pene MANUALUL RSA colT ae]Ing. MIHA! TANCIU Ing. ION VIDRASCU yo3cv MANUALUL RADIOAMATORULUI we EDITURA STADIONANTROOUCERE Radicamatorismul -—— spottul imdragit de multi — indife-ent de virsta —reprezinta activitatea unde se cer imbinate armonios efortul fizte 31 inteligenja, aptitudinile personale cu cunogtinfele teoretice solide, elanul tinerese cu avintul imaginatiei creatoare. Sportul acesta, care numaétd muiti ani de cind a luat fiinfa, sa ~ dmpus ineet dar sigur, Incit azi na existd continent unde si nu fie prezen(, mu existé lara vare 32 pu aiba prefix propriu pentru radio- amatorism, mu exist ori din 2i sau din noapte in care sé nu gasesti tadioamator de pe tuate meridianele gi latitudinile globului practicind acest frumos si pashonadt sport. In compapific cu celelate spexturi — chiar gi cu sportul rege“, fot- balul — radioaratorismil este singurul tn case ,jucdtorii* nu se tran- siorma la o acumitd virsia im suporteri, ci rainin ,pe feren“ activi, yde ta tinere{e pin'ta batrinete’. {ntr-un covint, cadivamatorismul este sportul puternice prin modestia dui (1 wilos, mia fidied tribunele tn picioare’}, mare prin eauzele nobile ale nmanit&}ii in slajba cdrora pune prietenia intre po- t si admevai pentru Serviciile aduse omenirii, indiferent eae, re virsta. Numeroasele cazuri de saivare a te ip perte uw ajutorul unui lant intreg cle radioama- (iti, represinté cca mai fremoasa pilda de solidaritate in slujla omulii. Jaté de ce sportul acesta este indragit ‘dndeosebi de tineri entuziasii. Activitatea de radinamatorism consta in stabilirea de legdturi cu radioamatori din (atv ioas(ra sau din alte (Ari, prin executarea trafi- cului radio in tefefonic san in telegrafie, Executarea acestui tralic se face in conformitate cu Reguiamentul, de radiocomunicafii al radioama- tortor din k.S.R. Pealru desfigurarea acestel activitati se Iolosesc apa- mate de radio, receptoare gi emi{toare speciale, de diferile puteri, co- 4Tespunzdtoare clasei de autorizare pe care o au radioamatorti. Free- venfele de lucru (benzile) sint cele prevazute de Regulamentul de ra- diocomunieatii ai radioamatorilor din R.S.R., si,in mare, ele se tmpart tn dona caiegorii: unde scurte si ultrascurte, fiecare avind adeptii respectivi, Desigur, orice radioamator doreste si stabileascd legaturi cit mai multe, cit mai frumoase gi cit mai indepartate. Cei care reusesc acest lucru sint insd numai ce! petseverenti, care cauid si ,fact' le- gaturi la orice ord din zi sau «lin noapte, studiazd condililie de propa- gare in diferitele anotimpuri ale anului, ati cunogtinte temeinice de radiotehnicd si experimenteaz’ confinuu montaje noi (emi{aioare si re~ ceptoare), precum si diferile tipuri de antene, Jn fara noastr§ radioamatorismu! are multi ani de activitate. De curind si-a sarbatorit patra decenii de existenta. Din cauza condifitior gele in care a apacut, dezvoltarea sa 2 fost destvl de inceatd. Lipseau alit condifiile materiale, cit si un orean eare sd ditijeze aceasta’ acti- vitaie. In prezent in Republica Socialisté Romania radioamatorismut eunoaste o tot mai Jargi dezvoltare. An de an cregfe numérul radio- amatorilor, m&rindw-se numérul cluburifor gi al radivamatorilor, Dorinta de a invata tainete radioului gi de a-si canstrui prin cunog- tinfe proprii un emftator sau un receptor cu care si realizeze lesituri cy radioamatorii dia alte fai cuprinde in special tineretul, dar nu- ocoleste nici pe cef virstnici. Numérul statiffor individuale autorizale in {ara noastra se apropie de 2000, iar af celor de club, de 200. Participarea radioamatorilor 1a concursurile internationale, precum si la campionatele republicane este tot mai mumeroasa gi activa, jar Fezultatele obtinute indreptafesc eforturite depuse. Trebuie amintit ci in fara noastré se organizeazd o serie de easmpio- nate republicane ca, de exemplu, campionatul de unde scurte, de unde ultrascurte, campionatul de ,vindtoure de vutpi* si cel de telegrafie, Fiecare reunegte Ja start att radioamaturi cu activilate si experienta mai fnde- lungate, cit si radioamatori cu ,stafe de serviciu" mai noi, dar bine pregiti{i teoretic. De aceea, uncori, incepatorii, datorité entuziasmulué gi perseverentel, objin chiar rezultate supericare radioamatorilor cu o practica mai indelungata, Pentru stimularea activilatii radicamatoriler au fost instituite 20 de diplome, care pot fi ob{inute in urma sezulfatelor realizate la diferite concursuri sau campionate, De asemenea, tot pe baza participarii la diterite concursuri intes~ nationale si a lecului ocupat, precum si pe baza unui anumit numar de Jegdturi realizat cu radioamatorii din anumite tari, se pot obtine diplome strdine, conferite de diferite tari. dPertru a se veni in mod concret in ajutorul radioainatorilor a lost creatd 0 puternici bazd materiala, care consta din stafii de radicerpisie- receptie, aparate de masurd si in special din materiale si piese radio necesare oricdrui radioamator. Aceste materiale si piese se vind radio- amatorilor ld preturi convenabile prin radiocluburi. Stafiile de radio- emisie-receptie sau numai receptoarele se dau fn folosin{& acelor radio- amatori care, desi sint autorfza{i si dorese s4 aih3 o activitate intensa, nu au posibilitatea sd-si procure sau sa-si construiascd tn acel moment stafia saw receptorul necesur. Distribuirea acesior aparate se face in anumite conditii, prin radiocluburi. Tot prin grija radiocluburilor sint distribuite si o serie de imprimate specifice activitatii de radinamater cu: lise de concurs, calete de [ucru LOG, carti de copfirmare (QLS) ete, Activitatea radioamatorilor dim 4ara noastra este condusa si indru- mati de Federajia Romana Radioamatorism din cadrul Consiliului National pentru Educstie Fizicd si Sport. Sedinl federafiei se alli in Bucuresti si are urmatoarele organe : Comitetul federal, Biroul federal. Pentru desfasurarea activitatii pe teritoriul Republicii Socialiste Roma- nia, Federatia de Radiopmaterism are organe subordonate (comisiite judefene de radiocomunicatii). Activitatea federatiet este indreptat4 spre dezvollarea activitafii de tadioamatotism, in vederea obtinerii de rezultate pe masuya conditiilor create, precum si penirn asigurarea ,schimhuluf de mitine al radioama- torilor nostri, care si preia gtafela din ruiinile inaintasilor lor gi sa 0 duc mai departe. Prezentul manual se adreseazd tuturor celor care dorese si devin’ radioamatori. In acelasi timp este destinat si orcanelor locale care or- ganizeazA cursuri pentru formarea de radioamatori, In cuprinsul Iui sint prevézute dowi parti mari si anume: partea intti, confinind elemente de elecirolehnicd st radiotehnicd si partea a doua, care cuprinde metodica invafarif transmilerii si receptionarii sem- nalelor morse. In afard de acestea, in manual au mai fost incluse : un capitol des- tinat atit radioamatorilor incepitori, care studiera singurt, cit $i instruc- torilor din cadrul radioelaburilor. Capitotut uprinde tabelul cu repar- titia disciplinelor pe teme si ore, preenin si billiografia desfdgurald pe lectii si ore a fiecirei discipline. Acest capitol trebuie respectat intocmai de instructorii radiocluburilor, iar pertiru radigamatorii care Invata singuri serveste ca indrumiiter asupra cunostiatefor ce vor ii cerute Ja examenul ‘pentru obtinerea certificalulus de radioamator, $i,in ace- lagi timp, foloseste drept ghid pentrn planificarea in limp a studierii acestor discipline.Bibliografia 0 constituie Regulamental de radiocomunicatii al radio- amatorilor din R.S.R., care trebuie si fie citit, studiat si aprofundat de fiecare viitor radioamator. Ceea ce este: nou in literatura, destinata radioamatorilor, este faptul c4 tn manual apare pentru prima data o meiodicd a invafarii semnelor morse, destinala cefor ce nu pot sa armeze. cursurife organizate in cadrul radiocluburilor gi sint mevoili sa le invete acasi singuri sau in grupuri miei G—4 persoane). Aceasté metodicd va fi respectala si aplicata si de instructorii radiochburilor,, Materialul poate pares ia prima vedere multor tncepitori arid si plin de lucruri ,neesenjiale“ si ,neinteresante“, Amintim cu aceasta ocazie cA i general orice manua! metadic produce la inceput aceasta impresie. Sfdluim de aceea pe tinerij incepdtori sd citeascd cu curaj indicatiile date si tn special si caute s& le aplice intoemai. Impresia de care amintcam mai sus se datoreste faptului cd, in mod nejustificat, se erede cd recep{ia si trausmiterea sernuefor morse se tn- vafa greu si tmmai in cadrul wor cursuri speciale, Cei care au insa vo- infa si un minimum de aplitudial muzicale {cum au imajoritatea oame- ailor nocrmaliy pot fivila wtainele alfapetutui morse yfa dorniciliu’, singuri, Tn acest scop ve{i ineone sé invatalf singurl transmiterea fa manipn- lator, dupa indicatiile date la cariloluj indroductiv al avestei discipline, Dupa ce v-ati obisnuit cu apucarea manipulatorilui, cu (ransmiterea semnelor scarte (punetelnr), a celor luteal (linillor) si at invtat com- binarea lor, pievazute la lec{iile 2—5, treceti la lectia 6 -— transmite- rea semnelor din grupa | — 3i upoi in conlinnare la celelalte lectii, inva- find numai partea de (ransimitore, De la Eneeputul itv. trausmilerii va vehi controla Juerul ascul- tindu-va in cased, ste devsebit de iniporlant sa dati a foarte mare atentie primelor sedinty de tnvitare a franspiileri! pnoctelur, liniilor si a combinirii lor, Avest Juery este necesar ¢ ya obistuiti chiar de la incepat cu transmilcree lor coreela, In aenst seop trebuie s& trans- eli eu rabdare si de nenumirale orf icclas? exerci{in, pind cind tl veti executa curect, La siirsilul inva farii (sansiaiterif, vel! constala cu surprindere -— spre salisfactia dumnesvoustré —ea ati tavujat si re- cepfia semnelor morse. Sisternul acesta de invadlare se deasebeste de cel clasic, dar in final duce Ia obfineres aceloragi rezultate. Invafarea fransmiterii seninelos o voli face cu o vileza nied pentru a cdpata deprinderi corecte: si nunwi duji invafarea transimiterii tu- taror sermnelor yeti putes tneerea ereglerea vitesel de transmitere. 6Cind veti tr la cresterea vitezel de transmitere, vA reeomandim sd cerefi sfatul @ ictorul um radioamator sau radiotelegrafist cu experienfa. Designr, in cacrul unui curs organizat, timpul pentru invatare va Ti mai scurt, dar ce. o oarecare diferenfa de Gimp tn phus pet fi obfinute aceleasi rezultate s. J. cf care au pot urma aceste cursix Tn cuprinsul manuatilul stint date o serie de indicatii metodice care se adreseaza instructoritor, ¢ Line ca ele si fie citite cu atenfie gi de radioamatorii care inyala ‘fadiotelegcafia singuri, decarece sinf va+ labile sf peniru dingii, cunoscind principil c& fiecare om poate deveni propriul sau instructor. Va secomandim ca la 8—4 saptimini sé cercti ajutorul unui radio- amator cu experien{a, care va putea sé va dirijeze activitalea, inlatu- rind arumite presell la transmitere, Pentru invatarea in conditii eit mal hune a sotiunilor de electro- tehnici si radiotehnicd, va trebui, de asemenea, ca, din cind in cind, s& cereti ajulorul umii radicamator cu experien{4, al woui profesor de fizied, tehnictan radio eic. care s& yi. explice fenomenele care vi s-au parut maj grey accesibile, Nu trebuie si vA speriati de formulele matematice. Cel mai impor- tant lucru este sd inielegeji bine Ienamenele fizice ce au joe in fune- fionarca diferitelor piese sau montaje. Dupa ce veli slipti aceste ele- mente, formulele matematice vi se vor parca usoare vor completa infelegerea jor deplin#. De aceca vi sfituim sa nu te invatati mecanic, ei studiafi intii cu atentic fenomenui fizie si dupa aceea retinefi partea matematica, ja acest mod succesui va fi asigurat. Concretizacea eforturilor depuse de villoril radioamtort in eadrul cursurilor organizate, sau, de cAlre cei care au Ti i, prin susfinerea, unui examen fafa unei comisii organizate, conform prevederitor Regulamentului radioamatorilor. Obiinerea certificatutui de radioamater, cliberat de organele M.P.T., este risplata ce va constifui incunmnarea efarturilor depuse.This page intentionally left blankPartea intii ELEMENTE DE ELECTROTEHNICA SI RADIOTEHNICA. Capitola 1 FENOMENELE FUNDAMENTALE $1 LEGILE CURENTULUE ELECTRIC 1. Constitutia materiei, Electronul Notiunile pe care le vom inttlni in paginile care urmeazd va sint de fapt cunostinte vechi, intilnite odinioara — sau poate de curind | — pe filele manualelor de fizicd’. Reamintindu-ni-le, nu Jacem decit s& ne improspatam bagajul de cunostinte, [ara de care nu vom deveni niciodata posesorii inti indicativ YO... Pentru incepui, o micd incursiune in domeniul constitu{iei materiel, Stiti, desigur, cé fn natura se intilnese nenumdrate corpuri, dintre care peste 100 sint simple sau elemente, iar celelalte compuse, Corpurite simple sint alc&tuite numai dintr-un singur element de acelasi fel, cum ar fi, de exemplu, hidrogenul, Corpurile compuse sint formate, dupa cum le arala si numele, din doud sau mai multe elemente diferite. Orice corp — simpiu sau compus — este alcdtuit din atemi, Dar si atomii pot fi impartifi Ja rindul lor in particule mai mici numite elemen- tare, Pentru simplilicare, sd presupunem acum c& am avea la indemind un atom de hidrogen, ce] mai simplu din cei peste 100 de atomi diferiti existenti in lume. S& mai zicem, de asemenea, c& printr-un procedeu oarecare am izbuti sa-l aducem la dimensiunile unui balon ce ar avea diametrul de 50 de metri, adicd s&-{ marim de vreo | 000 mitiarde de ori! $4 despictim apoi balonul in doud. In fata ochilor ni se va infatisa un mic sistem planetar. Ca $i la uriasii s4i frati din macrocosmos, vom gasi gi aici un _,soare* central, mic cit o gamélie de ac si numit proton,Th jurul sav, pe o orbit aproape circulara, cu raza de 25 de metri, alearga o planeté nu mai mare decit protonul amintit : ef wé. Ea goneste pe orbita sa cu viteza de 2 200 kin pe secundd, adicd de peste 3000 de ori mai mare decit viteza gion(ului ! Dar ne pulem intreba: ve ce care planetele sistemului nostruse re- tesc cuminte ir jurul Scarelui, in loc s-o ia razna prin Universul nemdr- ginit ? Dece electronii nu lug din stomi, preferind sé se rnteascd la nes- irgit imprejurul protonul a? Le prima intrebare, réspunsui e acesta : din cauza atractiei pe case o exercit’ Soarele usupra pianeteluy sale, O atractie asemandtoare extsté gf intre proton si electron, iar cauza este... electricitatea, Intr-adeviir, profonul, aceasta facim& de materie, nu este altceva decit un minuscul rezervor de efectricitate, de.un anumil fel, denumita pozitivé: si notald cu semnul ( Tol asliel si electronul. El poarta o {nearcdtura — sa-i spuncrn corect sarcind — de eleetricitate, egala ca marime cu aceea a protonului, dar diferité ca natura, numitd regatiod care se inseamna cu semnul sinus (—), (ar masa sa este de [ 847 (+2) ori mai mica deci( masa atomului de bidrogen, Cum cele doud feluri de electricitate prezint. juidata fasusire de a se atrage una pe alta, insearmna va apare o noua [orta capabila si se opund lertei cents riluge, care ia nastere prin misearea de ralatie a electro- nului in jurul protonului. In naturd se gisese, dupd cum am mai spus, peste 100 de atomi di- feriti, adic de corpuri simple. Alcdtuirea interioara a acestora este ase- ranoans dar nu iderticd, Daca yom examina, de exemplu, atomul heliului, gaz mai sor decit aerul, vom observa si aici tol un minuscul sistem plantar, numai numérul planetelor, adicd al electronilor, nu va fi unu, ci dof, gi, Juctu interesant, ,soarele* cerLral confine si el tot doi proton. Descoperirea aceasta nu are insa nimic extraordiiar Un tationament simplu te spone ef numdrul electronilor (rebule sd fie tntotdeauna egal cu al protonilus, spre a se mentine echilibrul de forje. Deci, retineti: in oricare ofone numéral electronilor este egal cu. nuindrul protonilor. Tofi electronii $i profonti, indiferent de natura alomilor sine identict ca marime gi insuesirt. Tn figutite aldturate sint redate ,portretele unor atomi de hidrogen (fig, 1), ielin (Tg, 2) si aluminiw (fig. 3). Si mai inferesa ste Ts 0 alt@ constatere: cei doi protoni din centrul atomului de iretiv nu simt singurit In imediata lor vecinatate se afl4 doi corpusculi denui/ti newéreni, Ei nu cori{in nfei un et de elec- tricitate, de aceea se $i nuMmoSC aga_ Prolonii si nevtronti atomuiui for- meazd ceea ce se numeste auclent siu. 10Aiomii moleculelor din care sini aleAluile corpurife simple sau com- puse na au aceleagi insusiti, desi tof? atemii sint formati din electroni gi profoni. fatro seama de corpuri electronii sint foarte slatornici gi Tamai cn greu se lasd scost din imbratigarea microcosmusulut lor. Din Alemini. Hidroger. SY Pooton AS Fig. 1. Fig. 2. Fig. 3 familia acestora fac parte: slicla, portelanul, canelucul, mica, hirtia, parafina, bachelita, masele plaslice ete, Ele se numese (zolanfi sau die- lectrici. Alte corpuri, dimpotriva, sint compuse din atomi ai céror electroni izbutese la un moment dat s& seape de sub atracjia nucleulni, Ei patrund in spatiul dintre atornii moleculelar, unde ratacese Ja Intimplare. Din familia acestor corpuri fac parle, indeoseb!, metalele si clinjele lor, Ele se numese conducfoare sau corpuri bune conducitoare de efectritilate, spre deosebire de celelalte care sint cele conducdtoare de electricitate, Cel mai bun conducdler este argintul ; urmeaza apol cuprul, aluminiul gi altele. Dielectric! periec{i nu: exista si aceasta pentru céi, oricite masuri s~ar lua, tot mai izluteste sit fuga cite iin electron. Singurul izalant ideal ar fi vidul absolut, adieé acel loc in care, memafexistind materie, adie’ atomi, nu mai pot fi nied electron’, Dar, pind astazi, vidul absolut na fost realizat. Atomul, in mod normat, este newlri, inteucit, dapa cum am mai spus, sareiia megaliv’ a electronilor anuleazd sarcina poziliva a prote- nilor. Primind sav pierzind electroni, el poate devent tsi incdireat ne- galiy — respectiv, pozitiy. Atomii incarcati negativ sau pozitiv se nu- wese joni,Cireulatia electronilor priu conductoare poate fi dirijata, in anumite situatii, tn sens unic. Ea poartd atunci denumirea de curent electric. Pentru a produce curent electiic se leagd. de exemplu, un conductor intre deud puncte elecirizate diferit, electronii scurgindu.se astfel de Ja un punct Ja celalaft. Electrizarea punctelor considerate se face fie prin frecare, fie, de preferin{d, cu o sutsé de curent — 9 pila electricd, bundoura — care menfine diferen{a de electrizare .pumpind™ fntr-una electronii din con- ductor si obligindu-i astfel s4 cfrenle. Cind clecironif se deplaseaz’ tot iimpul im acelagi sens, curentul pe care-] determina se numeste continu. Un Jucru trebuie Isa rejinut: In conduetoarele solide, curentuf cir- cula infotdeauna de fa negativ la pozitiv. Cu toate c& viteza electronilor pe orbitele Jor se situeazd, dupdcum am afStal, In jurul a 2200 km pe secunda, jar viteza Jor de transtatie {de trecete de la un atom la altul) este gi mai micd, viteza curentului electric este de aprozpe 300000 de km pe secundd, Aceasta se explicd ins& prin faptul cé miscarea ja transla{ie incepe aproape instantaneu pe tot cireuitil parcurs de electroni. 2. Unitdtile de misurd. Semnilicatia si intrebuinfarea lor Ca oricare fenomen fizic, curentul electric se caractevizeaza printr-o serie demarimi, pentru a edror previzare avem nevoie de un sistem de unitati de maisuird. Dinire acestea, cele mai imporlante sint urmatoarele : T, COULOMB-ul=unitatea Je cantivite de electricitate, Cind numarul de electroni in plus sau in minus pe care-i posedd un corp este de 6,26 10", cauntitatea de electricitate cu care este incarcat acesta este egalé cu ) COULOMB. Dar cum dilerenfa de mai sus nu are, evident, un caracter practic, unitatea de cantiinte de electricitate se mdsoari infin?t mai trgor, prin cantitatea dintr-o substant& anumitd ce se depune intr-c baie electro- Titicé prin trecerea curentului, fra a se preciza ins4 durata operatiei. In acest fel s-a stabilit e4 1 COULOMB este egal cu eantitatea de elec- tricitate care, trecind prinir-o solujie apoasd de nitraf de argtet, depune 1,018 mitigrame de argint. II. AMPER-ui=unitatea de intensitate de curent. Dup4 cum intensitatea unui curent de ap& se masoard prin debit (care se exprima prin numarul de litri ce trece in fiecare secunda printr-o 12sec{iune a conductei), tot astlel se masoard gi curentui electric, care este egal cu cantitatea de electron! ce se scurge in unitatea de timp printr-o sectiune de conductor. Intensitatea curentului se noteazd cu litera 1, iar marimea sa se expri- ma in amperi, 1 AMPER==/ coulomb pe secunda. In alaré de amper — notat prescurtat cu J/tera A — in practica se tmai folosese submuttiplii sil, MILIAMPERUL (mA)=: m= gi MICRO- 1 ERUL = AMPERUL (uA) Tae A. IIL. VOLT-tl=tnitaiea de furta electrormoteare sau de diferenta de potential. Dacé legim printr-un conductor un corp inearcat pozitiv cu un altul nearcat negativ, constituind ceea ce se cheama ,un circuit inchis“, fa conductor apare un carent electric, care inceteazd in momentul stabi- Wirii echillvrului sareinilor electrice. Pentru a persista curentul, ambele- corpuri trebuie mentinute in starea de electrizare initiala, adicd de ,cir- cuit deschis’, fapt care nu poate fi realizat decit prin intermediul unei surse separate de curent, care produce forfa electromotoare (lig. 4). Regrecentare schematicd ( simcoicey u R Ethivatented meuitw at aiFerente ve patentiet Fig 4. Asadar, forta electromotoare este cauza sau actiunea capabild s4 men- {ind o diferen{a de tensiune electricd tntre doud puncte ale unui circuit deschis sau de a mentine un curent electric intr-un circuit tnehis, 13Forja electromotoare se poate ubtine, dup& cum ne amiritim din ma nualele de fizicd, in mai multe feluri: — prin reacfii chimige (In pile gf acumulaloare) ; — prin drmocuple (incalzind punetul de contact dintre dowd con- ductoare de na turt diferite) : — pe cale electronzagnetied (prin intersectia unui conductor cu Uniile de forti ale unui cimp magnetic) ; — pe cale efectrostaticd (prim masini de frecare $i inductie electro- statica Wimshurst, de exemplu); — pe cale fofoctectricd (celule fatoelectrice) ; — prin piezcelectricitate (deformarea mecanicd a cristalelor). Scurgindu-se Intre cele doud puncte ale cireuitutul, cusenluf electric provoaca o dileren{a de electrizare denum diferenfa de potenfiat, Yn rezumat, am pulea spune ca forga electrumotoare este cauza ene rentului, iar diferenja ce potential este efectul acestuia. Stim c& prin c&derca unei anuiitle cantiia{i de apa de la un nivel Ja altul se produce un anumit lucru mecanic. Tot asa, pris, (recerea. uneb cantitaji de electroni de la un pelential ridical ja altul mai scdzut, se produce un anumit lueru mecanic. Dijerenta de potential se noteazd cu U gi se exptima in velti (pres- curtat V). VOLT-ul reprezinté diferen{a de potential tlectric (tensiune) care face ca fiecare coulomb sé product ua lucra mecunic de t jeul, prin frecerea de: dao tensiune la alfa. Dup& cum ne aniintim, 1 joul= gap eto kilogram-iortii-metri, Multipiul voltului este KILOVOLTUL (EV). egal cu 1 90U V, jar submultiplii sai sint MILIVOLTUL ¢m¥)-- “Y wo MICROVOLTUL. _ 1 WY) =F ocr ¥* JV. OHM-ul=unitatea de rezistenté electric’. Dupa& cum conductele opun u rezisterita la Lrecerea spel, producing pierderi prin frecare, care se transforma inc&ldurd, tot astlel si conduc- toarele opun o rezistenfa curentulai electric, inedlatndu-se datorite civ airilor dintre electroni gi atomi. Rezistenta electrici se masoara in ohmi 5 se noteaz& cu Mtera O (omega) din alfabetul gree, OHIM-ul esie rezistenfa care lasd s& freacd un. curent de J amper, lo ¢ Atferenja de poienfial de f volt. a4Spire deasebire de unitdtile de masurd, oarecum abstracte, precedent Rr OR, 6°90 4 Rr 30 Q; o Ia . 4 os —s §,322 A323 mA. emi * " In practic, in majoritatea cazurilor, ii se fine seama de reaistenta sursei de curent, aceasta lind, de obice!, neylijahild in caport cu rezis~ tenta pe care debileazé. V. JOUL-s unifatea de lucri mecanic. Joul reprecintG. dup cum ain amintit anterior, cantitatea de lucre meeanic produs fe I coufomt: cind coboard de ia o diferent: de potentiad egald ew f volt. Exprimat ailiel, | joul 9,102 kilogram-forta-metri, VEL WAT-ul antitatea de putere eleetr \ Sout 1 secund | Wat- Se noteaza preseurtat ec W, iar petterea cu PL Legea lui Joule aratS c& vla trecerea ynur eurent electric printr-urt conductor se consuma (este ,disipata’), transformindu-se tn cdldued,. a cantitate de putere egal cu produsdl dintre patratul intensitafit cu- sentului si reaisten{a conductorulii”, Ea se exprimA matematic prin binecunoscuta formuid : P éwali}= 7? (amperi} XR (ohm). Caldura produsi, prin: trecerea curentului se risipeste tn spatial tn conjurdier s, in general, cu cil rezistenta esle mai mica (din punct de vedere geometric), cu atit scurgerea caldurii se: face: mai unevoie, caile de scurgere fiind eorespunzitor mai mici. In asemenea eazuri rezistentele slab dimensionate inedlzindu-se peste mdsuri se pet deteriora. 1sRezult4, deci, ca rezistentele electrice sint caracterizate nu numai prin valoarea lor, exprimatd in ohmi, ci si prin curentul maxim pe care-I pot suporta fara a se distruge. Acest curen{ maximum (sau sarcind maxi- mala) se exprima de ebicci in wati. Limitele acestor parametri varfazd de ia caz la caz, depinzfad de material rezistenjei, natura gi forma suportului acesteia ete. Exemplu de calcel : Ce curent poate suporta o rezistenls de [0 O si de 4 W? PolteR sau 1/2 i ee Hong -0,2 A- 200 mA Vie f R VII. FARAD-ul--unitatea de capactlate electr Pentru & nu incepe cu sfirsitul, inainte de a lamuri notiumea de ca- pacitate electric, vom spunea cilewa cuvinte despre condensator, dis- pozitiv al cdrui stramos ifustre este: faimoasa bueide de Leyia, intilnita in toate manuatele de fizica, Ja capitolul etectrizitate. In principiu, un condensator consta din dou& placi bune condued- toare de electricitate, asezate fal in fa(a si separate printr-un corp izo- dator (dielectric), ca tn figura 9. . Condensaterul poate if considerat ea un rezervor de electroni, a cari marime este precizaté prin capacitalea sa, exprimata In farazi. Pentru a defini aceasta unitate de masura, vom recurge iarasi la o analogie mecanica. Drept element de comparajie ne va servi un rezervor de gaz, a cdrui capacitate se indica prin rapartul dintre cantilatea de gaz pa care o in- magazineaz’ si presfusica la care se afli acest vaz. In acest fet, un rezer- wor de 1 m* poate sé contina : . 1 kg de aer ta presivnea det stmosierd ; Pibei metatiee farmatary; 2 kg de wer fa prestunea de 7 almust 3 ke de aer la presiunea de 3 almost iar un rezervor de 2 m® poate sd ecuprinda 1 kg de er Ja presiunea de v5 atmosfere: 2 kg de aer {a prastunea de 1 atmosferd & kg de uec la presiunes de 1.5 aimosfere, De unde sezulta: antitatea dé aer ‘Capacitatea = Cap presiunesIn primut exemptu de mai sus gasim intetdeauna raportul 1 intre cantitatea de aer si presiune, iar in cel de al doilea exemptu, raportul 2 Tot astfe! se exprimii sl capacitatea electrics = cantitatea de Capacifaiea= - — enita de potential {lensiuinea} suly care se all. sau | FARAD: (cooLome 1 VOLT FARAD-ul este capacitatea care inmagazineazd o cantitale de electri- citate egald cu I coufoml, la o diferentiit de potential (tensiune) det volt Intrucit faradul, care se noteaz’ cu litera F, are o vatoare foarte mare in practied se ulilizeaza meal mull submultéplit sai: 1 £00 000 MICROFARAD-al (uF)= 1 1000 NANOFARA D-11 = uF- =] MILIMICROFARAD (meP); ry sae & e : PICOFARAL-ul (pF) Tanne ef =) MICROMICROPARAD; (#F) care, echivalat in centimetri. ceprezinta: 1 pF 0.9 em. Schimbind dictectrieu! unui condensator, capacitatea avestuia se schim- ba siea. Astfel, daca wi condensylor cu dielectric solid areacapacitate de izotat cu aer, spunem ci dielectricul respectiy are o constant? diefectricd eyala cu 3. Daca folosim alti dicleetrici, capacitatea ar ereste ee 4 ori, 5 ori ete., constantele dieiectrice ar fi — respecliv — 4,5 eta. In realitate, constanta dielectricd exactd a aerului este 1,0006, con, stanta 1 fiind proprie numai vidului, Capacitatea unui condensator este cu atit mai mare, en cit cele doud plact (denumite armdturi) care aledtuiesec au G suprafaja mai mare si cu cit aceslea sint mai apropiate. In tabelul 1 se dau constantele diefectrice ale materialelor izolante utilizate mai des in radiotennted : 21Pabelal 1 Cunwesnte Nenuynirou reaeerieitu | Miefeeteiea | Hictie bachelizata 55 Bachelita presaia 55 Cuarct lopit 4.2 Micalex 6... Mars ali 7. Mich Guard a: Sieatit 61 Stiel’ pirex 45 Sticla obignvitia de geam 6 Polis (irali wh 24. Celuleig 4. Plexiglas 28 Fibss 2B. -4 Bbonila 2.08 Portelarr 62.25 Capacitatea unui condensator ca acela din figura Jl se calculeaza eu formula : 3 a in care: C=capacitatea, in F; S=supralata, in m?; distant intre armalari, in m: constanta dielectric a izolagtului (litera greceasei ,epsiion*y, s Legarea, condensetoareicr. lu montajele pe care Je vom descrie mai departe, vor intilui freeveut grupuri de condensatoare legate, din nece- sitdti de ordin telinic, jn serie, in paraded sau derivufie si eixi. Evatuarea capaciti{tlor totale rezultante ale acestora esle o problema care se pune foarte des orkearni radigamator constructor, Calculal exact al valorilor se face ulilizind refa(iile urmAtoare : Pentru condensatoarele legate tn serie (fiz. 10) forinla generald este; ato bh Gs Cn care, pentru! cazul a dowd condensatoare grupate in serie, devine : Cre = Et, Oty-e=iplu de caicul: care este capacitatea rezultanté a douad conden- C,=50 pP si C,=200 pF, legale in serie ? 50 10 50: |-2Ks 0 Core o8 49 pF. Rig. UL ~ observa ca la legarea condersatoareior in serie va fi intetdeauna cnai mic decit eea wv rica ale, Dsatru condensatoarele legate im paralel (i, Er: capacitater rezul- dintre capacitatile mplu de calcul: Care este capacitatea reailtanta a doud conden- . C.- 50 oF sf C, 200 pF, tegate jn paralel ? Core 50-4200 250 pF, (ad de aici c& valoarea capacitalil rezultanie a condensatoarelor it paraiel esle egali cu suma capucitalilor aveslora, . Rezistentele ~ucticd, rezislentele se realizeazd, din punct de vedere coustructiv, id forme: fixe sb veriadhife. wutele Hixe, dupa cum arala si denumirea, sini acelea care an fixs, precis. determinala gi invariabila in timp. Ele pot fi de chimice si bobinage {din sirma de inalla rezi: livitate), cifefe chimice se prezinla snly forma unor mici cilindri confec- i ammestec: de erafit sau ciirbune si un liant cerainic oare- wati le capete cu sirmulite sau faimele de contact, cu ajutorul « leags cu alte piese din montaj t 23Alte modele de rezistenfe chimice constau din niste_tubusoare de material ceramic, peste care s-a depus — pe toata suprafata sau dupa o spiral — un strat subtire de grafit. In prezent aceste piese se fabrica dupa o metodd mai noud, care ceast in mietalizarea suportutui cerantic cu un strat de grosimea cérvia depinde valoarea tezistent . istentele produse dup’ acest procedeu sint de calitale superivara, find mult mai constante tu raport cu temperatura de lu si medial ambiaut. Ctteva modele de registen(e chimice uzuale sintardtate im Meura 12, Rezistenjele bobinate sint coufectionate din sirmd cu rezisten{a elec- tricd mare (nichelina, constantan ete. faguraléi pe un saport cilindric izolant (ceramicd, sticla etc.) gi fixald la capete prin cite un coliet sau capacel (lig, 13). Uneori, rezistenjele hobinate stut agoperile eu wn strat de sticla sau un lac termorezistent, ~~ v. a enpezencene pn Sener Fig, 12. Fig. 13. La unele rezisten{e bobinate, care siat utilizate ca divizoare de ten- siune, se monteazi, dupa nevoie, uu! sat mai mulfe cursoare, care sint a a ari (cofiere} a céror pozific poate if regla!a dupa necesitate ig. 14 Rezisien{cle variabile, care se utilizeaza acolo unde valoarea tensiunilor trebuie schimbata de Ja un momert Ja altul, se intilnese tn practicd sul forind de reos- tate si potenfiometre, ‘Un reostat este o rezistent’ variabila constituita dintr-un fir de nicheliné sau alt material cu rezistivitale ridieatd, bo- binat pe @ bareté din material izolant Rel nezentane termorezistent, indoita in forma de tor sehemalicd (cere) fntrerupt. Pe aceasta bareté se plimbd un cursor, comandat de un ax cu buton (fig. 15 a). Intregu! dispozitiv Fig. 14. este montat pe un suport izolant.Valoarea rezistenfei unui reostat depinde de grosimea gi natura firului metalic bobinat. Valorile cele mai obisnuiie pentru reostatele zise ,de incdlzire“, care se mai gasese uneort prin inventarele radioamatorilor mai virstnici, sint cuprinse intre 10 gi 30 Q. Rerstonty a Seesar Carcasd Pelancs. Potenfiometreie (fiz. 15 #) sini, practic, ict mi fel de seostate, insd, spre deosebire de acestea, sint preyazute cu trei borne (douad pentru capetele rezistenjvi si una pentru cursor). Im acest fel ele pot fi utili- zate ca diviceare de fensiune (montale poleu{iomelric). In majoritatea cazurilor, polentiometrele, care a valori mult mai mati decit reestatele (de Ja cijiva kQ ta citiva MQ), sint chimice, fiind aledtuile dintr-in strat de argint calidal dispus cireular, pe care se plimba un cursor. Inlregul ansambly cste fixat pe un suport cilindric izolat gi acopertt cu un capa. metalic, de aceeasi forma. Pentru valorile mici, potenfiometrul se exenta uneori bobinat. Toate axele poientiometretor de marime obisnuita au diametrul stan- dardizat de G mm. Funette. de destinatia care urmeazi a ti se da, potentiometrele chi- mice se fabrica in dot wiatile : cu vafiatie 2 rezistenfei ,lineara* gi cu variatie ,logarilmica* 25Mai trebuie mentionat, de asemenea, ci in momentul de fata se fa- brick, pe scard din ce fn ce mai mare, rezistente si potentiometre mi- maturizate si subminiaturizate, care [si gisese o larg’ intrebuinfare ta radioreceptoarcle echipate eu tranzistoare, precum si in numeroase alie dispozilive clectronice, care necesiid spativ redus, Un exemplu de pe tenfiometru ,miniatura® esl: ardétat in ligura 15 6 Notare rezistentelor. In schemele radio, rezislentele se noteaza prin: litera Ro urmata de un indice: Ry, Ry, Ry, etc. Dupa aceasii notatic putem sii le identificim valorile din lista de materiale necesare pentru montaj, in cazul tn care valoarea nu este specificatd ehiar in schemd Pentru simplilicare, rezistentele se neteazd, de cele mai multe ori prescurtal. Astfel, rezislentele in valoare de 1 Q pind la 999 se noteazd printr-un uimar case exprima valoarea lor in oti, fra mai trece unilates de masur&é (exemplu: R,==800). Pentru valori_ cupriase intre 1 000 si 99000 Q, rezistentele se no- teazA printr-o cifra care araté aumécul miilor de obid, nrmata de ti- tera k sau T. De exempli: Ry=50 k san R,-=50 T inseamn’ ci valour tea rezistenjei este de 50.000 0 sau 50 kL Rezistenfele mai mari se exprima in megoohmi (M Q), fara a mar serie unitalea de masurd, iar dacd valoarea este egald cu un musnar in- treg de M Q, dupa cilra se pune o virguld si um zero; Ry=0,5, Ry=2,0. Cind valoarea rezisten{el este de frac{iuni de ohmi sau un numds cu zecimale, dupa yalogrea oumericd se aratd si umitatea de masura Ry=0,20 O, Ry= 2,5 2 Marcureu recistenfelor. Jn ceea ce priveste marcarea_ retisten{etor produse industrial, ca se face in doua feluri: prin trecerea (interrald sau prescurlali) a valorii, in cifre, sai prin utilizarea cudidui convem- tional ai cilorilor (sister u(ilizal deseori in U.R, SULA. si in alle state din Enropa apuseana). Marcarea se refer la numéro! de ottmi, Ja pulerea —-in waji— pe care 0 poale disipa (consuma) rezislen{a si urieori, Ja clasa de precizic De exemplu: 50k Qf0,5 W. 1 M4270,20 W/+10, etc. Codi convenjional al cutorikur indic& valoarea rezistenjei si clasa de precizie, ulilizind ciie o anumiti culoare pentru fiecare din cele iu Gifre cuprinse tntre 0 si 9, conform tabelului LL Memorarta acestui cod nu este dificil, deoarece culorile de la 10gu pind la violet stat asezate in succesiunea normald a spectral sola. ({curcubeului). Marcatca, tezistentelor cu culori ee face to dowd variante. La vari anta intii corpai piesei (fie 16 a) esle vopsit in culogrea | a prime,Tabetui {1 | cites ente corespunte eutort Calearen, Neagra Cake (maro) Rosie Portocalie Gaibena Verde Albastri Minter ‘exis Cenusie (gris) Albi COIANRENKS sifre, unul din capete tn culosrea [1 a celei de a doua ciire, far mijloeul, printr-o pata (punct) sau inel, in ctloarea LF] a numéarului de zcrouri, cate trebuie si se adauge la primele doud cifce pentru a se obfine va- loarea rezistentei in ohmi. In plus se maj vopseste cu o culoare argiitlie sau aurie si celdtalt capat al rezistentel, sau se mai apHed Tied tin pimel, pant a se arata clasa de precizic. Astfel, culoarea arginlie tnseainnd o abalere maxima posibild de 10%, iar culoarea aurie du +.5%. Daca acestea lipsese, inseam ch abalerea poate merge pint la £20"), din valoarea mar- cald. De asemeriea, dae’ punctul sau inelul Ue la nifjincul recistentel mu trebuie sd se considere ca au culourea corpulai reaistentel. Exemplu: fie o rezisten{i al ciirui corp oste vopsit eaieniv, um ca- pat fn verde, iijlocul in galben, iar celalalt yapat ty argiutiu, Conform codutui culorilor valoarea acesiei rezisiente va fi: La 0000 2 sau 150 k Q, cu o abatere de £19, (135 000-163 UO 9). Tn a doua varianié culorile se deptin sub fora unter inele pe corpul eezisten{el, ineepind de la unut din capetele ci {ligura 16 6). Culoarea primului inel, consideraté de la un capit. corespunda primet cilre, a urmatorului —eetei de a daca eifre, gf a celui de al treilea inel — nu- vGrului de zerouri dupd aceste doua cifre. A} partulea ine! icolorat in 2Fargintiu sau auriv) determina clasa de precizie a rezistente!. Dac’ acea- sta nu exista, rezistenta are o toleranfa de +20%/,. In figura 17 se dau notatiile cele mai obignuite ale rezistentelor tn scheme, functie de putere. WN | sora =z |} Generais -CZa I} tw CS" Rw T+ -—( If} — 2 —1oaE) — sw Fig. 17. 4. Condensatoarele Condensaicarele ce se utilizeazd in circuilele de radio sint de deud feluri ; condensatcare fixe si condensatoare variabile, Condensatoarefe fixe, dupa cum le aratd si deuumirea, sint acelea care au o capacitate precis determinata gi relativ Invariabilé in timp. Cel mai simplu fip de condensator fix este condensatorul plan, cons- truit din una sau mai multe perechi de armaturi metalice, intre care se intercaleaza lirtie parafinati sau nied (lig. 18 a). Cum condensatoarele trebuie sé aiba o capacitate mare la un velum redus, ele se execuld prin tularea (pland sau tubulari} a armaturitor sia dielectricului, asa cum s#ratd figura 18 Armaturile se confec(ioneaza din fisii foarte lungi din foita te sta- nio] — 14%, plumb — sau din aluniiu ori cupru, Acestea mai sint denumite si condensatoare inductive, spre deosebire de allele, mai dune, denumite meinductive, care au armaturife mai late decit dielectricul si putin decalate Jateral, astfel incit marginile wieia si apard Ja un capat al condensatorulul, iar ale celeilalle, ia celdlalt. AceastA dispozitie per- 28mite sudarea capetelor (sirmulitelory de conexiune pe foala marginea armaturilor, evitind astfel efectul inductiv (armdaturile fiind rulate se comporta ca niste spire veritabile) si reducind la minimum rezistenta lor electrica, deci si pierderile. Astfel de condensatoare se utilizeaza in toate circuitele in care apar curenti de radiofreeven{a. —4 . A - } * caprBiintsre, epneimac ca Armiera £2 Z somnsiura i Dietoceris/rncd, avondiar: Ruleré Ceeulard Anadturata | , dietectoie cméteth ie! Armature £3 Per & Fig. 18 Realizate industrial, condensaloarele fixe cu dielectric de mica (plane, suprapuse) sau hirtie {plane ori tibulare, inductive sau neinductive} se prezinia ca in figura 19 a, In afara de aces| lip, mai exista si alte condensaloare de calitate superioara, cin sint cele conslituite dintr-o foi{a de mica sau din ma- terial ceramic special, pe care s-a drpus un strat de argint (fg. 19 5). Acestea au o precizie si o slavilitate mult mai mari decit cele cu mic& sau hirtie. De asenwnea, mai trebuie sa menfionam cendensatoarele ceramice tubulare ye compensare’, al caror dielectric isi schimba constant funetie de temperatura, Utilizing grupuri de ssemenea condensatoare (unele cu variatie de capacitate in plus gi altele in minus), se obfin condensatoare (fig, 19 ¢} care nu-si schimba capacifalea vo dala cu waria{ia temperaturii. Tot din familia condensatoarefor fixe fac parte si condensatoarele electrotitice care, avind ¢ capacitate foarie mare fa im volum redus, stnt mult utilizate in filtrcle alimentatoarelor anodice (mai ales le aparatele alimentate de !a tefeaua Ce curent alternativ) 29