SOCIOLOGIE

Luni 10.05.2021

AGENȚII SOCIALIZĂRII

Socializarea este un proces care continuă de a lungul întregii vieți; ea se

produce în familie, la școală, în grupurile de prieteni, la locul de muncă, în
grupurile religioase, militare, de către mass-media.
Există trei modalități principale de încurajare a socializării la copil, în cadrul
familiei prin:
- Prcoesul de imitare în care copilul imită persoanele din jur;
- Procesul de identificare în care este implicată învățarea bazată pe
observație;
- Educația directă implicând pedepsele și recompensele și prin transmiterea
expectanțelor sociale.
Familia are o influență covârșitoare asupra copilului, știut fiind faptul că părinții
aleg tipul de școală pe care copilul o va urma, situația financiară a familiei va
influența și ea evoluția școlară a copilului.
Există patru tipuri de școli:
1. Școala instituție este bazată pe interiorizarea normelor și vslorilor sociale;
2. Școala aparat de reproducere ce se realizează prin mijloace de integrare
socială impersonală, obiectivă;
3. Școala multiplă realizată prin mijloace de integrare socială participativă,
personală, subiectivă;
4. Școala „piață a educației”.
Obiectivele învățământului obligatoriu pot fi grupate în jurul a șase nuclee
de interes: realizarea unei veritabile egalități a șanselor, asigurarea unui
învățământ de bază, transmiterea cunoștințelor și a respectului față de
patrimoniul cultural, pregătirea copilului pentru toate aspectele vieții de
adult, „motivarea elevilor să învețe”, susținerea interesului elevilor pentru
școală.
Jean Piaget a distins trei tipuri de joc, care apar într-o anumită succesiune în
dezvoltarea copilului:
-jocul de stăpânire în care copilul are drept scop dezvoltarea și perfecționarea
abilităților fizice;
-jocul simbolic în care copilul utilizează simbolurile, rezolvarea de probleme
și imaginație;
-jocul cu reguli în care acestea sunt reguli externe, acceptate, care stabilesc
ceea ce este sau nu permis.
Janis a identificat opt simptome majore ale gândirii de grup: iluzia
vulnerabilității, raționalizarea convingerilor grupului, păstrarea iluziei de
moralitate, apariția stereotipiilor și ignorarea celor cu vederi opuse, etc....
Clasa de elevi poate fi analizată din mai multe perspective, anume:
perspectiva structural-sistemică, cea socio-psihologică și perspectiva socio-
comunitară. Modelul socio-psihologic abordează clasa de elevi ca grup
microstructural. Un astfel de grup poate fi considerat un grup de muncă
specific, compus dintr-un număr de memebri egali între ei( elevi) și un
animator( profesor) ale căror raporturi sunt reglementări prin anumite acte
normative.
Mass-media reprezintă ansamblul mijloacelor audiovizuale de informare
a maselor; comunicarea fiind realizată prin presă, radio, TV, cinematografie.
Există trei categorii de medii: mediile autonome, mediile de comunicare și
mediile de difuzare.
Funcția de informare a mass-media asigură colectarea și preluarea
informațiilor, difuzarea cunoștințelor și a opiniilor facilitează transparența
relațiilor sociale. Ea garantează libertatea de expresie, fiind strâns legată de
procesul democratic.
Funcția de persuasiune, motivație, interpretare se referă la activitățile
colective, la efortul de convingere și conducere în vederea realizării unor
obiective comune.
Funcția educativă sau instructiv-culturalizatoare, care se referă la
furnizarea explicită de cunoștințe cultural-științifice, ca și în cazul unor filme
documentare sau pagini de popularizare a științei din publicațiile periodice.
Competența în mass-media presupune: formarea capacității de informare
prin intermediul mesajelor primite, selecția acestor informații pe baza unor
criterii valorice personale.