EPILEPSIA

Epilepsia este o boala cronica neuniforma a creierului care afecteaza aproximativ 50 de

milioane de oameni din intreaga lume, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Boala se
caracterizeaza prin convulsii recurente, care sunt episoade scurte de miscare involuntara care pot
implica o parte a corpului (partial) sau intregul corp (generalizata) si uneori sunt insotite de
pierderea constientei si controlul functiei intestinului sau vezicii urinare.
Important de retinut ca a criza nu inseamna epilepsie (pana la 10% dintre persoanele din
intreaga lume au o criza de-a lungul vietii). Epilepsia este definita ca avand doua sau mai multe
convulsii neprovocate. Frica, neintelegerea, discriminarea si stigmatizarea sociala au inconjurat
epilepsia de secole. Aceasta stigma continua in multe tari astazi si poate avea un impact asupra
calitatii vietii persoanelor care sufera de aceasta boala si a familiilor acestora.
Episoadele de convulsii sunt rezultatul descarcarilor electrice excesive dintr-un grup de celule
ale creierului. Diferite parti ale creierului pot fi locul acestor descarcari. Convulsiile pot varia de
la un episode scurt de tremur la muschilor pana la convulsii severe si prelungite. Convulsiile pot
varia, de asemenea, in functie de frecventa, de la mai putin de 1 pe an la mai multe pe zi.
Cauzele epilepsiei
Desi multe mecanisme de boala subiacente pot duce la epilepsie, cauza bolii este inca
necunoscuta in aproximativ 50% din cazuri la nivel global. Cauzele epilepsiei sunt impartite in
urmatoarele categorii: structurale, genetice, infectioase, metabolice, imune si necunoscute.

Afectiunea poate fi urmare a diversi factori, printre care:

 factorul genetic - unele tipuri de epilepsie apar ca urmare a mostenirii genetice;
 traumatismul cranian - loviturile suferite in urma unui accident de masina, spre exemplu,
poate fi o cauza a aparitiei bolii
 bolile creierului - cum ar fi tumorile cerebrale sau accidentele vasculare;
 boli infectioase - meningita, SIDA si encefalita virala pot provoca epilepsie;
 tulburari de dezvoltare - epilepsia poate fi uneori asociata cu tulburari de dezvoltare, cum
ar fi autismul si neurofibromatoza.
Simptomele epilepsiei
Deoarece epilepsia este cauzata de o activitate anormala in creier, convulsiile pot afecta orice
proces coordonat de creier. Semnele si simptomele convulsive pot include:
 Confuzie temporara;
 Miscari necontrolate ale bratelor si picioarelor;
  Pierderea constiintei;
 Simptome psihice, cum ar fi teama, anxietatea sau senzatia de deja vu.
Simptomele variaza in functie de tipul de convulsii. In cele mai multe cazuri, o persoana cu
epilepsie va avea tendinta de a avea acelasi tip de convulsii de fiecare data, astfel incat
simptomele vor fi similare de la episod la episod.

Pierderile de constienta pot surveni fara un motiv anume sau ca urmare a consumului excesiv
de alcool sau droguri, dar si din cauza insomniilor sau a oboselii cronice.
Durata crizelor epileptice e relativ scurta - poate fi vorba de cateva secunde sau minute.
Crizele epileptice pot aparea la intervale diferite de timp (de mai multe ori pe zi, pe saptamana
sau o data pe luna, ori de mai multe ori pe luna). Exista si varianta unor crize epileptice care se
repeta fara intreruperi, cand bolnavul nu isi revine la starea normala anterioara. Aceasta se
numeste stare de rau epileptic. Crizele epileptice pot surveni atat ziua, cat si in timpul somnului
(crize morfeice).
Unii pacienti care sufera de epilepsie au anumite semne care ii anunta ca va urma o criza
epileptica. Acestea sunt: oboseala, nervozitate, durere de cap, tegumente palide sau roseata
faciala.
Factorii care influențeaza starea lor, ii include pe cei care au legătură cu epilepsia, cum ar fi
frecvența convulsiilor și tratamentul cu medicamente antiepileptice (DEA) ce au efecte adverse,
precum și variabilele psihologice, cum ar fi depresia, anxietatea sau sociodemografice, cum ar
fi vârsta, statutul de angajare și nivelul de educație. Epilepsia poate avea un impact substanțial
asupra vieții sociale și a rezultatelor generale asupra sănătății. Persoanele cu epilepsie, în special
în LLMIC, se confruntă cu stigmatizarea și discriminarea, contribuind la izolare și la scăderea
nivelului educațional și profesional [ În plus, PWE sunt predispuse la probleme psihologice, cum
ar fi suferința emoțională, ideea suicidară și rate mai mari de depresie [2,4,8]. Izolarea socială și
depresia contribuie semnificativ la reducerea calității vieții în cadrul acestui sindrom.
 In ciuda sarcinii fizice și psihosociale profunde a epilepsiei, unii pacienți sunt mai buni decât
altii în ceea ce privește menținerea sănătății mentale și fizice pe parcursul bolilor lor. Un factor
care explică parțial cât de bine se adaptează unii pacienți la trăirea cu epilepsie este
personalitatea lor. Cinci trăsături de personalitate sunt clasificate în general în conformitate cu
modelul de personalitate acceptat pe scară largă, și anume, nevrotismul, extraversiunea,
deschiderea spre experiență, agreabilitatea și conștiinciozitatea [9]. Extraversia și nevrotismul
sunt trăsăturile care au fost cele mai multe anchetate în domeniul epilepsiei.
’În timp ce epilepsia și convulsiile funcționale (FS) [convulsiile psihogene nepileptice
(PNES)] sunt două afecțiuni neuropsihologice distincte, ele au multe asemănări. Epilepsia în sine
nu este o singură entitate; tulburări cerebrale diferite pot provoca convulsii epileptice cu
caracteristici clinice diferite.

Crizele epileptice se impart in:

crize generalizate - cu sau fara muscarea limbii, pierdere de urina si intotdeauna cu
pierderea cunostintei;
crize partiale - convulsii ale unei jumatati de corp sau furnicaturi la nivelul unei jumatati
de corp, devieri ale capului si ochilor intr-o anumita parte, blocaj al vorbirii (criza
afazica), uneori si halucinatii;
absentele - nu se manifesta prin convulsii, insa pacientul isi pierde starea de cunostiinta.
Crize generalizate
Convulsiile care par sa includa toate zonele creierului sunt numite convulsii generalizate. Exista
sase tipuri de capturi generalizate:
Absenta crizelor. Crizele de absenta apar adesea la copii si se caracterizeaza prin a privi in
spatiu sau miscari subtile ale corpului, cum ar fi ochiul care clipeste sau balbai. Aceste convulsii
pot aparea in clustere si pot provoca o scurta pierdere de constientizare;
 Convulsii tonice. Acestea provoaca rigidizarea muschilor. Aceste crize de obicei
afecteaza muschii din spate, brate si picioare si va pot determina sa cadeti la pamant;
 Convulsii atropice. Cunoscute si sub denumirea de convulsii de scadere, cauzeaza o
pierdere a controlului muscular, care va poate face sa va prabiti brusc sau sa cadeti;
 Crize convulsive. Sunt asociate cu miscari musculare repetate sau ritmice. Aceste crize de
obicei afecteaza gatul, fata si bratele;
 Crize mioclonice. Apar, de obicei, ca niste batai ale bratelor si picioarelor;
 Crize tonico-clonice. Cunoscute anterior sub denumirea de convulsii majore, acestea sunt
cele mai dramatice tipuri de convulsii epileptice si pot provoca o pierdere brusca de
constienta, rigidizare si agitare a corpului si, uneori, pierderea controlului vezicii urinare
sau muscatura limbii.
De asemenea, mai există și crizele parțiale denumite crize focale și se manifestă fară pierderea
constiintei. Odata denumite convulsii partiale simple, aceste crize nu cauzeaza o pierdere a
constiintei. Ele pot schimba emoțiile sau pot schimba modul in care lucrurile arata, mirosul,
simtul, gustul sau sunetul. Acestea pot, de asemenea, sa duca la smulgerea involuntara a unei
parti a corpului, cum ar fi un brat sau un picior, si la simptome senzoriale spontane, cum ar fi
furnicaturi, ameteli si lumini intermitente.
Mai există și crize focale cu tulburare de constientizare. Odata denumite convulsii partiale
complexe, aceste convulsii implica o schimbare sau pierderea constiintei sau a constientizarii. In
timpul unei crize partiale complexe, puteti privi in spatiu si nu raspundeti in mod obisnuit
mediului inconjurator sau efectuati miscari repetitive, cum ar fi frecarea mainii, mestecarea,
inghitirea sau mersul in cercuri.
Simptomele crizelor focale pot fi confundate cu alte tulburari neurologice, cum ar fi migrena,
narcolepsie sau boli mintale. Este necesara o examinare detaliata si o testare pentru a distinge
epilepsia de alte tulburari.

Crizele pot fi controlate. Pana la 70% din persoanele care traiesc cu epilepsie ar putea deveni
scapa de convulsii cu utilizarea adecvata a medicamentelor antisezice. Intreruperea tratamentului
anti-convulsii poate fi luata in considerare dupa 2 ani fara convulsii si ar trebui sa ia in
considerare factorii clinici, sociali si personali relevanti. O etiologie documentata a crizelor
convulsive si un model electroencefalografic anormal (EEG) sunt cei doi predictori cei mai
consistenti ai recurentei convulsiilor.
In tarile cu venituri mici, aproximativ trei sferturi dintre persoanele cu epilepsie nu primesc
tratamentul de care au nevoie. Aceasta se numeste "diferenta de tratament".
Majoritatea persoanelor cu epilepsie luau ASM, cu fenobarbital cel mai frecvent utilizat.
Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere accesibilitatea sa. Acest lucru este în
concordanță cu recomandările potrivit cărora fenobarbitalul ar trebui să fie prima linie în
comunități. Conform listei de prețuri a medicamentelor din districtul sănătății Batibo, un an de
tratament cu fenobarbital costă mai puțin de 500 XAF (echivalentul a aproximativ 1 USD), în
timp ce carbamazepina și valproatul sunt de 5-10 ori mai scumpe (comunicare personală, ofițer
medical districtual). De asemenea, nu a fost surprinzător să observăm că în mod semnificativ mai
multe persoane care au fost în prezent tratate cu ASM au avut leziuni prin arsuri decât cele care
nu au fost tratate cu ASM (20% vs 4%). Leziunile legate de convulsii reflectă probabil
severitatea epilepsiei care îi obligă pe cei afectați să-și continue medicamentele, persoanele cu
epilepsie mai puțin severă și mai puține convulsii pot fi mai puțin înclinați să ia medicamente
În Camerun, unele ASM sunt incluse în lista medicamentelor esențiale care ar trebui să fie
disponibile în orice moment în farmaciile spitalului public și acestea includ fenobarbital,
carbamazepină, valproat de sodiu și fenitoină.
Pandemia COVID-19 a creat provocări deosebite pentru persoanele cu boli cronice, care pot
avea o susceptibilitate mai mare la consecințe adverse dincolo de riscurile directe cauzate de
infecție. În general, persoanele cu epilepsie nu sunt considerate a fi mai susceptibile de a
contracta COVID-19 sau, în mod necesar, de a dezvolta o boală mai semnificativă în caz de
infecție. Consecințele indirecte ale pandemiei ar putea, totuși, să le afecteze sănătatea și
bunăstarea în numeroase moduri.
Stresorii, inclusiv provocările economice, anxietatea, izolarea, activitatea fizică scăzută,
precum și întreruperile la școală, muncă și viața de familie, pot crește convulsiile. Întreruperea
practicilor de auto-gestionare, cum ar fi respectarea medicamentelor anti-convulsive (ASM) și
lipsa accesului la asistență medicală pot juca, de asemenea, un rol [8], [9], [10]. Împreună, acești
factori pot crește convulsiile, pot agrava comorbiditățile psihiatrice asociate, cum ar fi anxietatea
și depresia, și pot contribui la un risc crescut de mortalitate prematură.

Bibliografie:
https://www-sciencedirect-com.dbproxy.umfiasi.ro/science/journal/15255050 Neuroticism and
extraversion affect health-related quality of life of persons with epilepsy independently from
depression and anxiety symptoms.

https://www-sciencedirect-com.dbproxy.umfiasi.ro/science/article/pii/S1059131121001515
Prevalence and mortality of epilepsies with convulsive and non-convulsive seizures in Kilifi,
Kenya
Depression, sleep quality, and social isolation among people with epilepsy in Bhutan: A cross-
sectional study☆,☆☆
https://doi.org/10.1016/j.yebeh.2020.107450

Evaluating risk to people with epilepsy during the COVID-19 pandemic: Preliminary findings
from the COV-E study https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1525505020308386
Author links open overlay
panelJenniferThorpeabSamanthaAshbybAsmaHallabcDingDingdMariaAndrausePatriciaDuganf
PieroPeruccagDanielCostellohJacqueline A.FrenchfTerence J.O'BriengChantalDepondtiDanielle
M.AndradejRobinSenguptakNormanDelantylNathalieJettemCharles R.NewtonanMartin
J.BrodieoOrrinDevinskyf…ArjuneSena