BOLILE PERICARDULUI

Definitie

- ”around the heart” – sac cu perete dublu, care inveleste inima

si radacina vaselor mari
- are 2 straturi, seroasa viscerala (epicard, cind vine in contact
cu miocardul), respectiv seroasa parietala, fibroasa, care
delimiteaza cavitatea pericardica, ce contine lichid pericardic
- pericardul fixeaza inima la nivel mediastinal, ii ofera protectie
fata de infectii, ...
 Definitie

→ bolile pericardului pot fi izolate sau parte a unei afectiuni

sistemice
→ principalele sindroame pericardice includ:
- pericarditele:
- acuta
- subacuta
- cronica si
- recurenta
- efuzia pericardica
- tamponada cardiaca
- pericardita constrictiva si
- formatiunile pericardice
 Epidemiologie

* in ciuda frecventei destul de crescute a bolilor pericardului,

exista putine date epidemiologice concrete ...

* pericardita acuta e cea mai frecventa afectiune a pericardului,

incidenta raportata fiind de ~25 – 30 de cazuri la 100.000 loc./an

* pericardita e responsabila pentru 0,1% din toate internarile,

respectiv pentru 5% din prezentarile la camera de urgenta pentru
durere toracica

* mortalitatea intra-spitaliceasca pentru pericardita acuta e de

~1% si creste cu varsta, respectiv cu prezenta co-infectiilor severe
(pneumonie sau septicemie)
 Etiologie

Cauze infectioase
 Etiologie

Cauze non-infectioase
 Sindroamele pericardice

Sindroamele pericardice includ forme diferite de afectiuni

pericardice, cu forme variate de prezentare clinica, cu semne si
simptome distincte, grupate in ’sindroame’
Sindroamele clasice includ: pericardita, efuzia
pericardica, tamponada cardiaca si pericardita constrictiva

Efuzia pericardica si tamponada pot aparea fara

pericardita ...
Pericardita poate apare concomitent cu inflamatia
miocardica → ’miopericardita’
 Pericardita acuta

= sindrom inflamator pericardic, cu/fara efuzie pericardica

- dg clinic se pune pe baza prezentei a 2 din urmatoarele criterii:
(i) durere toracica (85–90% din cazuri) – tipic, o durere
ascutita, care se amelioreaza in picioare sau la aplecarea in fata
(ii) frecatura pericardica (≤ 33% din cazuri) – care se aude
cel mai bine cu membrana stetoscopului, parasternal stg
(iii) modificari ECG (pana la 60% din cazuri) –
supradenivelare de ST nou aparuta, difuza, sau denivelare de
PR in fazele acute
(iv) efuzie pericardica (pana la 60% din cazuri, in general
usoara, minima)
Alte semne si simptome (in functie de etiologie, de boala
sistemica): infectie sistemica – feba, leucocitoza; inflamatie
sistemica (proteina C-reactiva ↑, VSH ↑, etc.); neoplasm
Criteriile de dg. ale pericarditei
Recomandari de dg. in pericardita acuta
 Recomandari de tratament in pericardita acuta

FR majori asociati cu prognostic prost: febra > 38°C, evolutie subacuta

(simptome care dureaza mai multe zile, fara remisie), evidenta de lichid
pericardic in cantitate mare (spatiu transonic in diastola > 2cm), tamponada
cardiaca, lipsa de raspuns la trat. cu AINS pe parcursul a 7 zile!
Algoritm in caz de suspiciune de pericardita
 Anti-inflamatorii prescrise
frecvent in pericardita acuta
Corticosteroizii trebuie luati in considerare ca a 2-a linie de tratament, la
pacienti cu CI la AINS sau care nu tolereaza AINS, respectiv atunci cand nu se
obtin rezultate cu acest tratament (datorita riscului de cronicizare, respectiv de
dependenta); CS se utilizeaza impreuna cu Colchicina!
CS se adm. in doze mici (Prednison – 0,2–0,5mg/kg/zi), doza initiala
mentinandu-se pana la remisia simptomatologiei si normalizarea proteinei C-
reactive, dupa care poate fi luata in considerare reducerea progresiva a
dozelor!
Recomandari de tratament
in pericardita acuta
 Prognostic
- majoritatea pacientilor cu pericardita acuta (de regula, virala sau
idiopatica) au un prognostic bun pe termen lung
- tamponada cardiaca apare rar la pacientii cu pericardita acuta
idiopatica, mai frecvent la pacientii cu o afectare subjacenta specifica
(de ex.: neoplazie, TBC sau pericardita purulenta)
- pericardita constrictiva poate apare in 0,1% din pacientii cu
pericardita acuta idiopatica; riscul de dezvoltare a constrictiei poate fi
clasificat in:
- redus (0,1%) pentru pericardita virala si idiopatica
- intermediar (2–5%) pentru formele autoimune si neoplazice
- crescut (20–30%) pentru etiologia bacteriana, in special TB si
purulenta
~15–30% din pacientii cu pericardita acuta idiopatica care nu sunt
tratati cu Colchicina vor dezvolta forme recurente sau incesante;
utilizarea Colchicinei poate reduce la jumatate rata recurentei!
 Pericardita incesanta si cronica

- termenul de ’incesant’ a fost adoptat pentru cazurile cu

simptome persistente, fara remiterea simptomelor dupa faza
acuta

- termenul ’cronic’ se refera, in special, la efuzia pericardica ce

persista > 3 luni de zile

→ termenul ’acut’ ar trebui utilizat pentru pericarditele nou-dg,

’incesant’ pentru pericardita cu simptome persistente > 4 – 6
saptamini (durata uzuala a tratamentului antiinflamator
conventional) si ’cronic’ pentru pericardita care persista > 3 luni
 Pericardita recurenta

- dg. atunci cand a existat deja un episod diagnosticat de pericardita

acuta, cu un interval liber, asimptomatic, de ≥ 4 – 6 saptamani si reapar
semne, simptome de pericardita

- dg. e similar cu cel din pericardita acuta (proteina C-reactiva,

CT/RMN, ETT)

- rata de recurenta dupa un episod initial de pericardita e de ~15 –

30%, dar poate creste la 50% dupa o prima recurenta la pacientii care
nu sunt tratati cu Colchicina, mai ales daca sunt tratati cu corticosteroizi
Anti-inflamatoriile prescrise uzual in pericardita recurenta

Reducerea treptata a
dozelor in corticoterapie
(Prednison)
Algoritm terapeutic in pericardita acuta si recurenta
Recomandari de tratament
in pericardita recurenta
Recomandari de tratament
in pericardita recurenta
 Pericardita asociata cu afectarea miocardica
(miopericardita)
- pericardita si miocardita prezinta serie de cauze comune, fiind destul de
frecvente formele de miopericardita
- pericardita cu presupusa concomitenta afectare miocardica = ’mio-
pericardita’, iar miocardita cu presupusa afectare concomitenta pericardica =
’perimiocardita’
- prezentarea clinica clasica: durere toracica, asociata cu alte semne de
pericardita (frecatura pericardica, supradenivelare ST difuza, efuzie
pericardica) + cresterea markerilor de afectare miocardica (troponine)
- cele mai frecvente cauze: infectiile virale (in tarile dezvoltate), alte cauze
infectioase in tarile in curs de dezvoltare (in special TB)

Virusurile cu cardiotropism pot produce inflamatie pericardica si

miocardica, prin actiunea citolitica si/sau citotoxica directa si/sau prin
mecanismele mediate imun secundare ...
 Pericardita asociata cu afectarea miocardica
(miopericardita)

Aceste mecanisme sunt implicate in special in bolile de tesut

conjunctiv, boala inflamatorie intestinala, in afectare indusa de iradiere,
de droguri/medicamente/vaccinuri, etc.

Multe cazuri de miopericardita sunt subclinice ...

In altele, simptomele si semnele cardiace sunt mascate de
manifestarile sistemice de infectie/inflamatie ...
Exista situatii in care manifestarile de miopericardita sunt precedate
sau acompaniate de afectare respiratorie acuta (amigdalita acuta,
pneumonie) sau gastroenterita ...
Utilizarea pe scara larga a troponinelor, sensibilitatea acestora, a
crescut numarul cazurilor de miopericardita diagnosticate!
Recomandari de dg. si tratament
in miopericardita

Clasificarea efuziei pericardice

Recomandari de dg. in efuzia pericardica
Tratament anti-inflamator empiric intr-o
presupusa pericardita
Recomandari de tratament in
efuzia pericardica
 Tamponada cardiaca

= o stare amenintatoare de viata, cu acumulare lenta sau rapida a lichidului

(sange, cheaguri, puroi, lichid seros, aer) si compresiune cardiaca consecutiva,
ca rezultat al inflamatiei, traumei, rupturii cardiace sau al disectiei aortice
- semne clinice: tahicardie, hipotensiune, puls paradoxal, presiune
venoasa jugulara ↑, zgomote cardiace asurzite, microvoltaj pe ECG, cu
alternanta electrica, silueta cardiaca ↑ pe Rx-grafia toracica,
- semn important de dg: puls paradoxal (definit ca reducerea in inspir a
presiunii arteriale sistolice cu > 10mmHg in timpul respiratiei normale)

Pulsul paradoxal se datoreaza interdependentei ventriculare exagerate care

apare in tamponada, cand volumele cardiace devin fixe, orice schimbare a
volumului unei/unor cavitati inducand modificari in cealalta jumatate (inspirul
creste intoarcerea venoasa si duce la cresterea volumului in cavitatile drepte, cu
reducerea volumelor cavitatilor stg si reducerea presiunii sistemice)
Cauze de tamponada cardiaca
Recomandari de dg. si tratament in tamponada cardiaca
Analiza lichidului pericardic
LD – lactate dehydrogenase; SEAG – serum effusion albumin
gradient; ADA - adenosine deaminase
 Pericardita constrictiva

- poate aparea dupa orice pericardita, dar foarte rar dupa

pericardita recurenta
- riscul de progresie e legat de etiologie: redus (0,1%) in
pericarditele virale si idiopatice, intermediar (2 – 5%) in cele
imun-mediate si neoplazice, si crescut (20 – 30%) in cele
bacteriene, mai ales in cele purulente
 Prezentare clinica

 afectarea umplerii diastolice ventriculare

 semne si simptome de IC dreapta, cu pastrarea functiei VS in absenta

unor afectiuni anterioare sau concomitente ale miocardului VS

 pacientii prezinta: fatigabilitate, edeme periferice, dispnee, meteorism

abdominal/ascita
 intervalul dintre inflamatia pericardica initiala si debutul constrictiei e

variabil, putand fi rezultatul evolutiei directe de la pericardita acuta/

subacuta la pericardita constrictiva
 congestia venoasa, hepatomegalia, efuzia pleurala, ascita – pot fi

prezente
 deteriorarea hemodinamica se poate datora si agrava prin disfunctia

sistolica data de fibroza miocardica sau de atrofie in stadii avansate

Recomandari de dg. in pericardita constrictiva
Dg. diferential: pericardita constrictiva vs CM restrictiva
Definitia si tratamentul principalelor
sindroame pericardice constrictive

Tratamentul
pericarditei constrictive
Primele linii de investigatii recomandate
in suspiciunea de pericardita

Algoritm de dg in pericardita
Algoritm de dg. in pericardita
Protocol de evaluare si tratament in suspiciunea de pericardita TB
Recomandari de dg si tratament
in pericardita purulenta
Recomandari de management al pericarditei din
boala cronica de rinichi (insuficienta renala)
 Victor Brauner

Piatra Neamț 1906 – Paris 1966

TUMORI CARDIACE
 Definitie
- formatiuni benigne si maligne la nivelul
cavitatilor inimii sau la nivelul miocardului

Istoric
Columbus: prima recunoastere in 1559, urmata de cea a lui
Malpighi in 1666, Morgagni in 1762
Yater: descrierea primei tumori cardiace primare - 1931,
primul dg inregistrat – 1934
Bahnson & Newman: indepartarea unui mixom de AD – 1952
Crawford: excizia unui mixom de AS
 Tumori cardiace primare

 Introducere
 tumorile cardiace primare sunt rare, cu o incidenta de 0,0017% -
0,03%

 majoritatea sunt mixoame atriale benigne, rezolvate cu succes prin

excizie chirurgicala

 tumorile maligne prezinat dificultati de dg. si tratament, excizia

chirurgicala fiind necesara pentru dg., ameliorarea simptomatologiei,
dar, din pacate, prognosticul pe termen lung este prost, deseori

 datorita raritatii formatiunilor cardiace maligne primare, nu exista o

atitudine standardizata dpdv dg. si terapeutic (inclusiv chirurgical)
 Tipuri de formatiuni cardiace
 Benigne ~ 70%
- mixoame – 29,3%, lipoame – 10,1%,
fibroelastoame primare – 9,5%,
- rabdomioame – 8,1%, fibroame – 3,8%, hemangioame –
3,4%
- teratoame – 3,2%, mezotelioame de nod AV – 2,7%,
neurofibroame, limfangioame, etc.

 Maligne ~ 30%
- angiosarcom – 8,8%, rabdomiosarcom – 5,8%, mezoteliom
– 4,2%, fibrosarcom – 3,2%, limfom – 1,6%, osteosarcom
extrascheletal – 1,1%, sarcom neurogen, teratom malign,
leiomiosarcom, liposarcom, sarcom sinovial, …
 Tumori cardiace primare
 Manifestari clinice

1. Incidenta
0,001~0,03% la autopsie

2. Natura
Benigna - 70 - 75%
* mixom (1/2), lipom, fibroelastom papilar, rabdomiom, etc.
Maligna - 25 - 30%
* sarcom (3/4), mezoteliom, limfom

3. Simptome
fenomene embolice, obstructie intracardiaca,
fenomene de infiltratie (IC, palpitatii – aritmii, etc.)
 Mixomul cardiac

 Definitie
* tumori cardiace primare, in general pedunculate, polipoide, dar
pot avea si baza larga de implantare
* origine, frecvent, la nivelul SIA, langa fossa ovalis; ~75% se
dezvolta in AS)
* celule uniforme, mici, poligonale, cu nuclei rotunzi sau ovalari, cu
o cantitate moderata de matrice mixoida de acid mucopolizaharidic
* intr-o stroma mixomatoasa, in care toate elementele sunt
acoperite de endoteliuhelium and endothelium-lined crevices and
clefts.
 Morfologie
Mixoamele sunt tumori intracavitare care apar in oricare cavitate
cardiaca, dar cu predilectie la nivel atrial, mai ales la nivelul AS, de
obicei atingand un diametru de 5 - 6cm
 Mixomul cardiac

 Natura
- exista o serie de rapoarte care indica potentialul malign al acestor
formatiuni!
- posibila invazia locala, cu extinderea tumorii!
- rar, mixoamele se pot infecta!
Mixomul cardiac

Se poate asocia cu:

- mixom cutanat
- fibrom mixoid al glandei mamare
- adenom pituitar
- displazie micronodulara adrenocorticala primara cu sindrom
Cushing
- tumora testiculara
 Manifestari clinice
 Apar in circa 30% din cazuri:
- fatigabilitate
- febra
- rash
- artralgii
- mialgii
- scadere in greutate
- fenomen Raynaud
Policitemia, cu sau fara hipoxie arteriala asociata, respectiv hippocratism
digital (in shunt-urile dreapta – stanga prin DSA sau formaen ovale patent),
apare mai rar
Anemia hemolitica apare in circa 33% din cazuri, ca si trombocitopenia, fiind
datorate distructiei mecanice a elementelor figurate la nivelul formatiunii
tumorale; anemia hemolitica se asociaza, in mod special, cu tumori calcificate

Toate manifestarile din mixomul cardiac sunt reversibile dupa indepartarea

tumorii!
 Mixomul AS
- simptomele se datoreaza in special modificarilor
hemodinamice cauzate de tumora, de tipul SMi
- dispneea, hemoptizia domina simptomatologia, asociindu-se
frecvent cu sincope
- simptomele pot deveni rapid severe, asociindu-se cu semne
de IC congestiva
 Mixomul de AD
- se poate prezenta cu episoade sincopale, de IC dreapta, care pot
progresa rapid, in ciuda tratamentului
- apar frecvent: jugulare turgescente, ↑ presiunii venoase, abdomen
destins de ascita si hepatomegalie, edeme periferice
- lipsesc, de multe ori, ortopneea si DPN
- pacientii pot prezenta si simptome neurologice, fenomen Raynaud,
angina sau dispnee secundara embolizarii din tumora

Manifestarile pot fi discrete sau chiar absente, daca tumora e mica,

evidentiindu-se doar la necropsie!
 Semne clinice

Mixomul de AS
- se poate asocia cu zgomot I intarit (dupa inchiderea valvei mitrale) –
tumora mobila se deplaseaza intre AS si VS prin valva in sistola;
zgomotul I poate fi precedat de un suflu de ejectie, datorita impingerii
formatiunii din VS in AS
- cand tumora ramane in AS pe toata durata ciclului cardiac, apare
suflu diastolic, similar cu cel din SMi
- zgomotul II e de intensitate redusa si dedublat, zgomotul III prezent
(galop ventricular)
 Semne clinice

Mixomul de AD
- se asociaza cu un zgomot I puternic, precoce in sistola, dedublat
(datorita prezentei si trecerii tumorii din AD in VD); suflu de ejectie
pulmonara, cu un zgomot pulmonar decalat, accentuat

Mixoamele ventriculare
- rare, putin cunoscute si descrise manifestarile din aceste cazuri;
posibil similare cu cele din SAo si SP
 Date de laborator

 globuline ↑ - α2, β, γ-globuline (fractiuni IgM si IgA)

 VSH si proteina C-reactiva ↑

 anemie – pana la 33% din mixoamele cardiace prezinta

anemie hemolitica, datorita efectelor mecanice ale tumorii asupra

elementelor figurate
 Examene paraclinice

 ECG – nespecifice pentru mixom!

- reflecta modificarile hemodinamice secundare, dilatarea sau hipertrofia
atriala
- frecvent – pacienti in RS; mai rara – FiA
- Holter ECG/24h – aritmii supraventriculare sau ventriculare (in cazul
mixoamelor ventriculare)

 Rx-grafia toracica
- nespecifice – semne de HT pulmonara si congestie, posibila cardiomegalie

 Ecocardiografie
- 2D – se poate localiza formatiunea: forma, dimensiune, localizare, baza de
implantare, mobilitate (pana la formatiunile de circa 1-3mm)
+ ETE – vizualizarea formatiunii, a septului interatrial, ...
+ calcificari, chiste, focare necrotice sau hemoragice intratumorale
 CT / MRI / Angio

 CT si MRI – identificarea tumorilor intre 0,5-1cm diametru, permitand

diferentierea fata de tesuturile de vecinatate, oferind date utile chirurgului
referitoare la morfologia tumorii

MRI – tumora apare ca un defect de umplere al cavitatii

Angiografia/cateterismul cardiac – de regula, contraindicate in caz de

formatiuni ventriculare, datorita riscului de embolizare!

Coronarografia – utila la pacientii > 40 de ani, pentru aprecierea patului

coronarian (ocluzie prin emboli tumorali?), permitand in plus vizualizarea
ramurilor care nutresc tumora (din coronara dreapta sau stanga?)
 Citologie

- celule lipidice intr-o stroma mixoida, bogata in glicozaminoglican; sunt

celule poligonale, posibil multinucleate, cu citoplasma eozinofila, cu atipii
celulare pe suprafete mici, dar fara mitoze ...
- celulele pot fi raspandite difuz in masa stromala, sau sa formeze cuiburi in
aceasta masa, in jurul structurilor vasculare (niste structuri cappilar-like, care
comunica cu suprafata tumorala)
- 10-20% din mixoame prezinta calcificari si focare de metaplazie osoasa,
posibil cu zone de hemoragie sau infiltrare limfocitara sau macrofagica in stroma
- suprafata tumorii e formata din celule poligonale, cu acoperire partiala de
endoteliu; baza tumorii contine multe vase mari, care provin din zona
subendocardica
 Anatomie patologica

- mixoamele cardiace apar ca formatiuni rotunde sau ovalare,

polipoide, cu structura posibil gelatinoasa, cu tendinta de fragmentare
spontana
- apar albe, alb-cenusii, galbui, cu suprafata acoperita de trombi
frecvent
- pot atinge dimensiuni de 1-15cm in diametru (majoritatea ~ 5-6cm)
- mobilitatea – variaza in functie de cantitatea de colagen continut,
gradul si tipul de atasare la peretele atrial sau ventricular
- rata de crestere nu se cunoaste cu precizie, dar se presupune ca e
destul de rapida
- uzual, non-maligne, dar sunt raportate cazuri de crestere
mixomatoasa extra-cardiace, post-embolizare
 Abordare chirurgicala

 rezectia mixoamelor e indicata de cate ori se pune dg de mixom!

 e considerata in general indicatie de urgenta, mai ales daca exista istoric de

embolism sau sincope, datorita faptului ca 8-10% din pacientii care asteapta
interventia mor prin complicatii embolice!
Tehnica chirurgicala
- rezectia e singura metoda curativa a mixoamelor cardiace!
- prin sternotomie mediana, sub hipotermie si oprire cardiaca (cardioplegie),
cu by-pass cardiopulmonar
- tumora trebuie vizualizata direct si indepartata, fiind foarte important sa nu
se fragmenteze! Rezectie completa, cu indepartarea radacinii pediculului prin
care se ataseaza de perete, posibil cu indepartarea zonei de perete in care e
atasata tumoara → DSA → inchidere cu petec de pericard sau Dacron
- trebuie verificate celelalte cavitati cardiace pentru fragmente sau focare
tumorale!
± reparare/inlocuire valvulara, daca tumora afecteaza valva!
 Evolutie
- mixoamele cardiace metastazeaza rar, la nivel cerebral, sternal,
vertebral, pelvin, scapular
- fara tratament, pacientii simptomatici, care prezinta dispnee,
hemoptizie, au prognostic prost, si pot deceda in 1-2 ani de zile prin MSC
(ocluzie valvulara completa) sau complicatii embolice

Prognostic
- evolutia pe termen lung dupa rezectia completa a mixomului e foarte
buna, cu o mortalitate post-operatorie de 0-3%!
- rezectia poate cauza ulterior aritmii supra-ventriculare sau disfunctie
de nod AV
- recurenta – in jur de 1-3% din cazuri, in decurs de pana la 14 ani!
 FIBROELASTOM PAPILAR

 Definitie
- tumora benigna, cam 7% din tumorile cardiace, vindecabila,
posibila cauza de AVC si alte evenimente embolice

 Morfologie
- aspect papilar, de regula de dimensiuni mici, dar care se
poate extinde, putandu-se dezvolta la nivelul unei valve (a unei
cuspe), aortica sau mitrala

 Manifestari clinice
- evenimente embolice (detasare, fragmentare), fomare de
trombi la suprafata tumorala
 FIBROELASTOM PAPILAR
 Istoric natural
- necunoscut
- tendinta la embolizare

 Tehnica operatorie
- excizie cu pastrarea valvei sau inlocuire valvulara in
afectarea importanta sau extensiva a acesteia

 Rezultate
- nu s-au raportat recurente

 Indicatii
- indepartarea formatiunii, datorita riscului de evenimente
embolice
 RABDOMIOM

 Manifestari clinice
- cea mai frecventa tumora cardiaca primara la copii
- poate apare la gemeni
- se dg la nastere sau in primele zile de viata, cu IC, artimii
ventriculare incesante, aritmii atriale
- mai tarziu - retard mental, crize sincopale sau convulsive posibile,
scleroza tuberoasa
 Istoric natural
- deces precoce
 Rezultate
- nesatisfacatoare, putine cazuri ajung la rezolvare, 50%
dezvoltand scleroza tuberoasa (boala genetica multisistemica,
care duce la aparitia de tumori benigne la nivel cerebral, renal,
cardiac, hepatic, pulmonar, ocular sau tegumentar)
Scleroza tuberoasa - dg. pre-natal
 RABDOMIOM

 Tratament chirurgical
- cand tumora e solitara si exista obstructie a fluxului!
- contraindicat in prezenta sclerozei tuberoase, a retardului
mental, convulsiilor, mai ales atunci cand exista tumori cu
localizare multipla, asimptomatice

 Tehnica operatorie
- excizia masei protruzive in cavitatea ventriculara, excizie
limitata la aria tumorala
 TUMORI CARDIACE MALIGNE

 tumorile maligne continua sa reprezinte o provocare dg si

terapeutica, mai ales ca rezectia incompleta duce rapid la
recurenta tumorala locala
 rezectia tumorilor de AS presupune rezectia radicala (abord
din AS sau prin SIA, din AD)
 pentru tumorile de VS, rezectia chirurgicala se poate realiza
prin abord transvalvular aortic, prin ventriculotomie sau prin
abord valvular transmitral
 autotransplantul cardiac e o metoda mai nou utilizata
 transplant cord-pulmon
 TUMORI CARDIACE SECUNDARE

 tumorile secundare cardiace sunt de 20 – 40 x mai frecvente

decat tumorile cardiace primare

 leziunile primare – mamare, pulmonare, tegumentare

(melanoame), limfoame, sarcoame

 ordinea afectarii la nivel cardiac – pericard, epicard, miocard,

endocard
 TUMORI CARDIACE SECUNDARE

Manifestari clinice
 metastaze cardiace izolate, solitare – rare
 simptomele date de metastazele cardiace apar rar, la doar
10% dintre pacienti
 mai frecvent – efuzia pericardica, tamponada cardiaca,
aritmiile refractare, IC congestiva
 Petre Antonescu – “Arcul de
triumph” – 1922-1936

I.D. Berindey – 1902 – Palatul Cantacuzino

(Muzeul George Enescu)