Curs 5

Serii de puteri

Definitia 1: Se numeste serie de puteri o serie de forma ∑𝑛≥0 𝑎𝑛 (x − x0 )𝑛 sau

mai simplu ∑𝑛≥0 𝑎𝑛 x 𝑛 unde 𝑎0 , 𝑎1 , … , 𝑎𝑛 , …. sunt numere reale numite
coeficientii seriei iar x0 este un numar real oarecare. Numarul 𝑎𝑛 se numeste
coeficientul termenului de rang n .

Teorema 1(Abel): Pentru orice serie de puteri ∑𝑛≥0 𝑎𝑛 x 𝑛 exista un numar real
R∈R̅̅̅∗ astfel incat :

i)seria este absolut convergenta pe (-R , R) ;

ii)(∀) x cu proprietatea |x| > R, seria este divergenta.

Demonstratie:

Daca x=0 rezulta R=0.

Fie x0 ≠ 0 un punct pentru care seria numerica ∑𝑛≥0 𝑎𝑛 x0 𝑛 este convergenta ,

rezulta lim 𝑎𝑛 x0 𝑛 = 0 ,deci exista M > 0 astfel incat |𝑎𝑛 x0 n | < 𝑀, 𝑛 = 0,1,2 …
n→∞

x n x n
Daca x ∈ R astfel incat |x|<|x0 | atunci |𝑎𝑛 x 𝑛 | = |𝑎𝑛 x0 𝑛 | ∙ | | < 𝑀 ∙ | | < M .
x0 x0

x n
Cum ∑𝑛≥0 | | este convergenta pentru |x|<|x0 |rezulta ca ∑𝑛≥0|𝑎𝑛 x 𝑛 | este
x0
convergenta.

Daca x1 este punct de divergent atunci pentru x cu |x| > |x1 | seria este
divergent.

Fie R=supA unde A este multimea punctelor de convergenta.

Daca |x| > 𝑅 exista x1 astfel incat R < x1 < |x| .

Daca x este punct de convergenta rezulta ca x1 este punct de convergenta ,

deci x1 ∈ A ,fals ,asadar pentru |x| >R seria este divergenta. ∎
Observatii:i) Numarul real R se numeste raza de convergenta a seriei.

ii) ∑𝑛≥0 𝑎𝑛 x 𝑛 este absolut convergenta daca seria ∑𝑛≥0|𝑎𝑛 x 𝑛 | este

convergenta.

Determinarea razei de convergenta R

Teorema 2(Cauchy si Hadamard):Fie seria de puteri ∑𝑛≥0 𝑎𝑛 x 𝑛 si R raza de

𝑛
convergenta . Daca 𝜔 = lim √|𝑎𝑛 | atunci
n→∞

1
daca ω ≠ 0 ,
ω
R={∞ daca ω = 0 ,
0 daca ω = ∞ .
Demonstratie:Fie x0 un punct oarecare si seria numerica ∑𝑛≥0|𝑎𝑛 x0 𝑛 | .
𝑛 𝑛 𝑛
Calculam l= lim √|𝑎𝑛 x0 𝑛 | = lim |x0 | √|𝑎𝑛 | =|x0 | lim √|𝑎𝑛 |.
n→∞ n→∞ n→∞

Conform citeriului lui Cauchy razulta ca ∑𝑛≥0|𝑎𝑛 x0 𝑛 | este convergenta daca

l <1 si divergenta daca l > 1 .

1 1 𝑛 1
Pentru l < 1 avem |x0 | < 𝑛 = , 𝜔 = lim √|𝑎𝑛 | ,deci R= .
lim √|𝑎𝑛 | 𝜔 n→∞ 𝜔
n→∞

Daca 𝜔 = ∞ rezulta R=0.

Daca 𝜔 =0 rezulta R = ∞ .
1
Pentru l > 1 rezulta |x0 | > , deci seria este divergenta . ∎
𝜔

Exemple:
𝑛−1 𝑛 𝑛−1 𝑛
1) ∑𝑛≥0 ( ) x 𝑛 , 𝑎𝑛 =( ) .
𝑛+1 𝑛+1
𝑛 𝑛−1 1
Avem ω= lim √|𝑎𝑛 | = lim | | =1 , R = .
n→∞ 𝑛+1
n→∞ 𝜔
Seria este absolut convergenta pentru x ∈ (-R,R )=(-1 , 1).
2 𝑛2 +𝑛
𝑛 𝑛+1 𝑛 +𝑛 𝑛 𝑛 𝑛+1
2) ∑𝑛≥0(−1) ( ) x , 𝑎𝑛 =(−1) ( ) .
𝑛 𝑛
 𝑛 1 𝑛+1 1 1
Avem ω= lim √|𝑎𝑛 | = lim (1 + ) =e,R= = .
n→∞ 𝑛 n→∞ 𝜔 𝑒
1 1
Seria este absolut convergenta pentru x ∈ (-R,R )=(- , ).
𝑒 𝑒

Teorema 3(𝐃′ 𝐀𝐥𝐚𝐦𝐛𝐞𝐫𝐭 𝐬𝐢 𝐇𝐚𝐝𝐚𝐦𝐚𝐫𝐝): Fie seria de puteri ∑𝑛≥0 𝑎𝑛 x 𝑛 si R

𝑎𝑛+1
raza de convergenta.Daca 𝜔 = lim | | atunci
n→∞ 𝑎𝑛

1
daca ω ≠ 0 ,
ω
R={∞ daca ω = 0 ,
0 daca ω = ∞ .
Demonstratie: Fie x0 un punct oarecare si seria numerica ∑𝑛≥0|𝑎𝑛 x0 𝑛 | .
𝑎𝑛+1 x0 𝑛+1 𝑎𝑛+1
Calculam l=lim | | =|x0 | ∙ lim | |.
𝑎𝑛 x0 𝑛 n→∞ 𝑎𝑛
n→∞

1 1
Pentru l < 1 , |x0 | < 𝑎 = , seria considerata este convergenta , rezulta
lim | 𝑛+1| ω
n→∞ 𝑎𝑛
1
R= .
ω

Daca ω=∞ rezulta R = 0 iar daca ω =0 se obtine R=∞ .

1
Pentru l >1 , , |x0 | > seria considerata este divergenta . ∎
ω

1 1
Exemplu: ∑𝑛≥0(−1)𝑛 x 𝑛 , 𝑎𝑛 =(−1)𝑛 .
n! n!

𝑎𝑛+1 (−1)𝑛+1 𝑛! 1 1
Avem ω = lim | |= lim | (𝑛+1)! ∙ | = lim = 0 ,R= =∞ .
n→∞ 𝑎𝑛 n→∞ (−1)𝑛 n→∞ n+1 ω

Seria este absolut convergenta pentru x ∈ (-R,R )=(- ∞, ∞).

Proprietati functionale ale seriilor de puteri:

1)Suma unei serii de puteri este o functie continua in (-R,R).

2)In intervalul (-R , R) putem aplica formulele de derivare si integrare termen

cu termen.
 1
Exemplu: Suma seriei geometrice ∑n≥0 x n , x ∈(-1 , 1) este egala cu .Aceasta
1−x
functie este continua si derivabila pe (-1 , 1) . Avem :
1
(∑𝑛≥0 𝑥 𝑛 )′ = ∑n≥0 nx n−1 = ,
(1−x)2

1
∫ ∑n≥0 x n dx = ∑n≥0 ∫ x n dx = ∫ 1−x dx ,

xn+1
∑n≥o dx = −ln(1 − x) .
n+1

1 1 1
Pentru x= se obtine ∑n≥0 n ∙ = 4 , ln2 =∑n≥0 .
2 2n−1 (n+1)2n+1

Teorema 4: Fie ∑𝑛≥0 an x n o serie de puteri cu raza de convergenta R si suma f.

Daca seria converge pentru x =- R sau x = R atunci suma f este continua in

punctul x= -R respectiv x= R .

Demonstratie:Presupunem ca seria ∑n≥0 an x n este convergenta pentru x = R

si vom arata ca seria considerata este uniform convergenta pe intervalul
[0, 𝑅].
x n
Avem ∑n≥0 an x n =∑n≥0 an Rn ( ) , x ∈ [0, 𝑅] .
R

x n
Notatii : vn =( ) , un =an Rn , fn (x) = an x n ,( sn ) cu sn =∑nk=0 uk .
R

Din convergenta seriei ∑n≥0 an Rn rezulta ca pentru orice ε > 0 exista nε ∈

N astfel incat pentru orice n ≥ nε si orice p ∈ N ∗ sa avem

|un+1 + un+2 + ⋯ + un+p | < 𝜀 .

Vom aplica identitatea Brunacci-Abel :

∑𝑞𝑘=𝑙 𝑎𝑘 𝑏𝑘 = ∑𝑞−1 𝑘 𝑞 ∗
𝑘=𝑙 (𝑎𝑘 − 𝑎𝑘+1 ) ∑𝑗=𝑙 𝑏𝑗 +𝑎𝑞 ∑𝑗=𝑙 𝑏𝑗 , q ∈ N .

Pentru l=n+1 , q= n+p , 𝑎𝑘 =vk si 𝑏𝑘 = uk rezulta

𝑛+𝑝 𝑛+𝑝−1 n+p
|∑𝑘=𝑛+1 uk vk |=|∑𝑘=𝑛+1(vk − vk+1 ) ∑kj=n+1 uj + vn+p ∑j=n+1 uj | ≤
∑n+p−1 k n+p n+p−1
k=n+1 (vk − vk+1 )|∑j=n+1 uj | + vn+p |∑j=n+1 uj | ≤ ε ∑k=n+1 (vk − vk+1 )+ εvn+p
= ε (vn+1 − vn+p ) + εvn+p = ε vn+1 < ε .

Asadar ,
𝑛+𝑝
|∑𝑘=𝑛+1 fk (x)| < ε , (∀)𝑛 ≥ nε , p∈ N ∗ si x ∈ [0, 𝑅] , seria ∑n≥0 an x n este
uniform convergenta pe [0, 𝑅].

Functiile fn (x) sunt continue pe [0, 𝑅] rezulta ca si suma seriei ∑n≥0 an x n este
o functie continua pe [0, 𝑅].

Analog se arata pentru x= -R . ∎

Definitia 2:Fie f : I→ R o functie indefinit derivabila pe I⊂ R si x0 ∈ I .Seria de

(x−x0 )n
puteri ∑n≥0 ∙ f (n) ( x0 ) se numeste seria Taylor a functiei f in punctul x0 .
n!

Teorema 5: Daca exista r > 0 si M > 0 astfel incat |f (n) (x)| < 𝑀 , (∀) x ∈
[x0 − r , x0 + r ] atunci seria Taylor converge uniform pe [x0 − r , x0 + r ] si
are suma egala cu f.

Demonstratie:Din formula lui Taylor avem

f(x)= Tn (f, x) + R n (f, x), (∀) x cu proprietatea |x − x0 | < r ,

f(n+1) ( c ) ∙(x−x0 )n+1
R n (f, x) = , c ∈ (x0 , x) ,
(n+1)!

|x−x0 |n+1 rn+1

|R n (f, x)| < M <𝑀 ⇒ lim R n (f, x) . ∎
(n+1)! (n+1)! n→∞

xn
Pentru x0 = 0 se obtine seria Mac Laurin f(x)= ∑n≥0 ∙ f (n) ( 0) .
n!

Pentru f(x)= (1 + x)α , x ∈ (−1 , 1) , α ∈ 𝑅∗ , se obtine seria binomiala

α α(α−1) 2 α(α−1)(α−2)…(α−n+1) n
(1 + x)α = 1+ x + x +⋯+ x +⋯
1! 2! n!

α xn α α(α−1)(α−2)…(α−n+1) α
= ∑n≥0 ( ) , ( )= ,( )= 1
n n! n n! 0
 α α(α−1)(α−2)…(α−n+1)
( )= , n ∈ N∗
Observatie: Cantitatile { n n!
, α ∈ R∗ se numesc
α
( )=1
0
combinari generalizate .

Observatie: Multimea tuturor punctelor x pentru care o serie de puteri este

convergenta se numeste domeniul de convergenta a seriei si se noteaza Dc iar
functia f: Dc → R , f(x) =∑𝑛≥0 𝑎𝑛 𝑥 𝑛 se numeste suma seriei de puteri.

Exemple:
𝜋 𝜋
1)Sa se dezvolte in serie de puteri functia f : R→( - , ) , f(x)=arctg(x) .
2 2

1 x dt
Se considera seria geometrica ∑n≥0 x n = , x ∈ (-1 , 1) si arctg(x)=∫0 .
1−x 1+t2

Obtinem :
x dt 𝑥 x2n+1
f(x) = arctg(x)=∫0 =∫0 ∑n≥0(−1)n t 2n dt = ∑𝑛≥0(−1)n , x ∈ ( -1 , 1 ).
1−(−t2 ) 2n+1

(−1)n
Pentru x = 1 se obtine seria alternanta convergenta ∑𝑛≥0 .
2n+1

In concluzie 𝐷𝑐 =( −1 , 1 ] .
1 x
2)Sa se dezvolte in serie de puteri functia f : R- { } →R , f(x)= .
2 2x−1

1
Se considera seria geometrica ∑n≥0 t n = , t ∈ (-1 , 1) .
1−t

x 1 1
f(x)=- =- x∑n≥0(2x)n =- ∑n≥0 2n x n+1 , pentru -1 < 2x < 1 , - < 𝑥 < ,
1−2x 2 2

1 1
𝐷𝑐 = (- , ).
2 2

Observatie : Putem dezvolta functia f intr-o serie de puteri ale cantitatii

(a x – b ) ,a , b ∈ R .
(x−1 )+1 (x−1 ) 1
De exemplu vom lua (x- 1) , f(x)= = + =
2(x−1)+1 1−(−2)(x−1) 1−(−2)(x−1)
( x -1 ) ∑n≥0(−2)n (x − 1)n + ∑n≥0(−2)n (x − 1)n =∑n≥0(−2)n (x − 1)n+1
+∑n≥0(−2)n (x − 1)n , pentru -1 < x -1 < 1 , 0 < x < 2 .
1
3)Sa se dezvolte f : [ 1 , ∞ ) → R , f( x ) =√x − 1 = ( x − 1 )2 in serie de puteri .
α α(α−1) 2
Consideram seria binomiala (1 + x)α = 1+ x + x +⋯+
1! 2!

α(α−1)(α−2)…(α−n+1) n 1
x + ⋯ cu α = ,
n! 2
1
1 1 1 (−1)n−1 1∙2∙…∙(2𝑛−3) n
(1 + x) = 1+ x − x 2 + x 3 + … +
2 ∙ x + ⋯ , -1 < x < 1 .
2 8 16 2n n!

Functii reale de mai multe variabile

Se considera spatiul metric ( Rn , d ) unde d este metrica euclidiana .

Fie I1 , I2 , … , In intervale din R. Produsul cartezian I=I1 × I2 × … × In

={(x1 , x2 , … , xn ) /xk ∈ Ik , k = ̅̅̅̅̅̅
1 , n } ⊂ Rn se numeste interval n-dimensional.

Daca 𝐼𝑘 , 𝑘 = ̅̅̅̅̅̅
1 , 𝑛 sunt intervale deschise atunci I se numeste interval n-
dimensional deschis.

Daca 𝐼𝑘 , 𝑘 = ̅̅̅̅̅̅
1 , 𝑛 sunt intervale marginite atunci I se numeste interval n-
dimensional marginit.

In continuare prin interval n-dimensional vom intelege interval deschis si

marginit.

I2 I

I1 x
Fie a ∈ Rn si r > 0.

Definitia 1:Numim sfera(bila) deschisa cu centrul in a si raza r multimea

S( a ; r )={x/ x ∈ Rn , ‖x − a‖ < 𝑟}.

: Numim sfera(bila) inchisa cu centrul in a si raza r multimea

𝑆̅( a ; r )={x/ x ∈ Rn , ‖x − a‖ ≤ r}.

Observatie: Se considera norma euclidiana ‖x − a‖=√∑𝑛𝑘=1(xk − ak )2 ,

x=(x1 , x2 , … , xn ) ,a=(a1 , a2 , … , an ) .

Observatie: O sfera cu centrul in a contine un interval n-dimensional care-l

contine pe a si reciproc .

Exemplu: In R2 se considera O(0,0) , A=(-2,2) ×(-2,2) , B=S( O ;1) si

C=(- √2 , √2 ) × (- √2 , √2 ) .

y y

B⊂A C⊂B

Definitia 2: Se numeste vecinatate a unui punct a ∈ Rn orice multime care

contine o sfera deschisa S( a ; r ) cu centrul in a .

Definitia 3:Un punct a ∈ Rn se numeste punct de acumulare pentru o multime

E ⊂ Rn daca orice vecinatate V a lui a contine cel putin un punct x ≠ 𝑎 din E.

Exemplu: Fie multimea E ={(x, y)/ x, y ∈ R, x 2 + y 2 ≤ 4 }.

S(A;r) y

2 E

AAAAAAA S(C;r)

S(D;r)

-2 2 x

S(B;r)

-2

A(-1;1,8) , B(-1,8 ; -1) , C(5 ;1) , D(-1;-1) , r > 0 .

Punctele B si D sunt puncte de acumulare in schimb punctele A si C nu sunt

puncte de acumulare .

Definitia 4: O aplicatie f : E→ R , E⊂ Rn se numeste functie reala de mai multe

variabile .

Exemple :

1) f: Rn → R , f(x)= x1 +x2 + ⋯ + xn .

2) f : Rn → R , f(x)=ln( 1 + ∑𝑛𝑘=1 𝑥𝑘 2 ) .
Observatie:Pentru E⊂ R2 graficul unei functii de doua variabile este o
suprafata in spatiu iar egalitatea z = f(x,y) se numeste ecuatia suprafetei.

(S)

E
x

𝑧 = 𝑓(𝑥, 𝑦)
( S ) :{ .
(𝑥, 𝑦) ∈ E

Exemple:

1)f : R2 → R , f(x,y) = x 2 + y 2 .

Suprafata de ecuatie z = f(x,y) se numeste paraboloid de rotatie.

 z

(S)

O y

2)f : R2 → R , f(x,y) = √x 2 + y 2 .

Suprafata de ecuatie z=f(x,y) se numeste con circular.

(S)

O y

x
3)f: E → R , f(x,y) =√1 − ( x 2 + y 2 ) ,E={(𝑥, 𝑦)/ x ∈ R, y ∈ R, x 2 + y 2 ≤ 1} .

Suprafata de ecuatie z=f(x,y) se numeste sfera .

(S)

E O0 1 y

Operatii: Fie f,g : E→ R , E ⊂ Rn . Definim urmatoarele operatii:

1)(f+g)(x) = f(x)+ g(x) , (∀) x ∈ E ;

2) (αf)(x) =αf(x) , (∀)α ∈ R , x ∈ E ;

3)(f ∙ g)(x) = f(x) ∙ g(x) , (∀) x ∈ E .

Definitia 4: O functie f : E→ R , E ⊂ Rn se numeste marginita pe E daca exista M

> 0 astfel incat |f(x)| < 𝑀 , (∀) x ∈ E .

Limite si continuitate

Limite
Fie f : E→ R , E ⊂ Rn si x ∗ un punct de acumulare pentru E.

Definitia 5: Spunem ca un numar real l ∈ R este lilmita functiei f in punctul x ∗

daca pentru orice vecinatate V ( din R ) a numarului l exista o vecinatate U

( din Rn ) a lui x ∗ astfel incat (∀) x ∈ U ⋂ E , x ≠ x ∗ sa avem f(x) ∈ V .

Notatie: l = lim∗ f(x) .

x→𝑥

Teorema 1:In conditiile de mai sus urmatoarele afirmatii sunt echivalente :

1) lim∗ f(x) = l .
x→𝑥
2) Pentru orice 𝜀 > 0 exista 𝛿(𝜀) > 0 astfel incat pentru orice x ∈ E - {x ∗ }cu
proprietatea ‖x − x ∗ ‖ < δ(ε) sa avem |f(x) − l| < .
3) Pentru orice sir (xn )n≥0 de puncte din E - {x ∗ } cu lim xn = x ∗ avem
n→∞
lim f(xn ) = l .
n→∞

Demonstratie :

1)⇒ 2) Fie 𝜀 > 0 si V = S(l, 𝜀)=(l - 𝜀 , l + 𝜀 ).Conform definitiei 5 exista o

vecinatate U a lui x ∗ astfel incat pentru orice x ∈ U⋂(E -{x ∗ }) avem f(x) ∈
V.
Pentru 𝛿(𝜀) > 0 cu proprietatea ca S(x ∗ ; 𝛿(𝜀)) ⊆ U rezulta ca oricare ar
fi x ∈ S(x ∗ ; 𝛿(𝜀)) ⋂( E -{x ∗ }) avem f(x) ∈ S(l, 𝜀),ceea ce implica |f(x) − l|
<𝜀.

2)⇒ 3)Fie (xn )n≥0 un sir de puncte din E - {x ∗ } cu lim xn = x ∗ si 𝜀 > 0 arbitrar.
n→∞
Conform ipotezei exista 𝛿(𝜀) > 0 astfel incat pentru orice x ∈ E cu proprietatea
‖x − x ∗ ‖ < δ(ε) avem |f(x) − l| < 𝜀.Din lim xn = x ∗ rezulta ca exista 𝑛𝜀 ∈ N astfel
n→∞
∗ ‖<
incat pentru orice n ≥ 𝑛𝜀 avem ‖xn − x δ(ε), deci avem si |f(x) − l| < 𝜀,

rezulta lim f(xn ) = l .

n→∞

3)⇒ 1)Presupunem ca are loc 3).Presupunem prin absurd ca exista o vecinatate

V a lui l astfel incat pentru orice vecinatate U a lui x ∗ , exista x ∈ U⋂(E -{x ∗ })
 1
astfel incat f(x)∉ 𝑉 .Pentru orice n ≥ 1 , natural consideram U = S(x ∗ , ) ,
𝑛
1
rezulta ca exista xn ∈ S(x ∗ , ) ⋂(E -{x ∗ }) astfel incat f(xn )∉ V .
𝑛

1
Din ‖xn − x ∗ ‖ < , (∀)𝑛 ≥ 1 rezulta lim xn = x ∗ .Conform 3) rezulta f(xn ) ∈ V
𝑛 n→∞

incepand de la un anumit rang,contradictie .

In concluzie presupunerea este falsa ,deci rezulta 1) . ∎

Exemple:

1) Fie f : R3 → R , f(x,y,z) = x 2 + yz − 2x − z + 1 , x ∗ =(1 ,- 1 ,2 ) , l = - 4 .

Consideram ε > 0 , ‖(x, y, z) − x ∗ ‖ =√(x − 1)2 + (y + 1)2 + (z − 2)2 < 𝛿(ε) .

Obtinem :|x − 1| < 𝛿(ε) , |y + 1| < 𝛿(ε) , |z − 2| < 𝛿(ε) ,

|f(x, y, z) − l|= |[(x − 1) + 1]2 + [(y + 1) − 1][(z − 2) + 2] − 2[(x − 1) + 1] −

[(z − 2) + 2] + 1 + 4| < (x − 1)2 +2|x − 1|+|y + 1||z − 2|+2|y + 1| +|z −
2|+2|x − 1|+|z − 2| < δ(ε) 2 +2 δ(ε) + δ(ε) 2 +2 δ(ε)+ δ(ε)+2 δ(ε)+ δ(ε)=

2δ(ε) 2 +8 δ(ε) .
−4−√16+2ε −4+√16+2ε
Punem conditia 2δ(ε) 2 +8 δ(ε) < ε , rezulta δ(ε) ∈ ( , ),
2 2

−4+√16+2ε
δ(ε) ∈ ( 0 , ).
2

1 1
De exemplu pentru ε = se obtine δ(ε) ∈ ( 0 , ).
100 1000
x
2) Fie f :E→ R , f(x,y)= , E={(x, y)/x ∈ R, y ∈ R∗ } ⊂ R2 , x ∗ = (2,2) , l=1 .
y

Consideram ε > 0 , ‖(x, y) − x ∗ ‖ =√(x − 2)2 + (y − 2)2 < 𝛿(ε) .

1 1
Obtinem :|x − 2| < 𝛿(ε) , |y − 2| < 𝛿(ε) ,y > 2- δ(ε) , < pentru δ(ε) < 2,
y 2− δ(ε)
2δ(ε) 2ε
|f(x, y) − l| ≤ < ε , 2δ(ε) < 2 ε - ε δ(ε) , δ(ε) < .
2− δ(ε) 2+ε
 x2 −y2
3) Fie f : E→ R ,f(x,y) = , E={(x, y)/x ∈ R∗ , y ∈ R∗ } ⊂ R2 .
x2 +y2
Nu exista lim f(x, y) deoarece daca consideram sirurile (xn )n≥1 cu
(x,y)→(0,0)

1 2 3 5
xn =( , ) si (yn )n≥1 cu yn =( , ) , lim xn = lim yn = ( 0 , 0 ) avem
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛 n→∞ n→∞
−3 −16
f(xn ) = ≠ f(yn ) = .
5 34