Grupa: IPF2004G Profesor: Iurașcu- Cristalov Galina Mâncarea nu are nevoie de legea gravitației pentru a ajunge în stomac. Când manânci ceva, mâncarea nu cade pur și simplu prin esofag până în stomac. Mușchii esofagului se contractă și se relaxează ca niște unde într-o mișcare denumită peristaltism, care împinge alimentele prin micul canal până în stomac. Datorită peristaltismului, chiar dacă stăm cu capul în jos când mâncam, mâncarea tot va ajunge în stomac. După o masă mai bogată, starea de somnolenţă poate apărea din cauza triptofanului, un aminoacid esenţial, ce se găseşte în cantităţi mai mari în carne. O concentraţie mai mare de triptofan în sânge se poate obţine şi după ingerarea alimentelor bogate în glucide. Pe lângă funcţiile sale legate de digestie, stomacul este implicat şi în secreţia de serotonină, cunoscut şi sub numele de hormonul fericirii. Deci ingestia alimentelor preferate ne poate face mai fericiţi. DIGESTIA ESTE PROCESUL PRIN CARE MÂNCARE INGERATĂ ESTE TRANSFORMATĂ ÎN NUTRIENŢI ASIMILABILI. DIGESTIA IMPLICĂ MESTECARE HRANEI, TRIMITEREA EI DE-A LUNGUL TRACTULUI DIGESTIV ŞI DESCOMPUNEREA MOLECULELOR DE HRANĂ ÎN MOLECULE MAI MICI, ASIMILABILE DE ORGANISM.
Stomacul nu este cel mai activ în procesul
digestiv. Toată lumea crede că stomacul este centrul digestiei, jucând rolul principal în "digestia mecanică" — amestecă mâncarea, o combină cu sucurile gastrice, descompune fizic alimentele în bucăți mici și le transformă într-o pastă groasă numită chim. Dar stomacul este de fapt implicat în mică parte în digestia chimică, procesul care reduce hrana la nivel de molecule, necesar pentru ca nutrienții să ajungă în sânge. Sistemul digestiv este predispus la cancer. În occident sunt peste 270.000 de persoane care dezvoltă anual cancer pe tractul gastrointestinal, cancer de esofag, stomac, colon și rect. Jumătate dintre acestea duc la moarte. În 2009, cancerul colorectal a omorât aproape 52.000 de persoane, mai mult decât orice alt tip de cancer, cu excepția celui la plămâni. Mai mult decât atât, sistemul digestiv găzduiește mai multe tipuri de cancer și contribuie în măsură mai mare la mortalitatea din cauza cancerului, decât orice alt sistem organic din corp. Un bărbat cu o gaura în stomac a ajutat la o mai bună înțelegere a procesului digestiv. În 1822, în cadrul unei partide de vânătoare a fost împușcat din greșeală un tânăr de 19 ani numit Alexis St. Martin. Chirurgul militar William Beaumont l-a operat cu succes pe Martin, însă vânătorul a rămas cu o gaură în peretele abdominal al stomacului, denumită fistula. Fistula i-a oferit lui Beaumont ocazia de a investiga funcționarea stomacului în modalități cu totul noi. Sfârșit mulțumesc pentru atenția acordată!