AMF II – S1

Componentele materiei vii – elemente fundamentale (C,H,O,N,P,S), substante

organice (proteine, glucide, lipide) si anorganice (apa, cationi si anioni)
1. Ce este biochimia?
2. Substante organice si anorganice
3. Componentele materiei vii

ara
4. Rolul elementelor in organism
Biochimia se numeste si chimia vietii. Studiaza relatiile chimice care au loc intre
organismele vii, la nivelul structurilor de baza ale celulelor.

NA anit
Biochimia are 2 ramuri:
• Biochimia metabolica – care studiaza caile metabolice prin care nutrientii sunt procesati
in interiorul celulei
T IA a S
• Biochimia structurala – care studiaza substantele necesare vietii, proteine, aminoacizi,
hormoni, enzime.
Cele mai multe din substantele organice sunt alcatuite din carbon si hidrogen. Cea ma
”
RIS eal

simpla substanta organica este metanul (CH4). In compozitia substantelor organice intra si
oxigenul, azotul, fosforul, halogenul, cateva metale- sodiu, potasiu, calciu, magneziu si de
asemenea intra in compozitia substantelor organice gasim si apa.
c

Organismal uman cu o greutate medie de 70kg este constituit din 97,5% nemetale si 2,5%
“CH stli

metale. Cel mai raspandit metal din organismal uman este sodiul (Na).
In organismal uman exista mai mult de 60 de elemente care formeaza combinatii cu rol
specific pentru functionarea organismului. Acestea se impart in macroelemente (sau constante) si
Po

microelemente (sau oligoelemente). Elementele constante au o pondere de 99% in organismele

vii si se impart in functie de natural or in:
Elemnete de constitutie:
ala

Oxygen 66%
Carbon 17.3%
Hidrogen 10,2%
Sco

Azot 2.4%
Elemente metalice:
Calciu 1.6%
Potasiu 0.4%
Sodiu 0.5%
Magneziu 0.05%
AMF II – S1

Aceste elemente sunt introduce in organism cu ajutorul hranei. Elementele constante circula in
organism cu ajutorul apei. Absorbtia are loc la nivel gastrointestinal, iar concentratiile lor se
exprima in mol/l sau milimol. Elementele constante prin dizolvare in apa se transforma in ioni
(in general ioni pozitivi), iar in acest caz concentratia lor se exprima in miliechivalenti.
Elementele au un rol de constitutie (structural), ele intra in compozitia peretelui celular si

ara
au rol de a mentine echilibrul acido-bazic al mediului. Au rol in procesele enzimatice din
organism. Eliminarea elementelor constante din organism se face prin rinichi, piele si intestine
gros.
Rolul NaCl in organism

NA anit
Clorura de sodiu are rol in pastrarea echilibrului hidroelectrolitic, are rol in procesele de digeste
din organism. Absorbtia zilnica de NaCl are loc la nivelul intestinului subtire si se elimina prin
urina, sudoare, tegumente.

T IA a S
Tulburari ale metabolismului NaCl:
a. declorurarea care apare in urma unui regim prelungit fara sare, in urma varsaturilor,
transpiratiilor abundente. In urma declorurarii poate sa apara hipotensiune, astenie, greturi si

”
RIS ceal
ameteli.
b. retentia de sare apare insotita de apa in cazul unor tulburari de eliminare. Determina cresterea
tensiunii arteriale, apartitia edemelor, uscaciunea gurii.
Clorul este introdus in organism odata cu NaCl si are rol in mentinerea tonusului
“CH stli

muscular, regleaza Ph-ul, formeaza HCl din sucul gastric.

In cazul tulburarilor metabolismului clorului, pot sa apara acidoze (cresterea
concentratiei), slabire musculara (scaderea concentratiei), tulburari de crestere, caderera parului,
Po

stari de slabiciune generalizata.

Sodiul este ionul pozitiv (cationul) cel mai raspandit in organsimul uman. Necesarul
zilnic este de 1-5g/zi. Absorbtia sodiului se face la nivelul intestinului, iar excretia se realizeaza
ala

la nivel renal si al pielii.

In cazul tulburarilor metabolismului sodiului pot aparea: stagnarea cresterii (la reducerea
sub 0.3% a sodiului din organism), tulburari ale functiei reproductive (in cazul reducerii
Sco

sodiului), deshidratare.
Rolul Potasiului (K) in organism
Potasiul este cel de-al doilea cel mai important cation. In orgasnim are valori de 130-
150g. necesarul zilnic este de 4-8g/zi. Aportul lui este adus in organism din consumul vegetal.
Are rol important in contractia musculara, mentinerea integritatii celulare si al excitabilitatii
neuromusculare.
In cazul tulburarilor metabolismului potasiului pot aparea aritmii cardiace, tahicardii,
hipotensiune musculara, motilitate redusa la nivel intestinal, modificarea concetratiei urinei.
AMF II – S1

Rolul Calciului (Ca) in organism

Calciul se gaseste in organism in jur de 1200-1500g. necesarul zinic se aduce in organism
prin alimentatie din lactate, nuci, fructi uscate, somon, etc. 99% din calciul din organism se
gaseste in oase. Absorbia are loc la nivelul intestinului subtire si este favorizat de vitamina B12

ara
si bila. Eliminarea se face prin fecale 70% si prin rinichi. Are rol in coagularea sangelui, in
compozitia oaselor si a dintilor.
Hipercalcemia poate determina: slabiciune musculara, obseala, dureri de cap, urinare
frecventa, aritmii, dificultati de concetrare, urina tulbure, calculi renali, etc.

NA anit
Hipocalcemia poate determina: spasme musculare, amorteala si furnicaturi la nivelul
mainilor, unghii fragile si moi, fracturarea usoara a oaselor, caderea parului, etc.
Rolul apei in organism

T IA a S
Originea apei este exogena (din aport exterior) sau endogena (din reactiile de oxidare din
organism). In tesuturile din organism apa se gaseste in anumite proportii : muschi 75-80% , tesut
conjunctiv 60%, tesut adipos 20%, tesut nervos 70%. Din totalul de apa din organism, 55% se

”
RIS ceal
gaseste la nivel intracelular, 45% extracelular.
Apa extracelulara reprezinta 20-25% din greutatea corporala. Aceasta contine cantitati
mari de ioni sodiu, clor, realizand un schimb permanent cu mediul intracelular. Apa intracelulara
reprezinta 50% din greutatea corporala si are o mare varietate de compozitie in functie de tesutul
din care face parte, are un continut mare de potasiu si mai mic de sodiu.
“CH stli

Mentinerea constanta a valorii de apa se realizeaza prin capacitatea organismului de a

asigura un echilibru hydric intre capacitatea de apa ingerata si cea metabolica pe de-o parte si apa
eliminate pe de alta parte. Nevoia de apa este semnalata prin senzatia de sete. Sistemul primar al
Po

setei se datoreaza deshidratarii celulare si reducerea spatiului hidric extracelular.

Eliminarea apei este factorul cel mai important pentru mentinerera echilibrului hidric.
Apa se elimina pe mai multe cai, principala fiind eliminarea renala (sub forma de urina). Apa
ala

mai este eliminate prin plamani si prin piele.

Pierderea excesiva a apei poate sa apara prin secretie sudorala excesiva, varsaturi, diaree.
Diureza excesiva este cauzata de deficit de hormone antidiuretic si apare in cazul diabetului
Sco

insipid sau prin lipsa de raspuns a rinichilor la stimuli hormonali, tot in cazul diabetului insipid.
Lipsa apei din organism se manifesta prin letargie-pierderea cunostintei, hipotensiune, soc) si
cedeaza in urma hidratarii.
Retentia de apa fara cresterea cantitatii de sodiu se produce in aport excesiv de apa,
anomalii ale mecanismului de eliminare de apa. Retentia de apa cu cresterea simultana a
concentratiei de sodiu duce la formarea de edeme (pulmonare, corporale, picioare). Cauzele pot
fi: sindrom nefritic, ciroza hepatica, nefrite acute, insuficienta cardiaca).