Sunteți pe pagina 1din 31

TEMA DE PROIECT

A. Intr-o unitate economica din constructia de masini se realizeaza 15 tipuri de repere


de gen arbore pentru care itinerariul tehnologic si durata fiecarei operatii sunt redate in tabelul
alaturat. Simbolurile din tabel reprezinta :
C - centruire
S - strunjire
F - frezare
G - gaurire, alezare;
R - rectificare

B. Caracteristicile sarcinii de productie:


Lungimea semifabricatului se calculeaza din tabel ca suma a valorilor
corespunzatoare timpilor de prelucrare de pe linia reperului respectiv si se exprima in mm.
Diametrul semifabricatului la pornire (Dmax ) se determina din tabel ca valoarea
maxima corespunzatoare timpilor de prelucrare de pe linia reperului respectiv si se exprima in
mm.
Greutatea bruta a reperului se calculeaza considerandu-se ca semifabricatul de
pornire este cilindric cu dimensiunile L şi Dmax determinate anterior, iar densitatea
materialului (otel) este 7.8 g/cm3.
Seria anuala de fabricatie se calculeaza din tabel ca suma a valorilor timpilor
de prelucrare de la primele 4 operatii inmultita cu valoarea timpului de prelucrare de la
operatia a cincea si se exprima in buc/an.
Analiza sarcinii de productie se face avand in vedere urmatoarele trei criterii
cu coeficientii de importanta aferenti:
-Greutate bruta (kg); K1 =0.3
-Lungimea semifabricatului (mm); K2 = 0.3
-Rigiditatea piesei (L/Dmax); K3 =0.4 .

C. Se mai dau urmatoarele date:


1.Pretul materialului din care sunt confectionate reperele este Pm= 3.85 RON/kg.
2.Cota de cheltuieli de transport aprovizionare este Tra=5%;
3.Gradul de utilizare al materialului este in medie 75%;
4.Salariul tarifar orar brut al muncitorilor executanti este St=10,70 RON/ora.
5.Cota pentru fondul de asigurari sociale inclusiv ajutorul pentru somaj este
CAS=35%; impozitul pe salarii platit de intreprindere este 7%;
6.Pretul de valorificare a deseului rezultat este Pdes = 0,88 RON/kg.
7.Regia de fabricatie a sectiei este 300%; Regia de fabricatie a intreprinderii este 30%.
8.Fondul de timp de lucru al unui muncitor într-un an este 1880 ore/an; productivitatea
medie realizata este 19.850 RON/om*an; costul la 1000 lei productie realizata este 750 lei.
9. Durata de recuperare a investitiei legata de introducerea SFF este de 4 - 6 ani.
10.Preturile in vigoare ale utilajelor implicate in constituirea SFF se considera:
-masina de centruit 5.400 RON/buc;
-strung 28.000 RON/buc;
-masina de frezat 29.400 RON/buc;
-masina de gaurit, alezat 8.700 RON/buc;
-masina de rectificat 38.400 RON/buc;
-centrul de prelucrare 109.600 RON/buc.
11.Costul instalarii si compatibilizarii echipamentelor in SFF aste 9.800 RON/sistem.
12.Regimul de lucru al sistemului este de: D = 260 zile lucratoare/an; S = 2
schimburi/zi; h = 8 ore/schimb.
13.Timpul mediu anual de oprire pentru revizii si reparatii reprezinta 10 % din fondul
de timp nominal.
14.Gradul minim admisibil de utilizare a fondului de timp disponibil este 75 %.
15.Costul tranzitiei de la prelucrarea unui tip de produs la altul este de 10.50 RON
pentru fiecare punct de afinitate.
16.Robotii inclusi in sistem au urmatoarele caracteristici:
-grade de libertate 5;
-viteza medie de deplasare pe traiectorie 0.9 m/s;
-precizia de pozitionare +/- 1mm;
-volumul spatiului de lucru 10 m3 ;
-actionare hidraulica.
17.In urma introducerii SFF se prezuma obtinerea unor economii anuale, in afara celor
care se calculeaza, de 175.000 de lei/an. Aceste economii se incadreaza in categoria
economiilor care nu se pot cuantifica (de genul cresterea competitivitatii intreprinderii, etc.).

D. Lucrarea va urmari proiectarea de principiu a unui SFF prin parcurgerea


urmatoarelor etape:
-analiza ABC a sarcinii de productie;
-determinarea matricii coeficientilor de concordanta in contextul in care situatia cea
mai favorabila este exprimata de valorile minime ale criteriilor de analiza;
-determinarea coeficientilor de afinitate (matricea clasamentelor de preferinte) inclusiv
a coeficientului de corelatie dintre coeficientii de concordanta si coeficientii de afinitate;
-determinarea numarului si naturii modulelor de prelucrare din SFF si a repartizarii lor
spatiale;
-verificarea functionarii dinamice a SFF (cu ajutorul teoriei asteptarii);
-determinarea loturilor optime de fabricatie;
-determinarea succesiunii de intrare in sistem a tipurilor de produse (succesiune
predeterminata);
-modelarea SFF ca joc matematic (determinarea solutiei jucatorului minimizant);
-analiza de sensibilitate a costului mediu de tranzitie in raport cu valoarea jocului (in
solutia optima a jucatorului minimizant).

Tabel 1
Nr.crt. Tip Operaţia nr. (min/buc)
Reper 1 2 3 4 5
1 R1 C5 F33 S58 R20
2 R2 C5 G19 S48 R21
3 R3 C5 F77 S28 F63 R25
4 R4 C5 F78 G20 R28
5 R5 C5 F48 S53 F71 R27
6 R6 C5 F75 S74 R38
7 R7 C5 F36 S97 F44 R35
8 R8 C5 G27 S70 R26
9 R9 C5 G12 F34 G12 R35
10 R10 C5 F42 F75 R38
11 R11 C5 S67 G15 S43 R23
12 R12 C5 S78 G23 F66 R22
13 R13 C5 G27 S33 R23
14 R14 C5 S76 G14 S93 R36
15 R15 C5 S67 G29 F55 R22

1. Analiza sarcinii de productie


1.1. Calculul caracteristicilor sarcinii de productie
Lungimea semifabricatului se calculeaza din tabel ca suma a valorilor corespunzatoare
timpilor de prelucrare de pe linia reperului respectiv si se exprima in mm.
Diametrul semifabricatului la pornire (Dmax ) se determina din tabel ca valoarea
maxima corespunzatoare timpilor de prelucrare de pe linia reperului respectiv si se exprima in
mm.
Greutatea bruta a reperului se calculeaza considerandu-se ca semifabricatul de pornire
este cilindric cu dimensiunile L si Dmax determinate anterior, iar densitatea materialului (otel)
este 7.8 g/cm3.
Pe baza acestor date, s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Tabel 2
Tip L [mm] Dmax [mm] Gb [kg] San [buc/an] L/Dmax
Reper
R1 116 58 2,39 1920 2
R2 93 48 1,313 1512 1,937
R3 198 77 0,012 4325 2,571
R4 131 78 4,882 2884 1,679
R5 204 71 6,3 4779 2,873
R6 192 75 6,616 5852 2,56
R7 217 97 12,508 6370 2,237
R8 128 70 3,842 2652 1,828
R9 98 35 0,735 2205 2,8
R10 160 75 5,513 4636 2,133
R11 153 67 4,207 2990 2,283
R12 194 78 7,231 3784 2,487
R13 88 33 0,587 1495 2,667
R14 224 93 11,868 6768 2,409
R15 178 67 4,895 3432 2,657

Seria anuala de fabricatie se calculeaza din tabel ca suma a valorilor timpilor de


prelucrare de la primele 4 operatii inmultita cu valoarea timpului de prelucrare de la operatia a
cincea si se exprima in buc/an.
a) Deteminarea volumului cilindrului
V = π ⋅ R 2 ⋅ h [ mm 3 ]
L =h
D
R = max
2
2
 Dmax 1 
V1 = π ⋅   ⋅ L1 = 3,14 ⋅ 841 ⋅ 116 = 306481 ,213 ⋅ 10 −9 m 3
 2 
2
D 
V2 = π ⋅  max 2  ⋅ L 2 = 3,14 ⋅ 576 ⋅ 93 = 168288 ,835 ⋅ 10 −9 m 3
 2 
2
D 
V3 = π ⋅  max 3  ⋅ L3 = 3,14 ⋅ 1482 ,25 ⋅ 198 = 922011 ,891 ⋅ 10 −9 m 3
 2 
2
D 
V4 = π ⋅  max 4  ⋅ L 4 = 3,14 ⋅ 1521 ⋅ 131 = 625965 ,478 ⋅ 10 −9 m 3
 2 
2
D 
V5 = π ⋅  max 5  ⋅ L5 = 3,14 ⋅ 1260 ,25 ⋅ 204 = 807675 ,197 ⋅ 10 −9 m 3
 2 
2
D 
V6 = π ⋅  max 6  ⋅ L6 = 3,14 ⋅ 1406 ,25 ⋅ 192 = 848230 ,016 ⋅ 10 −9 m 3
 2 
2
D 
V7 = π ⋅  max 7  ⋅ L7 = 3,14 ⋅ 2352 .25 ⋅ 217 = 1603589 ,056 ⋅ 10 −9 m 3
 2 
2
D 
V8 = π ⋅  max 8  ⋅ L8 = 3,14 ⋅ 1225 ⋅ 128 = 492601,728 ⋅ 10 −9 m 3
 2 
2
D 
V9 = π ⋅  max 9  ⋅ L9 = 3,14 ⋅ 306 ,25 ⋅ 98 = 94287 ,049 ⋅ 10 −9 m 3
 2 
2
D 
V10 = π ⋅  max 10  ⋅ L10 = 3,14 ⋅ 1406 ,25 ⋅ 160 = 706858 ,347 ⋅ 10 −9 m 3
 2 
2
D 
V11 = π ⋅  max 11  ⋅ L11 = 3,14 ⋅ 1122 ,25 ⋅153 = 539424 ,81 ⋅ 10 −9 m 3
 2 
2
D 
V12 = π ⋅  max 12  ⋅ L12 = 3,14 ⋅ 1521 ⋅ 194 = 927002 ,311 ⋅ 10 −9 m 3
 2 
2
D 
V13 = π ⋅  max 13  ⋅ L13 = 3,14 ⋅ 272 ,25 ⋅ 88 = 75266 ,277 ⋅ 10 −9 m 3
 2 
2
D 
V14 = π ⋅  max 14  ⋅ L14 = 3,14 ⋅ 2162 ,25 ⋅ 224 = 1521611 ,552 ⋅10 −9 m 3
 2 
2
D 
V15 = π ⋅  max 15  ⋅ L15 = 3,14 ⋅ 1122 ,25 ⋅ 178 = 627566 ,119 ⋅ 10 −9 m 3
 2 
b) Determinarea greutatii brute
Densitatea materialului este: ρ = 7.8 g / cm 3 = 7800 kg / m 3
m
Formula densitatii materialului este: ρ =
V
Greutatea bruta=masa ⇒ m = ρ ⋅V [ kg ]
m1 = ρ ⋅ V1 = 7800 kg / m 3 ⋅ 306481,213 ⋅ 10 −9 m 3 = 2,39kg
m2 = ρ ⋅ V2 = 7800 ⋅ 168288,835 ⋅ 10 −9 = 1,313 kg
m3 = ρ ⋅ V3 = 7800 ⋅ 1482 ,25 ⋅ 10 −9 = 0,012 kg
m4 = ρ ⋅ V4 = 7800 ⋅ 625965,478 ⋅ 10 −9 = 4,882 kg
m5 = ρ ⋅ V5 = 7800 ⋅ 807675 ,197 ⋅ 10 −9 = 6,3kg
m6 = ρ ⋅ V6 = 7800 ⋅ 848230 ,016 ⋅ 10 −9 = 6,616 kg
m7 = ρ ⋅ V7 = 7800 ⋅1603589 ,056 ⋅ 10 −9 = 12,508 kg
m8 = ρ ⋅ V8 = 7800 ⋅ 492601 ,728 ⋅ 10 −9 = 3,842 kg
m9 = ρ ⋅ V9 = 7800 ⋅ 94287 ,049 ⋅ 10 −9 = 0,735 kg
m10 = ρ ⋅ V10 = 7800 ⋅ 706858 ,347 ⋅ 10 −9 = 5,513 kg
m11 = ρ ⋅ V11 = 7800 ⋅ 539424,81 ⋅ 10 −9 = 4,207 kg
m12 = ρ ⋅ V12 = 7800 ⋅ 927002,311 ⋅ 10 −9 = 7,231 kg
m13 = ρ ⋅ V13 = 7800 ⋅ 75266 ,277 ⋅10 −9 = 0,587 kg
m14 = ρ ⋅ V14 = 7800 ⋅ 1521611,552 ⋅ 10 −9 = 11,868 kg
m15 = ρ ⋅ V15 = 7800 ⋅ 627566 ,119 ⋅ 10 −9 = 4,895 kg
c) Seria anuala de fabricatie
S an1 = ( 5 + 33 + 58 ) ⋅ 20 = 1920 buc / an
S an 2 = ( 5 + 19 + 48 ) ⋅ 21 = 1512 buc / an
S an 3 = ( 5 + 77 + 28 + 63 ) ⋅ 25 = 4325 buc / an
S an 4 = ( 5 + 78 + 20 ) ⋅ 28 = 2884 buc / an
S an 5 = ( 5 + 48 + 53 + 71) ⋅ 27 = 4779 buc / an
S an 6 = ( 5 + 75 + 74 ) ⋅ 38 = 5852 buc / an
S an 7 = ( 5 + 36 + 97 + 44 ) ⋅ 35 = 6370 buc / an
S an8 = ( 5 + 27 + 70 ) ⋅ 26 = 2652 buc / an
S an 9 = ( 5 + 12 + 34 + 12 ) ⋅ 35 = 2205 buc / an
S an10 = ( 5 + 42 + 75 ) ⋅ 38 = 4636 buc / an
S an11 = ( 5 + 67 + 15 + 43 ) ⋅ 23 = 2990 buc / an
S an12 = ( 5 + 78 + 23 + 66 ) ⋅ 22 = 3784 buc / an
S an13 = ( 5 + 27 + 33) ⋅ 23 = 1495 buc / an
S an14 = ( 5 + 76 + 14 + 93) ⋅ 36 = 6768 buc / an
S an15 = ( 5 + 67 + 29 + 55 ) ⋅ 22 = 3432 buc / an

1.2. Analiza ABC si Curba Pareto


Se va efectua analiza ABC, cele 15 repere fiind ordonate descrescator, ordonare
efectuata in functie de timpul de prelucrare. Consumul anual de timp de prelucrare este
produsul intre timpul de prelucrare si numarul de bucati anuale consumate.
Tabel 3
Nr. Tip reper Consum anual de timp CATP cumulat CATPC [%] Clasa
crt. de prelucrare [min/an]
[min/an]
1 R14 1516032 1516032 15,43 A
2 R7 1382290 2898322 29,5 A
3 R6 1123584 4021906 40,93 A
4 R5 974916 4996822 50,85 A
5 R3 856350 5853172 59,57 A
6 R10 741760 6594932 67,12 B
7 R12 734096 7329028 74,59 B
8 R15 610896 7939924 80,81 B
9 R11 457470 8397394 85,46 B
10 R4 377804 8775198 89,31 B
11 R8 339456 9114654 92,76 C
12 R1 222720 9337374 95,03 C
13 R9 216090 9553464 97,23 C
14 R2 140616 9694080 98,66 C
15 R13 131560 9825640 100 C
In urma acestei clasificari, rezulta ca reperele de tip A au consistenta cea mai mare, si,
in etapa de stabilire a nucleului tipologic, ne vom axa asupra lor, calculele referitoare la
proiectarea SFF.
In figura 1 este prezentata Curba lui Pareto, adica analiza ABC.
Reperele de clasa A sunt redate mai jos cu principalele lor caracteristici.
Tabel 4
Reper Lungime [ L ] (mm) Greutate bruta Rigiditate
[ GB ] [ L/D max ]
R14 224 11,868 2,409
R7 217 12,508 2,237
R6 192 6,616 2,56
R5 204 6,3 2,873
R3 198 0,012 2,571

Pentru a aduce aceste rezultate la un numitor comun, pentru a putea fi comparate, se


recurge la inlocuirea valorilor din tabel cu “utilitati”, care se vor calcula folosind formula:
max – a k
UK =
max - min
unde: UK - utilitatea calculata in cadrul criteriului pentru reperul “k”;
ak - valoarea criteriului considerat pentru reperul “k”;
max, min - valoarea maxima, respectiv minima inregistrata in cadrul criteriului
respectiv;
In cazul nostru se acorda utilitatea 1 situatiei celei mai favorabile, si anume valorii
minime a criteriului considerat. Pe baza acestor consideratii se obtine “Matricea utilitatilor”.

Din acest tabel rezulta matricea utilitatilor conform aplicarii formulei de mai sus

Tabel 5
Reper Lungime [ L ] (mm) Greutate bruta Rigiditate
[ GB ] [ L/D max ]
R14 224 11,868 2,409
R7 217 12,508 2,237
R6 192 6,616 2,56
R5 204 6,3 2,873
R3 198 0,012 2,571

Matricea utilitatilor Tabel 6


Reper Lungime [ L ] (mm) Greutate bruta Rigiditate
[ GB ] [ L/D max ]
R14 0 0,05 0,73
R7 0,22 0 1
R6 1 0,47 0,49
R5 0,62 0,49 0
R3 0,81 1 0,47

Inmultind utilitatile obtinute la fiecare criteriu cu coeficientul de importanta


corespunzator criteriului respectiv si insumand produsele obtinute la nivelul fiecarui tip de
reper, se obtine o “nota” asociata reperului, nota ce-l caracterizeaza global din punctul de
vedere al criteriilor considerate.
N R14 = 0 ⋅ 0,3 + 0,05 ⋅ 0,3 + 0,73 ⋅ 0,4 = 0,307
N R 7 = 0,22 ⋅ 0,3 + 0 ⋅ 0,3 + 1 ⋅ 0,4 = 0,466
N R 6 = 1 ⋅ 0,3 + 0,47 ⋅ 0,3 + 0,49 ⋅ 0,4 = 0,637
N R 5 = 0,62 ⋅ 0,3 + 0,49 ⋅ 0,3 + 0 ⋅ 0,4 = 0,33
N R 3 = 0,81 ⋅ 0,3 + 1 ⋅ 0,3 + 0,47 ⋅ 0,4 = 0,731

2. Determinarea matricii coeficientilor de concordanta


Apropierea si departarea dintre tipurile de repere poate fi masurata prin diferenta
dintre “notele” tipurilor respective, efortul sistemului de a trece de la un reper la altul fiind cu
atat mai mare cu cat diferenta dintre “notele” acestora este mai mare.
Diferenţa dintre “notele” a doua repere este “coeficientul de concordanta”, care poate
fi calculat cu formula:
C( g , h ) = ∑ Kj *ugj - uhj
unde: g,h - indicii tipurilor de repere intre care se stabileste concordanta;
j - indicele criteriului de descriere a sarcinii de productie;
kj - coeficientul de importanta al criteriului j;
ugi , uhj - utilitatile calculate pentru tipurile de repere Rg si Rh in cadrul criteriului j.
Rezultatele obtinute formeaza matricea coeficientilor de concordanta.

Matricea coeficientilor de concordanta Tabel 7


R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 0,189 0,522 0,718 0,632
R7 0,189 0 0,579 0,667 0,689
R6 0,522 0,579 0 0,316 0,224
R5 0,718 0,667 0,316 0 0,398
R3 0,632 0,689 0,224 0,398 0

3. Determinarea coeficientilor de afinitate sau matricea clasamentelor de preferinte

Se observa ca efortul de flexibilitate exprimat prin intermediul coeficientilor de


concordanta este simetric, lucru ce nu este adevarat in realitate. De aceea se apeleaza la asa
numitii “coeficienti de afinitate”, conform carora sistemul va prefera un reper sau altul pe
baza principiului efortului minim.
Pornind de la ideea ca, SFF aflat in starea corespunzatoare reperului R g, “va prefera”,
conform principiului efortului minim, daca este obligat sa-si schimbe starea, sa treaca spre
starea corespunzatoare acelui reper Rh pentru care CRg,Rh este minim.
Elementele matricii clasamantelor de preferinte vor fi utilizate ca masura a
flexibilitatii sistemului. In matricea aceasta nu mai exist simetria fata de diagonala principala,
dar, coeficientii de afinitate nu reflecta fidel diferentele dintre tipurile de repere.
Matricea coeficientilor de afinitate Tabel 8
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 1 2 4 3
R7 1 0 2 3 4
R6 3 4 0 2 1
R5 4 3 1 0 2
R3 3 4 1 2 0

Matricea coeficientilor de afinitate se formeaza astfel:


- la valoarea cea mai mare se da nota cea mai mare, in cazul nostru notele sunt de la unu la
patru, adica patru la valoarea cea mai mare, iar pentru valoarea cea mai mica se da nota unu.
Pentru a vedea in ce masura matricea clasamentelor de preferinta conserva tendinta
rezultata din matricea coeficientilor de concordanta, se apeleaza la o modelare executata cu
ajutorul regresiei liniare. In urma modelarii rezulta o dreapta de regresie.
Prin rulare pe calculator se obtine coeficientul de corelatie ρ = 0.85. Coeficientul de
corelatie indica intensitatea legaturii dintre cele doua matrici. El poate lua valori intre -1 si +1.
Cu cat este mai apropiat de 1 legatura dintre cele doua variabile este mai intensa.
4. Determinarea numarului si naturii modulelor de prelucrare din SFF si a
repartizarii lor spatiale

4.1. Stabilirea tipului si numarului de module-operatie


Ca o consecinta a etapei de analiza a sarcinii de productie se va stabili configuratia
S.F.F., adica natura si numarul componentelor incluse in el.
Premisa tehnologica pentru etapa de proiectare este definirea unor module-operatie la
care sa se afilieze toate tipurile de repere ale nucleului tipologic. Modulul-operatie reprezinta
o operatie, un grup de operatii, sau o faza dintr-o operatie, care va fi materializata printr-un
echipament de prelucrare.
Determinarea configuraţiei S.F.F. se face prin modelare matematica. Asfel, se poate
imagina urmatorul model de programare matematica liniara de numere, in numere intregi,
avand ca obiectiv stabilirea tipului si numarului de module-operatie ce compun S.F.F.
min Z = ∑x
i
i , supus conditiilor:
xi ⋅ Ftpli ≥ ∑S j ⋅ ntij , i = 1..... I ,
j

K ui ⋅ xi ⋅ Ftpli ≤ ∑S j ⋅ ntij
j

R + ∑C i ⋅ xi − t rec ⋅ E an ≤ 0, i = 1...... I ,
xi ≥ 0, xi − numar int reg
unde : i = 1 ... I indicele asociat modulelor-operatie delimitate pentru prelucrarea tipurilor de
repere cuprins in nucleul tipologic;
j = 1 ... J indicele care determina tipurile de repere din cadrul nucleului tipologic;
xi - variabila intreaga asociata modului-operatie “i”;
Ci -costul, in lei, implicat de materializarea modulului-operatie “i”;
Ean -economiile anuale prezumate a se realiza prin introducerea S.F.F. (lei/an)
kui -gradul de utilizare normativ al modulului-operatie “i”, considerat acceptabil de
catre utilizator;
Ftpli – fondul de timp anual planificat penmtru modulul-operatie „i” (ore/an)
R -costuri globale pentru realizarea S.F.F., care nu pot fi asociate modulelor-operatie,
(valoarea robotilor, echipamentelor de calcul) in lei;
Sj -sarcina anuala de productie de tipul “j” (buc/an);
ntij -durata procesului de prelucrare a reperului de tipul “j” in cadrul modulului-
operatie “i” (ore/buc);
trep -durata admisa pentru recuperarea investitiei necesare pentru introducerea S.F.F.
(ani).

Conform acestor restrictii se va calcula functia obiectiv a S.F.F., si anume:


min Z = x1 + x2 + x3 + x4 + x5 ,
unde: x1 -centruire, x2 -strunjire, x3 -frezare, x4 -gaurire, x5 -rectificare

Conform primei inegalitati, avem:


xi ⋅ Ftpli ≥ ∑ S j ⋅ ntij
j

Ftpli = D ⋅ s ⋅ h − t rep = 260 ⋅ 2 ⋅ 8 − 10% ⋅ ( 260 ⋅ 2 ⋅ 8) = ( 4160 − 416 ) ⋅ 60 = 224640 min/ an

x1 ⋅ 224640 ≥ 5 ⋅ ( 6768 + 6370 + 5852 + 4779 + 4325 ) ⇒ x1 ≥ 0.62


x 2 ⋅ 224640 ≥ ( 76 + 93) ⋅ 6768 + 97 ⋅ 6370 + ( 74) 5852 + 53 ⋅ 4779 + 28 ⋅ 4325 ⇒ x 2 ≥ 11.44
x3 ⋅ 224640 ≥ 0 ⋅ 6768 + ( 36 + 44 ) ⋅ 6370 + 75 ⋅ 5852 + ( 48 + 71) 4779 + ( 77 + 63 ) ⋅ 4325 ⇒ x3 ≥ 9.45
x 4 ⋅ 224640 ≥ 14 ⋅ 6768 + 0 ⋅ 6370 + 0 ⋅ 3940 + 0 ⋅ 4770 + 0 ⋅ 4325 ⇒ x 4 ≥ 0.42
x5 ⋅ 224640 ≥ 36 ⋅ 6768 + 35 ⋅ 6370 + 38 ⋅ 5852 + 27 ⋅ 4779 + 28 ⋅ 4325 ⇒ x5 ≥ 4.18

Cel de-al doilea termen al sistemului de inegalitatii conduce la urmatoarele rezultate:


K ui ⋅ xi ⋅ Ftpli ≤ ∑ S j ⋅ ntij
j

0.75 ⋅ x1 ⋅ 224640 ≤ 5 ⋅ ( 6768 + 6370 + 5852 + 4779 + 4325) ⇒ x1 ≤ 0.83


0.75 ⋅ x 2 ⋅ 224640 ≤ ( 76 + 93) ⋅ 6768 + 97 ⋅ 6370 + ( 74) 5852 + 53 ⋅ 4779 + 28 ⋅ 4325 ⇒ x 2 ≤ 15.24
0.75 ⋅ x3 ⋅ 224640 ≤ 0 ⋅ 6768 + ( 36 + 44 ) ⋅ 6370 + 75 ⋅ 5852 + ( 48 + 71) 4779 + 78 ⋅ 4325 ⇒ x3 ≤ 11.01
0.75 ⋅ x 4 ⋅ 224640 ≤ 14 ⋅ 6768 + 0 ⋅ 6370 + 0 ⋅ 3940 + 0 ⋅ 4770 + 20 ⋅ 4325 ⇒ x 4 ≤ 1.07
0.75 ⋅ x 5 ⋅ 224640 ≤ 36 ⋅ 6768 + 35 ⋅ 6370 + 38 ⋅ 5852 + 27 ⋅ 4779 + 28 ⋅ 4325 ⇒ x5 ≤ 5.57

Daca se considera ca toate componentele care vor materializa modulele-operatie “i”


sunt nou achizitionate, cunoastem costurile lor Ci, atunci ecuaţia de eficienta a sistemului
devine:
1.66 ⋅ ∑C i ⋅ xi − t rec ⋅ E an ≤ 0
unde: Ean = EPC+BS+EENC
EPC - economia la pretul de cost
EENC - efecte economice necuantificabile
BS - beneficii suplimentare

ntij ⋅ S tij  CAS   IPM 


EPC = ∑∑ S j ⋅ ⋅ 1 +  ⋅ 1 +  [ lei / an ]
i j 60  100   100 
unde: i - indicele operatiei;
j - indicele reperului cuprins in nucleul tipologic;
ntij-norma de timp la operatia “i” de la reperul “j” ;
Sj -sarcina de productie la reperul “j” din nucleul tipologic;
stij -salariul tarifar orar brut al muncitorului care realizeaza operatia “i” la reperul “j”
EPC C = 5 ⋅ ( 6768 + 6370 + 5852 + 4779 + 4325 ) ⋅ (10 .7 / 60 ) ⋅ (1 + 0.35 ) ⋅ (1 + 0.07 )
⇒ EPC C = 36241 .26 lei / an
EPC S = ( ( 76 + 93) ⋅ 6768 + 97 ⋅ 6370 + ( 74 ) 5852 + 53 ⋅ 4779 + 28 ⋅ 4325 ) ⋅ (10.7 / 60 ) ⋅ (1 + 0.35 ) ⋅ (1 + 0.07 )
⇒ EPC S = 662832 .19lei / an
EPC F = ( 0 ⋅ 6768 + ( 36 + 44 ) ⋅ 6370 + 75 ⋅ 5852 + ( 48 + 71) 4779 + 78 ⋅ 4325 ) ⋅ (10.7 / 60 ) ⋅ (1 + 0.35 ) ⋅ (1 + 0.07 )
⇒ EPC F = 478474 .158lei / an
EPC G = (14 ⋅ 6768 + 0 ⋅ 6370 + 0 ⋅ 3940 + 0 ⋅ 4770 + 20 ⋅ 4325 ) ⋅ (10.7 / 60 ) ⋅ (1 + 0.35 ) ⋅ (1 + 0.07 )
⇒ EPC G = 46763 .02lei / an
EPC R = ( 36 ⋅ 6768 + 35 ⋅ 6370 + 38 ⋅ 5852 + 27 ⋅ 4779 + 28 ⋅ 4325 ) ⋅ (10.7 / 60 ) ⋅ (1 + 0.35 ) ⋅ (1 + 0.07 )
⇒ EPC R = 242289 ,61lei / an

EPC=EPCC+EPCS+EPCF+EPCG+EPCR=36241.26+662832.19+478474.16+46763.02+
+242289.61 ⇒ EPC= 1466600.24 lei/an
∑∑ S j ⋅ ntij
 C1000 PM 
 [ lei / an ]
i j
BS = ⋅ W ⋅ 1 −
60 ⋅ Ftm  1000 
unde: C1000 PM- costuri la 1000 lei productie realizata [lei]
Ftm - fondul de timp de lucru anual al unui muncitor [ore/an]
W - productivitatea medie a muncii realizata [lei/an * persoană]
BS = ( 6768 ⋅ 224 + 6370 ⋅ 217 + 5852 ⋅192 + 4779 ⋅ 204 + 4325 ⋅198 ) / ( 60 ⋅1880 ) ⋅19850 ⋅ 0.25
⇒ BS = 257503 .24 lei / an
Ean= EPC+BS+EENC=1466600.24+257503.24+175000=1899103.48lei/an

In urma acestor calcule se poate determina ecuatia de eficienta a sistemului:


1.66 ⋅ ∑C i ⋅ xi − t rec ⋅ E an ≤ 0
unde: Ci - costul utilajelor de la operatia “i”
trec – durata de recuperare a investitiei este de 5 ani
1.66 ⋅ ( 5400 ⋅ x1 + 28000 ⋅ x 2 + 29400 ⋅ x3 + 8700 ⋅ x 4 + 38400 ⋅ x5 ) − 5 ⋅ 1899103.48 ≤ 0
8964 x1 + 46480 x 2 + 48804 x3 +14442 x 4 + 63744 x5 ≤ 9495517 .4

4.2. Rezolvarea modelului matematic


Modelul va cuprinde o functie obiectiv si 11 restrictii. Asezand coeficientii
necunoscutelor xi sub forma matriceala pentru a putea fi rezolvat cu ajutorul programarii
matematice liniare.
Prima linie reprezinta funcţia obiectiv:
min Z = x1 + x2 + x3 + x4 + x5 ,
celelalte linii deteminand numarul de masini necesar pentru fiecare modul de prelucrare,
conform notatiei initiale x1 = centruire, x2 =strunjire, x3 = frezare, x4 = găurire, x5 = rectificare.
Valoarea 28094 reprezintă suma seriilor anuale ale reperelor din clasa A, iar 224640
reprezinta fondul de timp disponibil al unei masini.
Ultima linie a matricii este ecuatia de eficienta a sistemului:
1.66 ⋅ ∑C i ⋅ xi − t rec ⋅ E an ≤ 0
Modelul va fi rulat pe calculator fara restrictia ca xi sa fie numar intreg. In urma rularii
programului, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
x1 =0.62; x2 = 11.44 ; x3 =9.45 ; x4 = 0.42 ; x5 =4.18.
Cu aceste rezultate se calculeaza gradul de utilizare al fiecarui modul-operatie:
nr .teoretic de ma sin i
K ui = ⋅100 [%]
nr .adoptat de ma sin i

0.62
K uc = ⋅ 100 = 62 %
1
11.44 11.44
K uS = ⋅ 100 = 95.33 % ⇒ K uS = ⋅ 100 = 88%
12 13
9.45 9.45
K uF = ⋅ 100 = 94.5 % ⇒ K uF = ⋅ 100 = 85.91%
10 11
0.42
K uG = ⋅ 100 = 42 %
1
4.18
K uR = ⋅ 100 = 83 .6 %
5

Deoarece gradul de incarcare la operatiile de strunjire si frezare este prea mare, se mai
adauga o masina.
Trebuie precizat ca aceasta configurare a sistemului a fost efectuata in conditii
“statice”, netinandu-se seama de caracterul aleator al intrarii diferitelor repere in sistem si nici
de caracterul aleator al prelucrarilor in cadrul modulelor.

4.3. Amplasarea spatiala a modulelor de prelucrare ale SFF


Pentru a rezolva acest aspect se va folosi metoda gamelor fictive. Aceasta metoda
urmareste, in principal, realizarea unor fluxuri de fabricatie fara intoarceri.
In cele ce urmeaza se va prezenta fluxul de fabricatie pentru reperele ce intra in
nucleul tipologic.

Tabel 9
Nr.crt. al
Nr.crt. al Nr.crt. al Nr.crt. al Nr.crt. al
operatiei
M Flux operatiei in Flux operatiei in Flux operatiei in Flux operatiei in Flux
in cadrul
O tehno cadrul tehno cadrul tehno cadrul tehno cadrul tehno
procesului
D logic procesului logic procesului logic procesului logic procesului logic
tehnologic
Op. R14 tehnologic R7 tehnologic R6 tehnologic R5 tehnologic R3
pentru
pentru R7 pentru R6 pentru R5 pentru R3
R14
C 1 1 1 1 1
S 2,4 3 3 3 3
F 2,4 2 2,4 2,4
G 3
R 5 5 4 5 5

Asadar, din cele 5 repere din nucleul tipologic, 5 au intoarceri de flux, intoarceri ce
trebuie eliminate. Pentru a face acest lucru, este necesar a completa un tabel cu incarcarea
modulelor pe numere de operatie.
Pentru generarea acestui tabel se procedeaza astfel:
- se calculeaza consumul anual de timp (timpul unitar inmultit cu seria anuala de
fabricatie pentru fiecare tip de prelucrare) la toate reperele cuprinse in nucleul tipologic;
-numarul teoretic Nt de masini se calculeaza prin impartirea valorii consumului anual
de timp pe fiecare tip de operatie la 224640, valoare ce reprezinta fondul anual de timp al unei
masini.

Tabel 10
Incarcare corespunzatoare nr. crt al reperelor in Incarcar
Numar
cadrul procesului tehnologic ea Numar
Modul teoretic
[min/an] anuala masini
op. de
Op.1 Op.2 Op.3 Op.4 Op.5 totala adoptat
masini
[min/an]
C 140470 140470 0.625 1
S 514368 1425325 629424 2569117 11.436 13
F 1230637 892064 2122701 9.449 11
G 94752 94752 0.422 1
R 222376 703756 926132 3.894 5

Eliminarea intoarcerilor in flux se realizeaza prin ordonarea incarcarilor


corespunzatoare numarului curent al operatiei de-a lungul diagonalei principale, asa dupa cum
se arata in tabelul 11.
Tabel 11
Mod Incarcare corespunzatoare nr. crt al reperelor in cadrul Incarcarea Numar Numar
procesului tehnologic anuala teoretic masini
op. [min/an] totala de adoptat
Op.1 Op.2 Op.3 Op.4 Op.5 [min/an masini
C 140470 140470 0.625 1
S1 514368 514368 2.289 3
F1 1230637 1230637 5.478 6
S2 1425325 1425325 6.344 7
G 94752 94752 0.422 1
S3 629424 629424 2.802 3
F2 892064 892064 3.971 5
R1 222376 222376 0.99 1
R2 703756 703756 3.133 4
Aceasta procedura atrage dupa sine divizarea modulelor de prelucrare, ducand la
cresterea numarului de masini.
Amplasarea in spatiu a acestor module se poate face in mai multe variante, tinandu-se
cont de spatiul efectiv de lucru existent, de scurtarea traseelor de transport, asigurand
scurtarea si simplificarea comunicatiilor dintre module. In toate situatile este nevoie de o
economisire a spatiului de aceea e nevoie de o aranjare judicioasa a masinilor.

Tabel 12
Mod Incarcare corespunzatoare nr. crt al reperelor in Incarcarea Numar Numar
op. cadrul procesului tehnologic anuala teoretic masini
[min/an] totala de adoptat
Op.1 Op.2 Op.3 Op.4 Op.5 [min/an] masini
C 140470 140470 0.625 1
S1 514368 514368 2.289 3
F1 1230637 1230637 5.478 6
G 94752 94752 0.422 1
S2 2054749 2054749 9.147 10
F2 892064 892064 3.971 5
R1 926132 926132 4.123 5

Tabel 13
Nr.crt. al
Nr.crt. al Nr.crt. al Nr.crt. al Nr.crt. al
operatiei
M Flux operatiei in Flux operatiei in Flux operatiei in Flux operatiei in Flux
in cadrul
O tehno cadrul tehno cadrul tehno cadrul tehno cadrul tehno
procesului
D logic procesului logic procesului logic procesului logic procesului logic
tehnologic
Op. R14 tehnologic R7 tehnologic R6 tehnologic R5 tehnologic R3
pentru
pentru R7 pentru R6 pentru R5 pentru R3
R14
C 1 1 1 1 1
S1 2
F1 2 2 2 2
G 3
S2 4 3 3 3 3
F2 4 4 4
R1 5 5 4 5 5
Pe baza acestor consideratii pentru cazul nostru, amplasarea spatiala a modulelor de
lucru ar putea fi de urmatorul gen:

Figura 2 – Amplasarea utilajelor

4.4. Determinarea valorii robotilor inclusi in sistem

Din analiza statistica a sistemelor flexibile de fabricatie cu prelucrare mecanica, care


prelucreaza piese de rotatie si prismatice, structura S.F.F. cuprinde in medie un robot la 4.38
unitati de prelucrare.
Conform acestei statistici, pentru cazul nostru, vom avea:
31/4.38 = 7.08=> 8 roboti
Problema estimarii valorii robotilor este relativ dificila, data fiind diversitatea acestora
ca performante si modele constructive. A aprecia insa valoarea robotilor este absolut necesar
in perioada de proiectare a S.F.F. in vederea calculului necesarului de fonduri de investitii
pentru introducerea S.F.F.
Estimarea pretului robotilor pleaca de la 5 caracteristici ale acestora. Redam acest
calcul in continuare, pe baza a 5 caracteristici:
mp - capacitatea portanta a robotului [Kg], adica greutatea maxima a reperului;
gm - grade de mobilitate ale robotului;
vsl - volumul spatiului de lucru al robotului;
vmed - viteza medie de deplasare pe traiectorie [m/s];
pp - precizia de pozitionare [mm];
Pe baza performantelor robotilor se obtin “punctaje”. Insumand punctajele pentru
toate caracteristicile avute in vedere, se obtine un numar global de puncte care se transforma
in valoare astfel:
Ccom = cursul comercial al leului in raport cu euro
=> Ccom = 4 lei/EUR
Pentru cazul nostru performantele robotilor sunt:
gm = 5 ; vsl = 10 m3 ; vmed = 0.9 m/s ; pp = ± 1 mm
Pe baza acestor date se obtine urmatorul punctaj pentru roboti:
- mp = 0.3 puncte
- gm = 3.2 puncte
- vsl = 0.9 puncte Total = 11 puncte
- vmed =2.1 puncte
- pp = 4.5 puncte
Actionarea fiind hidraulica si considerand Ccom = 4 [lei/EUR], pretul estimativ pentru un
robot va fi: Probot =12822 ⋅11 ⋅ 4 / 2 = 282084 lei
Presupunand ca intregul sistem de transfer este realizat de cei 8 roboti, se poate estima
costul S.F.F. astfel:
-modulul de centruire (1 masina) 1*5400 = 5400 lei
-modulul de strunjire (13 masini) 13*28000 = 364000lei
-modulul de frezare (11 masini) 11*29400 = 323400lei
-modulul de gaurire (1 masini) 1*8700 = 8700lei
-modulul de rectificare (5 masini) 5*38400= 192000lei
Total 893500lei
Sistemul de transfer:
- roboti (8 unitati) 8* 282084 =2256672lei
Total 3150172lei

5. Determinarea loturilor optime de fabricatie in SFF

Problematica determinarii loturilor de fabricatie in SFF trebuie neaparat asociata cu


modul de lucru al SFF. Am putea considera doua principale modalitati de functionare a SFF:
a) tipurile de repere intra in sistem aleator in mod individual
b) tipurile de repere intra in sistem determinist in mod individual sau grupate in loturi.
Determinarea loturilor optime se realizeaza cu formula:

n
 N 
∑N i ⋅ ci ⋅ ε  1 − i 
K* =
i =1  Pi  , K = N1 = N 2 = .... N n
n
Q1 Q2 Qn
2 ⋅ ∑ ai
i =1

Ni
Qi* =
K*
unde: Q*i -marimea optima a lotului de fabricatie [buc/lot]
K* -numarul optim de loturi pe an
Ni -seria anuala [buc/an]
Ci -costul unitar al reperului de tipul “i” [lei/buc]
ε -rata stocarii =0.2 [lei/leu*an]
pi -capacitatea de productie a sistemului pentru reperul de tip “i” [buc/an]
ai -costul lansarii in fabricatie a unui lot de repere tip “i” [lei/lot]

5.1. Determinarea costului de lansare


Costul de pregatire incheiere ai, se obtine prin media aritmeticaa valorilor de pe
coloana aferenta reperului i din matricea coeficientilor de afinitate si valoarea unui punct de
afinitate care este de 90 lei.

Matricea coeficientilor de afinitate, valoarea costului lansarii Tabel 14


R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 1 2 4 3
R7 1 0 2 3 4
R6 3 4 0 2 1
R5 4 3 1 0 2
R3 3 4 1 2 0
11/4=2.75 12/4=3 6/4=1.5 11/4=2.75 10/4=2.5
ai 2.75*10.5= 3*10.5= 1.5*10.5=15.75 2.75*10.5= 2.5*10.5=
(lei/lot) =28.87 =31.5 =28.87 =26.25

5.2. Determinarea costului unitar al fiecarui reper


Costul piesei de tip “i”se calculeaza cu formula:
Ci = PCi - MN
PCi = M+MN(1 + Rs/100)](1+ Ri/100)
unde: M –cheltuielile cu materialul [RON/buc]
MN-cheltuielile cu manopera
RI -regia intreprinderii [%] = (30%)
RS-regia sectiei [%] = (300%)
M=PM∙GB∙(1 + Tra/100) - Gdes∙Pdes
unde: GB -greutatea bruta
PM -pretul materialului (3.85 lei/kg)
Tra-cheltuieli de transport-aprovizionare (5%)
Gdes-greutatea deseului (25% din GB)
Pdes-pretul de valorificare a deseului (0.88 lei/kg)
ntij ⋅ stij  CAS  IMP 
MN = ∑ 1 − 1 − 
60  100  100 
unde: ntij -timpul de prelucrare pentru reperul “i”
stij -salariul tarifar orar brut al muncitorului (10.7 lei/ora)
Cu aceste date se calculeaza ci pentru toate reperele din nucleul tipologic.
MN=(224+217+192+204+198)/60*10.7(1-35/100)(1-7/100) = 1035/60*10.7*0.65*0.93 =
=111.575 [lei/buc]
Cheltuielile cu materialul se calculeaza pentru fiecare reper in parte.

MR14=11.868∙3.85∙(1+0.05)-(2.967∙0.88) = 45.366 [lei/buc]


GNdes = GB*25%
GNdes = 11.868*25/100 = 2.967 [kg]
MR7=12.508∙3.85∙1.05-(3.127∙0.88) = 47.811 [lei/buc]
GNdes = 12.508*25/100 = 3.127 [kg]
MR6=6.616∙3.85∙1.05-(1.654∙0.88) = 25.29 [lei/buc]
GNdes = 6.616*25/100 = 1.654 [kg]
MR5=6.3∙3.85∙1.05-(1.575∙0.88) = 24.081 [lei/buc]
GNdes = 6.3*25/100 = 1.575 [kg]
MR3=0.012∙3.85∙1.05-(0.003∙0.88) = 0.046 [lei/buc]
GNdes = 0.012*25/100 = 0.003 [kg]

PCi = (M+MN)*(1 + Rs/100)*(1+ Ri/100)


(1+Rs/100) = 1+300/100 = 4
} ⇒ 4*1.3 = 5.2
(1+Ri/100) = 1+30/100 = 1.3

PC14 =(45.366+111.575) ∙5.2 = 816.093 [lei/buc]


PC7 = (47.811+111.575)∙5.2 = 828.807 [lei/buc]
PC6 = (25.29+111.575)∙5.2 = 711.698 [lei/buc]
PC5 = (24.081+111.575)∙5.2 = 705.411 [lei/buc]
PC3 = (0.046+111.575)∙5.2 = 580.429 [lei/buc]

Capacitatea de productie a sistemului“Pi” de a produce sortimentul “i” s-a determinat


pornind de la capacitatile fiecarui modul. La calcul s-a utilizat metoda coeficientului fondului
de timp. Rezultatele sunt trecute in urmatoarele tabelele.

Centruire (C) – 1 masina Tabel 15


Reper Seria anuala Timp de Consum anual de Coef. Capacitate de
[buc/an] prel.unitar timp de prel. fondului de productie
[min/buc] [min/an] timp [buc/an]
0 1 2 3=1*2 4 5=1*4
R14 6768 5 33840 1.599 10822.032
R7 6370 5 31850 1.599 10185.63
R6 5852 5 29260 1.599 9357.348
R5 4779 5 23895 1.599 7641.621
R3 4325 5 21625 1.599 6915.675
Total 140470
Coeficientul de timp s-a determinat prin impartirea fondului de timp disponibil,
224640, (se inmulteste aceasta valoare cu numarul de masini) la valorea totala a consumului
anual de timp, 140470. Capacitatea de productie se determina inmultind coeficientul de timp
cu seria anuala de fabricatie.

Strunjire (S1) – 3 masini Tabel 16


Reper Seria anuala Timp de Consum anual de Coef. Capacitate de
[buc/an] prel.unitar timp de prel. fondului de productie
[min/buc] [min/an] timp [buc/an]
0 1 2 3=1*2 4 5=1*4
R14 6768 76 514368 1.31 8867.368
Total 514368
Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de strunjire 1 este:
224640∙3/514368=673920/514368=1.31

Frezare (F1) – 6 masini Tabel 17


Reper Seria anuala Timp de Consum anual de Coef. Capacitate de
[buc/an] prel.unitar timp de prel. fondului de productie
[min/buc] [min/an] timp [buc/an]
0 1 2 3=1*2 4 5=1*4
R7 6370 36 229320 1.095 6975.15
R6 5852 75 438900 1.095 6407.94
R5 4779 48 229392 1.095 5233.005
R3 4325 77 333025 1.095 4735.875
Total 1230637
Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de frezare 1 este:
224640∙6/1230637=1347840/1230637=1.095

Gaurire (G) – 1 masina Tabel 18


Reper Seria anuala Timp de Consum anual de Coef. Capacitate de
[buc/an] prel.unitar timp de prel. fondului de productie
[min/buc] [min/an] timp [buc/an]
0 1 2 3=1*2 4 5=1*4
R14 6768 14 94752 2.37 16040.16
Total 94752
Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de gaurire este:
224640∙1/94752=2.37

Strunjire (S2) – 10 masini Tabel 19


Reper Seria anuala Timp de Consum anual de Coef. Capacitate de
[buc/an] prel.unitar timp de prel. fondului de productie
[min/buc] [min/an] timp [buc/an]
0 1 2 3=1*2 4 5=1*4
R14 6768 93 629424 1.093 7397.424
R7 6370 97 617890 1.093 6962.41
R6 5852 74 433048 1.093 6396.236
R5 4779 53 253287 1.093 5223.447
R3 4325 28 121100 1.093 4727.225
Total 2054749
Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de strunjire 2 este:
224640∙10/2054749=2246400/2054749=1.093
Frezare (F2) – 5 masini Tabel 20
Reper Seria anuala Timp de Consum anual de Coef. Capacitate de
[buc/an] prel.unitar timp de prel. fondului de productie
[min/buc] [min/an] timp [buc/an]
0 1 2 3=1*2 4 5=1*4
R7 6370 44 280280 1.259 8019.83
R5 4779 71 339309 1.259 6016.761
R3 4325 63 272475 1.259 5445.175
Total 892064
Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de frezare 2 este:
224640∙5/892064=1123200/892064=1.259

Rectificare (R) - 5 masini Tabel 21


Reper Seria anuala Timp de Consum anual de Coef. Capacitate de
[buc/an] prel.unitar timp de prel. fondului de productie
[min/buc] [min/an] timp [buc/an]
0 1 2 3=1*2 4 5=1*4
R14 6768 36 243648 1.212 8202.816
R7 6370 35 222950 1.212 7720.44
R6 5852 38 222376 1.212 7092.624
R5 4779 27 129033 1.212 5792.148
R3 4325 25 108125 1.212 5241.9
Total 926132
Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de rectificare este:
224640∙5/926132=1123200/926132=1.212

Pentru fiecare reper se construieste balanta capacitatilor de productie; capacitatile de


productie a sistemului pentru fiecare reper Pi va fi data de minumul capacitatilor modulelor
care concura la realizarea reperului respectiv.
Tabel 22
Reperul 14
Modul operatie Capacitatea de productie
C=5 10822.032
S1 = 76 8867.368
G = 14 16040.16
S2 = 93 7397.424
R = 36 8202.816
Figura 3. Capacitatea de productie pentru reperul 14

Tabel 23
Reperul 7
Modul operatie Capacitate de productie
C=5 10185.63
F1 = 36 6975.15
S2 = 97 6962.41
F2 = 44 8019.83
R = 35 7720.44

Figura 4. Capacitatea de productie pentru reperul 7

Tabel 24
Reperul 6
Modul operatie Capacitate de productie
C=5 9357.348
F1 = 75 6407.94
S2 = 74 6396.236
R = 38 7092.624
Figura 5. Capacitatea de productie pentru reperul 7

Tabel 25
Reperul 5
Modul operatie Capacitate de productie
C=5 7641.621
F1 = 48 5233.005
S2 = 53 5223.447
F2 = 71 6016.761
R = 27 4635.63

Figura 6. Capacitatea de productie pentru reperul 5

Tabel 26
Reperul 3
Modul operatie Capacitate de productie
C=5 6915.675
F1 = 77 4735.875
S2 = 28 4727.225
F2 = 63 5445.175
R = 25 5241.9
Figura 7. Capacitatea de productie pentru reperul 3

Avand acum toate valorile cunoscute, se poate determina K* cu formula aratata anterior:
n
 Ni 
∑N i ⋅ Ci ⋅ ε ⋅ 
1 − P 

K* =
i =1  i  =
n
2∑a i
i =1

[( 6768 ⋅ 704 .518 ) + (6370 ⋅ 717 .232 ) + (5852 ⋅ 600 .123 ) + (4779 ⋅ 593 .836 ) + (4325 ⋅ 468 .854 )] ⋅
0.2 ⋅[(1 − 6768 / 8202 .816 ) + (1 − 6370 / 7720 .44 ) + (1 − 5852 / 7092 .624 ) + (1 − 4779 / 5792 .148 ) +
(1 − 4325 / 5241 .9)]
2 ⋅ ( 28 .87 + 31 .5 +15 .75 + 28 .87 + 26 .25 )
3098283 .759
= =108 .64 ≈ 109
262 .48
K*=108.64 => K*=109 (lot/an)

QR1=N14/K*=6768/109=62.09=63 [buc/lot]
QR4=N7/K*=6370/109=58.44=59 [buc/lot]
QR2=N6/K*=5852/109=53.68=54 buc/lot]
QR10=N5/K*=4779/109=43.84=44 [buc/lot]
QR15=N3/K*=4325/109=39.67=40 [buc/lot]

6. Determinarea succesiunii de intrare in sistem a tipurilor de produse (succesiune


predeterminata)

6.1. Euristica nr.1: (metoda descompunerii in componente tare conexe)


In matricea coeficientilor de afinitate invalidam arcele cu lungimea mai mare decat o valoare
predeterminata.

Se iau arcele mai mari de 1; valorile ramase le inlocuim cu 1 si obtinem matricea


conexiunilor din grafic. Pornind de la matricea conexiunilor se urmareste decompunerea
grafului in niste subdiviziuni numite tare conexe:
-se scrie matricea coeficientilor de afinitate;
-se construiesc vectorii V1 si V1’

Matricea coeficientilor de afinitate Tabel 27


R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 1 2 4 3
R7 1 0 2 3 4
R6 3 4 0 2 1
R5 4 3 1 0 2
R3 3 4 1 2 0

Tabel 28
R14 R7 R6 R5 R3 V1’ V2’
R14 1 1 1
R7 1 1 1
R6 1 1 1
R5 1 1 1
R3 1 1 1
V1 1 1 1 1 1
V2 1 1 1

Componenta tare conexa care va contine varful initial se determina cu relatia:

C1 = V1∩V1’ ∪  R7 = R14; R7


C2 =  V2∩V2’ ∪  R5 = R6; R5; R3

Se contruieste matricea A, in care coloanele se obtin prin adunarea booleana a


coloanelor corespunzatoare varfurilor care sunt cuprinse in componenta conexa.

Tabel 29
C1 C2
R14 1 1
R7 1 1
R6 0 A =1
R5 0 1
R3 0 1

Din matricea A se obtine matricea à adunand liniile din A pe componente.


Tabel 30
C1 C2 Ã =
C1 1 1
C2 0 1

Inlocuind cu zero valorile de pe diagonala principala a lui à se obtine A*


Tabel 31

C1 C2 A* =
C1 0 1
C2 0 0

Din matricea A* se obtine matricea drumurilor din graf, D printr-o procedura similara
generarii liniilor V. Ca sa existe drum hamiltonian in graf initial aferent matricei conexiunilor,
trebuie ca numarul de cifre 1 din matricea D sa fie : n∙(n-1)/2
unde: n = numarul de linii ale matricei

C1 C2 D=
C1 0 1
C2 0 0
n∙(n-1)/2 = 2*1/2 = 1
Exista drum hamiltonian pentru euristica 1. (C1 C2)

6.2. Euristica nr.2:( metoda inmultirii matricilor latine)

Acest tip de matrice se determina cu formula:


tij = 1) ij, daca exista arc intre i si j
2) 0, daca nu exista arc intre i si j
Se pune conditia eliminarii din graf a arcelor cu o valoare mai mare decat 1. Cu aceste
considerente: determinam matricea T. Apoi se calculeaza matricile de rang superior, pana la
rangul 4. In matricea de rang 4 ar trebui sa avem pe prima linie drumul hamiltonian. Daca nu
este asa, se revine asupra calculelor si se valideaza si arcurile cu valoarea 2.

Matricea coeficientilor de afinitate Tabel 33


R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 1 2 4 3
R7 1 0 2 3 4
R6 3 4 0 2 1
R5 4 3 1 0 2
R3 3 4 1 2 0

Tabel 34
R14 R7 R6 R5 R3
R14 1 1
R7 1 1
R6 1 1
R5 1 1
R3 1 1

Tabel 35
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 12 13 0 0
R7 21 0 23 0 0
T=
R6 0 0 0 34 35
R5 0 0 43 0 45
R3 0 0 53 54 0

Se construieste T* pastrandu-se din T doar indicele j – coloana.


Tabel 36
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 2 3 0 0
R7 1 0 3 0 0
T* =
R6 0 0 0 4 5
R5 0 0 3 0 5
R3 0 0 3 4 0

Se efectueaza produsul latin al matricelor astfel:


Tabel 37
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 0 0 0
R7 0 0 213 234 235
T2 =
R6 0 0 0 354 345
TLT*
R5 0 0 453 0 435
R3 0 0 543 534 0

Tabel 38
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 0 0 0 0
T3= R7 0 0 0 2134 2135
T 2 LT 2354 2345
* R6 0 0 0 0 0
R5 0 0 0 0 0
R3 0 0 0 0 0

Tabel 39
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 0 0 0 0
T4 =
R7 0 0 0 21354 21345
T 3 LT
R6 0 0 0 0 0
*
R5 0 0 0 0 0
R3 0 0 0 0 0

21345 => R7-R14-R6-R5-R3 => CT=7


21354 => R7-R14-R6-R3-R5 => CT=6..........=> Drumul Hamiltonian

7. Verificarea functionarii dinamice a SFF

Studiul dinamic al functionarii SFF, necesita interpratarea SFF ca o retea de sisteme


de asteptare, iar, impreuna, alcatuiesc o retea de sisteme de asteptare. Sistemele de asteptare
cele mai cunoscute si studiate sunt cele in care intrarile sunt descrise cu o distributie Poisson,
iar timpul de servire are o distributie exponential-negativa.
Asadar, fiecare modul va fi considerat un sistem de asteptare. Ramane de verificat
daca la nivelul fiecarui modul:
1. Fluxul de intrare in modul este de tip Poisson;
2. Timpul de servire are repartitie exponential-negativa.
Fiecare sistem de asteptare este caracterizat prin parametrul intrarilor “λ “, care este
numarul mediu de unitati ce intra in sistemul de asteptara intr-un interval de timp si
parametrul servirilor ”µ ”, care reprezinta numarul mediu de unitati servite in sistemul de
asteptare intr-un interval de timp.
Pentru modulul Centruire parametrul λ a fost calculat astfel:
λ c = (Σ Sa)/Ft = 28094/3744 = 7.5 buc/ora
unde: Sa -seriile anuale ale reperelor din nucleul tipologic
Ft -fondul de timp de lucru = 224640/60 = 3744 ore/an

7.1. Determinarea caracterului servirilor in modulele SFF

Parametrul µ se calculeaza pentru centruire atfel:


µ c = 60/tprel = 60/5 = 12 buc/ora
tprel = (Σdurata de prel.∙San) /Σ San = 140470/28094 = 5 buc/min
Similar se calculeaza parametrul µ si pentru celelalte module, obtinandu-se rezultatele:

Pentru strunjire1:
µ S1 = 60/ tprel = 60/76 = 0.79 buc/ora
tprel = 6768*76/6768 = 76 min/buc

Pentru frezare1:
µ F1 = 60/ tprel = 60/57.7 = 1.04 buc/ora
tprel = 1230637/21326 = 57.7 min/buc

Pentru gaurire:
µ G = 60/ tprel = 60/14 = 4.28 buc/ora
tprel = 14 min/buc

Pentru strunjire2:
µ S2 = 60/ tprel = 60/73.14 = 0.82 buc/ora
tprel = 2054749/28094 = 73.14 min/buc

Pentru frezare2:
µ F2 = 60/ tprel = 60/57.65 = 1.04 buc/ora
tprel = 892064/15474 = 57.65 min/buc

Pentru rectificare:
µ R = 60/ tprel = 60/39.96 = 1.82 buc/ora
tprel = 926132/28092 = 32.96 min/buc

Aceste rezultate sunt obtinute plecand de la ipoteza ca modulul operatie este deservit
de o singura masina, motiv pentru care aceste rezultate trebuiesc inmultite cu numarul de
masini aferent fiecarui modul, operatie in urma careia rezulta adevarata valoare pentru µ :
µ S1 =0.79 ∙ 3 = 2.37;
µ F1= 1.04 ∙ 6 = 6.24;
µ G = 4.28;
µ S2 = 0.82 ∙ 10 = 8.2;
µ F2 = 1.04 ∙ 5 = 5.2;
µ R = 1.82 ∙ 5 = 9.1;

Am aratat ca este convenabil ca timpul de prelucrare (servire) in modulele SFF sa aiba


o distributie exponential-negativa.
Cu ajutorul testelor de concordanta se va determina daca observatiile experimantale
sunt sau nu distribuite exponential-negativ. Vom folosi in acest scop testul de concordanta
Kolmogorov.

1. Modulul centruire
Tabel 40
Reper Timp Frecvenţa Functia de Functia de repart. Fn (ti) - F(ti) 
de prel. absoluta repartitie teoretica
µ
ore/buc San [buc/an] empirica F(ti)=1-e- ti
ti Fn (ti)
R14 0.083 6768 0.2409055 0.6395218 0.3886163
R7 0.083 6370 0.2267388 0.6395218 0.4027830
R6 0.083 5852 0.2083007 0.6395218 0.4212211
R5 0.083 4779 0.1701075 0.6395218 0.4594143
R3 0.083 4325 0.1539474 0.6395218 0.4755744
TOTAL 28094

2. Modulul strunjire 1
Tabel 41
Reper Timp Frecvenţa Functia de Functia de repart. Fn (ti) - F(ti) 
de prel. absoluta repartitie teoretica
µ
ore/buc San [buc/an] empirica F(ti)=1-e- ti
ti Fn (ti)
R14 1.26 6768 1 0.9490590 0.0509409
TOTAL 6768

3. Modulul frezare 1
Tabel 42
Reper Timp Frecvenţa Functia de Functia de repart. Fn (ti) - F(ti) 
de prel. absoluta repartitie teoretica
µ
ore/buc San [buc/an] empirica F(ti)=1-e- ti
ti Fn (ti)
R7 0.6 6370 0.2986964 0.9760688 0.6773724
R6 1.25 5852 0.2744068 0.9995803 0.7251735
R5 0.8 4779 0.2240926 0.9931036 0.7690110
R3 1.28 4325 0.2028040 0.9996518 0.7968477
TOTAL 21326
4. Modulul gaurire
Tabel 43
Reper Timp Frecvenţa Functia de Functia de repart. Fn (ti) - F(ti) 
de prel. absoluta repartitie teoretica
µ
ore/buc San [buc/an] empirica F(ti)=1-e- ti
ti Fn (ti)
R14 0.23 6768 1 0.3747874 0.6252125
TOTAL 6768

5. Modulul strunjire 2
Tabel 44
Reper Timp Frecvenţa Functia de Functia de repart. Fn (ti) - F(ti) 
de prel. absoluta repartitie teoretica
µ
ore/buc San [buc/an] empirica F(ti)=1-e- ti
ti Fn (ti)
R14 1.55 6768 0.2409055 0.9999968 0.7590913
R7 1.61 6370 0.2267388 0.9999980 0.7732592
R6 1.23 5852 0.2083007 0.9999570 0.7916563
R5 0.88 4779 0.1701075 0.9992489 0.8214140
R3 0.46 4325 0.1539474 0.9767276 0.8227802
TOTAL 28094

6. Modulul frezare 2
Tabel 45
Reper Timp Frecvenţa Functia de Functia de repart. Fn (ti) - F(ti) 
de prel. absoluta repartitie teoretica
µ
ore/buc San [buc/an] empirica F(ti)=1-e- ti
ti Fn (ti)
R7 0.73 6370 0.4116582 0.9772778 0.5656196
R5 1.18 4779 0.3088406 0.9977955 0.6889549
R3 1.05 4325 0.2795010 0.9956749 0.7161739
TOTAL 15474

7. Modulul rectificare
Tabel 46
Reper Timp Frecvenţa Functia de Functia de repart. Fn (ti) - F(ti) 
de prel. absoluta repartitie teoretica
µ
ore/buc San [buc/an] empirica F(ti)=1-e- ti
ti Fn (ti)
R14 0.6 6768 0.2409055 0.9956749 0.7547694
R7 0.58 6370 0.2267388 0.9948145 0.7680757
R6 0.63 5852 0.2083007 0.9967055 0.7884048
R5 0.45 4779 0.1701075 0.9831348 0.8130273
R3 0.41 4325 0.1539474 0.9757567 0.8218093
TOTAL 28094
Ceea ce intereseaza in cadrul criteriului Kolmogorov este ultima coloana. Valoarea
maxima din aceasta coloana se compara cu o valoare “d” ce se determina astfel:
d=λ 0/ n,
unde: λ 0 – un parametru extras din tabele corespunzatoare testului
n - numarul de repere prelucrate in cardul modulului
λ 0 = 1.63 pentru o eroare de 1%
Daca valoarea maxima din cadrul coloanei este mai mica decat valoarea lui d, atunci se poate
spune ca timpul de servire pentru acel modul este exponential-negativ.
Pe baza acestor date, rezulta:
-la modulul C, d=1.63/ 5 = 0.73 > 0.47 ;
-la modulul S1, d=1.63/ 1 = 1.63 > 0.05 ;
-la modulul F1, d=1.63/ 4 = 0.81 > 0.79 ;
-la modulul G, d=1.63/ 1 = 1.63 > 0.62 ;
-la modulul S2, d=1.63/ 5 = 0.73 < 0.82 ;
-la modulul F2, d=1.63/ 3 = 0.94 > 0.71;
-la modulul R, d=1.63/ 5 = 0.73 < 0.82 .
Deci, se poate spune ca servirile sunt exponential-negative.

7.2. Calculul densitatii de trafic la modulele operatie

Pentru a determina valoarea lui λ si pentru celelalte module, se genereaza matricea K,


ce are ca elemente ponderile inscrise pe arcele ce leaga modulele de pe linie cu cele de pe
coloana.

R14: C – S1 – G – S2 – R; R14 => San = 6768


R7: C – F1 – S2 – F2 - R; R7 => San = 6370
R6: C – F1 – S2 – R; R6 => San = 5852
R5: C – F1 – S2 – F2 – R; R5 => San = 4779
R3: C – F1 – S2 – F2 – R; R3 => San = 4325
TOTAL San = 28094

G
R14 R14

R14
S1 R7, R6, S2
R5, R3

R14,R6

R14, R7, R6,


R5, R3 C R R14, R7, R6,
R5, R3
R7, R5, R7, R5,
R3 R3

R7, R6,
R5, R3 F1 F2

Figura 8. Intrarea produselor in sistem

Tabel 47
C S1 F1 G S2 F2 R
C 0 0.24 0.76 0 0 0 0
S1 0 0 0 1 0 0 0
F1 0 0 0 0 1 0 0
K=
G 0 0 0 0 1 0 0
S2 0 0 0 0 0 0.55 0.45
F2 0 0 0 0 0 0 1
R 0 0 0 0 0 0 0

0 0.24 0.76 0 0 0 0 0 0 0 0.24 0.76 0 0 


   
0 0 0 1 0 0 0 
0 0 0 0 1 0 0 
0 0 0 0 1 0 0  0 0 0 0 0 0.55 0.45
K :=  0 0 0 0 1 0 0  K2 = 0 0 0 0 0 0.55 0.45
   
0 0 0 0 0 0.55 0.45 0 0 0 0 0 0 0.55
0 0 0 0 0 0 1  0 0 0 0 0 0 0 
0  0 
 0 0 0 0 0 0   0 0 0 0 0 0 
0 0 0 0 0.24 0.418 0.342 0 0 0 0 0 0.132 0.526
   
0 0 0 0 0 0.55 0.45 
0 0 0 0 0 0 0.55 
0 0 0 0 0 0 0.55  0 0 0 0 0 0 0 
3 
K = 0 0 0 0 0 0 0.55  4 
K = 0 0 0 0 0 0 0 
   
0 0 0 0 0 0 0  0 0 0 0 0 0 0 
0 0 0 0 0 0 0  0 0 0 0 0 0 0 
0  0 
 0 0 0 0 0 0   0 0 0 0 0 0 

0 0 0 0 0 0 0.132
  0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0   
0 0 0 0 0 0 0  0 0 0 0 0 0 0
5   0 0 0 0 0 0 0
K = 0 6 
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
  K = 0
0 0 0 0 0 0 0   
0 0 0 0 0 0 0  0 0 0 0 0 0 0
0  0 0 0 0 0 0 0
 0 0 0 0 0 0  0 
 0 0 0 0 0 0
0 0.24 0.76 0.24 1 0.55 1
 
0 0 0 1 1 0.55 1
0 0 0 0 1 0.55 1
2 3 4 5 6 P = 0 0 0 0 1 0.55 1
P := K + K + K + K + K + K  
0 0 0 0 0 0.55 1
0 0 0 0 0 0 1
0 
 0 0 0 0 0 0

Matricea P s-a determinat prin adunarea matricilor calculate anterior, P = K + K 2 + K3


+ K + K5 + K6, in care elementele de pe prima linie, notate PC, S1 = 0.813, PC, F1 = 1, PC, S2 =
4

0.674, PC, F2 = 0.188, PC, R = 0.847, reprezinta coeficientul cu care se va inmulti λ C pentru a se
afla λ pentru fiecare modul.

Tabel 48
C S1 F1 G S2 F2 R
C 0 0.24 0.76 0.24 1 0.55 1
S1 0 0 0 1 1 0.55 1
F1 0 0 0 0 1 0.55 1
G 0P = 0 0 0 1 0.55 1
S2 0 0 0 0 0 0.55 1
F2 0 0 0 0 0 0 1
R 0 0 0 0 0 0 0

Parametrii de intrare in sistemele de asteptare constituite in modulele sistemului vor fi:

λ S1 = λ C * 0.24 = 7.5 * 0.24 = 1.8


λ F1 = λ C * 0.76 = 7.5 * 0.76 = 5.7
λ G = λ C * 0.24 = 7.5 * 0.24 = 1.8
λ S2 = λ C * 1 = 7.5 * 1 = 7.5
λ F2 = λ C * 0.55 = 7.5 * 0.55 = 4.125
λ R = λ C * 1 = 7.5 * 1 = 7.5

Cu aceste rezultate se calculeaza gradul de aglomerare pentru fiecare modul, utilizand


formula: ρ = λ /s∙µ . Acest raport trebuie sa fie mai mic decat 1, daca rezulta o valoare mai
mare decat 1, sau apropiata de 1, aratand faptul ca la acel modul exista aglomerare.

Asadar:ρ C = λ C / µ C = 7.5 / 12 = 0.62


ρ S1 = λ S1 / µ S1 = 1.8 / 2.37 = 0.76
ρ F1 = λ F1 / µ F1 = 5.7 / 6.24 = 0.91
ρ G = λ G / µ G = 1.8 / 4.28 = 0.42
ρ S2 = λ S2 / µ S2 = 7.5 / 8.2 = 0.91
ρ F2 = λ F2 / µ F2 = 4.125 / 5.2 = 0.79
ρ R = λ R / µ R = 7.5 / 9.1 = 0.82

8. Modelarea SFF cu ajutorul teoriei jocurilor

Se poate interpreta ca functionarea SFF se desfasoara in concordanta cu teoria


jocurilor matematice cu suma nula. Solutia va determina tipurile de repere care se vor prelucra
in SFF si frecventa cu care acestea trebuie sa apara in sistem pentru a avea cost mediu de
tranzitie sub o valoare numita valoarea jocului.
Pentru a obtine aceste rezultate, se porneste de la matricea coeficientilor de afinitate si
se construieste sistem format din matricea coeficientilor:

Matricea coeficientilor de afinitate Tabel 49

R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 1 2 4 3
R7 1 0 2 3 4
R6 3 4 0 2 1
R5 4 3 1 0 2
R3 3 4 1 2 0
max (x1+x2+x3+x4+x5)
S.C.:
0 ∙ X1 + 1 ∙ X2 + 2 ∙ X3 + 4 ∙ X4+ 3 ∙ X5 ≤ 1
1 ∙ X1 + 0 ∙ X2 + 2 ∙ X3 + 3 ∙ X4+ 4 ∙ X5 ≤ 1
3 ∙ X1 + 4 ∙ X2 + 0 ∙ X3 + 2 ∙ X4+ 1 ∙ X5 ≤ 1
4 ∙ X1 + 3 ∙ X2 + 1 ∙ X3 + 0 ∙ X4+ 2 ∙ X5 ≤ 1
3 ∙ X1 + 4 ∙ X2 + 1 ∙ X3 + 2 ∙ X4+ 0 ∙ X5 ≤ 1
Dupa rularea programului liniar cu Storm se obtine :
- unde X1 ... X5 - frecventele cu care trebuie sa apara in sistem reperele R14, R7, R6, R5, R3.
Se pune conditia ca functia de eficienta sa fie max Z = ∑ X i . Prin rulare pe calculator
i
se obtine solutia: Z = 0.615 ; X1 =0.076; X2 = 0.076 ; X3 = 0.461; X4 = 0; X5 = 0
Se considera schimbarea de variabila V = 1/Z, avem urmatoarea solutie:
V = 1/0.615 = 1.62;
X1’ = X1*V = 0.076*1.62 = 0.12
X2’ = X2*V = 0.076*1.62 = 0.12
X3’ = X3*V = 0.461*1.62 = 0.76
Solutia modelului matematic va consta in tipurile de repere si probabilitatile cu care
acestea trebuie sa apara in sistem astfel incat sistemul sa functioneze economic.
X1 = R14,
X2 = R7,
X3 = R6.
Nucleul tipologic este format doar din reperele R14, R7 si R6.
Se observa ca alaturi de analiza ABC, interpretarea SFF ca joc matematic constituie o
metoda de selectie pentru a ingusta cat mai mult nomenclatorul tipurilor de repere.
Daca sistemul va prelucra R14 cu o frecventa de 12%, R7 cu o frecventa de 12% si R6
cu o frecventa de 76%, indiferent de numarul si tipul tranzitiilor efectuate intre R14-R7-R6,
costul de tranzitie sa fie mai mic decat valoarea jocului „v” , atunci se asigura o functionare
economica.