Bacalaureat - Limba şi literatura română

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică

Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Cu Pâlnia şi Stamate, Creanga de aur, Ulysses, Metamorfoza, Ingeniosul bine temperat, realismul, în sensul de
verosimilitate, trebuie reinterpretat. În romanul european, verosimilul realist este o constantă timp de două sute de ani. E
locul să precizez un lucru. Nu vreau să propun pentru roman o dată de naştere mai mult: vorbind de roman, ca şi cum s-ar
fi născut în a doua parte a secolului XVIII, am în vedere acea formă a genului care e integral produsul epocii burgheze.
Romanul e un gen burghez şi realist prin excelenţă, cum nu sunt multe cărţi de proză înainte de 1740 (anul Pamelei lui
Richardson). Las la o parte fără remuşcări şi Marele Cyrus şi Clélia din secolul XVII francez, povestiri aventuroase şi
galante fără raport profund cu Comedia umană, ori cu În căutarea timpului pierdut, chiar dacă unii comentatori, mai
circumspecţi decât mine, au văzut în schimb un raport cu Pivniţele Vaticanului lui André Gide. Primul roman în sensul
realist şi burghez nu este, în ciuda titlului, nici Romanul burghez al lui Furetière din 1666, nici Romanul comic al lui
Scarron din 1657, nici chiar Principesa de Clèves al doamnei de la Fayette din 1678. Toate acestea sunt mai curând
romanţuri decât romane. Şi zugrăvesc extraordinare lumi şi fiinţe: "Sir Walter Scott a calculat că eroul din Marele Cyrus a
ucis cu mâna lui o sută de mii de oameni", scrie Walter Allen într-o sumară istorie a Romanului englez. Va trebui poate să
fie scrisă cândva o istorie a romanelor de dinainte de Pamela. De la Richardson la Smollet şi apoi de la Balzac la Zola,
romanul devine genul dominant; o dominaţie a verosimilului realist.
Dar ce înseamnă realism în roman? Îmi vine în minte definiţia dată de Arnold Toynbee oraşului ca aşezare
omenească ce nu-şi poate produce singură bunurile necesare şi este din această cauză dependentă de un Hinterland agricol
şi de materii prime. Ficţiunea realistă are exact aceeaşi proprietate: nu se poate "hrăni" din ea însăşi, are nevoie de un
Hinterland real, de imaginile constituite ale societăţii şi ale omului. "Puritatea" romanului a fost totdeauna mai mică decât
a poeziei sau a picturii. Romanul a păstrat, în ciuda tuturor schimbărilor, ceva dintr-un duplicat al realului, al "ţării
dindărăt". Într-o exprimare improprie, dar răspândită, romanul continuă să reprezinte lumea, în mai mare măsură decât un
poem sau o operă de pictură; nu există cu adevărat un roman abstract sau nonfigurativ. Din acest punct de vedere, între
Don Quijote,Moș Goriot şi Orbirea nu e aproape nici o diferenţă. Arca lui Noe, de Nicolae Manolescu
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat:
1. Indică sensul secvenței o dominaţie a verosimilului realist. 6 puncte
2. Menționează asemănarea dintre definiția dată orașului de Arnold Toynbee și ficțiunea realistă. 6 puncte
3. Precizează două titluri de romane apărute în secolul al XVII-lea. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care autorul nu vrea să propună o dată de naștere a romanului. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a romanului, aşa cum reiese din ultimul paragraf. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă a te inspira din lumea reală este
sau nu o garanţie a succesului unui roman, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din “Arca lui
Noe”, de Nicolae Manolescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul dat, evidenţiind rolul verbelor, în funcție de modul și
tmpul lor.
 Pun mâna pe revolver; atunci auz tare un glas de căpriță... Îndemn calul cât pot; el se-ntoarce-n loc și pornește-
napoi. Câțiva pași... și iar stă sforâind... Iar căprița... îl opresc, îl întorc, îi dau câteva lovituri, strângându-l din zăbală.
Pornește... Câțiva pași... Iar căprița... Norii s-au subțiat de tot; acuma văz cât se poate de bine. E o căpriță mică neagră; aci
merge, aci se-ntoarce; aruncă din copite; pe urmă se ridică-n două picioare, se repede cu bărbița în piept și cu fruntea
înainte să-mpungă, și face sărituri de necrezut și mehăie și fel-de-fel de nebunii. Mă dau jos de pe cal, care nu mai vrea să
meargă în ruptul capului, și-l apuc scurt de căpăstru: mă aplec pe vine-n jos: "Ța-ța!" și chem căprița cu mâna parcă aș
vrea să-i dau tărâțe. Căprița se apropie zburdând mereu. Calul sforăie nebun, dă să se smucească; mă pune în genunchi,
dar îl țiu bine. Căprița s-a apropiat de mâna mea: e un ied negru, foarte drăguț, care se lasă blând sa-l ridic de jos. L-am
pus în desaga din dreapta peste niște haine. În vremea asta, calul se cutremură și dârdâie din toate încheieturile ca de
frigurile morții. La hanul lui Mânjoală, de Ion Luca Caragiale

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text poetic
studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu sau lui George Bacovia.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un current cultural/literar
sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit,
relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,încheiere – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;utilizarea limbii literare – 2 puncte;
ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.