5.

STATUL ROMAN MODERN DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI

În sec al XVIII-lea romanii se aflau sub dominatie straina: Tara Romaneasca si Moldova sub
autoritatea Imperiului Otoman(turceasca), iar Transilvania sud dominatia habsburgica (austriacă). În
intervalul 1711-1822 in Moldova si 1716-1822 in Tara Romaneasca au domnit fanariotii, greci pe care
turcii i-au impus pentru a controla mai bine principatele romane. În marea lor majoritate greci, acesti
fanarioti au marcat etapa de maxima intensitate a dominatiei otomane. În acest context, au aparut
primele proiecte care propuneau crearea unui stat roman.
Au existat cativa domnitori reformatori, care au adoptat masuri cu caracter modern. Cel mai
important Constantin Mavrocordat (grec) care a domnit alternativ in Tara Romaneasca si Moldova la
jumatatea secolului al XVIII-lea. Reformele sale au urmarit imbunatatirea administratiei (introduce
salariile pentru dregatori), in domeniul fiscului (au fost inlocuite impozitele multiple cu un impozit unic);
un alt domeniu reformat a fost cel social, a fost desfiintata șerbia. Un alt fanariot care a realizat reforme
a fost Alexandru Ipsilanti, care in 1780 a impus un cod de legi – Pravilniceasca condica. În Transilvania,
reforme importante au fost aplicate de imparateasa Maria Tereza (in 1759 a recunoscut religia
ortodoxa) si fiul sau Iosif al II-lea (1781 edictul de toleranta care accepta practicarea celorlalte religii in
Imperiul Habsburgic).
La inceputul sec al XIX-lea Europa a fost profund marcata de raspandirea ideilor moderne
promovate de Revolutia Franceza, raspandite prin intermediul Imperiului Napoleonian. Aceste idei au
patruns si in spatiul romanesc si au generat in 1821 o revolta importanta in Tara Romaneasca,
coordonata de Tudor Vladimirescu. Revolta era indreptata impotriva abuzurilor fanariotilor si cel mai
important document a fost ,,Cererile norodului romanesc,,. În acest program se solicita desfiintarea
privilegiilor, inlocuite cu acordare pe merit a functiilor, desfiintarea vamilor interne si reinfiintarea unei
armate nationale, dezvoltarea invatamantului.
Revolta lui Tudor a izbucnit in iarna lui 1821 in Oltenia, in urmatoarele luni a cuprins si
Bucurestiul si Tudor a asigurat conducerea Tarii Romanesti pentru scurt timp. Miscarea de revolta a lui
Tudor colabora cu miscarea de eliberare a grecilor numita Eteria. Grecii au banuit o tradare la Tudor si
din acest motiv l-au arestat si executat in mai 1821. Urmarea directa a revoltei lui Tudor Vladimirescu a
fost revenirea in Tarile Romane la domniile pamantene. Începand cu 1822 au fost instalati Ioniță Sandu
Sturdza in Moldova si Grigore al IV-lea Ghica in Tara Romaneasca.
În urmatorii ani miscarea nationala s-a intensificat, iar numarul proiectelor a crescut in mod
considerabil. Au aparut si conditiile necesare, in contextul dobandirii independentei comertului
romanesc fata de monopolul otoman (pacea de la Adrianopol 1829). Negustorii romani au devenit liberi
sa-si vanda marfurile oriunde in Europa si astfel au descoperit Occidentul. În deceniile 4-5 ale secolului
XIX multi tineri romani au fost educati la institutii prestigioase din Occident, îndeosebi la Paris unde au
avut contact cu ideile moderne. Întorsi acasa au demarat Revolutia de la 1848.
1. În Moldova - revolutia – martie 1848 si a fost intocmit un document cu caracter moderat
(program) intitulat ,,Petitia proclamatie,,(Vasile Alecsandri). Domnitorul Mihail Sturza a
ordonat arestarea revolutionarilor, iar acestia au evadat si s-au refugiat in celelalte provincii
romanesti. La Cernauti, revolutionarii moldoveni refugiati au intocmit un document intitulat
,,Dorintele Partidei Nationale din Moldova,,(august 1848 – Mihail Kogalniceanu). Documentul
cerea desfiintarea privilegiilor, invatamant egal si gratuit, drept la libera exprimare. Documentul
enunta foarte limpede dorinta de unire a Moldovei cu Tara Romaneasca ,,Unirea Moldovei cu
Tara Romaneasca este cheia de boltă fara de care s-ar prabușii tot edificial national,,.
2. În Tara Romaneasca, Revolutia a avut un oarecare succes în sensul că timp de cateva luni
revolutionarii au preluat controlul țarii (iunie-septembrie 1848 – Nicolae Balcescu, Ion Heliade
 Radulescu, Fratii Golescu). În timpul guvernarii revolutiei au fost adoptate cateva masurii
importante: proclamarea tricolorului drept drapel, interzicerea pedepsei cu moartea, anularea
privilegiilor boieresti. În septembrie 1848 Revolutia din Tara Romaneasca a fost reprimata prin
interventia militar-otomana. Programul Revolutiei din Tara Romaneasca a fost ,,Proclamatia de
la Islaz,, din 9 iunie 1848 – Ion Heliade Radulescu. Principalele idei cuprinse: Respectarea
autonomiei Tarii Romanesti de catre puterea suzerana (Imperiul Otoman)si puterea protectoare
(Rusia); Domnitorul ales pe 5 ani; învatamantul egal pentru toti; Egalitatea drepturilor politice;
Emanciparea taranilor clăcași prin împroprietărire (reforma agrară).
3. În Transilvania, Revolutia a fost diferita, deoarece si statutul acestei provincii era diferit.
Transilvania era sub suzeranitate hasburgica asemenea Ungariei. Maghiarii s-au revoltat
impotriva austriecilor si au proclamat alipirea fortata a Transilvaniei la Ungaria. Din acest motiv
a aparut un conflict intre revolutia maghiară si romani. Cele mai importante confruntări sau
desfasurat in zona Apusenilor, unde romanii au rezistat sub conducerea lui Avram Iancu.
Revolutia maghiara s-a incheiat prin intervenirea armatei rusesti. Proclamatia de la Blaj (3-5
mai 1848 – Simion Bărnuțiu) a fost programul romanilor transilvaneni:
-libertatea tiparului
-scoala in limba romana
-egalitatea Ortodocsilor cu celelalte confesiuni privilegiate
-desfiintarea iobăgiei fara despagubire
-egalitatea natiunii romane cu celelalte natiuni din Transilvania
Romanii de la Blaj au strigat ,,Noi vrem sa ne unim cu tara!,, (intelegandu-se cu Moldov siTara
Romaneasca unita).
Revolutia de la 1848 a fost reprimata violent. Revolutionarii au plecat in exil si au continuat
eforturile pentru atingerea obiectivului national in marile capitale europene, indeosebi la Paris. Cea mai
importanta personalitate care a sustinut ideea de unire a Tarii Romanesti cu Moldova a fost imparatul
Frantei Napoleon al III-lea. Ocazia oficiala in care problema romanilor a fost discutata a fost Congresul
de pace de la Paris (1856) care punea capat Razboiului Crimeei. Rusia a fost invinsa de o coalitie
alcatuita din sase tari europene si la negocierile pentru pace de la Paris s-au stabilit urmatoarele:
- În cele doua principate urmau sa se constituie doua adunari ad-hoc, alcatuite din
reprezentanti ai tuturor claselor sociale, care sa decida asupra Unirii (pentru ca
Unirea sa se poata indeplini erau necesare raspunsuri afirmative atat din Moldova,
cat si din Tara Romaneasca)
- Moldova primea din partea Rusiei trei judete din sudul Basarabiei. Întreaga
Basarabie fusese rapita Moldovei de catre Rusia in 1812
- Cele doua principate romane ieseau de sub protectorat rusesc si intrau sub garantia
colectiva a celor 7 state care semnau la Paris
Dupa congresul de la Paris, in Moldova si Tara Romaneasca s-au desfasurat alegeri pentru
adunarile Ad-hoc, iar raspunsul acestora favorabil unirii a fost transmis catre cele 7 puteri garante. În
1858 reprezentantii celor 7 puteri s-au întâlnit la Paris in cadrul unei Conferinte a puterilor garante,
convocate pentru a decide soarta Principatelor Romane. Conferinta a redactat o Conventie care
impunea o unire formala a principatelor romane cu doi domnitori, doua capitale, doua guverne si doua
parlamente. Domnitorii urmau a fi alesi pe viata. Aceasta conventie avea sa joace un rol de Constitutie in
statul nou format: Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei.
La 5 si 24 ianuarie 1859 au fost organizate alegerile pentru domnitori la Iasi si Bucuresti. La Iasi
au fost castigate de Alexandru Ioan Cuza. La presiunea populatiei, pe listele de la Bucuresti a fost propus
si Cuza, ales in unanimitate de catre electori.
Prin dubla alegere a lui A.I. Cuza s-a constituit statul roman modern.
Romanii au facut aceasta miscare fara acordul marilor puteri si era necesara recunoasterea
internationala pentru ca domnia lui Cuza sa fie valida atat la Iasi cat si la Bucuresti. Recunoasterea unirii
a venit dupa 3 ani de eforturi si din acel moment putem afirma ca Romania si-a inceput oficial existenta.

Domnia lui Cuza(1859-1866)

În primii ani de domnie situatia tanarului stat roman era incerta, deoarece dubla alegere fusese
un act prin care marile puteri au fost asezate in fata unui fapt implinit. Imperiul Otoman a recunoscut
ultimul unirea, insa numai pe durata vietii lui Cuza. Romania incepea sa arate ca un stat in adevaratul
sens al cuvantului; s-a unificat armata, serviciul de posta, s-au desfiintat vamile si s-a realizat unificarea
monetara. Bucuresti a fost desemnat capitala a Romaniei si in ianuarie 1862 a inceput activitatea
primului Parlament unic si a primului guvern unic condus de Barbu Catargiu. Cuza intentiona o serie de
reforme care au starnit reactii diverse. Cea mai controversata a fost reforma agrara, neacceptata de
conservatori. Cuza colabora cu liberalii si in 1863 l-a numit prim-ministru pe Mihail Kogalniceanu.
Reformele nu treceau de parlament, dominat de conservatori, si la 2 mai 1864 Cuza a dat o lovitura de
stat dizolvand parlamentul si impunand un nou act cu valoare constitutionala ,, Statul dezvoltator al
Conventiei de la Paris,,. Motivul pentru care i-a aplicat aceasta denumire a fost intentia domnitorului
de a nu stârni reactia marilor puteri. În realitate noua Constitutie schimba complet regulamentul politic
din Romania, oferindu-i domnitorului intreaga putere. Dupa aceasta lovitura au fost aplicate marile
reforme ale lui Cuza: legea rurala în august 1864, prin care taranii au primit pamant in functie de
numarul de vite (460 mii de familii de tarani au beneficiat in medie de 5 h.; pamantul trebuia platit in 15
ani si nu putea fi vandut 30 ani).
Secularizarea averilor manastiresti (1863) – pamantul arabil detinut de biserica a fost trecut in
proprietatea statului si ulterior a fost oferit taranilor.
-1864 – Legea instructiunii publice –reforma agrara- invatamantul primar devenea gratuit si obligatoriu
-1865 – Codul civil/penal
Maniera dictatoriala in care Cuza a condus Romania a determinat reactii adverse: s-a constituit
,,Monstruoasa Cualitie,, care la 11 februarie 1866 l-a obligat pe Cuza sa renunte la tron. Au urmat
demersurile pentru desemnarea unui nou domnitor si in acest sens au optat pentru un prinț strain. Cu
ajutorul imparatului Napoleon al III-lea al Frantei a fost desemnat printul german Carol I de
Hohenzollern Sigmaringen, incoronat la Bucuresti la 10 mai 1866. Domnia lui Carol a inceput cu
adoptarea primei Constitutii (1 iulie 1866). Nu amintea despre suzeranitate otomana, insa aceasta
continua sa se manifeste si era foarte stanjenitoare in politica externa. De aceea independenta a devenit
o prioritate pentru Romania. În anii 1877-1878 Romania si-a obtinut independenta de stat la capatul
unui razboi impotriva Imperiului Otoman, alaturi de Rusia. În timpul domniei lui Carol I scena politica din
Romania s-a maturizat; s-a constituit cele doua mari partide:
-PNL –condus de Ion Bratianu – 1875 anul constituirii
-Partidul Conservator – Lascăr Catargiu – 1880
Liberalii erau exponentii intereselor burgheziei si erau adeptii unui progres rapid dupa model
occidental.
Conservatorii reprezentau interesele marilor mosieri si sustineau necesitatea unui progres lent in
conformitate cu posibilitatile natiunii romane de a se dezvolta.
În 1881 Romania a devenit regat fapt ce a contribuit la cresterea prestigiului sau international.
Aderarea Romaniei la Tripla Alianta sa realizat in 1883, o alianta militara alcatuita din Germania,
Austro-Ungaria si Italia (duce la dezvoltarea statului roman modern.
Intre 1914-1918 s-a desfasurat Primul Razboi Mondial. Romania a participat de partea Antantei,
tabara care s-a impus in acest razboi. La sfarsitul razboiului s-au creat conditiile pentru realizarea Marii
Uniri.
Factori care au favorizat:
-raspandirea principiului dreptului la autodeterminare, adica dreptul popoarelor aflate sub dominatie
straina de a decide asupra propriei soarte. Mentionam ca acest principiu fusese enuntat in programul
,,Cele 14 puncte,, al presedintelui american Wilson
-dezmembrarea imperiilor multi-nationale (Austro-ungar, Țarist, Otoman)
-victoria Antantei in razboi.
Romania era alcatuita din Tara Romaneasca, Moldova, Dobrogea, Cadrilater (revenise Romania
in 1913). Sub stapanire straina erau Basarabia (in granitele Rusiei), Bucovina (stapanire austro-ungara,
dar dependentă de Viena) si Transilvania (tot stăpânire austro-ungara dar inclusă in Ungaria).
În fiecare din cele 3 provincii aflate in afara granitelor Romaniei etapele au fost similare:
-a fost creat cate un organism care a coordonat lupta pentru Unire:
-Basarabia – Sfatul Tarii – Ion Inculeț
-Bucovina – Congresul General – Iancu Flondor
-Transilvania – Consiliul National Roman Central – Stefan Cicio Pop
-al 2-lea moment a fost reprezentat de proclamarea autonomiei
-al 3-lea – Proclamarea independentei fata de imperiile pe care le stapaniseră
-al 4-lea – Proclamarea Unirii cu Romania
Prima provincie care s-a unit cu Romania a fost Basarabia, la 27 martie 1918 – Sfatul Tarii de la
Chisinau a votat Unirea.
A urmat Bucovina, la 15 noiembrie 1918/28 noiembrie, congresul General al Bucovinei a votat
Unirea neconditionata cu Romania.
Ultimul act s-a desfasurat la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia. Acolo a avut loc Marea Adunare
Nationala la care au participat 1228 de delegati oficiali care au votat Rezolutia Unirii prezentata
ulterior unei multimi de circa 100 mii de romani de catre Vasile Goldiș.
Dupa Marea Unire, vorbim despre Romania Mare un stat care si-a dublat suprafata si populatia,
dar ale carei minoritati nationale au crescut de la 8 la 33%.