CURS 1

SIRURI ÎN SPATII METRICE

A) Notiuni preliminarii depre spatii metrice
X 6= ∅
Definitia 1. Se numeste distantă peX o functie d : X × X → R care are
următoarele proprietăti:
i) d(x, y) = d(y, x)∀x, y ∈ X
ii) d(x, y) ≥ 0 ∀x, y ∈ X
d(x, y) = 0 ⇔ x = y
iii) d(x, z) ≤ d(x, y) + d(y, z)∀x, y, z ∈ X .
Definitia 2. Se numeste spatiu metric orice multime nevidă X pe care se
defineste o distantă d.
Notatie:(X, d)
Exemple de spatii metrice
1) d : R × R → R, d(x, y) = |x − qy|∀x, y ∈ R.
2 2
2) d2 : Rn ×Rn → R, d2 (x, y) = (x1 − y1 ) + .... + (xn − yn ) ∀x = (x1 , x2 , ..., xn ) , y =
(y1 , y2 , ..., yn ) ∈ Rn
d1 : Rn ×Rn → R, d1 (x, y) = |x1 − y1 |+.......+|xn − yn | ∀x = (x1 , x2 , ..., xn ) , y =
(y1 , y2 , ..., yn ) ∈ Rn
d∞ : Rn ×Rn → R, d∞ (x, y) = max {|x1 − y1 | , ...., |xn − yn |} ∀x = (x1 , x2 , ..., xn ) , y =
(y1 , y2 , ..., yn ) ∈ Rn
Definitia 3. Fie (X, d) un spatiu metric, x0 ∈ X, r > 0.
Multimea B (x0 , r) = {x ∈ X|d(x, x0 ) < r} se numeste bila deschisă de
centru x0 si raza r ..
Multimea B [x0 , r] = {x ∈ X| d(x, x0 ) ≤ r} se numeste bila ı̂nchisă de centru
x0 si rază r.
B) Siruri ı̂n spatii metrice
(X, d) spatiu metric
Definitia 4. Se numeste sir de elemente din (X, d) orice functie f : N → X.
Notatie: f (n) = xn
f = (xn )n∈N
Definitia 5. Fie (xn )n∈N un sir cu elemente din (X, d) si n1 < n2 < ..... <
nk < .... un sir strict crescător de numere naturale.
Sirul (xnk )k∈N se numeste subsir al sirului (xn )n∈N .
Definitia 6. a) Un sir (xn )n∈N din (X, d) se numeste convergent dacă ∃x ∈ X
astfel ı̂ncât ∀ε > 0∃nε ∈ N cu proprietatea că
d(xn , x) < ε∀n ≥ nε .
b) Un sir (xn )n∈N din (X, d) se numeste sir Cauchy dacă ∀ε > 0∃nε ∈ N cu
proprietatea că d(xn , xm ) < ε∀n, m ≥ nε .
c) Un sir (xn )n∈N din (X, d) se numeste sir mărginit dacă ∃a ∈ X, ∃r > 0
astfel ı̂ncât d(xn , a) < r∀n ∈ N.

1
 d) Fie (xn )n∈N din (X, d). Elementul x ∈ X se numeste punct limită
al sirului (xn )n∈N dacă ∃ (xnk )k∈N un subsir al sirului (xn )n∈N astfel ı̂ncât
lim xnk = x.
n→∞
e) Un sir (xn )n∈N din (X, d) se numeste divergent dacă nu este convergent.
Teorema 1. a) Orice sir convergent (xn )n∈N din (X, d) este sir Cauchy.
b) Orice sir Cauchy (xn )n∈N din (X, d) este sir mărginit.
c) Orice sir Cauchy (xn )n∈N din (X, d) care are cel putin un punct limită ı̂n
X este sir convergent.
Definitia 7. Se numeste spatiu metric complet un spatiu metric (X, d) ı̂n
care orice sir Cauchy este convergent.
C) Siruri din Rk , k ≥ 2
Rk = {(x1 , x2 , ...., xk ) |xi ∈ R∀1 ≤ i ≤ k}
Lema 1. Oricare ar fi x = (x1 , x2 , ..., xn ), y = (y1 , y2 , ..., yn ) ∈ Rn sunt
adevărate inegalitătile |xi − yi | ≤ d2 (x, y) ≤ d1 (x, y)∀1 ≤ i ≤ k.
Teorema 2. Fie un sir (xn )n∈N din Rk , xn = (x1n , x2n , ...., xkn ) ∀n ∈ N.
a) Sirul (xn )n∈N din Rk este convergent dacă si numai dacă sirurile (x1n )n∈N , (x2n )n∈N , ...., (xkn )n∈N
sunt convergente ı̂n R. 
În plus, lim xn = lim x1n , lim x2n , ....., lim xkn .
n→∞ n→∞ n→∞ n→∞
b) Sirul (xn )n∈N din Rk este sir Cauchy dacă si numai dacă sirurile (x1n )n∈N , (x2n )n∈N , ...., (xkn )n∈N
sunt siruri Cauchy ı̂n R.
D) Siruri de numere reale .
R= R ∪ {∞}
Definitia 8. a) Sirul (xn )n∈N din R este mărginit dacă ∃m, M ∈ R astfel
ı̂ncât m ≤ xn ≤ M ∀n ∈ N.
b) Sirul (xn )n∈N din R este (strict) crescător dacă (xn < xn+1 ∀n ∈ N) xn ≤
xn+1 ∀n ∈ N.
c) Sirul (xn )n∈N din R este (strict) descrescător dacă (xn > xn+1 ∀n ∈ N) xn ≥
xn+1 ∀n ∈ N.
d) Sirul (xn )n∈N din R este (strict) monoton dacă este (strict) crescător sau
(strict) descrescător.
e) Sirul (xn )n∈N din R are limita +∞ dacă ∀ε > 0∃nε ∈ N astfel ı̂ncât
xn > ε∀n ≥ nε .
f) Sirul (xn )n∈N din R are limita −∞ dacă ∀ε < 0∃nε ∈ N astfel ı̂ncât
xn < ε∀n ≥ nε .
h) Sirul (xn )n∈N din R are limită ı̂n R dacă este convergent sau are limita
+∞ sau are limita −∞.
Lema lui Cesaro. Orice sir mărginit de numere reale are cel putin un subsir
convergent.
Criteriul lui Cauchy pentru siruri de numere reale. Un sir de numere reale
(xn )n∈N este convergent dacă si numai dacă este sir Cauchy.(R este spatiu metric
complet)
Demonstratie.”” ⇒ ”” Implicatia este evidenta ( a se vedea Teorema 1,
pct.(a))
”” ⇐ ”” Conform Teoremei 1, pct.(b), sirul (xn )n∈N este marginit.

2
 Din Lema lui Cesaro obtinem ca sirul (xn )n∈N are cel putin un subsir con-
vergent, adica are cel putin un punct limita in R.
Utilizand Teorema 1, pct.(c), deducem ca sirul (xn )n∈N este convergent.
Corolar. Un sir (xn )n∈N din Rk este convergent dacă si numai dacă este sir
Cauchy.(Rk este spatiu metric complet)
Teorema lui Weierstass pentru siruri de numere reale. Un sir de numere
reale (xn )n∈N monoton si mărginit este convergent.
n
Observatie. Reciproca teoremei lui Weierstrass este falsa. Sirul xn = (−1)
n ,n ∈
N este convergent, dar nu este monoton.
Exemplu. Sa se demonstreze ca sirul xn = 1 + 12 + ...... + n1 − ln n, n ∈ N∗
este convergent.
Studiem monotonia sirului (xn )n∈N .
1
xn+1 − xn = n+1 − (ln (n + 1) − ln n)
Sunt adevarate inegalitatile
1 1
< ln (k + 1) − ln k < ∀k ∈ N∗ (1)
k+1 k
Din prima inegalitate rezulta ca

xn+1 − xn < 0 ∀n ∈ N∗ (2)

Fiind sirul strict descrescator, se studiaza marginirea inferioara a acestuia.
Utilizam a doua inegalitate succesiv pentru k = 1, k = 2, ....., k = n. Adunam
inegalitatile respective si obtinem ca

1 1
1+ + ...... + > ln(n + 1)∀n ∈ N∗ ⇒ xn > ln (n + 1) − ln n > 0∀n ∈ N∗ (3)
2 n
Sirul (xn )n∈N este monoton si marginit. Conform Teoremei lui Weierstrass,
sirul (xn )n∈N este convergent.
Notatie.
1 1
lim 1 + + ...... + − ln n = c ∈ (0, 1) (4)
n→∞ 2 n
Numarul real c se numeste constanta lui Euler.
Criteriul clestelui pentru siruri de numere reale. Se considera sirurile de
numere reale (xn )n∈N , (yn )n∈N , (zn )n∈N care verifica
urmatoarele ipoteze:
a) ∃n0 ∈ N astfel incat xn ≤ yn ≤ zn ∀n ≥ n0
b) sirurile (xn )n∈N si (zn )n∈N sunt convergente
c) lim xn = lim zn .
n→∞ n→∞
Atunci sirul (yn )n∈N este convergent si lim yn = lim zn = lim xn .
n→∞ n→∞ n→∞
Criteriul raportului pentru siruri cu termeni pozitivi. Se considera un sir de
numere reale pozitive (xn )n∈N pentru care ∃ lim xxn+1
n
= l ∈ R.
n→∞
a) Daca l < 1, atunci ∃ lim xn = 0.
n→∞

3
 b) Daca l > 1, atunci ∃ lim xn = ∞.
n→∞
an
Exemplu. Sa se calculeze lim α, unde a, α > 0.
n→∞ n
n
Notam xn = naα .
n α
lim xxn+1


n
= lim a n+1 = a.
n→∞ n→∞
Daca a > 1 ⇒ lim xn = +∞.
n→∞
Daca a ∈ (0, 1) ⇒ lim xn = 0.
n→∞
Daca a = 1 ⇒ lim xn = lim n1α = 0.
n→∞ n→∞
Criteriul radicalului pentru siruri cu termeni pozitivi. Se considera un sir
de numere reale pozitive (xn )n∈N pentru care ∃ lim xxn+1 = l ∈ R . Atunci
√ n→∞ n
∃ lim n xn =l.
n→∞ √
n
n!
Exemplu. Sa se calculeze n .
√n
q
n! n n!
n = nn
Notam xn = nn!n , n ∈ N∗
n n
lim xxn+1 = 1e


n
= lim n+1
n→∞ n→∞
Aplicam criteriul radicalului pentru siruri cu termeni pozitivi si obtinem ca
√
lim n xn =l .
n→∞
±∞
Lema lui STOLZ-CESARO (cazul ±∞ ). Fie sirurile de numere reale (xn )n∈N si
(yn )n∈N astfel incat:
a) lim yn = +∞ si (yn )n∈N este strict crescator sau lim yn = −∞ si
n→∞ n→∞
(yn )n∈N este strict descrescator
n+1 −xn
b) ∃ lim xyn+1 −yn = l ∈ R.
n→∞
xn
Atunci ∃ lim = l.
n→∞ yn
Lema lui STOLZ-CESARO (cazul 00 ). Fie sirurile de numere reale (xn )n∈N si
(yn )n∈N astfel incat:
a) lim yn = lim xn = 0 si (yn )n∈N este strict monoton
n→∞ n→∞
xn+1 −xn
b) ∃ lim =l ∈ R.
n→∞ n+1 −yn
y
Atunci ∃ lim xynn = l.
n→∞
E) Limita inferioara si superioara a unui sir de
numere reale
Pentru intelegerea cat mai eficienta a noilor notiuni introduse in aceasta
sectiune sunt necesare cateva rezultate preliminarii.
Teorema 3. a) Orice sir monoton de numere reale are limita in R.
b) Orice sir de numere reale are cel putin un subsir care are limita in R.
Oricarui sir de numere reale (xn )n∈N i se asociaza sirurile (un )n∈N si (vn )n∈N
din R definite in felul urmator

un = supxk ∀n ∈ N (5)
k≥n

4
 vn = inf xk ∀n ∈ N (6)
k≥n

Sirurile (un )n∈N si (vn )n∈N au urmatoarele proprietati:

1) un+1 ≤ un ∀n ∈ N
2) vn+1≥ vn ∀n ∈ N
3) vn ≤ um ∀n, m ∈ N
4) ∃u = inf un ∈ R
n∈N
5) ∃v = supvn ∈ R
n∈N
6) v ≤ u
Definitia 9. Fie (xn )n∈N un sir dinR.
a) Numarul inf un = inf supxk se numeste limita superioara a sirului
n∈N n∈N k≥n
(xn )n∈N .  
b) Numarul supvn = sup inf xk se numeste limita inferioara a sirului
n∈N n∈N k≥n
(xn )n∈N .
Notatii :
 
inf un = inf supxk = lim sup xn (7)
n∈N n∈N k≥n
 
supvn = sup inf xk = lim inf xn (8)
n∈N n∈N k≥n

Observatie. lim inf xn ≤ lim sup xn

Definitia 10. Fie (xn )n∈N un sir din R. Numarul l ∈ R se numeste punct
limita al sirului (xn )n∈N daca exista (xnk )k∈N un subsir al sirului (xn )n∈N astfel
incat lim xnk = l.
k→∞
 
Notatie. L (xn )n∈N = l ∈ R l este punct lim ita al sirului (xn )n∈N .
Teorema 4. Pentru orice sir de numere reale sunt (xn )n∈N adevarate afir-
matiile


lim inf xn = inf L (xn )n∈N (9)
R


lim sup xn = supL (xn )n∈N (10)
R

Corolar. a) Un sir de numere reale (xn )n∈N are limita in R daca si numai
daca lim inf xn = lim sup xn . In plus, lim xn = lim inf xn = lim sup xn .
n→∞
b) Un sir de numere reale (xn )n∈N este marginit daca si numai daca lim inf xn , lim sup xn ∈
R.