Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
-se introduce 1 aliment nou o data,si se poate ajunge la un amestec de maxim 3, timp de 3 zile
cu lingurita. Dupa ce este testat o leguma se poate introduce urmatorul langa sau separat.
Intai se introuc legumele, radacinoase albe, fierte la abur. Legumele se dau fierte, pentru o
administrare mai usoara si a evita o inbolnavire digestiva ce duce la diaree si deshidratare.
Gatirea termica scade riscul de alergii. (de obicei alergiile apar de la tratarea legumelor cu
pesticide). Ele se paseaza cu furculita si se da pireul, fibra.
I.ziua 1,2,3- pastarnac
Ziua 4,5,6- pastarnac+ radacina de patrunjel
Ziua 7,8,9- pastarnac+ radacina de patrunjel+dovecel
Ziua 10,11,12- dovleac placintar
Ziua 13,14,15- dovleac placintar+ morcovi etc.
Dupa 2 saptamani de legume, se face o pauza de la ele si se introduc la micul dejun fructele,
tot dupa tiparul:doar un fruct nou, timp de 3 zile, timp de 2 saptamani. se ajunge la un amestec
de maxim 3 fructe. Pasate, rase sau date sa le rontaie/suga.
Ex:
I.ziua 1,2,3-mar
Ziua 4,5,6- mar+para
Ziua 7,8,9- mar+para+caise
Ziua 10,11,12- pepene galben
Ziua 13,14,15- pepene galben+...
Cand se ajunge la minim 100gr de fructe, se pot introduce lactatele si cerealele fara gluten la
inceput si pe urme cele cu gluten.
Dupa etapa de fructe se poate da paralel cu legume cu conditia ca una dintre ele sa fie deja
testate (leguma sau fructul-in caz de daree sau alergie sa se poata depista cauza)
Carne:
-la aprox 8 luni, cand se ajunge la 100gr (cat un pahar de iaurt) de legume se poate introduce
carnea slaba
-trebuie preparata bine termic
-nu se zdrobeste, pierde din gustul real
-se taie marunt cu cutitul
-ideal: pastrav, somon, salau, pui, vitel,curcan , ficatei
-la un an se poate ajunge la 10gr de carne pe zi si se poate introduce carnea de porc
Autodiversificare:
-mai complicata ca diversificarea, necesita mult timp si rabdare insa unii copii doar asa vor sa
manance
-se pune bucatele sau farfuria in fata si copilul se autoserveste cu mana
Parintele decide= ce, cand
Copilul decide= cum, cat
Retete pe : https://diversificare.ro
O masa trebuie sa dureze 15-20 de minute, daca nu vrea nu il obligam (facem o pauza pana
este pregatit pentru diversificare sau incercam cu alt aliment).
Copilul trebuie sa stea la masa deodata cu parintii, mananca mai cu pofta si isi face un obicei.
Orice aliment se poate introduce atata timp cat se respecta regula de 3 zile-ananas, kiwi,
avocado, fructe de padure, citrice, iepure, ied, castraveti, fasole, varza, mazare, ceapa, usturoi,
mirodenii.
Pana la 9 luni 90% din nevoile alimentare ale copilului pot fi acoperite cu lapte ca pana acum.
Copilul trebuie lasat treptat sa descopere alimentele si nu trebuie fortat sa manance.
Scopul diversificarii este ca la varsta de 1 an sa participle la mesele sanatoase de familie.
Prim ajutor: In caz de innec se verifica daca nu putem scoate bucata cu mana sau copilul se
pune cu fata in jos, cu o mana il tinem de obraji, si cu cealalta incheietura se loveste de 5x
intre omoplati.
La 1 an copilul trebuie sa isi tripleze greutatea de la nastere.
Intre 1-3 ani, juniorii cresc pana la aproape 40% din inaltimea lor de adulti si iau semnificativ
in greutate. Apetitul copilul poate scadea. Are o mobilitate din ce in ce mai mare, iar aceasta
activitate fizica trebuie acoperita printr-un aport caloric adecvat.
Necesarul caloric intre 12-24 de luni este de aproximativ 1000 kcal/zi (circa 900, la 12 luni,
respectiv, 1000 la 24 de luni). Specialistii recomanda ca juniorul sa serveasca trei mese
principale si doua gustari care sa acopere toate cele cinci grupe de baza ale piramidei
alimentare (cereale, vegetale, fructe, lapte si derivatele, carnea). Meniul copilului de aceasta
varsta trebuie sa contina zilnic:
• cereale integrale: 3 – 5 portii;
• vegetale: 3 portii;
• fructe: 2 – 3 portii;
• lapte sau derivate: 2 – 4 portii;
• carne: o portie.
Acum are loc tranzitia de la alimentatia predominant lactata la o alimentatie asemanatoare cu
cea a adultului. Alimentatia din aceasta perioada este foarte importanta pentru tiparele de
comportament alimentar pe care le va manifesta mai tarziu.
Creierul la 3 ani ajunge la 85% din marimea pe care o va avea la maturitate. De aceea, o
alimentatie bogata in fier (care ajuta celulele rosii sa transporte oxigenul in sange) si acizi
grasi sunt esentiali .
Marea provocare a acestei varste, din punct de vedere nutritional, este asa-numita neofobie
alimentara (respingerea unui aliment prezentat prima oara). Dupa varsta de 1 an, copilul isi
manifesta dorinta de independenta si vrea sa se alimenteze singur.
El isi manifesta preferinta sau dezgustul fata de un anumit aliment. Aceasta este o etapa
normala in dezvoltarea copilului, dar parintele trebuie sa se asigure ca “mofturile” la masa nu
afecteaza echilibrul nutritional. In cazul refuzului constant al unei grupe alimentare de baza
(de exemplu laptele sau cerealele) se vor incerca intai alternativele (branzeturi, iaurt, etc.).
Persistenta refuzului poate ridica suspiciunea unui eventual proces patologic, caz in care se
impune un consult medical.