Masterat MCRP. Anul I.

Disciplina: Comunicare interculturala

Bibliografie pentru dezbateri.

Grigore Georgiu, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii,

Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2010.
I. Cultură, civilizaţie, valori
Sensuri ale conceptelor de cultură şi civilizaţie. Distincţii şi interferenţe. Simbolic
şi instrumental, valori şi bunuri. Cultura ca sistem de valori. Teorii privind
raportul dintre cultură şi civilizaţie; semnificaţii actuale. Religii şi diferenţe
culturale în lumea modernă. Max Weber: protestantismul şi geneza capitalismului
occidental. Lucian Blaga: diferenţe culturale şi stilistice între ortodoxie, catolicism
şi protestantism. Samuel Huntington: religiile şi „ciocnirea civilizaţiilor”.
 Ernst Cassirer, Eseu despre om, O introducere în filosofia culturii umane, Bucureşti,
Humanitas, 1994.
 Mircea Maliţa, Zece mii de culturi, o singură civilizaţie, Ediţia a doua revăzută,
Bucureşti, Editura Nemira, 2001.
 Fernand Braudel, Gramatica civilizaţiilor, vol. I, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994.
 Tudor Vianu, Opere, vol. 8, Bucureşti, Editura Minerva, 1979.
 Denys Cuche, Noţiunea de cultură în ştiinţele sociale, Iaşi, Institutul European, 2003.
 Max Weber, Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Bucureşti, Humanitas, 1993.
 Lucian Blaga, Trilogia culturii, în Opere, vol 9, Bucureşti, Editura Minerva, 1985
(cap. „Matricea stilistică”).
 Samuel P.Huntington, Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Bucureşti,
Editura Antet, 1998.
 Monique Sergé (sub direcţia), Mituri, rituri, simboluri în societatea conteporană,
Timişoara, Editura Amarcord, 2000.

II. Cultură, societate, istorie

Contexte istorice şi structuri culturale. Schimbări culturale în secolul XX. Criza
valorilor şi a culturii moderne. Schimbări de paradigmă în gândirea ştiinţifică şi
filosofică. Teorii privind civilizaţia postindustrială şi societatea bazată pe cunoaştere.
Cultură şi politică. Conceptul de cultură politică. Cultura politică şi mass media.
 Claude Levi-Strauss, „Rasă şi istorie”, în vol, Rasismul în faţa ştiinţei, Bucureşti,
Editura Politică, 1982.
 John Naisbitt, Megatendinţe. Zece noi direcţii care ne transformă viaţa, Bucureşti,
Editura Politică, 1989.
 Alvin Toffler, Al treilea val, Bucureşti, Editura Politică, 1982; Powershift. Puterea în
mişcare, Bucureşti, Editura Antet, 1995.
 Paul Valery, Criza spiritului şi alte eseuri, Iaşi, Editura Policrom, 1996.
 Fr. Nietzsche, Naşterea tragediei, în vol. De la Apollo la Faust. Dialog între civilizaţii,
dialog între generaţii, antologie, cuvânt înainte şi note introductive de Victor Ernest
Maşek, Bucureşti, Editura Meridiane, 1978.
 Gabriel Almond, Sidney Verba, Cultura civică, Bucureşti, Editura DU STYLE, 1996.
 2

 Paul-Henri Chomart de Lauwe, Cultura şi puterea, Bucureşti, Editura Politică, 1982.

 Pierre Bourdieu, Raţiunii practice, Bucureşti, Editura Meridiane, 1999.

III. Globalizare, integrare europeană şi problema identităţilor culturale

Globalizare şi cultură. Teorii privind redefinirea identităţilor culturale în contextul
globalizării. Interferenţe şi hibridări între global şi local. Europa, ideea naţională şi
problema diversităţilor culturale. Proiecţii privind identitatea culturală europeană.
 John Tomlinson, Globalizare şi cultură, Timişoara, Editura Amarcord, 2002.
 Anthony Smith, Naţionalism şi modernism, Chişinău, Editura Epigraf, 2002.
 Samuel P. Huntington, Cine suntem? Provocările la adresa identităţii naţionale
americane, Bucureşti, Editura Antet XXPress, 2004 (în special, cap. 1, 2, 10, 11 şi 12).
 Edgar Morin, Gândind Europa, Bucureşti, Editura Trei, 2002.
 René Girault (coord.), Identitate şi conştiinţă europeană în secolul al XX-lea,
Bucureşti, Editura Curtea Verche, 2004.
 Roger Scruton, Vestul şi restul. Globalizarea şi ameninţarea teroristă, Bucureşti,
Humanitas, 2004.
 George Ritzer, Globalizarea nimicului. Cultura consumului şi paradoxurile
abundenţei, Bucureşti, Humanitas, 2010; Mcdonalizarea societăţii, Bucureşti, Editura
Comunicare.ro, 2001.
 Benedict Anderson, Comunităţi imaginate, Bucureşti, Editura Integral, 2001.

IV. Cultură şi comunicare. Sistemul mediatic şi noul universul cultural

Cultura ca ansamblu de limbaje simbolice. Analogic şi digital. Limbajul, rădăcina
comună a culturii şi a comunicării. Abordări semiotice şi comunicaţionale. Oralitate,
scris şi audiovizual. Mass media şi cultura de masă. Teorii cu privire la cultura media.
Manipulare şi violenţă simbolică.
 Marshall McLuhan, Texte esenţiale, Bucureşti, Nemira, 2006, pp. 216-266, 335-392,
542-587; Galaxia Gutenberg, Bucureşti, Editura Politică, 1975; Mass-media sau
mediul invizibil, Bucureşti, Editura Nemira, 1997.
 Regis Debray, Curs de mediologie generală, Iaşi, Institutul European, 2007.
 Jean Caune, Cultură şi comunicare. Convergenţe teoretice şi locuri de mediere,
Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2000.
 John B. Thompson, Media şi modernitatea. O teorie socială a mass-media, Bucureşti,
Editura Antet, f.a. (1999).
 Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1982; Apocaliptici şi integraţi. Comunicaţii de masă şi teorii ale culturii
de masă, Iaşi, Polirom, 2008.
 Tzvetan Todorov, Teorii ale simbolului, Bucureşti, Editura Univers, 1983.
 Jean Baudrillard, Societatea de consum, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2005.
 Manuel Castells, Comunicare şi putere, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2015,
(Introducere la ediţia din 2013, Introducere, capitolele: 1,2,3.).
 Pierre Bourdieu, Despre televiziune, Bucureşti, Editura Meridiane, 1998.
 Douglas Kellner, Cultura media, Iaşi, Institutul European, 2001.
 3

 Giovanni Sartori, Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune şi post-gândirea,

Bucureşti, Humanitas, 2005.
 Gilles Lipovetsky, Jean Serroy, Ecranul global. Cultură, mass-media şi cinema in
epoca hipermodernă, Iaşi, Polirom, 2008.
 Theodor Adorno, „Reconsiderarea industriei culturii”, în vol. Cultură şi societate,
dezbateri contemporane (coord. Jeffrey C. Alexander, Steven Seidman), Iaşi, Institutul
European, 2001.
 John Fiske, John Hartley, Semnele televiziunii, Iaşi, Institutul European, 2002
 Joseph Heath, Andrew Potter, Mitul contraculturii. Rebelii, consumul şi capitalismul,
Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2011.
 Monica Spiridon, Popular culture: modele, repere şi practici contemporane, Craiova,
Fundaţia – Editura Scrisul Românesc, 2013.
 Nicholas Carr, Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman, Bucureşti,
Editura Publica, 2012.

V. Arta ca formă de comunicare. Cultura de consum şi problema kitsch-ului

Teorii cu privire la specificul cunoaşterii artistice. Imagine şi limbaj simbolic în artă.
Particularităţi ale limbajului artistic. Conceptul de „operă deschisă” şi conceptul de
„orizont de aşteptare”. Relaţia dintre artă şi public. Valoare şi accesibilitate în
procesul de receptare. Judecata de gust şi judecata de valoare. Industriile culturale şi
problema kitsch-ului. Naţional şi universal în artă.
 Aristotel, Poetica, Bucureşti, Editura Academiei RPR, 1965.
 Umberto Eco, Opera deschisă, Bucureşti, Editura pentru literatură universală, 1969.
 Hans Robert Jauss, Experienţă estetică şi hermeneutică literară, Bucureşti, Editura
Univers, 1983.
 Solomon Marcus, Poetica matematică, Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1970. pp
31-54; Artă şi ştiinţă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1986, pp. 79-113.
 Cezar Radu, Artă şi convenţie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989.
 Victor Ernest Maşek, Arta de a fi spectator, Bucureşti, Editura Meridiane, 1986.
 George Călinescu, Principii de estetică, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968
(capitole: “Clasicism, romantism, baroc”, “Sensul clasicismulu”).
 Tudor Vianu, Estetica, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968.
 Mario di Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, Bucureşti, Editura Meridiane,
1968.
 René Berger, Artă şi comunicare, Bucureşti, Editura Meridiane, 1976; Mutaţia
semnelor, Bucureşti, Editura Meridiane, 1978
 Grigore Smeu, Repere estetice în satul românesc, Bucureşti, Editura Albatros, 1973,
pp. 32-70
 Herman Istvan, Kitsch-ul, fenomen al pseudoartei, Bucureşti, Editura Politică, 1973.
 Gheorge Achiţei, Frumosul dincolo de artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1988.
 Abraham Moles, Psihologia kitsch-ului, Editura Meridiane, 1980.
 4

VI. Cultura postmodernă

Sensuri ale noţiunilor de postmodernism şi cultură postmodernă. Contexte istorice şi
transformări culturale. Noi paradigme ale gândirii ştiinţifice şi filosofice. Schimbări în
universul estetic şi în limbajul artistic. Teorii privind cultura postmodernă.
 Jean-Francois Lyotard, Condiţia postmodernă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1989.
 Matei Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii, Modernism, avangardă, decadenţă,
kitsch, postodermism, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Iaşi, Polirom, 2005.
 Mircea Maliţa, Zece mii de culturi, o singură civilizaţie, Bucureşti, Editura Nemira,
2001, (capitolul despre postmodernism).
 Steven Connor, Cultura postmodernă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1999
 Gianni Vattimo, Sfârşitul modernităţii, Constanţa, Editura Pontica, 1993
 David Harvey, Condiţia postmodernităţii, Timişoara, Editura Amarcord, 2002
 Zygmunt Bauman, Modernitatea lichidă, Editura Antet, 2001.
 Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999
 Gilles Lipovetsky, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societăţii de hiperconsum,
Polirom, 2007.

VII. Comunicarea interculturală. Teorii privind diferenţele dintre culturi.

Etnocentrism şi relativism cultural
Contexte şi factori care au amplificat comunicarea interculturală. Geneza disciplinei şi
sursele ei teoretice. Diversitatea culturilor şi dialogul intercultural. Procese şi niveluri
ale comunicării interculturale. Teorii privind diferenţele culturale. Etnocentrism şi
relativism cultural. Bariere în comunicarea interculturală. Sensuri ale conceptelor de
universal şi specific din perspectivă axiologică şi comunicaţională. Curente de idei
privind identitatea noastră culturală în raport cu modelul cultural european.
 Geert Hofstede, Gert Jan Hofstede şi Michael Minkov, Culturi şi organizaţii. Softul
mental. Cooperarea interculturală şi importanţa ei pentru supravieţuire. Bucureşti:
Editura Humanitas, 2012.
 Richard D. Lewis, Să cunoştem mai bine popoarele lumii, Bucureşti, Editura
Niculoescu, 2005.
 Andra Şerbănescu, Cum gândesc şi cum vorbesc ceilalţi, Iaşi, Polirom, 2007.
 Paul Ricoeur, Istorie şi adervăr, Bucureşti, Editura Anastasia, 1996 (cap. “Civilizaţie
universală şi culturi naţionale”); Paul Ricoeur, Despre traducere, Polirom, 2005.
 Eduard W. Said, Orientalism. Concepţii occidentale despre Orient, Timişoara, Editura
Amarcord, 2001
 Sophie Bessis, Occidentul şi ceilalţi, Istoria unei supremaţii, Bucureşti, Editura Runa,
2004
 Tzvetan Todorov, Noi şi ceilalţi. Despre diversitate, Institutul European, 1999.
 Giovanni Sartori, Ce facem cu străinii? Pluralism vs multicuilturalism, Bucureşti,
Humanitas, 2007.
 Pierre Dasen, Christiane Perregaux, Micheline Rey, Educaţia interculturală.
Experienţe, politici, strategii, Iaşi, Polirom, 1999.
 Patricia A. Curtin, T. Kenn Gaither, Relaţiile publice internaţionale. Negocierea
culturii, a identităţii şi a puterii, Bucureşti, Editura Curtea veche, 2008.
 5

Comunicare interculturală- bibliografie în limbi străine

 UNESCO World Report, Investing in Cultural Diversity and Intercultural Dialogue,
Published by UNESCO, 2010.
 Hall, E. T., Beyond culture, Anchor Press/Doubleday Garden City, New-York, 1981.
 Gudykunst, William B. (ed.), Theorizing About Intercultural Communication, Sage
Publications, Inc., 2005.
 Jandt, E. Fred. E, An introduction to intercultural communication: identities in a
global community - 6th ed., Sage Publications, Inc., Thousand Oaks, California, 2010.
 Kim, Young Yun, Gudykunst, William B. (eds), Theories in intercultural
communication, Sage publications Inc., Newbury Park, Beverly Hills, London, New
Delhi, 1988.
 Samovar, Larry A.; Porter, Richard, McDaniel, Edwin R,. Intercultural
Communication: A Reader, 12ed., Wadsworth Cengage Learning, Boston, 2009.
 Bauman, Zygmunt, Identity. Conversations with Benedetto Vecchi, Cambridge, CB2
IUR, UK, Polity Press, 2004.
 Andreas Hepp, Cultures of Mediatization, Cambridge, UK: Polity Press, 2012.
 Dominique Wolton, L’autre mondialisation, Paris, Flammarion, 2003.
 Jacques Demorgon, L’histoire interculturelle des sociéités, Paris, Ed. Eonomica, 2002.

Comunicarea interculturală în gândirea românească

 E. Lovinescu, Istoria civilizaţiei române moderne, Bucureşti, Editura Minerva, 1997
 Lucian Blaga, Trilogia culturii, în Opere, vol 9, Bucureşti, Editura Minerva, 1985
(capitole: „Spiritualităţi bipolare”, „Transcendentul care coboară”).
 G.Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva,
1982 (cap. „Specificul naţional”); G.Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu,
Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968, (Prefaţa, pp.13-15).
 Mircea Eliade, Destinul culturii româneşti, în vol. Profetism românesc 1, Bucureşti,
Editura „Roza Vânturilor“, 1990; Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, Bucureşti,
Editura Univers Enciclopedic, 1999.
 Emil Cioran, Schimbarea la faţă a României, Bucureşti, Editura Humanitas, 1998.
 Constantin Noica, Modelul cultural european, Bucureşti, Editura Humanitas, 1993
 Sorin Alexandrescu, Identitate în ruptură, Bucureşti, editura Univers, 2000
 Dan Dungaciu, Naţiunea şi provocările (post)modernităţii, Tritonic, 2004
 Mircea Martin (coord.), Conferinţele „Cuvântul”: Identitate românească - identitate
europeană, vol. I şi II, Bucureşti, Editura Cuvântul, 2008.
 Lucian Boia, Sfârşitul Occidentului? Spre lumea de mâine, Bucureşti, Humanitas,
2013; Lucian Boia, Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea şi desfacefrea unui
mit, Bucureşti, Humanitas, 2015.
 David, Daniel (2015), Psihologia poporului român, Profilul psihologic al românilor
într-o monografie cognitiv-experimentală, Iaşi, Polirom.

Surse electronice
www.unesco.org/en/world-reports/cultural-diversity
 6

http://www.edwardthall.com
http://www.geert-hofstede.com
http://www.eu2007.de/de/News/download_docs/Maerz/0324-RAA/
Romanian.pdf)
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives
www/feweb.uvt.nl/center/hofstede/english.html
http://www.training.ro/docs/studiu2.pdf?
PHPSESSID=5ed3641f1d9346928dc6538579e402cf).
http://www.thtconsulting.com/Website/index.asp
http://www.crossculture.com/latest-news/the-lewis-model-dimensions-of-
behaviour/
https://www.google.ro/search?
q=richard+lewis+intercultural+model&safe=active&rlz=1C1AOHY_enRO742RO
742&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjGhZjv4fTTAhUoKpoKHc
MLD-0Q_AUICigB&biw=1024&bih=653

NOTĂ:
1. În cadrul dezbaterilor, studenţii pot prezenta şi cărţi care nu sunt în lista de mai
sus. Condiţia este ca respectivele cărţi să aibă legătură cu problematica disciplinei.
2. Studenţii care optează pentru elaborarea unui referat trebuie să aleagă o temă
relevantă pentru problematica disciplinei, să prezinte sintetic câteva repere
teoretice asupra ei (utilizând surse bibliografice de specialitate), să argumenteze o
anumită interpretare şi evaluare asupra ei, să propună obiective şi direcţii de
cercetare în viitor. Referatul trebuie conceput ca o abordare sistematică a unui
subiect, nu ca un „eseu” plin de consideraţii personale despre un eveniment sau
fenomen cultural.

Teme posibile pentru referate:

1. Aspecte privind raportul dintre identitatea naţională şi cea europeană.
2. Dezbateri despre multiculturalism, euroscepticism şi relativism cultural în
Uniunea Europeană.
3. Problema brandului de ţară/imaginea românilor în spațiul european.
4. Influenţa culturii occidentale asupra culturii române în epoca modernă:
contexte istorice, probleme, abordări, teorii.
5. Analiza unui opere de artă (film, roman, piesă de teatru etc.) cu problematică
interculturală
6. Probleme de adaptare culturală în cazul românilor plecaţi în străinătate
7. Concepţia lui Max Weber privind raportul dintre credinţele religioase şi
comportamentul economic al indivizilor.
8. Trăsături caracteristice ale culturii române în concepţia unor gânditori români
(abordări comparative).
9. Prezentarea unei teori consacrate privind diferenţele dintre culturi (E.T.Hall,
G. Hofstede, R.Lewis).
10. Viziunea lui Lucian Blaga privind diferenţele culturale dintre catolicism,
ortodoxie şi protestatism.
11. Abordări privind „ciocnirea civilizaţiilor” în lumea de azi.
12. Diversitatea culturilor şi dialogul intercultural. Interferenţe şi hibridări între
global şi local.