Sunteți pe pagina 1din 3

LP 2

ANALIZA BIOCHIMICĂ A SALIVEI

Analiza organoleptică, fizico-chimică și biochimică a salivei

Saliva – Este un lichid complex, incolor, transparent, insipid, ușor filant având
- densitatea între 1,002-1,008 g/cm3 şi
- pH în jur de 6,8 în momentul secreţiei, devenind mai alcalin în timpul
masticaţiei.
- Volumul salivar mediu zilnic este de aproximativ 800 ml.

Compoziţia salivei diferă în funcţie de următorii factori:


- perioada de zi în care se face recoltarea;
- înainte sau după mese;
- alimentele consumate;
- igiena bucală;
- stimulul aplicat la recoltare.

Compoziţia chimică a salivei este următoarea:


- apă 99,4%
- substanţe anorganice 0,2%: Na+, K+, Ca2+, Mg2+, HCO3-, Cl-, SCN-, PO42-
- substanţe organice 0,4%: proteine, enzime salivare (amilază, lizozim),
mucine (glicoproteine), micromolecule azotate (uree, creatină, etc.),
micromolecule neazotate (acid lactic, acid citric).

1. Identificarea sărurilor minerale din compoziţia salivei

Principiul metodei
Ionii sărurilor minerale din salivă formează precipitate cu reactivi specifici
fiecărui ion.
Astfel:
- ionii de clor dau cu azotatul de argint un precipitat alb de clorură de
argint;
- ionii de fosfat dau cu molibdatul de amoniu un precipitat galben de
fosfomolibdat de amoniu;
- ionul tiocianat dă cu clorura ferică tiocianatul feric de culoare roşie.
- Ionul sulfat - Se acidulează filtratul de salivă cu HCl 5% şi se adugă
BaCl2 5%. În prezenţa ionilor SO42- apare un precipitat alb de sulfat de
bariu.
- Ionii de calciu - Se adaugă la filtratul de salivă oxalat de amoniu 5%.
În prezenţa ionului de Ca2+ apare un precipitat alb de oxalat de calciu.

Reactivi

Soluţie azotat de argint 5%


Acid azotic concentrat
Soluţie de molibdat de amoniu 5%
Soluţie de clorură ferică 3%
Acid clorhidric 5%
BaCl2 5%
Oxalat de amoniu 5%

Tehnica de lucru

Se pregătesc cinci eprubete în care se pipetează câte 1 ml de salivă.


În prima eprubetă se adaugă câteva picături de soluţie de azotat de argint
5%. Apariţia unui precipitat alb indică prezenţa ionilor de clorură din salivă.
În cea de-a doua eprubetă se adaugă 1 ml de acid azotic concentrat şi 2 ml
de soluţie de molibdat de amoniu 5%. Se amestecă uşor conţinutul eprubetei.
Apariţia unui precipitat de culoare galbenă datorat formării fosfomolibdatului de
amoniu indică prezenţa ionului fosfat în salivă.
În cea de-a treia eprubetă se adaugă 1 - 2 picături de soluţie de clorură
ferică 3%. Apariţia unei coloraţii roşii indică prezenţa ionului tiocianat în saliva
analizată.
În cea de-a patra eprubetă se adaugă 1 - 2 picături de soluţie HCl 5% și 1
ml BaCl2 5%. În prezenţa ionilor SO42- apare un precipitat alb de sulfat de bariu.
În cea de-a cincea eprubetă se adaugă 1ml oxalat de amoniu 5%. În
prezenţa ionului de Ca2+ apare un precipitat alb de oxalat de calciu.

2. Identificarea mucinelor din compoziţia salivei

Mucinele sunt glicoproteine care au ca grupare prostetică compuşi din clasa


glucidelor ce derivă de la aminozaharuri.

Principiul metodei
Mucinele dau reacţia biuretului pozitivă, reacţie caracteristică legăturilor
peptidice.
Reacţia biuretului se bazează pe formarea unor compuşi de tip chelalic între
legătura peptidică şi ionul de Cu²+, în mediu alcalin, cu formarea unui complex
colorat violet sau albastru.

Reactivi
Reactiv biuret

Tehnica de lucru

Într-o eprubetă se pipetează 1 ml de salivă la care se adaugă 1 ml de apă


distilată. Se omogenizează conţinutul eprubetei şi se adaugă 2 ml de reactiv
biuret. La limita de separare dintre cele două lichide apare un inel colorat în
violet ce indică prezenţa mucinelor în saliva analizată.

3. Identificarea ptialinei (amilazei) din compoziţia salivei

Amilaza salivară este o enzimă care face parte din clasa hidrolazelor şi
acţionează asupra polizaharidelor pe care le degradează până la stadiul de
dextrine.

Principiul metodei
Hidroliza amidonului de către amilaza salivară conduce la formarea
maltozei care va reduce hidroxidul de cupru la suboxid de cupru de culoare roşu
cărămiziu.

Reactivi
Soluţie de amidon 1%
Reactiv Fehling (I şi II)

Tehnica de lucru
Într-o eprubetă se pipetează 0,5 ml de salivă şi 1 ml de soluţie de amidon
1%.
Se omogenizează prin agitare conţinutul eprubetei şi se incubează la 370C
timp de 30 de minute (amilaza va hidroliza amidonul până la maltoză).
Se adaugă 3 - 4 picături de reactiv Fehling şi se aduce la fierbere.
Datorită proprietăţii reducătoare a maltozei asupra reactivului Fehling va
apărea un precipitat roşu cărămiziu de suboxid de cupru.

S-ar putea să vă placă și