Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

de Lucian Blaga

incipitul reia titlul poeziei

Secvența I: cunoașterea eu -  accentul cade pe atitudinea  poetului care protejează prin artă
luciferică tainele lumii
1. Eu nu strivesc corola de nu strivesc -  verbul la forma negativă arată atitudinea poetului față
minuni a lumii de Misterele Universului
Corola -  metaforă  revelatorie care sugerează perfecțiunea
de minuni a lumii-  Misterele Universului

nu ucid - verb la negativ care accentuiază atitudinea poetului care nu

2. şi nu ucid distruge misterele
3. cu mintea tainele, ce le- cu mintea - cunoașterea luciferică specifică poetului care nu caută să
ntâlnesc înțeleagă pe cale rațională misterele universului, distrugându-le
4. în calea mea tainele - misterele

florile sugerează natura înconjurătoare, viaţa, existenţa însăşi a

5. în flori, în ochi, pe buze ori
morminte.
Universului; copilăria
ochii reprezintă perceperea extaziantă, simţirea şi emoţia umană;
tinerețea
buze simbolizează comunicarea prin cuvânt şi iubirea prin sărut;
maturitatea
morminte sugerează neantul, moartea; senectutea

Secvența a II-a: antiteza lumina - metaforă pentru cunoaștere

cunoaștere luciferică /paradisiacă altora - cunoașterea paradisiacă specifică oamenilor de știință care
6. Lumina altora încearcă pe cale rațională să înțeleagă misterul

7. sugrumă vraja nepătrunsului sugrumă- atitudinea celorlați față de mistere universului

ascuns vraja nepătrunsului ascuns - metaforă revelatorie pentru misterele
8. în adâncimi de întuneric, universului

dar - conjuncție adversativă care arată că poetul se dezice de

9. dar eu,/ atitudinea celorlalți
10. eu cu lumina mea sporesc a eu - repetiția pronumelui personal accentuează atitudinea poetului față
de mister
lumii taină -
lumina mea - cunoașterea luciferică
sporesc - cunoașterea luciferică adâncește/potențează misterul

11-13. şi-ntocmai cum cu razele ei comparație cu efectele lunii care adâncește întunericul
albe luna/ poetul, prin cunoașterea luciferică, nu lămurește misterul, ci îl adâncește
nu micşorează, ci tremurătoare/
măreşte şi mai tare taina nopţii,
 îmbogățesc - rolul poetului
14. aşa îmbogăţesc şi eu întunecata
zare întunecata zare - metaforă revelatorie pentru mister
15. cu largi fiori de sfânt mister

16. şi tot ce-i neînţeles/ cunoașterea luciferică adâncește misterul, nu îl lămurește

neînțelesul devine mai adânc.
17. se schimbă-n neînţelesuri şi mai
mari
18. sub ochii mei-

Secvența a III-a: Concluzia atitudinea poetică izvorăște din iubire.

19. căci eu iubesc
20. și flori și ochi și buze și morminte

Atitudinea
poetului/
cunoașterea
luciferică

nu strivesc nu ucid sporesc îmbogățesc iubesc

cu mintea a lumii taină și flori și ochi

întunecata
corola tainele și buze și
zare
morminte.

Atitudinea celorlalți/ vraja

cunoașterea sugrumă nepătrunsului
paradisiacă ascuns

în adâncimi de
întuneric
Filozofia blagiană
Monumentalitatea operei poetului stă în îmbinarea de mare profunzime a poeziei cu filozofia, care dezvăluie
– prin bogăţia sa metaforică, prin terminologia originală – viziunea poetică modernă.

1. În concepţia poetului, cunoaşterea se manifestă prin două concepte originale: cunoaşterea luciferică
şicunoaşterea paradisiacă.
a) cunoaşterea paradisiacă, de tip logic, raţional, care se revarsă asupra obiectului cunoaşterii şi nu-l
depăşeşte, vrând să lumineze misterul pe care, astfel, să-l reducă, fiind specifică oamenilor de ştiinţă;
b) cunoaşterea luciferică are ca scop potenţarea, adâncirea misterului şi nu lămurirea lui, specifică
sensibilităţii poeţilor.
2. Metafora cunoaşte, în concepţia gânditorului poet, două tipuri:
- Metafora plasticizantă, care dă frumuseţe limbajului liric, fără a-i îmbogăţi conţinutul: „Un zbor de
lăstun/Iscăleşte peisajul” sau „... prin oraş/Ploaia umblă pe catalige”;
- Metafora revelatorie, care are rolul de a potenţa misterul esenţial, de a revela conţinutul: „Eu nu strivesc
corola de minuni a lumii”.
3. Alte concepte specifice filozofiei blagiene ce se regăsesc metaforic în creaţia lirică sunt:
- Misterul – principiu existenţial fundamental, obiect al cunoaşteriişi resort al actului de cultură;
- Marele Anonim - metaforă revelatorie pentru Creatorul Universului;
- Lumina – metaforă pentru cunoaştere;
- Ieşirea în lumină – naşterea.