Corina Vernic, PhD

Titular curs: Conf.dr. Corina Vernic

cvernic@umft.ro

Corina Vernic, PhD

SEMNALE BIOLOGICE
ACHIZITIE.
FILTRARE.
SEMNALE PERIODICE.ECG
ALTE BIOSEMNALE.
 1. ACHIZITIA
SEMNALELOR
BIOLOGICE
1.1. DEFINITIE
EVOLUTIA IN TIMP A UNEI VARIABLE BIOLOGICE
Etapele de culegere a unui semnal biologic
• 1.2. CLASIFICARE
• a) DUPA NATURA:
– ELECTRICE (ECG, EEG, EMG etc)
– NE-ELECTRICE (presiune, concentratie etc)
• b) DUPA EVOLUTIE:
– PERIODICE (ECG)
– NEPERIODICE (EEG)
• 1.3. SISTEME DE ACHIZITIE
• SEMNALE ELECTRICE : electrozi
• NEELECTRICE: traductori
(pH, presiune etc)
 1.4. CONVERSIA
ANALOG - NUMERICA
a) ESANTIONAREA
• DISCRETIZARE PE AXA OX (- timp -)
• PERIOADA DE ESANTIONARE: Te (s)
– Intervalul de timp intre 2 “citiri” consecutive ale semnalului
• FRECVENTA DE ESANTIONARE : fe (Hz)
– Nr. de “citiri” in unitatea de timp (nr.cit / sec)

fe = 1 / Te (1)
Exemplu: semnal inregistrat
ESANTIONARE
ESANTIONARE
ESANTIONARE
• TEOREMA DE
ESANTIONARE (Shannon)
fe >= 2 . Fmax (2)
• Frecventa de esantionare trebuie sa fie
cel putin egala cu dublul frecventei
maxime a semnalului
• FRECVENTA NYQUIST : 2.Fmax (Hz)
Esantionare corecta
 b) CUANTIZAREA
• DISCRETIZAREA INTENSITATII: AXA OY
• INTERVALUL INTRE VMAX SI VMIN ESTE IMPARTIT
IN “N” TREPTE DE AMPLITUDINE
• VALOAREA UNEI CUANTE (trepte de ampl.):

D V = (V Max - V min ) / N (3)

• REL. NUMARUL DE TREPTE – NR. DE BITI: n

N = 2n (4)
Cuantizarea
 1.5. CONVERTOARE A-N (CAN)

• FRECVENTA MAXIMA DE
ESANTIONARE (100 Hz - 1 MHz)
• NUMARUL DE BITI (8, 10, 12, 16)
• DOMENIUL DE INTRARE
(-10/+10 V,-1/+1 V, -0.01/+0.01 V)
• NUMARUL DE CANALE
(MULTIPLEXARE)
• DEF: filtrare = eliminarea (diminuarea)
zgomotelor
• 2.1. CLASIFICAREA ZGOMOTELOR
(perturbatii):
PERIODICE (zgomot roz = frecvente joase)
NEPERIODICE (zgomot alb)
• 2.2. RAPORTUL SEMNAL / ZGOMOT (decibeli
dB)
• 2.3. MODURI DE FILTRARE
– FILTRE ELECTRONICE (inainte de CAN)
– FILTRE NUMERICE (dupa CAN)
2
1

Filtrarea semnalelor

• SCOP: eliminarea / diminuarea zgomotelor

(bruiajelor)

• TIPURI DE FILTRE:
 Trece sus
 Trece jos
 Trece banda
 Oprește banda
 Filtru trece sus (x)
Permite trecerea semnalelor cu frecvența mai mare de valoarea prag (x).
Sunt oprite componentele semnalului cu frecvență mai mică decât
valoarea prag
Frecvență mare

Frecvență prag
(x) (x)

Frecvență mică
 Filtru trece jos (x)
Permite trecerea semnalelor cu frecvența mai mică decât valoarea prag (x).
Sunt oprite componentele semnalului cu frecvență mai mare decât
valoarea prag

Frecvență mare

Frecvență prag
(x) (x)

Frecvență mică
 Filtru trece banda (x;y)
Permite trecerea semnalelor cu frecvența cuprinsă între cele două valori
prag (x) și (y).
Sunt oprite componentele semnalului cu frecvență mică decât pragul de
jos (x) respectiv mai mare decât pragul de sus (y)

Frecvență mare

Frecvență prag (y)

(y)

Frecvență prag
(x) (x)

Frecvență mică
 Filtru oprește banda (x;y)
Permite trecerea semnalelor cu frecvență mică decât pragul de jos (x)
respectiv mai mare decât pragul de sus (y)
Sunt oprite componentele semnalului cu frecvența cuprinsă între cele
două valori prag (x) și (y).

Frecvență mare

Frecvență prag (y)

(y)

Frecvență prag
(x) (x)

Frecvență mică
2.4. TIPURI DE FILTRE:
Ox = frecv., Oy = % iesire
2.5. Exemplu
• a) REPREZENTAREA SEMNALELOR:
o TEMPORAL
Ampl = f (timp)

o FRECVENTIAL (spectru)
Ampl = f (frecv)
• REZOLUȚIA SPECTRALA
o Unui semnal discret ii corespunde un spectru
discret
o DEFINITIE: distanta intre doua puncte vecine in
spectru
o RELATIA CU LUNGIMEA EPOCII (durata
semnalului inregistrat, in secunde)

Df=1/DT
 PRELUCRAREA
SEMNALELOR BIOLOGICE
PERIODICE
3.1. UNDELE CARACTERISTICE
Triunghiul lui Einthoven
3.2. DEFINIREA PERIOADEI
3.3. FAZELE PRELUCRARII
SEMNALULUI ECG
3.3. FAZELE PRELUCRARII
SEMNALULUI ECG
a) Detecția perioadei
• b) ELIMINAREA ARTEFACTELOR
• LINIA DE ZERO
• NETEZIREA (0.25 + 0.5 + 0.25)
• c) TIPIFICAREA QRS
• RECUNOASTEREA FORMELOR DE
COMPLEXE QRS
d) Tipificarea ST - T
- boli coronariene

e) Detectia undelor P
f) Selectia ciclului tipic pentru calcule
• 3.4. ANALIZA ECG STANDARD:
• RITM
• PARAMETRII GEOMETRICI:
– INTERVALE
– AMPLITUDINI
– PANTE

3.5. ALTE ANALIZE:

• VECTOCARDIOGRAME
• MAPPING CARDIAC
• POTENTIALE TARDIVE
• ANALIZA ARITMIILOR
• HOLTER
3.6. Exemplu
• 1. INVESTIGATII
NEUROMUSCULARE
– EMG (electro-miografie)
– VCN (viteza de conducere nerv.)

• 2. INVESTIGATII
RESPIRATORII
– SPIROGRAFIE
– TESTE DE VENTILATIE
• 3. TESTE DE EFORT
– SEMNAL MULTIPLU
– RECUPERARI

• 4. PLETISMOGRAFIE
– SEMNAL MULTIPLU
– INVESTIGATIE COMPLEXA

• 5. EXPLORARI
CARDIOVASCULARE
– FONOCARDIOGRAFIE
– REOGRAFIE
– Sisteme HOLTER
• 6. INVESTIGAREA
ORGANELOR DE SIMT
– RETINOGRAME
– AUDIOGRAME
• 7. ULTRASONOGRAFIE
– a) SEMNALE ECOGRAFICE
• SISTEME : A, B, M
• ECOCARDIOGRAFIE
• ULTRASONOGRAFIE FETALA
– b) SEMNALE DOPPLER
 8. COMUNICAREA
EXTRAVERBALA
• ANALIZA MERSULUI
– PANOU DE MERS (4 m) CU SENZORI
– PATTERN DE MERS
• ANALIZA SCRISULUI
– PIX CU SENZORI DE PRESIUNE SI
DEPLASARE LATERALA
• ANALIZA GESTICII
– CAMERA DE LUAT VEDERI
– HARTA POZITIILOR MAINILOR
• 9. “Wearable sensors”
– Monitorizarea parametrilor fiziologici
– Programul European “Virtual Physiological Human”
 Exemplu - problema
Inregistram un semnal EMG folosind un CAN pe 10
biti, cu o frecventa de esantionare de 500 Hz, preluand
epoci de cate 2 secunde. Semnalul de intrare are
valori intre 0 si 100 mV. Calculati:
A) perioada de esantionare (in ms)
B) Frecventa maxima in spectru
C) Rezolutia spectrala
D) Numarul treptelor de amplitudine
E) Precizia de citire (valoarea unei cuante, cati mV
corespund unui bit)