Sunteți pe pagina 1din 15

TEMA 5: Organizarea activității de control financiar

1. Principiile de bază de organizare a controlului financiar


2. Organizarea structurilor de control financiar în Republica Moldova
Obiective de referinţă:

 să cunoască principiile de bază de organizare a controlului financiar;


 să analizeze organizarea structurilor de control financiar în Republica Moldova.
Termeni-cheie: control financiar, pricipii, structurile de control financiar.

1. Principiile de bază de organizare a controlului financiar


Guvernul Republicii Moldova și-a asumat angajamentul să consolideze gestiunea
finanţelor publice pe baza principiilor bunei guvernări.
Principiile bunei guvernări constau din transparență și răspundere, economicitate,
eficiență și eficacitate, legalitate și echitate, etică și integritate în activitatea entității
publice, acestea fiind aliniate principiilor de bază ale Reformei administrației publice în
general.
Conceptul de Control Financiar Public Intern (în continuare, CFPI), inclusiv și sistemele de
management financiar și control (în continuare MFC) implică o schimbare radicală în cultura
guvernării și gestionarea fondurilor publice. Prin dezvoltarea CFPI, Guvernul urmărește ca scop
eficientizarea administraţiei publice, diminuarea birocrației, minimizarea riscurilor de corupție,
oferirea serviciilor de calitate pentru cetăţeni și mediul de afaceri.
Răspunderea Managerială

Unitatea
Centrală de
Armonizare

Audit Intern Management


Financiar şi Control

Programul precedent de dezvoltare a CFPI a fost unul ambițios și nu a atins pe deplin


scopul general de a consolida răspunderea managerială pentru gestionarea optimă a resurselor.

1
Analizele efectuate denotă faptul că există spațiu de îmbunătățire în cultura managerială la toate
nivelele administrației publice.
Implementarea CFPI este o cheie a succesului Reformei generale a administrației publice,
care are drept scop:
 responsabilizarea managerilor și angajaților;
 elaborarea politicilor publice adecvate;
 modernizarea serviciilor publice;
 managementul eficace al finanţelor publice; și
 managementul performant al resurselor umane.
În contextul Reformei managementului finanțelor publice, sistemul CFPI ca instrument al
acestuia, trebuie să sporească încrederea cetățenilor față de stat, să faciliteze gestionarea
resurselor pentru realizarea obiectivelor, să ofere persoanelor interesate informații veridice
privind capacitatea de gestiune a bugetului și, finalmente, să prezinte Parlamentului rapoarte
privind performanța generală a sectorului public.
Atît pentru Guvern, cît și pentru fiecare entitate publică în parte, următoarele schimbări
sunt așteptate:
 inițierea profesionalizării funcțiilor cheie de management financiar;
 un mai mare focus pe rezultate, decît pe resurse; un accent real pe eficiență și
eficacitate;
 nivel politic axat pe strategii și politici, stabilind obiective și standarde de performanță
operațională;
 răspundere managerială sporită; și
 o mai bună disciplină în procesele manageriale.
Totuși, reforma CFPI este foarte dependentă și direct influențată de deciziile și evoluțiile în
implementarea Reformei administrației publice și Reformei managementului finanțelor publice.
Avînd în vedere că cadrul legislativ și normativ practic a fost elaborat, este necesar de a se
focusa pe crearea de bune practici de implementare și într-o a doua etapă să le extindă în cadrul
întregului sector public.
Un punct de plecare pentru reformele Administrației publice și a Managementului
finanțelor publice este clarificarea rolurilor, controlului și echilibrului puterilor în stat dintre cei
patru piloni ai societății democratice: Guvernul, Piața, Sistemul judiciar și Parlamentul.
Guvernul - Executivul trebuie să creeze o structură de control financiar, care să asigure că
autoritățile din jurisdicție raportează și execută bugetul conform destinației.

2
Piața - Necesitatea ca statul să organizeze și să impună condiții prealabile pentru o piață
funcțională și să apere partea veniturilor bugetului de stat.
Sistemul judiciar - Necesitatea unei legiferări și a unui sistem judiciar independent și
funcțional.
Parlamentul - Parlamentul are nevoie de un sistem funcțional de audit extern pentru a
determina dacă Guvernul a raportat sau a executat bugetul în conformitate cu deciziile
Parlamentului, în condițiile unui bun control intern și într-un mod legal.
Într-o anumită măsură, granițele dintre acești piloni sunt vagi, deci la fel și în domeniul
managementului finanţelor publice.
Mai mult ca atît, există multe neînțelegeri cu privire la conceptul de CFPI și, în special, la
componenta de MFC. Acestea provin din două surse și se regăsesc în abordarea tradițională a
administrației publice din Republica Moldova.
Prima neînțelegere survine deoarece MFC este privită ca pur și simplu o reformă
financiară de interes numai pentru Ministerul Finanțelor.
Cea de-a doua neînțelegere se referă la natura sistemului de control intern, așa cum îl
înțeleg contabilii și managerii. Controlul intern este, în general, considerat doar control financiar
și bugetar pentru respectarea legilor și reglementărilor. În consecință, controlul financiar și
bugetar de zi cu zi este atribuit subdiviziunii economie și finanțe. MFC nu este considerat un
element integrant al managementului de succes sau ca responsabilitate directă a managerului.
În plus, Ministerul Finanţelor este responsabil pentru dezvoltarea și aplicarea politicii
CFPI. Acest lucru, împreună cu numele general al politicii „controlul financiar public intern”, îi
determină pe politicieni, pe manageri și pe ceilalți să considere politica MFC ca fiind doar
control financiar și bugetar, avînd un domeniu de aplicare mai restrîns sau chiar limitat.
Cîteva acțiuni au fost întreprinse în ultimii ani, pentru a pune în practică condiții suficiente
şi a implementa conceptul CFPI, ca de exemplu:
 a fost stabilit cadrul de reglementare prin aprobarea Legii privind controlului financiar
public intern, Regulamentului-cadru de activitate a serviciilor financiare, Standardelor
naționale de activitate pentru auditori interni și manageri, metodologiei și ghidurilor de
aplicare a acestora. De asemenea, au fost create sisteme de autoevaluare și raportare a
activității atît pentru activitatea de audit intern, cît și pentru sistemul de MFC;
 au fost create 96 subdiviziuni de audit intern în sectorul public, în care activează 136
auditori interni, dintre care 46 dețin certificate de calificare;
 au fost stabilite responsabilitățile de bază ale serviciilor financiare, responsabilități
specifice MFC au fost integrate în reglementările interne de organizare și funcționare a

3
subdiviziunilor în majoritatea autorităților publice centrale (în continuare APC) și în
unele autorități publice locale (în continuare APL) de nivelul II;
 a fost elaborat un Program de dezvoltare profesională continuă a auditorilor interni,
module și materiale de instruire atît pentru manageri, cît și pentru auditori interni,
precum și au fost desfășurate seminare de instruire și mediatizare. De asemenea, a fost
puse bazele unui sistem național de certificare al auditorilor interni.
Obiectivele specifice ale Programului de dezvoltare a CFPI sunt următoarele:
 MFC este integrat în procesele operaționale, financiar – economice și de suport, de la
etapa de planificare a activității și resurselor, la executarea bugetului și realizarea
planurilor operaționale, pînă la monitorizarea și raportarea acestora;
 gestionarea riscurilor este parte a proceselor și deciziilor. Este instituită o abordare
comună atît față de controlul conformității, cît și față de eficiența și eficacitatea
operațiunilor;
 planurile și obiectivele operaționale au o dimensiune financiară și o legătură cu
resursele necesare pentru realizarea acestora. Sistemele financiar-contabile oferă
informații calitative pentru a lua decizii și monitoriza implementarea acestora;
 auditul intern își demonstrează utilitatea ca instrument de evaluare a eficacității
sistemelor MFC, identificare la timp a dificultăților și punctelor slabe, precum și oferire
a recomandărilor adecvate pentru îmbunătățirea sistemelor și operațiunilor.

2. Organizarea structurilor de control financiar în Republica Moldova


Prin ordinea de drept instituţionalizată în Republica Moldova există atât un ansamblu de
reglementări privitoare la organizarea şi funcţionarea unor unităţi şi activităţi economice şi
sociale, cît şi dispoziţii privitoare la metodologia de control al acestora, metode, tehnici şi
procedee de control care, aplicate distinct şi mai ales în acţiuni comune, pot şi trebuie să
contribuie la ordinea şi disciplina necesară în orice ramură ori unitate economico-socială, în
societate în general.
În orice ţară, totalitatea instituţiilor sale de control formează sistemul de control al acelei
ţări.
Ca orice sistem şi sistemul de control este alcătuit din subsisteme, respectiv instituţiile
sale, ordonate şi grupate într-o ierarhie bine determinată.
Statul are menirea să funcţioneze pentru
societate şi în acest scop este obligat să administreze
raţional resursele materiale, nemateriale şi
financiare naţionale.
4
Deoarece aceste resurse sunt întotdeauna limitate, în mod obiectiv a apărut funcţia
controlului.
Ea poate fi realizată în două ipostaze:
 prima – când organele de stat se autocontrolează, acest control fiind determinat ca
„intern”;
 a doua ipostază presupune crearea unui organ specializat independent, cu un statut înalt,
menit să evalueze corect şi imparţial cît de eficient statul administrează resursele
financiare şi de altă natură încredinţate.
Esenţa deplină a studiului, analizei şi cercetării ansamblului formelor controlului activităţii
economice şi sociale este o rezultantă a existenţei instituţiilor şi organismelor statului la
nivelul naţiunii – parlament, guvern, instituţii centrale specializate pe domenii de control al
activităţii economice şi sociale, control structurat, organizat şi desfăşurat după norme legale
organice şi de alt rang.
Prin sistemul juridic al dispoziţiilor normative, statul asigură, pe de o parte, un control
riguros, iar pe de altă parte, reglează, are un rol important în controlul efectuat prin sistemul
normelor legale în apărarea intereselor generale ale societăţii.
Locul şi rolul instituţiilor de control sunt stabilite prin constituţiile şi legile fiecărei ţări,
reglementări care fixează atribuţiile, drepturile, obligaţiile şi răspunderile, precum şi structurile
organizatorice şi de conducere ale acelor instituţii.

Din punct de vedere al funcţiilor îndeplinite şi obiectivelor urmărite, instituţiile de


control se pot împărţi în două mari categorii:

Cele care sunt organizate ca instituţii specializate de control, de regulă aparţinând


statului şi care exercită controlul din afara unităţilor economice şi bugetare, pe scurt
realizează un control extern;

Cele care sunt organizate şi funcţionează în interiorul unităţilor economice şi bugetare,


pe scurt realizează un control intern sau cum se mai spune un control propriu al unităţilor
economice şi bugetare.

Atât controlul extern cît şi cel intern au rolul, importanţa şi justificarea existenţei lor,
ceea ce diferă însă este raportul în care se află cele două naturi de control în cadrul
sistemului general de control.
Subiecţii controlului economico-financiar în Republica Moldova sunt:
 persoanele fizice şi juridice,
 instituţiile finanţate de la bugetul de stat şi bugetele locale.

5
Potrivit Acordului de Asociere RM – UE, Republica Moldova şi-a asumat  angajamentul
de a implementa sistemul de control financiar public intern (CFPI) la nivel naţional în
conformitate cu metodologiile şi standardele recunoscute la nivel internaţional, precum şi cu cele
mai bune practici ale UE, ceea ce însemna o reformă amplă în domeniul controlului şi auditului
intern în sectorul public.
Conceptul CFPI a fost elaborat de Comisia Europeană în vederea oferirii unui model
structurat și operaţional, pentru a asista autorităţile naţionale la remodelarea mediului de control
intern propriu şi, în particular, pentru a actualiza sistemele de control în sectorul public, în
corespundere cu standardele internaţionale şi cele mai bune practici ale UE.
Responsabilitatea pentru proiectarea şi modelarea CFPI în Republica Moldova
revine Ministerului Finanţelor, care, prin intermediul Unităţii centrale de armonizare:
 elaborează, promovează şi monitorizează politicile, precum şi elaborează, actualizează
şi armonizează cadrul normativ în domeniul CFPI;
 monitorizează şi evaluează calitatea activităţii de audit intern, precum şi a sistemelor de
management financiar şi control;
 prezintă anual Guvernului un raport consolidat privind CFPI pe anul precedent;
 desfăşoară instruiri în domeniul controlului intern managerial, al auditului intern,
precum şi dezvoltă mecanisme de certificare a auditorilor interni din sectorul public.
Conform celor mai bune practici UE, termenul „Controlul financiar public intern” poate fi
definit ca un sistem general consolidat al Guvernului şi organelor subordonate acestuia, instituit
cu scopul de a garanta în sectorul public gestionarea entităților publice conform principiilor
bunei guvernări.
Odată implementat la nivelul întregului sector public, sistemul de Control financiar public
intern asigură conducerea că obiectivele şi priorităţile stabilite vor fi realizate respectînd
principiile economicităţii, eficienţeişi eficacităţii.
CFPI este preventiv de natura lui şi are drept scop asigurarea utilizării sistemelor
adecvate pentru a împiedica pe cît este posibil apariţia corupţiei şi fraudei.
Trăsătura de bază a unui sistem CFPI efectiv reprezintă separarea clară între
responsabilitatea managerială pentru controlul intern managerial şi auditul intern.
Sistemul CFPI este compus din trei piloni:
· Controlul intern managerial;
· Auditul intern;
· Armonizarea centralizată.
Controlul intern managerial presupune o monitorizare continuă a activităților, cu reguli
de management clar aplicate la nivelul întregii entități publice.
6
Pentru a asigura procesul de control integral al operaţiunilor, aceste instrumente sînt
structurate conform ciclului de viață al unei operaţiuni, prin urmare:
· control preventiv (ex-ante);
· control curent;
· control ulterior (ex-post).
Controlul preventiv are menirea să prevină abaterile din mersul normal al unei operaţiuni,
aceasta de obicei este înfăptuit prin indicarea unor condiţii de derulare a operaţiunii prin
intermediul cadrului normativ, metodologic, ordine, indicaţii etc., şi inclusiv prin elaborarea
unuicircuit de control înainte ca operaţiunea să aibă loc.
Controlul curent reprezintă acele puncte de control, ce îşi au efectul în timpul derulării
unei operaţiuni.
Controlul ulterior reprezintă acele acţiuni de control, care sînt desfăşurate după ce a avut
loc operaţiunea pentru a se asigura despre corectitudinea efectuării acesteia.
Pentru a asigura implementarea sistemului de control intern managerial Comisia
Europeană recomandă utilizarea modelului COSO, care prin accepţiunea sa reprezintă calea spre
realizarea elementelor expuse anterior, precum şi condiţiile care necesită de a fi întrunite.
Acest model presupune în primul rînd stabilirea clară a obiectivelor generale pentru
instituţie, precum şi pentru fiecare subdiviziune în parte din cadrul acesteia, ca după
aceasta să fie stabilite procesele care au loc în instituţie şi care duc la atingerea obiectivelor
stabilite anterior.
Pentru ca obiectivele stabilite să fie realizate cu succes se identifică riscurile, care pot
afecta aceste procese şi se instituie proceduri de control intern pentru ca aceste riscuri să fie
minimizate, luând în consideraţie raportul cost-beneficiu al acestora.
Auditul intern reprezintă un ansamblu de acțiuni efectuate în scopul asigurării și
consilierii independente și obiective, prin evaluarea funcționalității sistemului de control intern
managerial , destinată să adauge valoare și să îmbunătățească operațiunile entității.
Auditul intern, pentru a putea face o evaluare obiectivă a proceselor şi procedurilor de
control intern, este necesar să fie eliberat de implicaţiile operaţionale de orice natură.
Armonizarea centralizată este reprezentată de existenţa unei structuri, care coordonează
activitatea atît a sistemului de control intern managerial, prin instituirea unor standarde minime
de activitate şi asistenţă metodologică, cît şi a sistemului de audit intern, prin crearea cadrului
normativ, instituţional, şi instructiv al acestuia, conforme cu cele mai bune practici
internaţionale.

7
Pentru a asigura un nivel calitativ adecvat al auditorilor este creat un sistem de instruire şi
certificare al acestora, precum şi o monitorizare permanentă din partea Direcției politici în
domeniul controlului financiar public intern.
Funcţia Unităţii Centrale de Armonizare este asigurată de către Direcţia politici în
domeniul controlului financiar public intern din cadrul Ministerului Finanţelor, care este
responsabilă de elaborarea, promovarea, coordonarea şi monitorizarea politicii în
domeniul controlului financiar public intern.
PLANUL DE ACŢIUNI
privind dezvoltarea controlului public intern
pentru anii 2018-2020
 Nr. Denumirea acţiunilor Termen Indicatori de rezultat Responsabili
d/o de de realizare
realizare
1 2 3 4 5
Obiectivul I. Coordonarea implementării CFPI și asigurarea consecvenței cu politicile și
programele generale
1 Revizuirea rolului, atribuțiilor 2018 Regulamentul Consiliului Ministerul
și componenței Consiliului CFPI revizuit și aprobat Finanţelor
controlului financiar public
intern Componența Consiliului Consiliul
CFPI revizuită și aprobată controlului
financiar public
intern;
2 Consolidarea impactului si Anual Acțiuni de mediatizare a Ministerul
vizibilității Consiliului CFPI rolului Consiliului CFPI Finanţelor
desfășurate
Consiliul
Rezultate ale activităţii controlului
Consiliului CFPI publicate financiar public
pe pagina web a MF intern

Conferințe anuale în
domeniul managementului
financiar / auditului intern
organizate și desfășurate
3 Actualizarea Legii privind 2018 Modificări și completări la Ministerul
Controlul financiar public Legea privind Controlul Finanţelor
intern conform noilor tendințe financiar public intern
și lacunelor identificate în înaintate Guvernului spre Consiliul
sistemul actual de guvernanță aprobare controlului
financiar public
intern
4 Consolidarea platformei de Continuu Ședințe sistematice cu Ministerul
cooperare și comunicare cu CCRM organizate și Finanţelor
CCRM, parteneri de desfășurate
dezvoltare și alte proiecte în Consiliul
derulare Cadrul normativ în domeniul controlului
8
CFPI coordonat cu partenerii financiar public
de dezvoltare, CCRM, intern
Cancelaria de Stat, Centrul
Național Anticorupție
5 Identificarea și introducerea Continuu Mecanism creat Ministerul
unui mecanism de diseminare Finanţelor
a bunelor practici şi schimb de Şedinţe, întruniri, ateliere de
experienţă pentru facilitarea lucru, organizate şi Consiliul
organizării şi dezvoltării desfăşurate sistematic cu controlului
sistemului de management entităţile publice financiar public
financiar şi control şi funcţiei intern
de audit intern Ședințe interministeriale ale
Secretarilor Generali de Stat
6 Raportarea privind Anual Raport consolidat pentru Ministerul
implementarea şi funcţionarea anul precedent, elaborat şi Finanţelor
sistemului de control financiar prezentat Guvernului
public intern către Guvern Consiliul
controlului
financiar public
intern

Obiectivul II. Dezvoltarea sistemelor curente de MFC


7 Organizarea și implementarea 2019 Suport la locul de muncă Ministerul
unor exerciții pilot de evaluare acordat Finanţelor
a sistemelor curente de MFC
în cadrul APC Rapoarte privind Organele APC
funcționalitatea sistemelor CNAM
proprii de MFC elaborate CNAS
2020 Planuri privind consolidarea PM Chișinău
generală a MFC elaborate PM Bălți
PM Cahul
8 Consolidarea capacităților Anual Trei seminare de instruire Ministerul
Secretarilor Generali de Stat, privind MFC organizate și Finanţelor
Secretarilor de Stat și desfășurate anual
managerilor din cadrul APC,
precum și APL de nivelul II,
privind managementul
financiar și controlul
9 Crearea grupurilor de lucru 2018 Grupuri de lucru create și Ministerul
privind revizuirea proceselor instruite Finanţelor
operaționale de bază, inclusiv Continuu Seminare de instruire pentru
integrarea managementului APC privind procesele şi Organele APC
riscurilor în planificarea managementul riscurilor CNAM
operaţională 2019 Procesele de bază CNAS
identificate, descrise și PM Chișinău
revizuite PM Bălți
PM Cahul
2019 Model de identificare,
evaluare, înregistrare și
monitorizare a riscurilor
creat și aplicat
9
10 Elaborarea unui model de 2020 Mecanism de planificare pe Ministerul
planificare a performanțelor bază de obiective și riscuri Finanţelor
bazate pe riscuri asociate acestora elaborat
Organele APC
CNAM
CNAS
PM Chișinău
PM Bălți
PM Cahul
11 Sporirea rolului SEF în Continuu Seminare de instruire, Ministerul
dezvoltarea sistemelor curente şedinţe, ateliere de lucru, Finanţelor
de MFC organizate şi desfăşurate
sistematic cu SEF pentru Organele APC
diseminarea bunelor practici CNAM
şi schimb de experienţă în CNAS
domeniul planificării PM Chișinău
operaţionale şi financiare PM Bălți
PM Cahul
12 Crearea precondițiilor 2018 Un exercițiu pilot privind Ministerul
entităților publice de a acordarea serviciilor Finanţelor
externaliza servicii de outsourcing de economie și
economie şi finanţe, în bază finanțe lansat
contractuală 2019 Cadru legal revizuit și
aprobat

Personal pentru acordarea


serviciilor outsourcing de
economie și finanțe
identificat şi instruit
13 Revizuirea sistemului de 2018 Regulamentul de Ministerul
autoevaluare, raportare a autoevaluare a sistemului de Finanţelor
sistemului de MFC si emiterea management financiar și
declarației privind buna control și emiterea
guvernare declarației privind buna
guvernare revizuit și aprobat

Seminare de informare
privind aplicarea
Regulamentului organizate
pentru APC și APL de
nivelul II
14 Elaborarea unui sistem de 2019 Sistem de monitorizare şi Ministerul
monitorizare şi control al control al emiterii declaraţiei Finanţelor
emiterii declaraţiei privind privind buna guvernare,
buna guvernare de către elaborat Consiliul
conducătorii entităţilor publice controlului
financiar public
intern
15 Consolidarea procedurilor de 2019 Standardele naționale de Ministerul
management financiar și control intern în sectorul Finanţelor
control public revizuite
10
2019 Regulamentul-cadru
de activitate a serviciilor
financiare revizuit
2020 Manualul de MFC revizuit și
publicat
16 Autoevaluarea, raportarea Anual Raport privind organizarea Organele APC
sistemului de management şi funcţionalitatea sistemului CNAM
financiar şi control, precum şi de management financiar şi CNAS
emiterea declaraţiei privind control, elaborat PM Chișinău
buna guvernare PM Bălți
Declaraţia privind buna PM Cahul
guvernare, emisă şi
publicată
17 Evaluarea sistematică a În funcţie Raport de audit intern SAI
sistemelor de management de elaborat
financiar şi control managerial evaluarea
riscurilor,
cel puţin
o dată la
2 ani

Obiectivul III. Consolidarea funcţiei și conceptului de audit intern


18 Crearea Serviciului central de 2018 Serviciu central de audit Ministerul
audit intern intern creat și suplinit cu Finanţelor
personal

Personalul Serviciului
central de audit intern
instruit

Regulament de funcționare
și procese de lucru elaborate
și aprobate
2019 Plan strategic pentru
Serviciul central de audit
intern elaborat și aprobat
19 Centralizarea subdiviziunilor 2018 Cadrul legal şi normativ Ministerul
de audit intern în cadrul privind organizarea și Finanţelor
ministerelor și clarificarea funcționarea auditului intern
ariei de aplicabilitate. revizuit și aprobat Organele APC
CNAM
Fiecare APC dispune de o CNAS
subdiviziune de audit intern PM Chișinău
suplinită cu personal PM Bălți
PM Cahul

2019 Conducători SAI instruiţi


privind noile aranjamente de
audit intern
Continuu Suport acordat la locul de
11
muncă pentru realizarea
misiunilor de audit intern
20 Crearea precondițiilor 2018 Cadrul legal şi normativ Ministerul
entităților publice pentru privind activitatea de audit Finanţelor
aplicarea la servicii revizuit și aprobat
outsourcing de audit intern
Reglementare privind
acordarea serviciilor
outsourcing de audit intern
elaborată și aprobată
Continuu Personalul implicat în
acordarea serviciilor
outsourcing de audit intern
instruit
21 Consolidarea imaginii 2020 Conducătorii subdiviziunilor Ministerul
auditorului intern din sectorul de audit intern instruiți, Finanţelor
public examinați și după caz
certificați Consiliul CFPI

2019 Cerințele minime privind SAI


competența auditorilor
interni revizuite și aprobate
Continuu Seminare şi acţiuni de
mediatizare a rolurilor şi
responsabilităţilor
auditorilor interni
22 Consolidarea procedurilor de 2018 Standarde de audit intern în Ministerul
audit intern sectorul public revizuite și Finanţelor
alineate cu standardele
internaționale de audit
2019 Metodologia de audit intern
revizuită și aliniată noilor
standarde de audit intern,
precum și aprobată
23 Crearea si punerea in aplicare 2019 Regulament privind Ministerul
a unui sistem de evaluare a evaluarea externă a Finanţelor
subdiviziunilor de audit intern activității de audit intern și
din sectorul public aprobat Organele APC
2020 Nr. subdiviziunilor de audit CNAM
intern evaluate CNAS
PM Chișinău
Rapoarte de evaluare a PM Bălți
activității de audit intern PM Cahul
elaborate
24 Elaborarea şi punerea în 2018 Program de asigurare şi Organele APC
aplicare a programelor de îmbunătăţire a calităţii, CNAM
asigurare şi îmbunătăţire a elaborat şi aprobat CNAS
calităţii activităţii de audit 2019 Evaluări interne realizate PM Chișinău
intern PM Bălți
Planuri de acţiuni privind PM Cahul
12
depăşirea lacunelor
identificate, aprobate
Obiectivul IV. Fortificarea profesiilor din domeniul managementului finanţelor publice
25 Perfecționarea actualului 2018 Regulamentul de certificare Ministerul
sistem de certificare a auditorilor interni din Finanţelor
profesională a Auditorilor sectorul public revizuit și
interni aprobat
2020 Nr. auditorilor interni
certificați în baza noilor
prevederi / cerințe
26 Identificarea si punerea în 2020 Program de dezvoltare Ministerul
aplicare a unui sistem solid de profesională continuă a Finanţelor
instruire şi dezvoltare auditorilor interni revizuit și
profesională continuă a lansat
auditorilor interni
Materiale de instruire şi
curiculă elaborate

Formatori identificați și
instruiți

Numărul auditorilor interni


instruiți
27 Identificarea şi punerea în 2018 Reglementare de certificare Ministerul
aplicare a unui Program de profesională a Specialiştilor Finanţelor
certificare profesională a în finanţe şi economie
Specialiştilor în finanţe şi aprobată
economie 2020 Nr. Specialiştilor în finanţe
şi economie certificați
28 Crearea si punerea în aplicare 2020 Program de dezvoltare Ministerul
a unui sistem solid de instruire profesională continuă a Finanţelor
şi dezvoltare profesională specialiştilor în economie şi
continuă a specialiştilor în finanţe lansat
economie şi finanţe
Materiale de instruire şi
curiculă elaborate

Formatori identificați și
instruiți

Numărul specialiştilor în
economie şi finanţe instruiți
29 Identificarea şi punerea în 2018 Reglementare de certificare Ministerul
aplicare a unui Program de profesională a Specialiştilor Finanţelor
certificare profesională a în achiziţii publice aprobată
Specialiştilor în achiziţii 2020 Nr. Specialiştilor în achiziţii Agenţia
publice publice certificați Achiziţii
Publice
30 Crearea si punerea în aplicare 2020 Program de dezvoltare Ministerul
a unui sistem solid de instruire profesională continuă a Finanţelor
13
şi dezvoltare profesională specialiştilor în achiziţii
continuă a specialiştilor în publice lansat Agenţia
achiziţii publice Achiziţii
Materiale de instruire şi Publice
curiculă elaborate

Formatori identificați și
instruiți

Numărul specialiştilor în
achiziţii publice instruiți
31 Consolidarea relaţiei cu Continuu Şedinţe sistematice de lucru Ministerul
mediul academic cu scopul cu reprezentanţi ai mediului Finanţelor
includerii / dezvoltării academic
modulelor şi programelor de
instruire pentru specialiştii Programe de instruire
implicați în managementul consultate şi coordonate de
financiar public ambele părţi

Mediu academic implicat în


programele de dezvoltare
profesională continuă a
specialiştilor în
managementul finanţelor
publice
32 Elaborarea unui sistem de 2020 Sistem elaborat Ministerul
stimulare și motivare a Finanțelor
specialiștilor din domeniul
managementului finanțelor
publice
Obiectivul V. Protejarea intereselor financiare prin asumarea responsabilităților
respective și profesionalizarea ulterioară
33 Clarificarea rolurilor, poziţiei 2018 Cadrul legal şi normativ Ministerul
noi, precum şi organizarea revizuit şi adoptat Finanţelor
funcţiei de investigare
financiară Reglementare de organizare
şi funcționare elaborată și
aprobată

Procese de lucru instituite

Funcţie de investigare
financiară suplinită cu
personal

Plan strategic de acţiuni


elaborat și aprobat
34 Consolidarea capacităţii de 2020 Raport de evaluare a Ministerul
investigare financiară necesarului de instruire Finanţelor
elaborat

14
Program de instruire şi
dezvoltare profesională
continuă aprobat

Personal de investigare
financiară
instruit

15

S-ar putea să vă placă și