreţinere, reparaţii, locaţii de gestiune, studii şi cercetări (inclusiv sumele plătite pentru contracte
de cercetări)
- alte servicii efectuate de terţi: colaborări, comisioane, publicitate, reclamă, protocol.
c) cheltuieli cu impozite, taxe şi vǎrsǎminte asimilate:
- impozitul suplimentar pe salarii, impozitul pe clǎdiri;

1
³Diagnosticul financiar şi evoluţia întreprinderii´,Vintilă Georgeta,Editura Didactică, Bucureşti, 1998
taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat etc.
d)cheltuieli cu personalul:salarii, asigurări şi protecţie socială;
cheltuieli cu pregătirea şi perfecţionarea profesională;
e) cheltuieli cu amortizările şi provizioanele aferente exploatării:
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
amortizări privind imobilizările corporale;
valoarea provizionată pentru deprecierea imobilelor, a materiilor prime, materialelor, obiectelor de
inventar;
‡ Cheltuielile financiare sunt formate din:
pierderi din creanţe legate de participaţii;
pierderi din vânzarea titlurilor de plasament;
diferenţele nefavorabile de curs valutar;
dobânzi curente
alte cheltuieli financiare (pierderi din creanţe de natură financiară)
cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele:
-provizioane pentru riscuri şi cheltuieli privind activitatea financiară;
-provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare şi a titlurilor de plasament
‡ Cheltuielile extraordinare sunt determinate de o activitate care iese din normalitate sau cu
o frecvenţă redusă şi care se referă la :
A)Operaţiunile de gestiune:
despǎgubiri, amenzi , penalizǎri, lipsuri la inventar, donaţii şi subvenţii acordate (inclusive prelevǎrile
şi donaţiile în scop umanitar, precum şi pentru sprijinirea activitǎţilor culturale, sportive), pierderi din
debitori litigioşi;
cheltuieli excepţionale pentru provizioanele reglementate;
cheltuieli privind deprecierile excepţionale survenite la debitori diverşi;
B)Operaţiunile de capital:
valoarea contabilă a imobilizărilor cedate;
alte cheltuieli excepţionale.
d) După conţinutul lor cheltuielile se grupează în:
‡ salariale sau de muncǎ vie ± sunt reprezentate prin consumul de forţǎ de muncǎ şi îmbracǎ
forma de cheltuieli cu plata remuneraţiilor cuvenite personalului, cu plata contribuţiei unitǎţii
la asigurǎrile sociale, cu plata contribuţiei unitǎţii la fondul de şomaj;
‡cheltuielile materiale sau de muncǎ materializatǎ- sunt reprezentate prin consumurile de mijloace de
producţie, prin consumurile de mijloace de muncǎ şi de obicte ale muncii; consumurile de mijloace
de muncǎ îmbracǎ forma de cheltuieli cu amortizarea imobilizǎrilor, cu uzura obiectelor de inventar,
iar consumul de obiecte ale muncii pe aceea de cheltuieli cu consumul de materii prime, materiale
auxiliare, combustibili, piese de schimb.
e)După gradul de autonomie a decidentului cheltuielile pot fi:
‡ controlabile, când deciziile privind costurile sunt la îndemâna diferitelor centre de
responsabilitate (salarii, materii prime, materiale etc.);
‡ necontrolabile, impuse ca atare de puterea publică prin legislaţia fiscală sau
socială (taxele, impozitele etc.).
f) După relaţia de determinare dintre consumul de resurse şi efectele acestuia se
identifică:
costuri determinate, aflate în relaţie directă cu efectul obţinut (relaţia dintre costul de cumpărare
şi cifra de afaceri etc.);
costuri discreţionare, aflate în relaţie confuză cu efectul obţinut. De ex., în cazul
cheltuielilor'de publicitate nu se cunoaşte cu exactitate impactul publicităţii asupra cifrei de
afaceri.
g) După modul de înregistrare în contabilitatea financiară şi de gestiune, cheltuielile
sunt:
‡ cheltuielile neincorporabile figurează în contabilitatea generală, modificând rezultatul net
total, dar nu corespund unor consumuri normale, fiind excluse din calculul costurilor.
‡ cheltuielile neincorporabile pot fi: fără raport direct cu activitatea ( ex. primele de
asigurare pe viaţă) sau cheltuieli care nu relevă activitatea curentă (cheltuieli cu provizioanele,
amortizarea cheltuielilor de constituire şi a cheltuielilor repartizate, cheltuieli financiare - cu
excepţia celor aferente exploatării -, cheltuieli excepţionale).
‡ cheltuielile supletive figurează în contabilitatea de gestiune, dar nu sunt înregistrate în
contabilitatea generală, din motive fiscale sau juridice (ex. remunerarea convenţională a
capitalurilor proprii).
 h) Dupǎ incidenţa asupra fluxurilor de trezorerie cheltuielile pot fi:
‡ monetare ± sunt cheltuielile ce genereazǎ un flux monetar (salarii,consumuri de materii
prime, plata unor servicii etc.);
‡ calculate- sunt cheltuieli non-monetare, şi sunt reprezentate de amortizǎri şi
provizioane
Aceastǎ separare este utilǎ în determinarea şi analiza capacitǎţii de autofinanţare şi a fluxurilor
de trezorerie.

1.3. CORELAŢIA ÎNTRE CHELTUIELI ŞI VENITURI

În cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ: cheltuielile de

exploatare, cheltuielile financiare şi cheltuielile excepţionale.
a)cheltuieli de exploatare,respectiv cheltuieli cu materiile prime,materiale şi
mărfuri,cheltuieli cu lucrările si serviciile executate de terţi,cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu
impozitele,taxele si vărsamintele asimilate,cheltuieli cu amortizarea capitalului
imobilizat,cheltuieli cu primele de asigurare care privesc activele corporale fixe şi circulante,
cheltuieli cu primele de asigurare pentru personal împotriva accidentelor de muncă, contribuţiile
care condiţionează organizarea şi funcţionarea activităţilor respective potrivit normelor legale în
vigoare, alte cheltuieli de exploatare;
b) cheltuieli financiare, respectiv cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, cheltuieli
din diferenţe de curs valutar, cheltuieli cu dobânzile, pierderi din creanţe legate de participaţii,
alte cheltuieli financiare;
c) cheltuieli extraordinare, respectiv cheltuielile privind operaţiunile de capital şi cele
privind operaţiunile de gestiune.
Înregistrarea veniturilor şi cheltuielile în evidenţa contabilă se efectuează conform
Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii.
Creşterea eficienţei economice a întregii activităţi productive impune din partea fiecărei
unităţi elaborarea şi aplicarea riguroasă a unui ansamblu de măsuri şi acţiuni tehnice, tehnologice
şi organizatorice în scopul asigurării unei mobilizări maxime a tuturor rezervelor existente în
acest sens.
 Reducerea costului de producţie ocupă o poziţie centrală în asigurarea creşterii
economice, deoarece în nivelul cheltuielilor de producţie se reflectă activitatea complexă a unei
societăţi comerciale (indiferent de obiectul de activitate şi profilul acesteia), rezultatele obţinute
în domeniul creşterii productivităţii muncii, al economisirii resurselor materiale, al utilizării
eficiente a fondurilor fixe, precum şi multiplele efecte ale introducerii progresului tehnic în toate
domeniile de activitate.2
Acţiunile concrete de reducere a cheltuielilor se diferenţiază de la o unitate la alta,în
funcţie de profilul de activitate, de dotarea tehnică existentă,de tehnologiile utilizate şi de
structura costului de producţie. Cheltuielile de producţie prezintă interes în contextul analizei
economico-financiare atunci când participă la determinarea unor indicatori sintetici ai eficienţei
economice.
Activitatea tuturor societăţilor cu caracter productiv presupune efectuarea unor cheltuieli
generate de particularităţile procesului de producţie, de tehnologia şi dotarea tehnică folosite. În
acest context, trei elemente sunt defintorii, şi anume: mijloacele de muncă; obiectele muncii; şi
forţa de muncă.
În activitatea de eficienţă economică a unei întreprinderi esenţiale sunt atât nivelul
înregistrat al cheltuielilor cât şi structura acestora. Primul contribuie la determinarea costului pe
unitatea de produs sau de serviciu, raportând totalul cheltuielilor la cantitatea obţinută,iar al
doilea reprezintă o adevărată radiografie a consumurilor efectuate pentru obţinerea producţiei sau
a serviciului respectiv. O asemenea structurare a elementelor de consum material sau uman
creează o imagine completă şi convingătoare asupra consumurilor raţionale şi a celor neraţionale
de resurse, precum şi posibilităţile reale de reducere sau eliminare a celor nejustificate, a celor
neeficiente.
Astfel, nivelul şi structura cheltuielilor de producţie contribuie la determinarea nivelului
costului pe unitatea de produs sau pe unitatea de serviciu realizată. Cunoscând costul produselor,
societatea comercială urmăreşte recuperarea acestuia prin vânzarea producţiei sau a serviciului.
Realizarea de produse şi servicii cu cheltuieli cât mai mici constituie premisele unei
eficiente economice maxime la nivelul societăţilor economice.
Asemenea efecte se pot materializa în:

2
³Analiza economico-financiară a firmei în domeniul agroalimentar´,Gh.N.Iosif,Ed.Tribuna
Economică,Bucureşti,2000
 a) producţii mai mari obţinute din aceeaşi cantitate de materii prime şi materiale;
b)importante economii ca urmare a folosirii mai raţionale a resurselor materiale şi
umane şi creşterea posibilităţilor de stimulare a angajaţilor;
c)creşterea competitivităţii produselor realizate pe piaţa internă şi internaţională.
O asemenea viziune presupune cunoaşterea exactă a principalilor factori care
influenţează direct sau idirect nivelul cheltuielilor de producţie, a modului în care aceştia s-au
manifestat, iar identificarea lor reprezintă elementul primordial în vederea reducerii cheltuielilor
de producţie şi în special a celor materiale, acestea din urmă contribuind substanţial la creşterea
producţiei.
Diminuarea acestor cheltuieli însă nu trebuie să afecteze calitatea produselor,deoarece
orice economie făcută dauna calităţii echivalează cu o pierdere irecuperabilă pentru
întreprinderea respectivă.

1.4. Reducerea cheltuielilor şi principalii indicatori

Pentru reducerea cheltuielilor, fiecare întreprindere îşi elaborează un ansamblu de măsuri.

Dintre acestea menţionăm:
-c reducerea normelor de consum, introducerea noilor tehnologii, folosirea de înlocuitori de
materii prime;
-c valorificarea superioară a materialelor şi materiilor prime;
-c reducerea cheltuielilor cu aprovizionarea şi expedierea produselor;
-c reducerea cheltuielilor cu amortizarea utilajelor;
-c economii la fondul de salarii, ca urmare a creşte-rii productivităţii muncii;
-c economii la cheltuieli cu caracter administrativ-gospodăreşti.
Zona cheltuielilor întreprinderii cuprinde o arie largă de fenomene economice legate, în
esenţă, de consumul şi utilizarea factorilor de producţie: munca, natura şi capitalul Aceasta
trebuie să ocupe un loc deosebit în managementul intern, întrucât de utilizarea şi consumul
factorilor de producţie depind în mare măsură capacitatea concurenţială a întreprinderii,
asigurarea unor premise de bază ale performanţe-lor economico-fînanciare.3

3
³Diagnosticul financiar şi evoluţia întreprinderii´,Vintilă Georgeta,Editura Didactică, Bucureşti, 1998
Deoarece preţurile de vânzare ale produselor se formează pe piaţă, ca rezultat al acţiunii cererii şi
ofertei, pentru menţinerea unei anumite marje a profitului se impune a acţiona în sensul reducerii
costurilor de producţie, având în vedere că reducerea acestora reprezintă o rezervă a creşterii
eficienţei activităţii economice, cu condiţia ca ea să reprezinte rezultatul efortului propriu al
întreprinderii şi să asigure respectarea calităţii producţiei. Se impune deci o analiză permanentă a
acestor costuri, a evoluţiei lor de la o perioadă de gestiune la alta.
Principalii indicatori utilizaţi în acest sens sunt:4
rata cheltuielilor totale sau nivelul cheltuielilor la 1.000 lei venituri:
Ch
R= .1000
V
R == X (gi x C|)
unde:
Ch reprezintă cheltuielile totale pe cele trei domenii de activitate (exploatare, financiare,
excepţionale);
V - veniturile totale pe cele trei domenii de activitate;
g -ponderea (%) veniturilor întreprinderii pe domenii de activitate;
c - cheltuieli la 1.000 lei venituri, respectiv rata de eficienţă a cheltuielilor totale, pe
domenii de activitate.
Primul model dă posibilitatea evidenţierii respectării corelaţiei dintre ritmul de creştere a
veniturilor totale şi cel a cheltuielilor totale.
Al doilea model pune în evidenţă contribuţia fiecărui domeniu de activitate la mărirea sau
micşorarea ratei de eficienţă a cheltuielilor totale.
o rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare sau cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare:
Che
Rche= .1000
Ve
Rche == X (gi x ce)

unde:

4
³Analiza economico-financiară a firmei în domeniul agroalimentar´,Gh.N.Iosif,Ed.Tribuna Economică
,Bucureşti,2000
 Rche reprezintă nivelul de eficienţă a cheltuielilor de exploatare (Cheltuieli la 1000 lei
venituri din exploatare)
Che - cheltuieli de exploatare;
Ve - venituri din exploatare;
ge - structura (%) veniturilor din exploatare;
ce - cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare pe categorii de activităţi (aferente
producţiei vândute, producţiei stocate, producţiei din imobilizări);
cheltuieli la L000 lei cifra de afaceri din activitatea de bază:

Ch U1000/Ca

qv U c U1000

qv U p
unde:
qv reprezintă volumul fizic al cifrei de afaceri; c - costul mediu pe unitatea de produs; p -
preţul mediu de vânzare.
Indicatorul menţionat anterior mai poate fi scris dataliat astfel:

Ch U1000/Ca
Chv
U 1000 
Chc
1000
qv U c U1000 ±
qvU c U1000
Ca Ca
qv U p
qvU p
Chv reprezintă cheltuielile variabile;
Che - cheltuielile constante;
Ca. - cifra de afaceri;
cv - costul variabil pe unitatea de produs;
Primul model pune în evidenţă faptul că asupra modificării nivelului cheltuielilor ce revin
la 1000 lei cifră de afaceri acţionează direct şi indirect următorii factori:
- structura cifrei de afaceri;
- preţul mediu de vânzare;
- costul mediu pe unitatea de produs.
Al doilea model arată faptul că nivelul cheltuielilor
la 1000 lei cifra de afaceri este influenţat de aceiaşi factori, însă oferă posibilitatea aprofundării
cauzelor care pot determina reducerea sau depăşirea costurilor, prin intermediul celor două
categorii de cheltuieli (variabile şi constante), cu comportamente diferite faţă de mărimea
activităţii întreprinderii.
cheltuieli materiale la L000 lei cifră de afaceri:

ChmU1000/Ca

qv U c2 U1000

qvU p
unde:
qv reprezintă volumul fizic al cifrei de afaceri;
cm - cheltuieli materiale pe unitate de produs;
p - preţul mediu de vânzare (exclusiv TVA).
cheltuieli cu amortizarea ce revin la 1000 lei cifră de afaceri;

Cha U 1000/Ca U 1000

qv U p
unde:
A reprezintă suma cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe;
qv ² volumul fizic al cifrei de afaceri;
p - preţul mediu de vânzare.
cheltuieli cu dobânzile bancare ce revin la 1.000 lei cifră de afaceri:

hd U 1000/ a U 1000
qv U p
unde:
Db reprezintă suma dobânzilor plătite pentru credite acordate;
qv - volumul fizic al cifrei de afaceri;
p - preţul mediu de vânzare.

În cazul întreprinderilor din domeniul agroalimentar există mari posibilităţi de reducere a

cheltuielilor de producţie atât în ceea ce priveşte activitatea de bază (principală), cât şi în cazul
activităţilor adiacente acesteia
 CAPITOLUL 2

Diagnosticul economic-financiar la S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L.

2.1 Prezentarea S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L.

2.1.1 Denumirea societăţii

Denumirea societăţii este S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L.

2.1.2 Forma juridică a societăţii

S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT EXPORT S.R.L. este persoană juridică romană, având
formă juridică de societate cu răspundere limitată. Aceasta îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu legile române şi cu prezentul stătut.

2.1.3 Sediul societăţii

Sediul societăţii este în România, localitatea com. Gorgota, str. DN1, nr. 9, judeţul Prahova.

2.1.4 Scurt istoric

S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT EXPORT S.R.L. se înfiinţează în anul 1991 având
ca activitate comerţul en-detail; în anul 1993 se trece la producţia ³Îmbutelierea şi livrarea de
băuturi răcoritoare´. Începând cu anul 1994, societatea, ca urmare a conjuncturii existente pe
piaţă (cerere de băuturi spirtoase mai mare decât oferta, consecinţă a lichidărilor sau situaţiei
falimentare a fostelor unităţi vinalcool) decode abordarea producţiei şi îmbutelierii de băuturi
alcoolice spirtoase.
În perioada 2006-2009, societatea a avut un trend ascendent, impunând pe piaţa regională
mărci precum: VODKA DUMITROV, RACHIU EXTRA consecrate ca lideri de piaţă în zona de
centru şi sud a judeţului Prahova, aceasta concomitent cu investiţii în utilaje, instalaţie de
îmbuteliere automată, parc auto propriu pentru livrări etc.
De asemenea a fost ridicată o hală modernă de preparare-productie-imbuteliere băuturi
alcoolice (structură tip Lindab, tâmplărie aluminiu, termopan) în care funcţionează 2 linii
automate de productie-imbuteliere, una dintre acestea fiind de provenienţa Krones-Germania.
 Începând cu anul 2007, S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L. a obţinut
acreditarea unui sistem de management al calităţii ISO 9001:2001 şi pe principiile HACCP din
anul 2008. Sistemele HACCP sunt obligatorii prin Hotărârea Guvernului României privind
aprobarea Regulilor Generale privind Igiena Alimentelor ce intră în vigoare în 01.10.2006,
hotărâre ce transpune Regulamentul Consiliului U.E. nr. 852/2004/C.E., precum şi Directiva
93/43/C.E.E..

2.1.5 Domeniul de activitate

S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L., membru al Asociaţiei Patronale
a Băuturilor Alcoolice ³GARANT¶, are ca principal obiect de activitate producţia de alcool şi
băuturi alcoolice, COD CAEN 1595 şi depozitări COD CAEN 6312.

2.1.6 Organizarea producţiei

Sistemul tehnologic de ansamblu al societăţii este perfect integrat obiectului de activitate.
Fabrica de alcool asigură necesarul de alcool etilic rafinat pentru prepararea şi îmbutelierea
băuturilor spirtoase şi alcoolului sanitar la un standard calitativ ridicat (alcool tip A, 96.7%
concentraţie alcoolică), excedentul fiind destinat valorificării către clienţii îmbuteliatori, deja
fiind încheiate contracte ferme cu livrări efectuate.
Produsele secundare cum ar fi alcoolul tehnic (pentru utilizatori industriali) şi borhot
centrifugat (crescători animale) permit obţinerea de surse financiare.

2.1.7 Structura capitalului social

Capitalul social subscris şi vărsat al S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L. este
de 87600 lei RON. La formarea capitalului social al societăţii au participat 3 acţionari principali.
Tabel nr. 2.1
Repartizarea capitalului social şi a părţilor sociale
Capital social Pondere acţionar Valoare acţiune
Specificaţie Număr acţiuni
-ron- -procente- -lei-
Acţionar 1 30 660 30 660 35
Acţionar 2 30 660 30 660 35 1
 Acţionar 3 30 660 30 660 30

Figura nr. 1

2.2 Organizarea structurală la S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L.

Desfăşurarea activităţii de producţie în cadrul S.C. RO-STAR S.A. presupune o
organizare structurală corespunzătoare, care să favorizeze atingerea obiectivelor propuse şi să
asigure un echilibru intern corespunzător. Principala expresie a organizării structurale o
reprezintă structura organizatorică.
Societatea agroalimentară S.C Dumalco Servicii Import-Export S.R.L a fost înfiinţată în
baza legii Managementul exercitat este cel de tip participativ.
Managementul superior al întreprinderii (mai sus menţionat) şi calitatea personalului
angrenat în cadrul S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L. constituie premisele
certe ale funcţionarii corecte şi dezvoltării firmei, a realizării obiectivelor propuse în planurile
anuale.

2.3 Diagnosticul potenţialului tehnico-productiv

Stabilirea capacităţii de producţie pentru orice unitate industrială impune determinarea
riguroasă a acelui volum fizic de produse ce poate fi fabricat cu utilajele şi suprafeţele existente,
în condiţii optime de lucru şi nu a acelei cantităţi ce se obţine în condiţii curente de producţie, ce
reflectă rezultatul unui efort minimal în îndeplinirea programului de producţie.
Spre deosebire de producţia realizată sau programată, care se bazează pe condiţiile
concrete existente în perioada respectivă şi care pot îngloba situaţii mai puţin favorabile în ceea
ce priveşte folosirea extensivă şi intensivă a utilajelor şi suprafeţelor de producţie, capacitatea de
producţie reflectă posibilităţile maxime în condiţiile folosirii depline a resurselor societăţii
agroalimentare.
Tabel nr. 2.2
Capacitatea de producţie fizică
-litri-
Produse 2007 2008 2009
Saniblue 6733245 7616190 6733245
Alexis 549990 600000 549990
Dumitrov 30 667000 940000 667000
Dumitrov 25 1066000 777000 1066000
Antarctico 115790 1200000 115790
Quila-Quila 500000 600000 500000
Extra 934330 1019747 934330
Prună 1533258 1647619 1533258
TOTAL 12099613 14400556 12099613

Se observă o creştere a capacităţii de producţie în anul 2008, urmată de o scădere a acesteia în

anul 2009.

2.4. Piaţa

Piaţa băuturilor spirtoase din românia , componentă a ³Fast Moving Conssumer Goods ±
f.m.c.g. ± produse de consum cu rulaj rapid ³are următoarele particularităţi :
-c Cifra de afaceri anuală pe total băuturi spirtoase : aprox. 1 miliard usd .

Segmentarea pieţei de băuturi spirtoase din românia :

5% cifra afaceri pe importuri şi ultrapremium ( preţ raft > 20 ron).
25 % cifra afaceri pe premium ( preţ raft 10 ± 20 ron).
30 % cifra afaceri pe middle ( preţ raft 50 ron - 10 ron).
40 % cifra afaceri pe low ( preţ raft 20 ron - 50 ron ).
 Figura nr.8
Segmentare pe concentraţii alcoolice :
50 % piaţa pentru conc.alc. 20% -30%
30 % piaţa pentru conc.alc. 30 % - 37.5 %
20 % piaţa pentru conc.alc. 40 % şi > de 40 %

Figura nr. 9
Spre deosebire de alte produse f.m.c.g. relevante ( bere , ţigarete) unde există 3-4
competitori majori ( multinaţionale) care deţin controlul pieţei ,pe segmentul băuturilor spirtoase
întâlnim mulţi competitori autohtoni ce-şi dispută piaţă.

2.4.1 Descrierea pieţei S.C Dumalco Servicii Import-Export S.R.L

Din total producători băuturi spirtoase , 35 % dintre aceştia sunt producători integraţi
,având distilerie ± secţie îmbuteliere , diferenţa de 65 % fiind formată din îmbuteliatori care
achizitoneaza materia primă fabricării băuturilor ( alcoolul etilic alimentar) de la producătorii
integraţi.
Absenţa unor jucători externi pe piaţa autohtonă a băuturilor spirtoase , cumulat cu
multitudinea îmbuteliatorilor , inconsecvenţa legislativă şi ineficienţa controlului organelor
statului conduc la existenţa pe piaţă a unor firme ce concurează neloial prin preţ , prin neplata
taxelor şi impozitelor cuvenite.
 Odată cu aderarea în UE ( 2007) au rezistat pe piaţa producătorii integraţi ce desfăşoară
o afacere corectă , realizează produse de calitate , au certificări iso şi standarde de igienă
alimentară .totodată este previzibilă intrarea pe piaţa românească a firmelor importante la nivel
mondial : Diageo , Pernod Ricard ,United Distilleries.
Un alt element important în trierea producătorilor existenţi la ora actuală îl constituie
majorarea progresivă a nivelului accizelor ( aprox.60% din preţul băuturilor) până la nivelul
celor din Uniunea Europeană , rezistând pe piaţa producătorii ce investesc în calitate , au costuri
de fabricaţie competitive , îşi lărgesc reţeaua şi canalele de distribuţie , au bugete şi direcţii
precise în sectoarele de marketing şi vânzări.
Identificăm următoarele oportunităţi favorabile pentru S.C. DUMALCO SERVICII
IMPORT-EXPORT S.R.L :
-c Realizarea investiţiei fabrica de alcool în 2004 , aprox. 1,6 milioane USD, S.C.
DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L devenind producător integrat ,
obţinând o certificare a sistemului de management al calităţii iso 9001:2001 , în 2005 o
certificare pe standarde de igienă alimentară ( i.f.s.) fiind realizate premisele stabilităţii pe
piaţa premergător 2007 şi post-aderare UE.
-c Fabrica de alcool asigură necesarul de îmbuteliere a băuturilor spirtoase produse S.C.
DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L la un standard calitativ ridicat ( alcool
tip a , 96,7 % conc.alc.) la costuri mai reduse decât în varianta achiziţionării de la alţi
producători, totodată excedentul fiind destinat valorificării către clienţi îmbuteliatori ,
deja fiind încheiate 5 contracte ferme cu livrări efectuate.
-c Produsele secundare : alcool tehnic ( utilizatori industriali) şi borhot centrifugat (
crescători animale) permit obţinerea de surse financiare în perioada actuală ( mai-iunie
2010) realizându-se preofertarea şi contracte de livrare certe pentru 2011.
În funcţie de conjunctura pieţei , începând cu 2007 ,cumulat cu trecerea pe gaz metan ( ca agent
termic , actualmente se utilizează c.l.u.) s-a măreşte capacitatea de distilare ±rafinare a fabricii cu
aprox.60 % , cresc fluxurile de numerar din vânzarea de alcool etilic alimentar concomitent cu
reducerea costului de fabricaţie ( diferenţa din cost achiziţie agent termic).
S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L este membru al asociaţiei
patronale a băuturilor alcoolice ³Garant´ ,desfăşoară o afacere corectă , respectând legislaţia în
vigoare , are un comportament fiscal ireproşabil , fapt concretizat în scutirea de plată garanţiei
financiare pentru antrepozitar autorizat , obţinută de la ministerul finanţelor.
Mărcile actuale ale S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L sunt
poziţionate pe segmentele unde se înregistrează cea mai mare cifra de afacere din industrie , 75
% din rulaj este pe segmentul low ( preţ raft 15 ron -20 ron) şi concentraţii alcoolice între 20 %-
30 %.
Din iunie 2005 firma a pătruns pe piaţa cu alcoolul sanitar ³Saniblue´ şi cu alcolul etilic din
cereale 96%vol alcool îmbuteliat, iar din octombrie 2005 a pătruns pe segmentul middle printr-o
marcă de brandy şi una de vodka , pe segmentul low a lansat o gamă de lichioruri ( actualmente o
nişă favorabilă ) şi s-a investit în extinderea arealului de distribuţie prin creşterea forţei de
vânzare şi logistica aferentă acesteia.
Implementarea iso 9001 , investiţiile în forţă de vânzare şi marketing , calitatea personalului
angrenat atât în producţie cât şi în vânzare sunt elememte ce conduc la realizarea strategiilor
firmei de creştere a profitului.

2.4.2 Produse
În cursul exerciţiului financiar 2009, 63% din producţia realizată a fost reprezentată de produsul
finit ³Saniblue 70´,diferenţa de 37% fiind reprezentată de către următoarele mărci:
-c Dumitrov® - Vodka 37.5%;
-c Dumitrov® - Băuturi spirtoase la 30% şi 24%;
-c Alexis - Băutura spirtoasă tip brandy de 30%;
-c Antarctico - Băutura spirtoasă tip vodka de 25%;
-c Quila - Quila - Băutura spirtoasă tip vişinata la 20%;
-c Rachiu Extra - Băutura spirtoasă la 22%;
-c Gust de Prună - băutura spirtoasă la 22%.

Produsele sunt realizate din alcool etilic rafinat de calitate (furnizor în perioada 2001-
2007 Global Spirits Company), arome identic naturale de la furnizori externi (Wild - Austria şi
Dohrer - Germania), distilat de vin provenit de la Murfatlar - Constantă, toate acestea fiind atent
preparate după reţete şi norme interne bine statuate ce asigură o calitate deosebită a produselor în
timp.Mărcile societăţii sun poziţionate pe segmentul de preţ 'medium', cu preţuri în magazine
cuprinse între 3 lei şi 25 lei, fiind segmentul unde conform A.C. Nielsen se realizează cele mai
mari volume de desfacere şi cea mai mare cifra de afaceri din industria alcoolului din România.
Totodată, mărcile au avantajul unei foarte bune adresabilităţi, atât în segmentul urban de retail
(prin u2itrov®, lexis, ntarctico şi Quila - Quila), cât şi în segmentul rural de retail (cele din
urban la care se adaugă Rachiu Extra şi Gust de Prună), fiind bine reprezentate şi pe segmentul
horeca 'medium'.

Figura nr. 1
Realizarea acestor produse finite presupune respectarea unei tehnologii de
fabricaţie,precum şi respectarea următoarelor prevederi legale şi alte cerinţe aplicabile.

2.4.3 Piaţa de desfacere

Piaţa de desfacere a S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L este extinsă
cu precădere în judeţul Prahova, fiind urmată de o dezvoltare a logisticii în toate celelalte judeţe
ale ţării, începând cu anul 2001.
Actualmente este un jucător important pe plan regional, având o reţea de distribuţie care
acoperă peste 850 de clienţi din judeţul Prahova (Ploieşti, Băicoi, Plopeni, Vălenii de Munte,
Mizil şi mediul rural unde sunt lideri de piaţa cu produsele: Rachiu Extra, şi u2itrov 24%), 200
de clienţi în judeţul Dâmboviţa, 175 de clienţi în Ialomiţa şi 150 în Buzău, totodată mărcile
noastre fiind distribuite şi în Sectorul Agricol Ilfov (Snagov, Ciolpani, Afumaţi).
Existând ca un producător de alcool şi îmbuteliator cu o modernă şi solidă bază materială, a atins
în 2004 o acoperire la nivel naţional cu mărcile lor, realizând o afacere corectă şi profitabilă pe
termen lung împreună cu partenerii lor actuali sau potenţiali.
 2.5. Analiza SWOT
Analiza SWOT este cea care furnizează informaţiile care ajută alinierea resurselor şi
posibilităţilor întreprinderii agroalimentare la condiţiile şi riscurile din mediul extern foarte
complex şi competitiv în care operează.
Tabel nr. 2.16
ANALIZA SWOT
Puncte tari Puncte slabe
Membru al asociaţiei patronale a băuturilor ƒ Încă nu există un departament de
alcoolice ³Garant´; marketing personal specializat şi nici fonduri
Au mărcile poziţionate pe segmentele unde alocate pentru această activitate
se înregistrează cea mai mare cifra de afaceri profitabilitate în scădere faţă de anul precedent
din industrie; menţinerea unui nomenclator inadecvat de
Au investit în calitate, publicitate şi produse şi/sau servicii (prea larg sau prea
promovare; îngust);
Firma foloseşte o tehnologie avansată în reducerea ponderii pe piaţă
domeniul depozitării cerealelor; materiile prime variază de la un anotimp la
Calitatea produselor care vor fi distribuite de altul, ceea ce imprimă o anumită ciclicitate
către societate este superioară; activităţii societăţii şi necesitatea constituirii de
Reţeaua de distribuţie este bine organizată; stocuri în perioada iernii;
Societatea posedă un laborator specializat
care se ocupă numai de această activitate;
Lipsa concurenţei;
Amplasamentul societăţii este în mediul
rural ceea ce o avantajează deoarece
achiziţionează cerealele inclusiv de la
persoane fizice la un preţ mult mai mic decât
de la alţi distribuitori.
Forţa de muncă bine instruită şi calificată.
Evoluţia crescândă a productivităţii muncii
societatea este stabilă şi independentă din
punct de vedere financia
 Oportunităţi Ameninţări
ƒ Se caută posibilităţi de penetrare a pieţei ƒ Criză economică
externe, integrarea europeană determinând o ƒ Situaţia politicilor fiscale şi bugetare;
creştere a comerţului trans-frontalier; ƒ Rata fluctuantă în această ramură de
ƒ Perspective pentru extinderea şi activitate a inflaţiei;
dezvoltarea economică a societăţii
agroalimentare.

CAPITOLUL III.

ANALIZA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE C. DUMALCO SERVICII IMPORT-

EXPORT S.R.L
3.1 ANALIZA SITUATIEI GENERALE A CHELTUIELILOR

Un diagnostic cu caracter general privind ansamblul cheltuielilor la C. DUMALCO

SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L necesitǎ efectuarea unei analize corelate al cǎrei obiect îl
constituie situaţia înregistrata în urmatoarele domenii mai importante:
-c variaţia cheltuielilor pe total şi pe tipuri de activitǎţi, în dinamicǎ;
-c modificǎrile intervenite în structura cheltuielilor totale pe tipuri de activitǎţi;
-c variaţia nivelului eficienţei economice a cheltuielilor pe total si pe tipuri de activitǎţi.

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor vizeazǎ evolutia lor si factorii care o determinǎ, în
vederea identificǎrii posibilitǎţilor de diminuare a lor în scopul sporirii rentabilitǎţii.
Indicatorul Ächeltuieli la 1000 lei venituri´ se determina ca raport între cheltuielile totale si
venituri:

Ch K1000 / V

Chi K1000

Vi
chi K1000

gi K vi
Ch K1000/V
100
în care:
Chi reprezintǎ cheltuieli totale pe cele trei tipuri de activitǎţi;
Vi ± venituri totale pe cele trei tipuri de activitǎţi;
gi ± structura ( ponderile ) veniturilor pe cele trei tipuri de activitǎţi;
chi x 1000/vi ± nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri pe cele trei tipuri de activitǎţi.5
Rezulta deci cǎ modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri se datoreazǎ
influenţei structurii veniturilor şi a nivelului cheltuielilor la 1000 lei pe categorii de venituri.
Nivelul şi evolutia acestor cheltuieli la întreprinderea S.C. ÄVEL PITAR´ S.A. sunt
prezentate în tabelul urmǎtor:

Dinamica şi structura cheltuielilor aferente veniturilor la SC. DUMALCO SERVICII

IMPORT-EXPORT S.R.L
Tabelul nr. 3.1
- mii lei -
Explicaţii 2007 2008 2009
Absolut % Absolut % Absolut %
Venituri totale 123564781 100 148545053 100 286803494 100
din care:
-exploatare 122918509 99,48 148356214 99,87 286379646 99,85
-financiare 434588 0,35 188839 0,13 423848 0,15
-extraordinare 211684 0,17 0 0 0 0
Cheltuieli 126708084 100 144996834 100 269625307 100
totale,din care:
-exploatare 126235935 99,63 144914188 99,94 269330615 99,89
-financiare 191782 0,15 82646 0,06 294692 0,11
-extraordinare 280367 0,22 0 0 0 0

5
³Analiza economico-financiară a firmei în domeniul agroalimentar´,Gh.N.Iosif,Ed.Tribuna
Economică,Bucureşti,2000
 Se observǎ cǎ ponderea veniturilor din exploatare în total venituri a crescut in anul 2008
faţa de anul 2007. În acelasi interval, cheltuielile de exploatare au crescut si ele ca procent în
total cheltuieli, ajungând de la 99,63% la 99,94% în anul 2008. Se observa o scadere, în anul
2009, a cheltuielilor de exploatare în total cheltuieli, ajungând la 99,89% faţă de anul 2008 când
acestea au atins pondeera de 99,94%.

3.1.1. Eficienţa cheltuielilor prin raportarea lor la venituri pe total întreprindere şi pe tipuri
de activităţi

Dinamica ratei de eficienţǎ a cheltuielilor la SC. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT

S.R.L
Tabelul nr. 3.2- lei-
Explicatii Rata de eficienţǎ (ch x 1000/v) Diferenţe
2007 2008 2009 2008/2007 2009/2008
Activitatea de 1026,99 976,80 940,47 -50,19 -36,33
exploatare
Activitatea 441,30 437,65 695,28 -3,65 257,63
financiarǎ
Activitatea 1324,46 0 0 0 0
extraordinară
TOTAL 1025,44 976,1 940,10 -49,34 -36
Formula de calcul pentru total rată de eficienţă a cheltuielilor sau nivelul cheltuielilor la
1000 lei venituri:

R=Ch*1000/V sau R=™(gi*ci), in care:

Ch reprezintǎ cheltuieli totale pe cele trei tipuri de activitǎţi;
V± venituri totale pe cele trei tipuri de activitǎţi;
gi ± structura ( ponderile ) veniturilor pe cele trei tipuri de activitǎţi;
ci ± cheltuieli la 1000 lei venituri,respectiv rata de eficienţă a cheltuielilor totale,pe
domenii de activitate.
‘alculul şi analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri, în anii 2007 şi 2008:

Ch U1000/V ¬Ch U 1000/V 1  ¬Ch U1000/V 0 976,1- 1025,44 = -49,34 lei
din care:
1)datoritǎ influenţei modificǎrii veniturilor:

 h0 h0 
h U 1000/ ¬  > 
1000 848,6 > 1025 ,44 >176,84lei
v
 1 v 0 

2)datoritǎ influenţei modificǎrii cheltuielilor totale:

 ch1 ch 0 
Ch U1000/V¬ch    K1000 976,1  848,6 127,5lei
v
 1 v1 

Se verificǎ dacǎ este respectatǎ corelaţia:

-49,34 lei =- 176,84 lei±127,5lei

Corelaţia este verificată

3.1.2.Analiza structurală ţi factorială a cheltuielilor de producţie

Dacǎ avem în vedere faptul ca situaţia cheltuielilor la 1000 lei venituri este diferitǎ pe cele trei
domenii de activitate, se impune efectuarea unei analize de tip factorial pornind de la modelul de
analizǎ:

Ch U 1000/V
g U ¬ch U 1000/v

i i

100
Calculând, avem:

Ch U1000/V ¬Ch U1000/V 1
¬Ch U1000/V 0 976,1- 1025,44 = -49,34 lei
din care:
1) datoritǎ influenţei modificǎrii structurii veniturilor pe cele trei domenii de activitate:

gi1 U ¬chi 0 U 1000/vi 0 gi 0 U ¬chi 0 U 1000/vi 0

ǻ h U 1000/ ¬g >
100 100
1026 ,22 > 1025,44 0,78lei
2) datoritǎ influienţei modificǎrii cheltuielilor la 1000 lei venituri pe domenii de activitate :

gi1 U ¬chi 1 U1000/vi 1 gi1 U ¬chi 0 U1000/vi o

ǻ h U1000/ ¬chi U1000/vi >
100 100
976,1 - 1026,22 - 50,12 lei
Se verificǎ dacǎ este respectatǎ corelaţia :
 
h U 1000/ h U1000/ ¬g  ǻ h U1000/ ¬chi
1000/vi
-49,34 = 0,78 ± (- 50,12)
orelaţia este verificată

naliza co2parativǎ a anilor 2008 şi 2007

Din analiza datelor rezultǎ cǎ în anul 2008 s-a înregistrat o scădere a nivelului ratei de eficienţǎ a
cheltuielilor totale faţǎ de nivelul înregistrat în anul 2007, fiind respectatǎ şi corelaţia dintre
ritmul de creştere a veniturilor şi ritmul de creştere a cheltuielilor.
114,43% < 120,22%, în care:
114,43% reprezintǎ indicele de creştere a cheltuielilor
120,22% - indicele de creştere a veniturilor
În anul 2008 nivelul ratei de eficienţǎ a cheltuielilor totale a scǎzut cu -49,34 faţǎ de cea
înregistratǎ în anul 2007, situaţie determinatǎ de scaderea considerabilǎ a cheltuielilor financiare
si de creşterea cheltuielilor de exploatare.
În aceste condiţii, creşterea cheltuielilor de la 126708084mii lei la 144996834mii lei se
justificǎ, deoarece ritmul de creştere a cheltuielilor este mai mic decât dinamica veniturilor,
astfel cǎ efectul devanseazǎ efortul financiar.
Indicatorul de eficienţă economică este dat de formula :
Efort
Ee = ,
Efect
prin care se urmareşte minimizarea lui,de exemplu, cheltuielile le 1000 lei venituri din exploatare
trebuie să înregistreze o valoare subunitară cât mai redusă.
Cheltuielile la 1000 lei venituri au scǎzut în anul 2008 faţǎ de anul anterior cu -49,34lei.
Aceastǎ scǎdere este rezultatul influenţei urmǎtorilor factori :
-c 2odificarea structurii veniturilor care are ca rezultat devansarea lui de către nivelul
cheltuielilor la 1000 lei venituri totale cu 176,84 lei Aceastǎ situaţie s-a datorat creşterii
ponderii veniturilor din exploatare de la 99,48% în anul 2002 la 99,87% în 2003,adicǎ în
acel domeniu de activitate cu un nivel al cheltuielilor la1000 lei venituri mai mare decât
nivelul mediu al cheltuielilor la 1000 lei venituri totale.
Având în vedere cǎ veniturile din activitatea de exploatare ocupǎ o pondere foarte mare în total
venituri (99,48% în anul 2007, respectiv 99,87% în anul 2008), scăderea cheltuielilor la 1000 lei
venituri din activitatea financiarǎ, precum şi din activitatea excepţionalǎ are o influenţǎ
nesemnificativǎ.
-c 2odificarea cheltuielilor la 1000 lei venituri pe cele trei categorii de activitǎţi a avut o
influenţǎ favorabilǎ ducând la creşterea ratei de eficienţǎ a cheltuielilor cu 127,5lei. Deşi
cheltuielile financiare au scăzut şi cele eextraordinare s-au diminuat la zero, acest fapt nu
a putut devansa creşterea cheltuielilor de exploatare, ceea ce a dus la o creştere pe total
activitate de 127,5 lei.

‘alculul şi analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri,în anii 2008 şi 2009

¨ Ch*1000/V = (Ch*1000/V)1 - (Ch*1000/V)0 =940,10 ± 976,1

= - 36lei
din care:
1)datoritǎ influienţei modificǎrii veniturilor:

 Ch 0 Ch 0 
Ch K 1000/V¬V    K 1000 505,6  976,8 470,5lei
 v1 v 0 
2)datoritǎ influienţei modificǎrii cheltuielilor totale :

 ch1 ch 0 
Ch U 1000/V¬ch    K 1000 940,1  505,6 434,5lei
v
 1 v1 
 Se verificǎ dacǎ este respectatǎ corelaţia :
Ch U1000/V Ch U1000/v ¬v  Ch U1000/v ¬ch
-36 lei= -470,5 lei ± 434,5 lei
Corelaţia a fost respectată.

Aprofundând analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri, putem calcula influenţele fiecǎreia dintre
cele trei categorii de cheltuieli aferente celor trei activitǎţi: exploatare, financiarǎ şi
extraordinară.
Se impune efectuarea unei analize de tip factorial pornind de la modelul de analizǎ:

h U 1000/

g U ¬ch U 1000/v
i i

100

alculând, avem:
¨ h*1000/ = ( h*1000/ )1 - ( h*1000/ )0 =940,10 ± 976,1 = - 36lei

din care:
1)datoritǎ influenţei modificǎrii structurii veniturilor pe cele trei domenii de activitate :

ǻ h U 1000/

gi U ¬chi
1 0 U 1000/vi 0
>

gi U ¬chi
0 0 U 1000/vi 0
¬g
100 100
974,64 > 974,83 >0,19lei
2)datoritǎ influienţei modificǎrii cheltuielilor la 1000 lei venituri pe domenii de activitate :

ǻ h U 1000/ ¬chi U1000/vi
gi U ¬chi

1 1 U 1000/vi 1
>

gi U ¬chi
1 0 U1000/vi o
100 100
938,65 - 974,46 - 35,81lei
Se verificǎ dacǎ este respectatǎ corelaţia :


 h U 1000/  h U 1000/ ¬g ǻ h U 1000/ ¬chiK1000/vi

- 36 lei = - 0,19 ±( - 35,81)

orelaţia a fost verificată
naliza co2parativǎ a anilor 2008 şi 2009
Din analizǎ rezultǎ cǎ şi în perioada anilor 2008 şi 2009 s-a respectat corelaţia dintre ritmul de
creştere a veniturilor şi ritmul de creştere al cheltuielilor:
185,86%<193,08% în care:

185,86% reprezintǎ ritmul de creştere a cheltuielilor

193,08%- ritmul de creştere a veniturilor
Cheltuielile la 1000 lei venituri, din calculul factorial, au scǎzut în anul 2009 faţǎ de anul
anterior cu -36lei. Aceastǎ scǎdere este rezultatul influenţei urmǎtorilor factori :
-2odificarea structurii veniturilor cu -470,5lei. Astfel, veniturile din exploatare au scăzut de la
99,87% la 99.85%, veniturile financiare au crescut cu 0,02%, iar veniturile excepţionale ca şi
cheltuielile excepţionale s-au diminuat ajungând la nivelul de 0%
-cheltuielile la 1000 lei venituri,pe cele trei categorii de activitate au avut o evolutie favorabilǎ,
diminuându-se cu -35,81lei, acest lucru datorându-se creşteri intr-o măsură mică a cheltuielilor
de exploatare de la 99,94% în 2008 la 99,89% în 2004,dar influenţa cea mai mare având-o
cheltuielile excepţionale care in anul 2007 au avut nivelul de 280367 mii lei,iar în anul 2008
acestea au ajuns la 0 datorită faptului că societatea nu a înregistrat nevirări la termen a
obligaţiilor de plată către bugetul statului, menţinându-şi valoarea la zero si în anul 2009.

3.2 ANALIZA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

În totalul cheltuielilor întreprinderii S C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT

S.R.L, cheltuielile de exploatare deţin pondera cea mai mare ( 99,63% în anul 2007, 99,94% în
anul 2008 şi 99,89 în anul 2009), ceea ce impune o analizǎ mai complexǎ şi mai aprofundatǎ în
acest domeniu, unde, de fapt, trebuie cǎutate nu numai cauzele care au generat cu preponderenţǎ
o anumitǎ dinamicǎ a cheltuielilor de producţie şi a eficienţei acestora, dar şi rezervele interne de
a cǎror implementare depinde o creştere mai puternicǎa eficienţei acestor cheltuieli.
O apreciere cu caracter general privind situaţia de ansamblu a cheltuielilor pentru
exploatare trebuie sǎ ţinǎ seama, în mod corelat, de trei aspecte indisolubil legate între ele :
a) variaţia cheltuielilor pentru exploatare, pe total şi pe elemente componente, în dinamicǎ şi
comparative cu prevederile ;
b) modificǎrile intervenite în structura cheltuielilor pentru exploatare pe elemente componente,
în dinamicǎ şi comparativ cu prevederile ;
c) variaţia nivelului eficienţei economice a cheltuielilor pentru exploatare pe total şi pe
principalele elemente componente, în dinamicǎ şi comparativ cu prevederile.6
În scopul efectuǎrii unei asemenea analize, va fi utilizat ca model de sistematizare a informaţiei
şi a calculelor necesare tabelul 3.3 în care este redatǎ situaţia în dinamicǎ a celor trei aspecte
menţionate mai sus.

Dinamica structurii şi a ratei de eficienţǎ a cheltuielilor de exploatare

la SC. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L
Tabelul nr. 3.3 - mii lei -
Indicatori 2007 2008 2009 2008/ 2009/
2007 2008
% %
Total 12623593 100,0 14491418 100,0 26933061 100,0 114,8 185,8
cheltuieli 5 0 8 0 5 0 0 6
de
exploatare,
din care : 49331090 39,18 50498885 34,85 84074212 31,21 102,3 166,4
-cheltuieli 7 9
privind
mǎrfurile 44648843 31,32 57936086 35,25 12079826 41,04
-cheltuieli 0 129,7 208,5
materiale 3992050 3,26 7523885 5,18 4,00 6 0
-lucrǎri şi 10794816
servicii 188,4 143,4
executate de 7 7
terţi 667399 0,63 485543 0,34 0,35

6
³Analiza economico-financiară a firmei în domeniul agroalimentar´,Gh.N.Iosif,Ed.Tribuna
Economică,Bucureşti,2000
-impozite, 962418
taxe 26128806 20,71 22696908 15,56 15,56
şi vǎrsǎminte 42166795 72,75 198,2
-cheltuieli cu 4941703 3,92 8446546 5,83 4,69 1
personalul 12899792 86,87
-alte ch. 1231225 0,98 4323129 2,98 3,26 185,7
exploatare 8804818 170,9 8
-amortizǎri şi 12291850 14835621 2
provizioane 9 4 28637964 152,7
Total venituri 6 351,1 2
din 2
exploatare 203,6
120,6 7
9
193,0
4

2002 2003 2004 Diferenţe

Indicatori 2008- 2009-
2007 2008
% %

Cheltuieli
privin
mǎrfurile
la 1000 lei 401,33 340,39 293,58 -60,94 -46,81
ven.
din
exploatare(lei
)
Cheltuieli 363,24 390,52 421,81 ±27,2 ±31,2
materiale la 8 9
1000
lei venituri
din
exploatare 32,48 50,71 37,69
(lei) ±18,2 -13,02
Cheltuieli cu 3
lucrǎri şi 5,43
servicii 3,27 3,36
executate de -2,16 ±0,09
terţi
la 1000 lei 212,57
ven. 147,24
din 152,99 -59,58 -5,75
exploatare
Cheltuieli cu 10,02
impozitele, 30,75
tax ±19,1 1,61
la 1000 lei 29,14 2
ven. 1026,99
din 940,47
exploatare -36,33
Cheltuieli cu 976,80 -50,19
personalul la
1000 lei
venituri
din
exploatare
Cheltuieli cu
amortizarea
la
1000 lei
venituri
din
exploatare
Cheltuieli de
exploatare la
1000 lei
venituri
din
exploatare

nterpretare:
Analiza cheltuielilor pentru exploatare a fost fǎcutǎ în primul rând, prin prisma
eficienţelor economice, indicatorul Ächeltuieli la 1000 de lei venituri din exploatare´ reflectând
tocmai aceastǎ eficienţa.
Se observǎ în anul 2008 faţǎ de 2007 cǎ rata de eficienţǎ a cheltuielilor de exploatare a
avut o evoluţie tocmai favorabilă, aceasta diminuându-se cu -50,19lei la 1000 lei venituri din
exploatare.
Cauzele acestei evoluţii trebuiesc cǎutate în structura şi dinamica cheltuielilor cu
materiile prime, acesta fiind factorul cu ponderea cea mai ridicatǎ în total cheltuieli de exploatare
şi care, prin variaţiile sale influenţeazǎ cel mai serios nivelul indicatorului.
Astfel, calculând cheltuielile materiale la 1000 lei venituri din exploatare se observǎ cǎ
nivelul acestora a crescut cu 27,28lei.
Se observǎ în anul 2009 faţǎ de 2008 cǎ rata de eficienţǎ a cheltuielilor de exploatare a
avut o evoluţie tocmai favorabilă, aceasta diminuându-se cu -36,33lei la 1000 de lei venituri din
exploatare.
Cauzele acestei evoluţii trebuiesc cǎutate în structura şi dinamica cheltuielilor cu
materiile prime, acesta fiind factorul cu ponderea cea mai ridicatǎ în total cheltuieli de exploatare
şi care, prin variaţiile sale influenţeazǎ cel mai serios nivelul indicatorului.
 Analiza eficienţei cheltuielilor de exploatare poate fi efectuatǎ în raport cu formarea
veniturilor şi nivelul cheltuielilor pe categorii de venituri.
Evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor de exploatare la S. C. DUMALCO SERVICII
IMPORT-EXPORT S.R.L Tabelul nr. 3.4 - mii lei -
Indicatori 2007 2008 2009
Absolut % Absolut % Absolut %
Venituri din 122918509 100,00 148356214 100,00 286379646 100,00
exploatare,
din care :
-din vânzarea 54554549 44,38 58040042 39,12 117339894 40,97
mǎrfurilor
-din producţia 23444316 19,07 53257776 35,90 115379207 40,28
vândutǎ
-din producţia 43887740 35,70 36365246 24,51 51281449 17,91
stocatǎ
Alte venituri 1031904 0,85 693150 0,47 2379096 0,84
din exploatare
Cheltuieli de 126235935 100,00 144914188 100,00 269330615 100,00
exploatare,
aferente :
-mǎrfurilor 49331090 39,08 50498885 34,85 84074212 31,21
vândute
-producţiei 21636445 17,13 52611126 36,31 111719058 41,48
vǎndute
-producţiei 50731064 40,19 33357631 23,02 60637553 22,51
stocate
Alte cheltuieli 4661336 3,6 8446546 5,82 12899792 4,8
de exploatare
Cheltuieli la 1035,68 - 981,94 - 949,38 -
1000 lei
 venituri

Cheltuieli
aferente
producţiei
stocate la
1000 lei
venituri din 1155,93 - - 1182,44 -
producţia 917,29
stocatǎ
Cheltuieli
aferente prod.
vândute la
1000 lei ven.
din prod. 922,88 - 987,86 - 968,28 -
vândutǎ
Cheltuieli
aferente
vânzǎrii
mǎrfurilor la
1000 lei ven.
din vânzarea 904,25 870,07 - 716,50 -
mǎrfurilor -

Acest indicator se poate determina dupǎ urmǎtoarele modele :

Che
Ch U 1000/V U 1000 sau
Ve

Ch U1000/V

gi U ¬c U1000 / v
i i

100
în care :
Che x 1000/v reprezintǎ nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare ;
Che- cheltuieli totale de exploatare ;
Ve- venituri din exploatare ;
gi- structura (ponderea) veniturilor din exploatare ;
ci x 100/vi- cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare aferente producţiei vândute, stocate şi
vânzǎrii mǎrfurilor.

‘alculul şi analiza cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare în anii 2007 şi
2008
ǻ h U1000/ ¬ h e U 1000/ e 1 > ¬ h e U1000/ e 0 976,80 - 1026,99 -50,19lei din
care :
1) datoritǎ influenţei modificǎrii veniturilor din exploatare :

 he0 he0 
ǻ h e U 1000/ e ¬v
 >  U 1000 854,80 > 1026,99 -172,19lei
 ve1 ve 0 
2) datoritǎ influenţei modificǎrii cheltuielilor de exploatare :

 he1 he 0 
ǻ h e U 1000/ e ¬ch
 >  U 1000 976,80 - 854,80 122lei
ve
 1 ve1 

Se verificǎ dacǎ este respectatǎ corelaţia :

ǻ he U 1000/ e ǻ he U 1000/ e ¬v  ǻ he U 1000/ e ¬ch

-50,19= -172,19±122lei

naliza co2parativǎ a anilor 2007 şi 2008

Din analiza datelor rezultǎ cǎ în anul 20038s-a înregistrat o scǎdere a nivelului ratei de eficienţǎ
cheltuielilor de exploatare faţǎ de nivelul înregistrat în anul 2007, care este rezultatul respectǎrii
corelaţiei dintre ritmul de creştere al veniturilor din exploatare şi ritmul de creştere al
cheltuielilor de exploatare.
-c 120,69%<147,96%, în care:
120,69% reprezintǎ indicele de creştere a cheltuielilor de exploatare;
147,96%- indicele de creştere a veniturilor din exploatare.
În perioada primilor doi ani se constatǎ o îmbunǎtǎţire a nivelului cheltuielilor de exploatare la
1000 de lei venituri din exploatare, în valoare de 172,19lei. Acest fapt a fost urmarea sporirii
veniturilor din exploatare cu 265,36lei , precum şi al acţiunii nefavorabile a creşterii cheltuielilor
de exploatare cu 122lei.

‘alculul şi analiza cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare în anii 2008 şi
2009

Ch K 1000/V ¬Ch e K1000/Ve 1  ¬Ch e K1000/Ve 0

940,47 - 976,80 -36,33lei

din care :
1) datoritǎ influenţei modificǎrii veniturilor din exploatare :

 Che 0 Che 0 
Ch e K 1000/Ve ¬v    K 1000 506,02 - 976,80 -470,78lei
v
 1 v 0 

2) datoritǎ influenţei modificǎrii cheltuielilor de exploatare:

 Che1 Che0 
Ch e K 1000/Ve ¬ch    K 1000 940,47 - 506,02 434,45lei
v
 1 v1 

Se verificǎ dacǎ este respectatǎ corelaţia :

Ch e U 1000/V e Ch e U 1000/V e ¬v  Ch e U 1000/V e ¬ch

-36,33lei=-470,78lei±434,45lei

3.2. ANALIZA CHELTUIELILOR LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI

În cadrul activitǎţii de exploatare cifra de afaceri reprezintǎ activitatea cu ponderea cea

mai mare şi ea evidenţiazǎ finalitatea activitǎţii de exploatare. Rezultǎ deci cǎ eficienţa
cheltuielilor aferente cifrei de afaceri este hotǎrâtoare asupra eficienţei activitǎţii de exploatare.
Analiza factorialǎ a cheltuielilor la 1000 lei cifrǎ de afaceri prezintǎ o importanţǎ deosebitǎ
întrucât reprezintǎ o aprofundare a situaţiei generale a cheltuielilor pentru exploatare. O
asemenea analizǎ vizeazǎ producţia vândutǎ care, de fapt, constitue componenta de bazǎ a
producţiei exerciţiului, precum şi a veniturilor din exploatare.
Indicatorul cheltuieli la 1000 lei cifrǎ de afaceri, care exprimǎ nivelul eficienţei
economice a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri, are implicaţii directe în însǎşi determinarea
cuantumului profitului brut realizat din vânzarea producţiei. Acest indicator permite, pe o bazǎ
cuantificabilǎ, temeinic fundamentatǎ, diagnosticarea corectǎ şi completǎ a variaţiei factorilor
care au determinat în mod direct însǎşi evoluţia (favorabilǎ sau nefavorabilǎ) a acestui indicator.
Totodatǎ permite şi identificarea domeniilor unde pot fi descoperite şi implementate noi rezerve
interne de creştere mai acceleratǎ a nivelului eficienţei economice a cheltuielilor aferente cifrei
de afaceri.
Modelul utilizat în analiza factorialǎ a cheltuielilor la 1000 de lei cifrǎ de afaceri se
bazeazǎ pe urmǎtoarea relaţie matematicǎ şi respectiv schemǎ factorialǎ :

Ch K1000/Ca

q v Kc
K1000

q v Kp
unde :
Chx1000/Ca reprezintǎ cheltuielile la 1000 lei cifrǎ de afaceri ;
c- costul mediu pe unitatea de produs ;
p- preţul mediu pe unitatea de produs ;
s- structura producţiei vândute.

Schema factorială de analiză

Ch·1000/Ca

s p c

Rezultǎ deci cǎ nivelul cheltuielilor la 1000 lei producţie marfǎ este o funcţie de trei
factori cu acţiune directǎ ( în ordinea de analizǎ) :
1.Structura producţiei marfǎ totale (s), adicǎ ponderile diverselor produse marfǎ- factor cu
caracter structural în relaţia datǎ , implicit legat de volumul fizic al producţiei marfǎ (factor cu
caracter cantitativ, care, în contextul relaţiei date, nu acţioneazǎ în mod direct asupra nivelului
indicatorului analizat) ;
2.Preţul mediu de vânzare pe unitate de produs marfǎ (p), fǎrǎ TVA- factor cu caracter calitativ
în relaţia datǎ ;
3.Costul pe unitate de produs marfǎ (c)- factor, de asemenea, cu caracter calitativ în relaţia datǎ.

Evoluţia cheltuielilor la 1000 lei cifrǎ de afacerila SC. DUMALCO SERVICII IMPORT-
EXPORT S.R.L Tabelul nr. 3.5 - mii lei -
Indicatori Simbol 2007 2008 2009

Cifra de afaceri
q Up 77998865 111297818 23271910

Cheltuieli

q Uc
aferente Ca 78376883 97618426 202355980
Ca recalculatǎ
q 1 U p0

Cheltuieli
q 1 U c0 - 94516873 198414478

aferenteCa - 94978350 174038389
recalculate Ch U1000/Ca
Cheltuielila 1004,85 877,09 869,53
1000 lei Ca

Utilizând metoda substituţiei în lanţ, cuantificarea acţiunii celor trei factori menţionaţi asupra
variaţiei cheltuielilor la 1000 de lei cifrǎ de afaceri, presupune urmǎtoarele formule şi calcule:

naliza indicatorului pe anii 2007 şi 2008

ǻ h U1000/ a ¬ h U 1000/ a 1 > ¬ h U 1000/ a 0

877,09 - 1004,84 -127,75lei

resterea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri cu 321,71 lei este rezultatul
influenţei :
din care :
1)datoritǎ influenţei structurii producţiei vândute :
ǻ h U1000/ a ¬s

qv U c
1 0
U1000 >

qv 0 U c0
U1000

qv U p
1 0
qv 0 U p0

94978350
U 1000 - 1004,84 1004,88 - 1004,82  0,06lei
94516873

2)datoritǎ influenţei preţului mediu de vânzare :

ǻ h U1000/ a ¬p

qv 1 U c0
U1000 >

qv 1 U c0
U 1000

qv 1 U p1
qv 1 U p0
94978350
U1000 - 1004,88 853,37 - 1004,88 -151,51lei
111297818

3)datoritǎ influenţei costului de producţie :

ǻ h U1000/ a ¬c

qv 1 U c1
U1000 >

qv 1 U c0
U1000

qv 1 U p1
qv 1 U p1
877,09 - 853,37 23,72lei
Se verificǎ dacǎ este respectatǎ corelaţia :

ǻ h U 1000/ a ǻ h U 1000/ a¬s  ǻ h U 1000/ a¬p U ǻ h U 1000/ a¬c

-127,75lei =0,06lei -151,51lei ±23,72lei

onsemnate în schema factorialǎ, rezultatele cuantificǎrilor factoriale se prezintǎ astfel :

¨Ch·1000/Ca
=í127,75lei

ǻ h U 1000/ a ¬s ǻ h U 1000/ a ¬p ǻ h U 1000/ a ¬c

0,06lei 151,51lei 23,27lei
naliza co2parativǎ a anilor 2007 şi 2008

Se observǎ cǎ nivelul eficienţei economice a cheltuielilor la 1000 lei cifrǎ de afaceri a

înregistrat o dinamicǎ favorabilǎ, respectiv faţǎ de anul anterior mia de lei venituri a putut fi
obţinutǎ cu o cheltuialǎ mai micǎ, şi anume cu -127,75lei mai puţin.
Reducerea Ä cheltuielilor la mia de lei cifrǎ de afaceri´ s-a datorat, pe de o parte, unor
modificǎri favorabile intervenite în structura producţiei vândute (0,06lei),datoritǎ creşterii
ponderii produselor vândute al cǎror nivel de eficienţǎ economicǎ a cheltuielilor este mai ridicat,
iar pe de altǎ parte încasǎriiunor preţuri unitare medii de vânzare (fǎrǎ TVA) mai mari faţǎ de
anul precedent.
Aportul favorabil al structurii producţiei vândute şi al preţurilor unitare medii de vânzare
a fost substanţial diminuat de creşterea costurilor unitare de producţie (±23,72lei).

naliza indicatorului pe anii 2008 şi 2009

Ch U 1000/Ca ¬Ch U1000/Ca 1  ¬Ch U1000/Ca 0

869,53- 877,09 -7,56lei
din care :
1)datoritǎ influenţei structurii producţiei vândute :

Ch U1000/Ca ¬s

qv U c
1 0
U1000 

qv 0 U c0
U1000

qv U p
1 0
qv 0 U p0

174038389
U 1000  877,09 1017,07 - 877,09  139 ,98 lei
171116397

2)datoritǎ influenţei preţului mediu de vânzare :

Ch U1000/Ca ¬p

qv 1 U c0
U1000 

qv 1 U c0
U1000

qv 1 U p1
qv 1 U p0

174038389
1000  1017 ,07 747,85 - 1017,07 -269,22lei
232719100
3)datoritǎ influenţei costului de producţie :

ǻ h U1000/ a ¬c

qv 1 U c1
U1000 >

qv 1 U c0
U1000

qv 1 U p1
qv 1 U p1

869,53 - 747,85 12168lei

Se verificǎ dacǎ este respectatǎ corelaţia :

ǻ h U 1000/ a ǻ h U 1000/ a¬s  ǻ h U 1000/ a¬p U ǻ h U 1000/ a¬c

> 7,56lei 139,98lei - 269,22lei  121,68lei

onsemnate în schema factorialǎ, rezultatele cuantificǎrilor factoriale se prezintǎ astfel :

¨Ch·1000/Ca
=í7,56lei

ǻ h U 1000/ a¬s ǻ h U 1000/ a ¬p ǻ h U1000/ a ¬c

139,98lei -269,22lei 121,68lei

naliza co2parativǎ a anilor 2008 şi 2009

Din datele înscrise în tabelul nr. 3.5, precum şi din calculele efectuate, se observǎ cǎ
nivelul eficienţei economice a cheltuielilor la 1000 lei cifrǎ de afaceri a înregistrat o dinamicǎ
favorabilǎ, respectiv faţǎ de anul anterior mia de lei venituri a putut fi obţinutǎ cu o cheltuialǎ
mai micǎ (cu 7,56lei mai micǎ în ultimu an decât în anul precedent).
Reducerea Ächeltuielilor la 1000 de lei cifrǎ de afaceri´ s-a datorat, pe de o parte, unor
modificǎri favorabile intervenite în structura producţiei vândute (a crescut ponderea produselor
vândute al cǎror nivel de eficienţǎ economicǎ a cheltuielilor este mai ridicat), iar pe de altǎ parte
încasǎrii unor preţuri unitare medii de vânzare (fǎrǎ TVA) mai mari faţǎ de anul precedent.
Aportul favorabil al celor doi factori menţionaţi a fost influentat favorabil de reducerea
costurilor unitare de producţie (±121,68lei).
 3.3. ANALIZA CHELTUIELIOR CU PERSONALUL

Analiza cheltuielilor cu personalul dobândeşte, în contextul procesului managerial, o

importanţǎ deosebitǎ, întrucât, pe de o parte, cheltuielile cu personalul deţin o pondere însemnatǎ
în totalul cheltuielilor pentru exploatare, iar pe de altǎ parte vizeazǎ antrenarea resurselor umane
în derularea întrgii activitǎţi economico-financiare a unitǎţii, resursele umane având un rol
hotârǎtor în Ämersul performant´ al acestei activitǎţi.
Un diagnostic general referitor la situaţia de ansamblu a cheltuielilor cu personalul
trebuie sǎ ia în considerare urmǎtoarele trei aspecte:
-c variaţia cheltuielilor cu personalul pe total şi pe elemente componente, pe cei trei ani luaţi
în considerare;
-c modificǎrile intervenite în structura cheltuielilor cu personalul pe elemente componente;
-c variaţia niveluli eficienţei cheltuielilor cu personalul pe total,precum şi al celor aferente
producţiei vândute.

Dinamica ratei de eficienţǎ a cheltuielilor cu remunerarea personalului la SC. DUMALCO

SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L

Indicatori 2007 2008 2009

Absolut % Absolut % Absolut %
Total chelt.cu personalul (mii 26128806 22696908 42166795
lei), 100,00 100,00 100,00

din care:
-chelt.cu remun.personalului 19140265 16667971 31598294
-chelt. privind asig. sociale 73,25 73,44 74,94
6988541 6028937 10568500
Cheltuieli aferente producţiei 26,75 26,56 25,06
vândute, din care:
-chelt. cu remun. personalului 21636445 52611126 111719058
aferente prod. vândute
Total venituri din exploatare 18863589 15497033 29389068
(mii lei), din care:
-prod. exerciţiului, din care: 122918509 148356214 29389068
-prod. vândutǎ
Cheltuieli cu pers. la 1000 lei 68221412 89683427 167836857
venituri din exploatare (lei) 23444316 53257776 115379207
Cheltuieli cu remun. pers. la 212,57 152,99 147,24
1000 lei ven. din exploatere(lei)
Cheltuieli cu pers. la 1000 lei 155,71 112,35 110,34
prod. exerciţiului (lei)
Cheltuieli cu remun. la 1000 383,00 253,08 251,24
lei prod. exerciţiului (lei)
Cheltuieli cu pers. la 1000 lei 280,56 185,85 188,27
prod. vândutǎ (lei)
Cheltuieli cu remun. la 1000 1114,50 426,17 365,46
lei prod. vândutǎ (lei) 273,86
Numǎrul anual de persoane (nr.) 816,41 312,97
Remun. anualǎ pe o persoanǎ 518
(lei/pers) 640 410
Productivitatea anualǎ a 2990666 4065359 61000567
muncii(lei
-pe baza veniturilor din expl. - - -
-pe baza prod. exerciţiului 192390927 36184424 552856460
-pe baza prod. vândute 106595956 218740066 324009376
33631744 129897015 222739782

nterpretare:
Apreciatǎ în ansamblul sǎu, situaţia constatatǎ permite desprinderea urmǎtoarelor
concluzii mai importante:
‡ cheltuielile cu personalul au înregistrat în anul 2008 faţǎ de anul 2007 o creştere însemnatǎ
(13,14%), iar în anul 2009 acestea au crescut cu 185,78%. Acest fenomen se înscrie în tendinţa
generalǎ de creştere a cheltuielilor întreprinderii SC. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT
S.R.L în perioada analizatǎ;
‡ se constată odata cu scăderea numărului mediu de salariaţi în anul 2008 faţă de 2007 şi
scăderea cheltuielilor,dar se pune accent pe necesităţile şi posibilitǎţile unei mai bune remunerǎri
a forţei de muncǎ, cât şi pe seama impactului inflaţiei asupra diferitelor cheltuieli ale
întreprinderii;
‡ cel mai relevant este însǎ faptul cǎ aceastǎ scădere a cheltuielilor cu personalul în 2008 faţă de
2007 şi o creştere bruscă a nivelului acestora la nivelul anului 2009 a avut loc în condiţiile unei
eficienţe economice sporite (reducerii cheltuielilor cu personalul la mia de lei venituri din
exploatare în toatǎ perioada analizatǎ), în ceea ce, în esenţǎ, a putut avea loc prin respectarea
corelaţiei dintre ritmul creşterii acestoe cheltuieli şi ritmul creşterii veniturilor din exploatare.
Limitând analiza eficienţei economice la doar constatarea respectǎrii sau nerespectǎrii
corelaţiei de eficienţǎ specificǎ acestui tip de cheltuieli, se imprimǎ un caracter foarte general
rezultatului obţinut. Pentru evitarea acestui neajuns şi pentru mǎrirea gradului analitic al
studiului, este necesarǎ desfǎşurarea unei analize factoriale, dupǎ cum urmeazǎ:

Chp U1000/Vv

v U cp
U1000

v Up

Chr U1000/Vv

v U cr
U1000

v Up
şi de asemenea:

Chr U1000/Vv WxR

în care:
Chp·1000/Vv reprezintǎ cheltuielile cu personalul la 1000 lei venituri din vânzǎri;
v- producţia vândutǎ;
cp- cheltuieli unitare de personal;
p- preţul mediu unitar de vânzare;
Chr·1000/Vv- cheltuieli cu remuneraţia personalului la 1000 lei venituri din vânzǎri;
cr- cheltuieli unitare cu remuneraţia personalului;
W- productivitatea muncii;
R- remuneraţia medie anualǎ pe o persoanǎ.
R=Chr/Np şi W=Np/Pe,

în care:
Chr reprezintǎ cheltuielile cu remuneraţia personalului;
Np- numǎrul mediu de salariaţi;
Pe- producţia exerciţiului.
Rezultǎ:
Np Chr
Chr U1000/Pe U1000 U
Pe Np

naliza indicatorului în perioada anilor 2007 şi 2008

Chr U 1000/Pe ¬ Chr U 1000/Pe 1  ¬ Chr U 1000/Pe 0

185,85 - 280,56 -94,71lei

din care:
1)datoritǎ acţiunii productivitǎţii anuale a muncii:
Chr U 1000/Pe ¬W ¬W1  W0 U 0

 p1 p0  Chr0
   U1000 U
 Pe1 Pe 0  p0
 410 640  19140265
   U1000 U
 89683427 68221412  640
143,84ei
2)datoritǎ influenţei salariului mediu anual pe o persoanǎ:
Chr U 1000/Pe ¬ W1 U ¬ 1  0

p1  Chr1 Chr0 
U 1000 U   
Pe1  p1 p 0 
410  16667971 19140265 
U 1000 U   
89683427  410 640 
49,13lei
Se verificǎ dacǎ este respectatǎ corelaţia:

ǻ hr U1000/ e ǻ hr U1000/ e ¬W  ǻ hr U1000/ e ¬

> 94,71lei >143,84lei  49,13lei

naliza co2parativǎ a anilor 2007 şi 2008

Modelul analizat prezintǎ o importanţǎ deosebitǎ, întrucât permite sǎ se demonstreze, de

fapt, indicatorul de eficienţǎ Ächeltuieli cu remunerarea personalului la 1000 de lei producţia
exerciţiului´ este o funcţie de doi factori direcţi:
- productivitatea anualǎ a muncii;
- salariul mediu anual pe angajat.
În acest context , respectarea corelaţiei de eficienţǎ dintre indicele salariului mediu şi
indicele productivitǎţii muncii (Iw>Isal., respectiv 156,26%>135,93%) reprezintǎ însǎşi condiţia
esenţialǎ de creştere a eficienţei economice a cheltuielilor salariale, respectiv de reducere a
acestor cheltuieli la mia de lei producţia exerciţiului cu 94,71lei.
Prin urmare, din calcule rezultǎ cǎ reducerea cu 94,71lei în anul 2008 faţǎ de anul
anterior a cheltuielilor cu remunerarea personalului la mia de lei producţia exerciţiului s-a datorat
în exclusivitate creşterii productivitǎţii muncii, salariul mediu acţionând, în cadrul matematic dat,
în sens negativ.
Aprecierea corectǎ a acestei situaţii trebuie sǎ ţinǎ seama însǎ, pe de o parte, de faptul cǎ
salariul mediu a înregistrat o sporire justificatǎ mai ales datoritǎ creşterii productivitǎţii muncii,
iar pe de altǎ parte, de faptul cǎ s-a respectat corelaţia de eficienţǎ dintre ritmul de creştere a
productivitǎţii muncii şi ritmul de creştere a salariului mediu , realizându-se în felul acesta
creşterea eficienţei economice a cheltuielilor cu remunerarea personalului.

naliza indicatorului în perioada anilor 2008 şi 2009

ǻ hr U 1000/ e ¬ǻ hr U 1000/ e 1 > ¬ǻ hr U 1000/ e 0

188,27 - 185,85 2,42lei

din care:
1)datoritǎ acţiunii productivitǎţii anuale a muncii:
ǻ hr U 1000/ e ¬W ¬W1 > W0 U 0

 p1 p0  hr0
 >  U 1000 U
 e1 e0  p0
 518 410  16667971
 >  U 1000 U
 167836857 89683427  410
>60,38lei
2)datoritǎ influenţei salariului mediu anual pe o persoanǎ:

ǻ hr U 1000/ e ¬ W1 U ¬ 1 > 0

p1  hr1 hr0 
U 1000 U  > 
e1  p 1 p 0 

518  31598294 16667971 

U 1000 U  > 
167836857  518 410 
62,80lei

Se verificǎ dacǎ este respectatǎ corelaţia:

ǻ hr U1000/ e ǻ hr U1000/ e ¬W  ǻ hr U1000/ e ¬

±2,42lei= -60,38lei±62,80lei

naliza co2parativǎ a anilor 2008 şi 2009

Şi în perioada anilor 2008-2009 se constatǎ o creştere a eficienţei economice a cheltuielilor

cu remunerarea personalului, respectiv o reducere a acestor cheltuieli la mia de lei producţia
exerciţiului cu 58,87lei.
Creşterea cu 2,42lei în anul 2009 faţǎ de anul anterior a cheltuielilor cu remunerarea
personalului la 1000 de lei producţia exerciţiului s-a datorat în exclusivitate creşterii
productivitǎţii muncii, salariul mediu acţionând nefavorabil asupra nivelului indicatorului.
Respectarea corelaţiei dintre indicele de creştere al productivitǎţii muncii şi indicele de creştere
al salariului mediu (Iw>Isal., respectiv 196,71%>150,05%) justificǎ creşterea eficienţei
economice a cheltuielilor cu remunerarea personalului.

Concluzii si propuneri

Se observǎ cǎ societatea urmeazǎ o traiectorie de ansamblu ascendentǎ,după anul 2007

când a înregistrat pierdere datorită situaţiei nefavorabile din unitate ca urmare a înreistrării în
producţie a unor costuri surprinzător de mari care nu au putut fii acoperiteiar pentru salvarea
activităţii a fost necesară ascoaterea la vănzare a unei părţi din acţiunile proprii. În anul 2009
societatea a obţinut rezultate remarcabile, de exemplu cifra de afaceri a crescut cu 209% faţă de
anul precedent. Pe ansamblul întreprinderii în perioada analizată se constatǎ o creştere a
eficienţei chetuielilor faţa de anul 2007, fiind respectatǎ corelatia dintre ritmul de creştere al
veniturilor şi ritmul de creştere al cheltuielilor. Întreprinderea reuşeşte astfel sǎ respecte corelaţia
dintre efort şi efect.
Deoarece cheltuielile de exploatare deţin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor
întreprinderii SC. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L, (99,63%în anul 2007,
99,94% în anul 2008 şi 99,89% în anul 2009 ) s-a efectuat o analizǎ mai aprofundatǎ deoarece
aici trebuie cǎutate nu numai cauzele care au generat cu preponderenţǎ o anumitǎ dinamicǎ a
cheltuielilor de producţie şi a eficienţei acestora, dar şi rezervele interne de a caror implementare
depinde o creştere mai puternicǎ a eficienţei acestora.
Analiza cheltuielilor pentru exploatare a fost fǎcutǎ prin prisma eficienţei lor economice,
indicatorul Ächeltuieli la 1000 de lei venituri din exploatare´ reflectǎnd tocmai aceastǎ eficienţǎ.
Analiza cheltuielilor pentru exploatare a fost fǎcutǎ în primul rând, prin prisma eficienţelor
economice, indicatorul Ächeltuieli la 1000 de lei venituri din exploatare´ reflectând tocmai
aceastǎ eficienţa.
Se observǎ în anul 2009 faţǎ de 2008 cǎ rata de eficienţǎ a cheltuielilor de exploatare se
îmbunǎtǎţeşte, diminuându-se cu 50,19lei la 1000 de lei venituri din exploatare, iar în anul 2008
faţă de 2007 rata de eficienţă a cheltuielilor deasemenea a scăzut cu 36,33 lei, adică unitatea
depus un efort mai mic.
 Cauzele acestei evoluţii trebuiesc cǎutate în structura şi dinamica cheltuielilor cu materiile
prime, acesta fiind factorul cu ponderea cea mai ridicatǎ în total cheltuieli de exploatare şi care,
prin variaţiile sale influenţeazǎ cel mai serios nivelul indicatorului.
Diferenţa se datoreazǎ în primul rând creşterii ponderii cheltuielilor materiale in total
cheltuieli de exploatare (79,41%în anul 2007, respectiv 84,74% în 2008 si la nivelul anului 2009
a înregistrat o uşoară scădere ajungând să reprezinte 82,6% în total cheltuieli de exploatare).
Cheltuielile cu personalul au înregistrat în anul 2008 faţǎ de anul 2007 o scădere de 13,14
% fiind corelată cu reducerea numărului de prsonal în 2008 fată de anul 2007, situaţie normală
diferită de cea din perioada 2008-2009 când aceste cheltuieli au înregistrat o creştere de 53,8%.
Cel mai relevant este însǎ faptul cǎ această evoluţie a cheltuielilor cu personalul a avut loc în
condiţiile unei eficienţe economice sporite (reducerii cheltuielilor cu personalul la mia de lei
venituri din exploatare în toatǎ perioada analizatǎ), ceea ce a putut avea loc prin respectarea
corelaţiei dintre ritmul creşterii acestoe cheltuieli şi ritmul creşterii veniturilor din exploatare.