Sunteți pe pagina 1din 67

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

DISERTAŢI
E

Coordonator ştiinţific: Autor:

Conf. univ. dr. MAXIM Cornelia VOICAN Anca

Bucureşti, Feb. 2013


ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

DISERTAŢI
E
Influenţa vieţii online asupra vieţii reale

Coordonator ştiinţific: Autor:

Conf. univ. dr. MAXIM Cornelia VOICAN Anca

Bucureşti, Feb. 2013


Declaraţie de originalitate
Cuprins
Introducere.................................................................................................................6

1. Capitolul 1. Comunicarea online..........................................................................8


1.1. Caracteristici şi particularităţi.............................................................................................8
1.1.1. Comunicarea online cu ajutorul telefonului..........................................................................8
1.1.2. Comunicarea prin SMS.........................................................................................................9
1.1.3. Comunicarea online prin chat.........................................................................................9
1.1.4. Comunicarea online prin videoconferinţă.....................................................................10
1.1.5. Comunicarea online prin VPN –Virtual Private Network–...........................................11
1.1.6. Comunicarea online prin intermediul site-urilor web...................................................12
1.1.7. Comunicarea online prin intermediul aplicaţiilor tip.....................................................12
1.1.8. Comunicarea offline prin Internet.................................................................................13
1.2. Mijloace de comunicare online. Rolul Noilor media.................................................................15
1.3. Rolul reţelelor online de socializare în comunicare...................................................................22
1.4. Impactul asupra tinerilor............................................................................................................26
1.5. Cultura virtuală - identitatea şi comunicarea în societatea online..............................................30
1.6..Aspecte psiho-sociale, etice şi juridice în lumea virtuală...........................................................33
1.6.1. Aspecte psiho-sociale în lumea virtuală..............................................................................33
1.6.2. Aspecte etice în lumea virtuală...........................................................................................34
1.6.3. Aspecte juridice în lumea virtuală......................................................................................37
1.7. Avantajele şi dezavantajele utilizării comunicării online...........................................................40

2. Capitolul 2. Influenţa vieţii online asupra vieţii reale.........................................42


2.1. Obiectivele şi ipotezele cercetării..............................................................................................42
2.1.1. Obiectivele cercetării.........................................................................................................42
2.1.2. Ipotezele cercetării..............................................................................................................42
2.2. Eşantionul de subiecţi................................................................................................................43
2.3. Metode şi instrumente de cercetare............................................................................................43
2.4. Rezultatele şi interpretarea lor...................................................................................................46
Parametrii utilizării Internetului.......................................................................................................46
Activităţi online ale adolescenţilor...................................................................................................47
Internetul şi şcoala............................................................................................................................47
Surse de învăţare a utilizării Internetului şi a e-mail-ului.................................................................48

4
Reguli şi restricţii parentale sau familiale.........................................................................................49
Romantism şi prietenii online...........................................................................................................50
Comunicare şi comportament online................................................................................................50
Evaluarea proprie a adolescenţilor cu privire la influenţa vieţii online asupra vieţii reale................51
Date demografice.............................................................................................................................52
2.5. Concluzii şi recomandări...........................................................................................................52
Concluzii......................................................................................................................................52
Recomandări.....................................................................................................................................54

Bibliografie..............................................................................................................55

Anexe.......................................................................................................................56
Chestionarul pentru adolescenti........................................................................................................56
Chestionarul pentru părinţi...............................................................................................................63

5
Introducere
Internetul este un mediu virtual în care se găseşte informaţie, format din mii de reţele
mai mici care comunică între ele folosind anumite protocoale de comunicaţie. Internetul oferă
facilități variate, cum ar fi: poşta electronică, ziarele electronice, paginile web, transferul de
fişiere, transmiterea în timp real a programelor radio şi TV, transferuri de bani, cumpărături în
timp real şi lista ar putea continua. Internetul este un factor esențial în dezvoltarea societăţii
moderne, societatea informaţională, a cunoaşterii. Actualmente, îl regăsim în cele mai multe
din domeniile vieţii economico-sociale şi stă la baza unor evoluţii tehnologice importante1.
Din definiție se pot extrage cu ușurință funcțiile de bază ale internetului. În primul
rând, informația este cel mai important factor, fiind o informație diversificată și care poate fi
transmisă și accesată ușor. O altă funcție este cea de comunicare, prin poșta electronică, dar
nu numai. De asemenea, comoditatea, ușurința și prețul scăzut al accesului la internet sunt
factori care influențează în mod pozitiv utilizarea acestuia de către tot mai multe persoane.
Internetul şi celelalte mijloace de comunicare online înlătură barierele de timp şi
spaţiu făcând posibilă comunicarea în timp real între două sau mai multe persoane,
comunicare care până nu demult era doar o ficţiune.
Pentru a beneficia de marile avantaje pe care le oferă internetul şi a evita aspectele
care sunt dăunătoare avem nevoie de o instruire care ar trebui făcută de personal competent şi
susţinută financiar şi nu numai de autorităţile statului, acest lucru nu se întâmplă din păcate în
mod organizat în şcoli, în biserici, decât sporadic din iniţiativa unor cadre didactice şi prelaţi.
Copiii trebuie protejaţi, parlamentarii europeni au solicitat statelor membre ale Uniunii
Europene să implementeze noi măsuri de protecţie pentru protejarea copiilor de efectul nociv
al unor pagini de Internet. Specialiştii estimează că, în prezent, există peste 260 de milioane
de pagini de Internet cu conţinut pornografic ori care încurajează terorismul sau te invaţă cum
să te sinucizi. Tot pe Internet circulă şi o mulţime de înregistrări cu spânzurări ori decapitări.
Printre măsurile propuse de europarlamentari se află distribuirea gratuită de programe care să
explice utilizatorilor de Internet cum pot filtra mesajele nedorite, de tip SPAM, şi crearea unui
domeniu de Internet cu site-uri recomandate copiilor.2
Aşa cum reiese din cele prezentate mai sus viaţa online câştigă din ce în ce mai mult
teren în viaţa reala, acesta este motivul alegerii acestei teme prin care mi-am propus o

1
http://www.orhideus.go.ro/despre_internet.htm, 29.11.2012
2
http://adevarul.ro/international/europa/europarlamentarii-cer-masuri-protectie-copii-internet-
1_50ad93ef7c42d5a663979981/index.html, 29.11.2012

6
abordare sub toate aspectele influenţei pozitive şi negative, pe care le are viaţa online asupra
vieţii reale.
Studiul l-am realizat, având un eşantion format din 147 de elevi de la un liceu din
Bucuresti si parinţii-tutorii lor, am selectat câte două clase efective (una teoretic-umanistă,
alta teoretic-realistă) de la fiecare nivel de clasă menţinut în eşantion (a 9-a, a 10-a şi a 11-a),
cu numărul de elevi prezent la data aplicării chestionarelor, însumând în final un eşantion de
296 de subiecţi (147 de adolescenţi şi 147 de părinţi/tutori legali), cu structura pe sexe
reprezentativă pentru elevii de la liceul ales (2 fete la 1 băiat).
Am întocmit două chestionare pe aceeaşi temă, unul adresat adolescenţilor şi celălalt
adresat părinţilor/tutorilor lor, pentru a obţine date din două unghiuri de vedere: din punctul
de vedere al „actorului” şi din punctul de vedere al „spectatorului”
Mulţumesc foarte mult diriginţilor acestor clase care m-au ajutat în munca de
informare a participanţilor, la distribuirea şi colectarea chestionarelor. Mulţumesc de
asemenea adolescenţilor si părinţilor/tutorilor lor care au înţeles rolul acestui studiu şi au
participat cu sinceritate şi bunăvoinţă pentru realizarea lui.

7
Capitolul 1. Comunicarea online

Din cele mai vechi timpuri oamenii au căutat mijloace pentru comunicare la distanţă,
la început prin semen şi semnale optice sau acustice, a căror semnificaţie o stabileau dinainte,
precum şi modul de a acţiona la recepţionarea lor.
Mai târziu a fost inventat Codul Morse-un limbaj universal,  unul din cele mai
cunoscute şi mai vechi coduri din lume. Folosit de aproape 160 de ani, acesta reprezinta şi
astăzi un mod de comunicare important în domenii precum marina sau forţele armate, în
tehnologia de asistenţă specială pentru persoanele cu dezabilităţi senzoriale sau locomotorii.
Creat iniţial de către Samuel Morse pe la mijlocul anilor 1830 pentru a fi folosit la
transmiterea informaţiei cu ajutorul telegrafului electric, alfabetul Morse a marcat indirect
începuturile telefoniei de astăzi.
Alfabetul original a fost îmbunătăţit, prelucrat şi diferă puţin de cel utilizat astăzi.
Iniţial codul a fost transmis sub formă de pulsaţii electrice de-a lungul unei linii telegrafice,
însă mai târziu a permis şi redarea codului ca un ton audio, ca un semnal radio având pulsaţii
ori tonuri lungi şi scurte, sau ca semnale mecanice ori vizuale, utilizând o lanternă, un
heliograf sau aşa-numita lampă Aldis.3 
S-au dezvoltat apoi în ritm din ce în ce mai alert telefonul care a dat posibilitatea
transmiterii informaţiilor scrise pe fax, radioul şi statiile radio şi televiziunea, iar în final
internetul care le cuprinde pe toate şi care este un depozit imens de informaţii, cu motoare de
căutare şi cu mijloace de comunicare online şi este în măsură să înlăture atât barierele legate
de timp şi spaţiu, dar şi barierele lingvistice- existând posibilitatea traducerii informaţiilor în
orice limbă, a barierelor de pregătire profesională-putem obţine informaţii în orice domeniu
dorim să ne informăm.

1.1. Caracteristici şi particularităţi

1.1.1. Comunicarea online cu ajutorul telefonului

Convorbirea telefonică este o comunicare foarte des folosită de oameni în zilele


noastre, fiind o necesitate de comunicare şi care este facilitată de telefoanele mobile care fac
posibilă contactarea celor doriţi în orice moment cu condiţia ca telefonul să fie deschis şi să
aibă semnal. Această necesitate face ca foarte mulţi părinţi să cumpere telefoane mobile

3
http://vrei-cultura-generala.blogspot.ro/p/alfabetul-morse-limbaj-universal.html. 30.11.2012

8
pentru copiii lor, începând cu vârsta preşcolară, aceasta însă implică foarte multe reguli ce nu
sunt cunoscute de noi, sau chiar dacă ne sunt cunoscute, nu prea ni le însuşim. Astfel, este
foarte important să instruim copiii să  răspundă la telefon să preia mesaje şi să dea un minim
de informaţii faţă de cei necunoscuţi. Atunci când nepregătim să sunăm pe cineva trebuie să
ne gândim dinainte la ceea ce dorim să spunem pentru a evita revenirea cu un telefon pentru a
spune ce doream de fapt să spunem.Un lucru important este acela de a nu uita să zâmbim când
vorbim la telefon chiar dacă nu ne vede nimeni, pentru că la celălat capăt al „firului” cu
siguranţă se va simţi acest lucru.

1.1.2. Comunicarea prin SMS

În era tehnologizării,  telefonul mobil  a devenit un “must have” pentru fiecare dintre
noi, acesta fiind şi motivul pentru care se află în permanenţă la îndemana utilizatorului.
Printre funcţiile de bază ale telefonului mobil, SMS-ul este vedeta, devenind unul
dintre canalele de comunicare favorite ale adolescenţilor, agenţiilor de publicitate, băncilor,
companiilor de telefonie, companiile de asigurări şi nu numai.
De ce este favoritul adolescenţilor, agenţiilor de publicitate, băncilor, companiilor de
telefonie în special? Pentru că prin SMS mesajul transmis este personal,  recepţionat in timp
real, iar rezultatele sunt usor de măsurat.
Dacă apelează la campanii prin SMS, companiile (instituţii financiare, companii din
sectorul FMCG, magazine, clinici, saloane, companii de sondare a opiniei publice) targetează
bazele de clienţi şi comunică relevant, respectând o anumita frecvenţa în trimitere.
În mediul online, comunicarea prin SMS este o componentă tot mai utilă pentru
comercianţi.
Comercianţii s-au obişnuit să colecteze şi să confirme numerele de mobil inca de la
înregistrare în site, iar pentru client, recepţionarea mesajelor pe telefon este o asigurare
privind seriozitatea magazinului de la care urmeaza să cumpere.4

1.1.3. Comunicarea online prin chat

Reprezentată de IRC, un program care permite mai multor personae să vorbească


simultan pe internet are loc în timp real, ceea ce o apropie de comunicarea face-to-face, acest
tip de comunicare aflându-se la graniţa dintre verbal şi nonverbal.
Este o formă de interacţiune foarte asemănătoare cu conversaţia fatică, diferenţa fiind
dată de faptul că nu există contact visual şi acustic. Este opusă comunicării prin telefon, unde
partenerii au semnal acustic, dar nu vizual¸ utilizatorii de chat (aşa numiţii chatteri), foarte
4
http://www.silkweb.ro/blog/mediul-online-si-comunicarea-prin-sms/ 02.12.2012
9
adesea nu se cunosc între ei în lumea reală (und ear fi mai dificil de abordat o persoană
necunoscută).5
Trăsăturile acestui tip de comunicare sunt: absenţa contactului face-to-face, textul scris
şi anonimatul.

1.1.4. Comunicarea online prin videoconferinţă

Înseamna comunicarea vizuala între persoane sau grupuri aflate în locaţii geografice
diferite ca şi cum ar fi în aceeaşi încăpere.
Într-o videoconferinţă, doi sau mai mulţi participanţi separaţi fizic prin distanţă pot
comunica verbal şi vizual şi îşi pot derula activitatea (schimb de date) într-un mod foarte
similar cu cel al unei clasice întâlniri. Fiecare participant, din fiecare locaţie poate vedea şi
auzi interlocutorul pe monitoare, la o calitate video similară TV.
De asemenea în cadrul aceleiaşi sesiuni pot interveni participanţi conectaţi doar audio
(pe liniile telefonice normale sau mobile), precum şi participanţi video mobili, graţie
tehnologiei video a telefoanelor 3G.
Videoconferinţele sunt realizate în timp real, ceea ce înseamnă că între imaginile video
şi sunet nu sunt întârzieri şi sunt dispuse pe monitorul interlocutorului instantaneu.
Tipuri de aplicaţii pentru Videoconferinţă
Gama aplicaţiilor de videoconferinţă este foarte largă, această tehnologie putând fi
utilizată oriunde este nevoie de comunicare video.
Majoritatea utilizatorilor folosesc acest mijloc de comunicare modern pentru: şedinţe
operative la nivel managerial, şedinţe zilnice sau săptămânale între directori sau filialele
teritoriale, şedinţe de analiză, şedinţe interne (prezentarea datelor interne, a statisticilor,
analiza performanţelor, luarea deciziilor ce implică mai multe părţi), relaţii cu terţe organisme
de interes, comunicarea rapidă şi eficientă între două sau mai multe locaţii separate, sesiuni de
pregătire şi perfecţionare a personalului, prezentarea schimbărilor în formularistica sau
proceduri, suport tehnic, etc.
Desigur acestea sunt doar câteva din aplicaţiile ce pot fi realizate utilizând sistemele de
videoconferinţă, gama acestora poate fi lărgită şi personalizată în funcţie de necesităţile
Instituţiei.
Utilizând arhitecturi deschise şi principii de proiectare standard în domeniu, soluţiile
de videoconferinţă HD oferă o calitate audio-video de inaltă definiţie pentru aplicaţii in
educaţie la distanţă, telemedicină, financiar, guvernamental etc.

5
Bogdan Nadolu, Sociologia comunicării de masă, p 26
10
Comunicarea de înaltă calitate este protejată chiar şi prin reţelele IP fară management
prin funcţii QoS avansate si recuperarea pachetelor pierdute precum Lost Packet Recovery.6

1.1.5. Comunicarea online prin VPN –Virtual Private Network–

Permite conectarea calculatoarelor în reţea în condiţii de  deplină  securitate


indiferent  de  distanţa  la care se află acestea folosind conexiuni de date prin reţeaua publică
de Internet sau linii închiriate de la operatorii de telelefonie.
Realizarea unei soluţii VPN presupune realizarea unei conexiuni de date la Internet
pentru fiecare locaţie în parte şi securizarea acestor conexiuni pentru prevenirea accesului
neautorizat. În funcţie de nivelul de securitate solutia VPN poate fi realizată prin simpla
filtrare a adreselor IP (firewall) sau prin servere sau routere specifice cu transmiterea criptată
sau necriptata a datelor.
Viteza de comunicaţie între doua locaţii conectate prin VPN depinde calitatea
solutiilor de accces la internet instalate în fiecare locaţie. O solutie de tip xDSL (ADSL,
SHDSL) este de preferat deoarece conexiunile sunt dedicate, nepartajate cu alţii şi asigură
viteze de comunicaţie minim garantate de sute sau mii de kbps, la costuri acceptabile.
Avantajele solutiilor VPN sunt: nu contează distanţa dintre calculatoare (altă adresă,
alt oraş, altă ţara); costă mult mai puţin decât soluţiile cu linii dedicate;
  Permit desfăşurarea activităţii la distanţă.
  Informaţiile se pot colecta şi stoca centralizat, în timp real.
 Prin comunicare uşoara şi eficientă între diferite locaţii se reduc substanţial
costurile totale din organizaţie.
O solutie VPN intre sedii locale conectate exclusiv prin ADSL/SHDSL are avantajul
major ca viteza de comunicatie este maxima, la costuri de comunicatie minime.
Comunicarea VPN se face printr-un tunel peste Internet, fără ca informaţiile să fie
accesibile altora. Daca este nevoie, datele prin tunel se pot transmite criptat.
• Cu toate că punctele de lucru sunt în locaţii diferite, utilizatorii de la distanţă vor
munci ca şi cum ar fi în sediul central
• Prin utilizarea unei soluţii de tip Messenger sau Voice over IP se poate comunica în
intranet fără costuri  suplimentare
• Informaţiile se vor stoca centralizat, nu pe fiecare calculator distinct în parte
• Punctele de lucru vor avea acces la orice resursă necesară de la sediul central

6
http://www.avconf.ro/videoconferinta/ 03.12.2012

11
• Tranzacţiile sau operaţiunile efectuate de punctele de lucru se vor reflecta imediat in
baza de date a companiei.
• Aplicatia ERP va funcţiona on line, indiferent de locaţia în care se află utilizatorul
• Peste conexiunea VPN se poate utiliza o centrală telefonica IP sau puteti „prelungi”
numerele de interior la  distanţă fără costuri suplimentare7

1.1.6. Comunicarea online prin intermediul site-urilor web

Comunicarea online prin intermediul site-urilor web oferă următoarele facilităţi: site-
urile web de jocuri online, site-urile web de licitaţie, site-urile web de banking, site-urile web
de asigurări, site-urile web de pariuri si alte jocuri de noroc online, site-urile web ale
magazinelor virtuale şi altele

1.1.7. Comunicarea online prin intermediul aplicaţiilor tip SCADA

Aplicaţiile tip SCADA permit controlul de la distanţă a proceselor tehnologice, facând


posibilă procesarea şi transmiterea parametrilor procesului tehnologic către un terminal mobil
şi comanda de pe acest terminal mobil a comenzilor de pornire sau oprire a unor utilaje,
închiderea sau deschiderea unor vane, circuite etc.
Termenul SCADA se referă de obicei la un centru de comandă care
monitorizează şi controlează un întreg spaţiu de productie. Cea mai mare parte a operaţiunilor
se execută automat de către RTU - Unităţi Terminale Comandate la Distanta (Remote
Terminal Unit) sau de către PLC- Unităţi Logice de Control Programabile (Programmable
Logic Controller). 
Funcţiile de control ale centrului de comandă sunt de cele mai multe ori restrânse la
funcţii decizionale sau funcţii de administrare generală.
Un sistem SCADA tipic implementează o baza de date distribuită care conţine
elemente denumite puncte. Un punct reprezintă o singura valoare de intrare sau ieşire
monitorizată sau controlată de către sistem. Punctele pot fi fie hard, fie soft. Un punct hard
este reprezentarea unei intrari sau iesiri conectată la sistem, iar un punct soft reprezintă
rezultatul unor operaţii matematice şi logice aplicate altor puncte hard si soft. Valorile
punctelor sunt stocate de obicei împreuna cu momentul de timp când au fost înregistrate sau
calculate. Seria de puncte+timp reprezintă istoricul acelui punct.8

7
http://www.opticnet.ro/vpn.php 03.12.2012
8
http://www.automatizari-scada.ro/html/ce_este_scada__ce_este_modbus_.php 03.12.2012

12
1.1.8. Comunicarea offline prin Internet

Este, la rândul său, de două tipuri: e-mail şi grupurile de discuţii.


E-mailul este considerat cea mai importantă formă de comunicare mediată, datorită
uşurinţei cu care poate fi utilizat şi a familiarităţii sale în rândul utilizatorilor. S-a observant că
de cele mai multe ori, relaţiile stabilite prin intermediul comunicării online se continuă prin e-
mail pentru că el creează un spaţiu psihologic propice dezvoltării relaţiilor între utilizatori sau
grupuri care interacţionează. E-mailul are o structură fixă la care se pot ataşa fişiere office sau
multimedia.
E-mailul nu este numai un mesaj electronic trimis prin Internet. Comunicarea prin
e-mail crează un spaţiu psihologic, în care perechi de oameni sau grupuri interacţionează. Se
creează un context şi o graniţă în care se pot desfăşura relaţiile interumane.
Din punct de vedere al continuităţii conversaţiei putem distinge: e-mailuri
independente, care nu sunt determinate, generate în mod clar de conţinutul sau forma unui
mesaj anterior. Al doilea tip sunt e-mailurile dependente, care sunt strict legate de un mesaj
anterior, fiind feedback al unei întrebări directe a unui alt participant.
Din punct de vedere al structurii, e-mailurile pot fi: interogative: acelea care conţin în
structura lor o formă interogativă prin care se solicită în mod expres un răspuns şi enunţiative:
remarci sau interogaţii retorice pentru care nu se aşteaptă neapărat un răspuns, iar
continuitatea comunicării nu este dependentă de răspuns.
Din punct de vedere al adresabilităţii, distincţia se face între: e-mailuri orientate către
un utilizator, caracterizate prin introducerea nickname-lui în mesaj şi prin continuarea unui
mesaj adresat explicit unui utilizator. Aceste e-mailuri sunt reacţii clare la anumite mesaje şi
e-mailurile orientate către mai mulţi utilizatori: acelea în care numele sau nickname-ul
utilizatorului nu apare şi nu reprezintă o reacţie determinată de un mesaj anterior.9
Ca orice subcultură lumea e-mailului a dezvoltat un limbaj unic. Faptul că are
propriile lui expresii şi termini pe care outsiderii nu-I înţeleg, dă grupului identitate
distinctivă. A fi în grup înseamnă a cunoaşte aceşti termeni. Dacă se utilizează acest limbaj
înseamnă că un interact are cunoştinţe şi că poate aparţine acestei subculture. Limbajul unic
evoluează din simple motive practice: face comunicarea mult mai eficientă. În lumea
utilizatorilor împătimiţi s-a dezvoltat o varietate de acronime şi abrevieri, multe dintre acestea
fiind împrumutate de la chat.

9
Raluca Maria Andreescu, Comunicarea mediata de computer-Teza de doctorat 2011, p 5
13
Grupul de discuţii

Imposibilitatea de selectare a unui anumit destinatar, intervenţiile într-un astfel de grup


fiind publice chiar dacă o anumită replică apare ca reacţie a unei intervenţii iniţiale
particulare. Comunicarea în cadrul unui grup de discuţii se aseamănă cu discursul
instituţionalizat pentru că există teme de discuţie stabilite, care nu pot fi schimbate cu aceeaşi
frecvenţă ca în cazul conversaţiei fatice.
Trăsăturile acestor două tipuri de comunicare sunt: absenţa contactului face-to-face,
textul scris şi anonimatul.10
Modul în care oamenii comunică pe internet nu le permite să-şi exprime gândurile şi
mai ales emoţiile aşa cum ar dori sau cum ar face-o dacăar fi faţă în faţă. Sentimente şi stări
ca: teamă, mânie, bucurie, sarcasm nu pot fi exprimate la fel ca prin limbajul corpului. De
aceea oamenii fiind foarte ingenioşi au adoptat un cod al conversaţiei pe internet care implică
semne ce exprimă aceste stări şi sentimente. Este vorba despre folosirea unor semne de
punctuaţie -„emoticons”- simboluri sau litere care puse într-o anumită ordine realizează o
imagine dacă o privim dintr-unanumit unghi.
De exemplu:
: - ) reprezintă o faţă zâmbitoare, sunt fericit că te aud;
; - ( reprezintă încruntarea;
; - ) reprezintă o faţă care face cu ochiul; etc
Caracteristicile comunicării sunt:
Comunicarea este un proces dinamic. Odată iniţiat evoluează şi se schimbă.
Comunicarea nu are loc într-un vid (social, cultural, fizic sau psihic) ci întru-un anumit
context .
Comunicarea nu este informare. Este un dialog între Emiţîtor şi Receptor. Înţelegerea
se realizează prin schimbul de informaţii şi răspuns.
Comunicarea este un proces ireversibil. Dacă mesajul a fost recepţionat, nu mai poate
fi şters din memoria Receptorului.
Pentru a creşte eficienţa comunicării se recomandă să aplicăm întrebările de bază
înaintea oricărei comunicări: Ce, Cum, Când, Unde, Cine ?

1.2. Mijloace de comunicare online. Rolul Noilor media

10
Raluca Maria Andreescu, op. cit. pp 4-6
14
Mijloacele comunicării online sunt clasificate în general în două categorii: instrumente
de comunicare şi instrumente de interacţiune. Prima categorie cuprinde acele aplicaţii de
software care permit capturarea, stocarea şi prezentarea comunicării, de obicei în formă scrisă,
dar cuprinzând din ce în ce mai mult imagini, clipuri audio şi video. Cea de-a doua categorie
de instrumente se ocupă de interacţiunile mediate dintre indivizi sau grupuri şi diferă de
instrumentele de comunicare prin scopul lor de a stabili şi a menţine legături între indivizi,
facilitând mecanismele conversaţionale. Instrumentele de comunicare sunt în general
asincrone, în timp ce instrumentele de interacţiune sunt sincrone (telefon, video chat) sau
aproape sincrone (mesageria instantanee, chat-ul pe bază de text). Cele două categorii de
instrumente au ataşate tipuri distincte de experienţă primară a individului care le utilizează:
comunicarea implică contextul conversaţional, discursul sau scrierea – ea creează accesul la
text; interacţiunea poartă cu sine interesul pe care indivizii îl manifestă unul pentru celălalt –
este responsabilă de expresivitatea, performanţa şi prezenţa virtuală a utilizatorului.
Printre cele mai importante instrumente de software social menţionăm: Mesageria
instantanee (Instant Messaging sau IM – o aplicaţie ce permite unui individ să comunice cu
altul prin intermediul unei reţele în condiţii de relativă intimitate: Gtalk, Meetro, ICQ, Yahoo!
Messenger, MSN Messenger şi AOL Instant Messenger), Internet Chat Relay sau IRC (în care
utilizatorii pot comunica atât în ferestre private, cât şi cu mai mulţi oameni simultan, în
manieră publică – camere virtuale de discuţii sau chatrooms),
Forumurile (ce permit utilizatorilor să posteze „tematici” pentru a fi revizuite de alţii
prin postarea de comentarii în manieră liniară),
Weblog-ul sau, prescurtat, blog este un tip personal de forum, similare jurnalelor
online pentru o anumită persoană, în care alte persoane pot să posteze comentarii.
Serviciile de reţele sociale (ce permit oamenilor să se adune online în jurul unor
interese sau cauze comune: de pildă, site-uri de întâlniri romantice, de afaceri, hobby-uri
recreaţionale). La toate aceste instrumente sociale se mai adaugă wiki-urile (site-uri complet
deschise pentru editare oricărui utilizator),
Ghidurile sociale sunt site-uri pe care sunt recomandate atracţii din lumea reală:
restaurante, cluburi etc.
Însemnarea socială reprezintă liste de site-uri care sunt considerate de interes comun.
Citarea socială este un instrument asemănător însemnării sociale, însă destinat lumii
academice, care permite utilizatorului să posteze citate din articole de pe Internet.

15
Bibliotecile sociale sunt site-uri care permit utilizatorilor să-şi actualizeze sau să-şi
împartă colecţiile de cărţi, materiale audio-video etc.
Aplicaţiile de cumpărături sociale sunt recomandări şi recenzii de produse.
Reţelele sociale între grupuri de egali (hibrid bazat pe web al reţelelor sociale,
combinaţie între tehnologiile de comunicare instantanee, conectivitate şi distribuire de pachete
informaţionale între grupuri de egali, care le permite utilizatorilor să împărtăşească blog-uri şi
să comunice în timp real),
Editarea colaborativă în timp real reprezintă editarea simultană a unui text/proiect sau
conţinut media de către participanţi simultani ai unei reţele), prezenţa virtuală, lumile virtuale
şi jocurile online (la care pot participa un număr masiv de utilizatori.
Deşi de-a lungul timpului au evoluat  prin modernizări sau ameliorari la nivel
tehnologic, mijloacele media şi-au pastrat o stabilitate în viaţa socială şi joacă un rol
functional în viaţa oamenilor. Ele şi-au  dovedit capacitatea de a produce funcţii în cadrul
societăţii. Denis McQuail a observat că noţiunea de funcţie se foloseşte cu sensul de "scop, de
consecinţă ori de cerniţă sau aşteptare- şi poate căpăta şi alte înţelesuri"11.
Între funcţii, efecte şi roluri există o aparentă sinonimie, însă diferenţa semnificaţiei
este evidentă. Funcţia este considerată consecinţa relaţiei dintre ceea ce produce şi oferă
mass-media şi nevoile societăţii, în timp ce rolul reprezintă misiunea deja declarată a
acţiunilor sale. Într-un sistem liberal, misiunea este aceea de a facilita accesul la informaţii şi
divertisment, dar şi de a fi in serviciul public prin informarea corectă, formarea si promovarea
educaţiei, a culturii, etc. De asemenea, observă şi critică domeniile societăţii, precum cel
economic, politic, social etc.. Influenţarea în urma acţiunii mijloacelor este considerată efect.
În urma contactului cu indivizii, acestea pot determina nivelul de cunostinţe, modul de acţiune
şi de dobândire a comportamentelor.
Modelandu-se dupa nevoile din ce în ce mai diversificate ale indivizilor, funcţiile
noilor mass-media sunt multiple. În continuare, voi încerca o prezentare a celor mai
importante dintre acestea:
1.      Funcţia de informare.
Indivizii simt în permanenţă nevoia de a controla mediul înconjurator, pentru a acţiona
şi a lua decizii în funcţie de realitatea imediată. Funcţia de informare vine in sprijinul nevoii
societăţii, grupurilor şi a indivizilor de a controla mediul înconjurător. Oamenii evaluează, pe
baza informaţiilor pe care le primesc, importanţa evenimentului ce ar putea să-i afecteze în
mod direct, anticipează unele tendinţe si iau, în cunoştinţă de cauză, anumite decizii.
11
McQuail, Denis; Windahl, Sven, Teorii ale comunicarii de masa, p. 69
16
Cele mai multe dintre mesajele mediatice receptate zilnic, din cadrul interactiunii
continue cu mass-media, sunt informaţii generale, care se adreseaza mai putin sensibilităţii ori
nevoilor curente. Din cauza pătrunderii mijloacelor de comunicare în relaţia dintre individ şi
mass-media, oamenii îşi îmbogăţesc bagajul de cunostinte prin aceste informaţii mediatice.
Informaţiile utilitare sunt cele prioritare pentru public. Fie că este vorba despre
programul la cinematograf sau la teatru, de situatia transportului urban, starea vremii,
programarea jocurilor sportive sau cotaţiile bursiere, oamenii îşi orietnează activitatea zilnică
în funcţie de ele si controlează mediul imediat.
La fel, informaţiile de prevenire sunt şi ele importante. Unele dintre ele au
întrebuinţare utilitară, pe când altele pot anticipa catastrofe naturale, crize, accidente sau
evenimente neasteptate.  Astfel, viziunea prospectivă a mass-media poate ajuta populaţia la
mobilizarea colectivă, la ameliorarea daunelor sau prevenirea unor evenimente neplacute.
După cum se poate observa, mass-media oferă o gama largă de informaţii cu privire la
preocuparile, cerinţele şi interesele de tot felul ale publicului.
Rolul noilor mijloace media este de a obţine informaţii şi de a le face să circule. În
plus, ele sunt supuse unui proces de selectare, ierarhizare şi interpretare înainte de a fi
transmise publicului. Astfel, mass-media oferă o imagine mediată, o anumită versiune a unui
eveniment. Uneori, oamenii iau mesajul recepţionat ca atare, fara a-l supune unei analize  sau
reflecţii, din cauza volumului informaţional foarte mare primit in fiecare zi.      
2.      Funcţia de "legătură" (de comunicare)
Noile Mass-media răspund nevoii oamenilor de comunicare, de implicare în
comunitate şi de identificare cu o anumită cauză, temă sau subiect. De aceea, această funcţie
poartă şi numele de integrare socială. Nivelul la care acţionează mijloacele media poate fi
unul local, naţional sau global. Însă, indiferent de diferenţa dintre receptori (naţionalitate,
religie sau cultură), aceştia au în comun consumul aceluiaşi produs mediatic, bazat pe
proximitatea informaţionala. Sloganul unei campanii publicitare, o ştire de ultimă oră sau
subiectul controversat al unui talk-show pot face oricând subiectul unei discuţii cu cei
apropiaţi si nu numai. Astfel, noile mijloacele media ajută la socializarea în interiorul unei
comunităţi.
Daca ne referim la un cadru global, informaţiile, ideile sau subiectele pot fi comune,
însă acestea se pot diversifica şi adapta în funcţie de proximitatea spaţială, ţinând cont de
realitatea imediată.

17
În oricare dintre cele doua contexte, unul dintre efectele mass-media este de a ajuta la
dezvoltarea relaţiilor interumane şi interculturale prin crearea de legături între membrii
comunităţilor sau între diferite comunităţi. Ele capăta o forţă unificatoare, creează o viziune
globală şi apropie diferite culturi, generând un sentiment de solidaritate în rândul oamenilor.12
3.      Funcţia educativ-culturală
Noile Mass-media au preluat din rolul social al familiei şi al instituţiilor de învăţământ
în procesul de educare a copiilor. Ele transmit valori şi modele culturale ale societăţii şi au un
rol important in formarea gândirii şi comportamentului indivizilor, în special, în rândul
tinerilor. Mijloacele media au posibilitatea de a face să circule diferite modele de
comportament general acceptate de societate, răspunzând nevoii de perpetuare a valorilor
comunităţii. Ele transmit de la o generaţie la alta mituri, tradiţii şi principii "care îi conferă
individului o identitate etnică sau naţională".13 Prin transmiterea valorilor, "mass-media
contribuie la realizarea stabilităţii sociale şi la menţinerea, în timp, a structurilor
culturale".14 Rolul lor este să transmită cunoştinţe şi să formeze oameni cultivaţi.
Din păcate, produsele culturale reprezintă un procent scăzut din grila de programe,
exceptand cazul în care canalul mediatic este specializat în acest domeniu. Nici timpul de
emisie nu este unul prielnic, emisiunile fiind difuzate în afara timpului de maximă audienţă
sau la ore târzii, de asemenea nici site-urile web educativ-culturale nu sunt promovate în
modul cum sunt promovate cele comerciale. Mijloacele de comunicare nu doar promovează
modelele de comportament, ci şi generează unele noi, ca de exemplu cel de consum.
Pe de altă parte, noile mass-media sunt acuzate că prezintă modele negative (falşi eroi,
false vedete) care au o influenţă negativă puternică. În special, tinerii, încă de la vârste
fragede, au tendinţa să imite diferite personaje din filme, desene animate sau să adopte
comportamentul anumitor personalităţi, vedete pe care ajung să îi idolatrizeze. Prezenta
constanta a acestor falşi eroi sau false vedete în lumea mediatică duce la comportamentul de
imitare, din dorinta de a ajunge ca ei, de a fi faimoşi sau de a ajunge în centrul atenţiei. Noile
Mass-media vin cu contraargumentul că aceste modele antisociale sunt prezentate ca exemple
negative şi că ele reflectă realitatea înconjuratoare.
Însă, aduc din nou în discuţie perspectiva studiilor funcţionaliste care spun că indivizii
sunt liberi să aleagă un anume canal, site web sau produs cultural pe care doresc să îl
consume. "Nu mai este vorba despre a şti ce le fac mass-media oamenilor, ci despre ce fac

12
Popa, Dorin, Mass-media, astazi,exemplu, campania Pro Tv, "Noua ne pasa!"
13
Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, pp. 36- 37
14
Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, p. 83
18
oamenii cu mass-media"15. Motivarea alegerii este facută în funcţie de valorile, interesele şi
nevoile fiecărui individ, aşa cum spune şi principiul teoriei folosinţelor şi recompenselor.
4.      Funcţia de interpretare.
Informaţiile trec prin mai multe etape înainte de a fi prezentate publicului. Pe de o
parte, ele necesită un proces de selecţie, realizat dupa anumite criterii 16Autorul  consideră că
aceste criterii sunt: noutatea informaţiei, proximitatea, pertinenţa, importanţa deosebită a
persoanelor implicate, impactul social posibil al evenimentului, raritatea şi emoţiile stârnite,
informaţiile sunt apoi ierarhizate în funcţie de importanţa sau urgenţa lor. Pe de altă parte,
informaţiile ajung să fie analizate si discutate. Dar pentru că goana dupa senzational, dupa
instantaneu a castigat teren în faţa dezbaterilor, s-au dezvoltat genuri jurnalistice specializate
care permit auditorilor sa aibă acces la mai multe opinii, de multe ori ale unor specialişti,
pentru a-şi  putea forma o parere de ansamblu. De asemenea, telespectatorii sau ascultatorii
pot participa la discutie prin telefon în direct. Iar internauţii au posibilitatea să-şi spună
părerea pe forumuri, bloguri, la comentarii pe site-uri ale ziarelor, revistelor, etc .
În orice caz, graniţa dintre informaţie şi opinie este greu de stabilit. Unii specialişti
consideră că influenţarea are loc încă de la primele etape prin care trec informaţiile: selecţia şi
ierarhizarea. Alegerea prezentării unei informaţii, a unui eveniment în detrimentul altora,
precum şi punerea lor într-o anume ordine reprezintă un act interpretativ.
5.      Funcţia de divertisment.
Într-o lume a vitezei şi a provocărilor continue, noile mass-media răspund nevoii
oamenilor de a se deconecta de la viaţa cotidiană. Indiferent daca este vorba de un film, o
emisiune de divertisment la TV sau un talk-show la radio, navigare pe internet pe temele
dorite, oamenii privesc mijloacele media ca pe o modalitate de petrecere a timpului liber, de
relaxare, dar şi un mod de evadare. Consumatorii de divertisment vor să scape de presiunea
cotidianului şi să intre într-o lume imaginară, lipsită de grijile şi problemele zilnice, pentru a
trăi imaginar evenimente, experienţe sau sentimente pe care în viaţa reală nu au posibilitatea
să le încerce, nu îndrăznesc sau nu ar ajunge să le trăiască niciodată. Bertrand observă că
mijloacele media "stimulează (emoţiile sau intelectul) şi tot ele calmează (prin distracţie sau
catharsis)."17
Privit din perspectiva costurilor, divertismentul mediatic este cel mai putin costisitor,
iar accesul este imediat, doar la un buton sau la un click distanţă. Noile Mass-media sunt cele
mai importante furnizoare de divertisment, procentul fiind diferit de la un canal la altul şi de
15
Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, p. 180
16
Ibidem.. p. 46.
17
Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, p. 38
19
la un site la altul al evenimentelor de acest tip. Din motive comerciale, divertismentul ocupa o
parte importantă a programelor mediatice şi au un caracter spectaculos. Spectaculozitatea
mesajelor trezeşte interesul publicului, il angrenează în mijlocul acţiunii, al evenimentelor, de
aceea acest tip de discurs a pătruns şi în cel al informarii şi al educării. Informaţiile sunt
prezentate sub forma unor ştiri inedite, extraordinare, cu titluri explozive, în timp ce discursul
educativ-cultural este ambalat sub forma amuzamentului, pentru că "educaţia este primita mai
uşor, dacă este ascunsă sub masca distracţiei".18
6.      Funcţia de vorbire şi de limbaj a mass-media.
Supuşi în permanenţă mesajelor mediatice, tindem să împrumutăm cuvinte sau
sintagme din limbajul mediatic în comunicarea interpersonala. Consumul produselor
mediatice influenţeaza atat limbajul, cât şi vocabularul nostru. Astfel, ele creează noi termeni,
expresii, arhetipuri şi extind înţelesurile unor termeni deja existenţi sau substituie noi
întelesuri. În timp, ele ajung să construiască un vocabular simbolic.
Începând de la teoria lui Lippmann, teoria cultivării, a dependenței, a stabilirii ordinii
de zi, a spiralei tăcerii, etc – toate acestea relevă modul în care mass media influențează
comportamentele, fie direct sau indirect, pe termen lung sau mediu. E. Noelle-
Neumann apreciază că există un procent de circa 20 % de indivizi care își exprimă
convingerile cu fermitate chiar și dacă acestea sunt contrare opiniei dominante. (Gabriel A.
Almond, Sidney Verba, 1996).
Cele mai importante evenimente interne sau externe, despre care marea majoritate
dintre noi are opinii formate extrem de puternice, ne-au fost aduse la cunoștință de către mass-
media. De aici și ușurința cu care mass-media poate influența judecățile de valoare și, prin
urmare, alegerile pe care oamenii le fac sau deciziile pe care ei le pot lua în urma lor.
În funcție de evenimentele prezentate în buletinele de știri, în presa scrisă, la radio,
etc., oamenii își organizează viața. Oamenii depind de mass-media pentru a fi informați, iar
cei care știu cum să profite de acest lucru, câștigă o mare parte din audiența publică. În primul
rând, toate aceste forme moderne, modele ale comunicării în masă, acționează asupra minții
omului în general, probabil televiziunea fiind cea mai utilizată formă a comunicării în masă,
căci “audiența” se rotunjește la un număr extreme de ridicat.
Teoreticienii sunt de acord că presa și celelalte mass-media au efecte asupra
indivizilor, grupurilor, instituțiilor și maselor, modelând personalitatea umană sub aspect
cognitiv, afectiv și comportamental.

18
Ibidem, p. 39.
20
Un model, numit spirala tăcerii, creat de cercetătoarea germană Elisabeth Noelle
Neuman, imaginează efectele comunicării asupra individului în timp, ele împingând individul
puțin și slab informat spre marginea unei spirale, în funcție de comunicarea la care are acces
subiectul. Un alt model mai simplu este acela al fluxului în doi pași, care ia în calcul rolul
liderului de opinie ca mediator între mass-media și individ. Primul pas este efectul mass-
mediei asupra liderului, al doilea reprezentând influența acestuia asupra celorlalți indivizi
audienți.
Modelul “Agenda setting” este propus de o teorie care privește efectul mass-media ca
forme de structurare a activității sociale propuse indivizilor în mod prioritar și acceptate de
aceștia. Mass-media lansează, definește problemele publice și, prin aceasta, stabilește agenda
cetățeanului și a omului politic.19

19
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mass-media#Func.C8.9Biile_mediilor_de_comunicare 04.12.2012

21
1.3. Rolul reţelelor online de socializare în comunicare

Socializarea online este un fenomen actual care a luat amploare în urmă cu peste un
deceniu, odată cu accesul la internet în România, pus la dispoziție de multitudinea de săli de
internet apărute în acea perioadă. Internetul a fost inițial explorat și utilizat de către tineri,
aceștia fiind în acele timpuri mult mai deschiși și mai receptivi la nou. Internetul, care la
început avea rolul de a informa populația într-un mod eficient, rapid și confortabil, a dezvoltat
și rolul de a facilita socializarea, într-un mod indirect, mediat de către computer. Tot tinerii au
fost cei care au receptat și au utilizat această nouă funcție, din diverse motive și în diverse
scopuri. Importantă este nu atât de mult istoria internetului și a socializării online, cât
influența sa în rândurile utilizatorilor, precum și efectele ei.
Socializarea online este relativ un fenomen nou, puțin abordat și studiat, dar deosebit
de utilizat în lume și în România prin terminalele din ce în ce mai sofisticate. Datorită
importanței, mai mult decât evidentă, pe care aceste noi tehnologii ale comunicării o au în
societatea contemporană, ne propunem identificarea funcțiilor acesteia, a influenței, a
scopurilor și a efectelor, raportat bineînțeles la utilizatori, care în principal sunt tinerii, dar nu
sunt excluse nici restul categoriilor de vârstă. Care sunt funcțiile socializării online? În ce
scop este utilizată? Care sunt părerile pro și contra în legătură cu influența acesteia asupra
tinerilor? sunt întrebări la care ne propunem să dăm un răspuns, deoarece tehnologiile de
ultimă generație au un impact extrem de complex asupra psihologiei individuale și asupra
structurii și dinamicii sociale, în primul rând pentru că schimbă radical maniera în care
oamenii comunică între ei. Alegerea tinerilor ca subiect de studiu al acestui impact are la bază
faptul că aceștia sunt născuți odată cu noua tehnologie media, aspect ce îi face diferiți de
generațiile anterioare.20
Adolescenţa reprezintă perioada unei socializări profunde şi accelerate. Odată cu
transformările biologice, mentale şi psihologice, adolescentul dobândeşte o acută conştiinţă de
sine, începe să se diferenţieze mai clar de cei din jurul său, porneşte în căutarea unei identităţi
proprii şi a unor explicaţii privind lumea, cei din jur şi persoana proprie. Tot ceea ce face
adolescentul capătă intensitate şi identitate: el începe de obicei să comunice mai mult, caută
grupuri în care să se integreze sau de care să se diferenţieze, caută acceptarea, consideraţia, o
părere a celorlalţi în care să se oglindească pe sine, construindu-şi astfel imaginea şi respectul
de sine, urmăreşte creativitatea, originalitatea, o anumită cultură ale cărei valori le
interiorizează, punând astfel temelia unor principii directoare şi a unui stil de viaţă, în funcţie

20
http://documentareonline.ro/documente.php?lucrare=8569 12.12.2012
22
de care îşi fixează scopuri şi acţionează în sensul îndeplinirii lor. Datorită noilor tehnologii ale
informaţiei şi ale comunicării, adolescenţii de astăzi fac toate aceste lucruri într-o manieră
diferită de cea a generaţiilor anterioare, utilizând ca instrument principal în activitățile
desfășurate Internetul.
Sigur că apariția internetului a produs schimbări importante în viața tinerilor, astfel că
acum este posibilă comunicarea cu persoane aflate în cealaltă parte a lumii, aflarea a tot mai
multor informații în doar câteva minute, fie că este vorba despre o stradă, un medic, o piesă de
teatru, un animal, un job sau orice altceva. Motoarele de căutare "muncesc" pentru noi dându-
ne în câteva secunde pagini întregi cu adrese unde putem găsi ceea ce căutam și, chiar, ce nu
căutam sau nici nu știam că există! În plus camera web, alte accesorii și programele care
permit comunicarea în direct în timp real (chat, comunicare verbală, vânzări online) au dus la
transformări ale relațiilor noastre cu ceilalți. Azi ne putem vedea prietena care locuiește la
5000 km, putem să-i auzim glasul, putem cumpăra orice de oriunde, putem vorbi deodată cu
oameni aflați la mii de km distanță unii de alții.
În plan psihologic aceste succese tehnologice au "răsturnat" comunicarea clasică, in
care era nevoie să ne întâlnim pentru a ne vedea, pentru a vorbi, era nevoie să mergem la
magazin pentru a cumpăra produsul de care aveam nevoie, era nevoie să cumpărăm din
librărie cartea de care aveam nevoie, să mergem la cinema pentru a vedea un film. Astăzi
toate aceste activități se pot realiza pe internet, de acasă. Însă încep să se contureze din ce in
ce mai bine diferite manifestări psihologice și chiar probleme al căror caracter trece de limita
normalității. Adolescenții și tinerii sunt cei mai afectați de "viața virtuală" care ajunge să o
elimine total pe cea reală. Oare de ce e mai "simplă" sau mai "tentantă" această viață ? Este o
viață sau doar un substitut, un surogat?
Primul răspuns ar putea fi tentația de a avea orice identitate, de a fi cine ai vrea în loc
de cine ești. Adolescenții se prezintă drept adulți, având altă înfățișare, alte ocupații, alte
trăsături de personalitate. Este satisfăcător să te descrii ca fiind puternic, dezinvolt, matur in
loc de lipsit de încredere în sine sau timid. Este adevărat că adolescenții care se exprimă mai
greu, care sunt timizi sau neîncrezători, care au o imagine negativă despre ei înșiși cad pradă
primii acestei tentații. Prin internet, poți flirta fără să te gândești cum te îmbraci, cum arăți,
fără a alege cum să te distrezi sau unde să mergi, fără a cheltui, fără teama că nu vei reuși să
scoți câteva vorbe, că nu vei fi "la înălțime". Îi poți spune orice partenerului, nu se vede dacă
te înroșești, dacă îți este jenă sau te bâlbâi.

23
Timpul pe care adolescentul îl alocă internetului devine tot mai mare până ajunge să
fie exclusiv. Atunci când nu are acces la internet, manifestările sunt similare sevrajului de
alcool sau droguri: orice îl enervează, nu-și găsește locul, nu poate face nimic altceva, nu-și
mai vede rostul, este trist, deprimat, nu știe ce să facă cu el însuși și cu timpul lui, nu are
plăceri, nici interese.
Cum se ajunge la dependență? La fel ca și în cazul substanțelor sau anumitor
comportamente (fumat, jocuri de noroc, bulimie, cumpărături). La început e o curiozitate,
o  "distracție", o ieșire din monotonie, "ceva nou", plăcut, incitant. Cu timpul ne "fură", ne
"prinde", azi puțin, mâine mai mult, plăcerea crește dar odată cu ea și nevoia de mai mult.
Intrarea in această lume presupune, firește, ieșirea din lumea obișnuită, abandonarea vechilor
activități, persoane din viața noastră. Noua "pasiune" lasă în urmă prietenii, rudele, munca,
școala, sportul, plăcerile, interesele și distracțiile de odinioară.21
Este ştiut faptul că reţelele de socializare reprezintă o modalitate de  a interacţiona cu
alţi utilizatori de pe internet. 35 la sută dintre adulţii de pe internet au, în prezent, cel puţin un
profil pe un site de socializare şi 51 la sută se regăsesc pe mai multe site-uri.
Trei sferturi din utilizatori cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au profiluri online.
Potrivit Centrului de cercetare Pew, 89 la sută din aceste persoane utilizează site-urile pentru a
ţine pasul cu prietenii, 57 la sută pentru a face planuri cu prietenii şi cu 49 la sută de a face noi
prieteni.
Facebook, MySpace, LinkedIn, Friendster, Chat şi Urban Black Planet sunt doar
cateva dintre cele peste 100 de reţele de socializare din întreaga lume, cu utilizatori dornici să-
şi împărtăşească gândurile şi sentimentele. Ca şi în viaţa reală, se poate realiza un schimb de
informaţii. Este uşor să fii prins în aspectele sociale ale site-urilor, precum Facebook, dar este
alegerea fiecăruia să decidă ce tip de informaţii personale vor putea fi vizualizate de toată
lumea.
Studiul realizat de „Pew Research” a constatat că 40 la sută din utilizatorii au acces
liber la profilurile altora, alţi 60% având restricţionat accesul la informaţiile privind prietenii,
familia şi colegi.
Schimbul de informaţii, cu caracter personal, cu străinii poate fi periculos în afaceri, şi
există unele lucruri care nu trebuie împărtăşite.
Howstuffworks.com prezintă o listă cu 10 aspecte din viaţa personală care NU trebuie
să se regăsească pe site-urile de socializare, acestea sunt:

21
http://documentareonline.ro/documente.php?lucrare=8569 12.12.2012
24
Conversaţiile cu caracter personal pe  Facebook – utilizatorii să evite sa-şi afişeze
problemele personale;
Planurile personale – planificarea unor aspecte din viaţa cotidiană ar fi de recomandat
să nu apară pe site-uri;
Apariţia pe mai multe site-uri de socializare – 51 la sută din utilizatorii de reţele
sociale şi-au găsit  profilul postat pe mai mult de un site. Viaţa privată, problemele de serviciu
pot apărea  şi pe alte site-uri, în condiţiile în care au fost furnizate numai pe un singur site;
Nu este indicat să apară informaţiile legate de firma, organizaţia sau instituţia unde îşi
desfăşoară activitatea utilizatorii. Sophos, o companie de software de securitate, a constatat ca
63 la sută dintre firme şi-au exprimat îngrijorarea în ceea ce priveşte apariţia angajaţilor pe 
reţele de socializare.
Nu este o idee bună postarea pozelor copiilor – deşi reţele de socializare încurajează
oamenii să îşi împărtăşească momente frumoase şi fotografii cu familiile lor, este bine să nu
se rişte siguranţa copiilor;
Adresa  şi numărul de telefon – este de preferat să nu apară pe site-uri pentru a nu avea
surpriza unor furturi de identitate;
Informaţiile legate de finanţele personale -  ceea ce poate părea ca un comentariu
inofensiv pe Facebook ar putea dezvălui exact situaţia finanţelor personale, informaţii numai
bune pentru hoţii de identitate;
Nu-ţi dezvălui parola pe site! – pare un lucru de la sine înţeles, care nu ar mai avea
nevoie de nici o explicaţie, însă, iată că Facebook îl menţionează primul pe lista lucrurilor pe
care nu trebuie să le împărtăşeşti în reţea. Chiar şi dezvăluirea parolei unui prieten pentru ca
acesta să se poată loga şi să verifice ceva în locul tău este o “decizie riscantă”;
De asemenea, nu este recomandat să oferiţi detalii legate de parolă – cele mai multe
site-uri web care conţin informaţii cu caracter personal şi care conferă acces pe bază de
parolă, introduc şi cel puţin o sugestie pentru parolă, în cazul în care utilizatorii au uitat
parola. De exemplu: Care este numele primului animal de casã? Care este numele de fată al
mamei? Care a fost mascota de liceu? Care este numele străzii pe care locuieşti? Oricare
dintre aceste detalii pot oferii, unui hoţ de identitate, informaţii legate de contul bancar.
Toate informaţiile personale pe care nu doreşti să le expui în mod public pot fi
selectate -se pot activa toate setările de confidenţialitate de pe site-urile reţelelor de 
socializare. Însă întotdeauna să fii conştient de faptul că din moment ce ai postat o anumită

25
informaţie, împărtăşind-o cu prietenii tăi, întotdeauna există un risc (mai mare sau mai mic)
ca aceasta să ajungă unde nu trebuie.22

1.4. Impactul asupra tinerilor

O mare parte dintre numărul de copii şi tineri de azi au uitat de jocurile copilăriei
precum  “v-aţi ascunselea”, “baba oarba”,”ţara, ţara vrem ostaşi” pe care le jucam mulţi dintre
noi la vârsta copilăriei. Azi, mai nou, nu prea mai ieşi să vorbeşti  sau să îţi petreci timpul cu
prietenii deoarece există “socializarea online”.  Fie că vorbim despre copiii de grădiniţă sau de
elevi pâna la vârsta maturitaţii, marea majoritate petrec din ce in ce mai mult timp la
calculator şi mai ales pe internet. Internetul s-a dezvoltat destul de mult în ultimii ani, iar
astăzi a reuşit să devină  foarte popular printre tinerii din Romania.

Internetul este asemănător cu o capcană. Este foarte dezorganizat, iar structura lui este
foarte diversificată astfel încât de multe ori se pot obţine informaţii mult prea usor, rareori
existând oarecum un control asupra restricţiei în funcţie de vârsta celui care caută o anume
informaţie, oferindu-se un anume conţinut specific aşa cum ar trebui să fie de exemplu pentru
copiii de până la 10 ani.

Mulţi psihologi trag diverse semnale de avertizare asupra influenţei internetului în


rândul adolescenţilor. Probleme precum lipsa de comunicare, vorbirea dificilă, exprimarea
incoerentă sau insomniile arată cât de gravă este situaţia. De asemenea medicii
subliniază urmările nedorite precum deformările coloanei vertebrale sau petrecerea  orelor pe
scaun în faţa calculatorului, care  duc la probleme grave de sănatate, precum şi la creşterea
numărului de persoane supraponderale.

Dependenţa de internet reprezintă o problemă extrem de serioasă, având în vedere


statisticile care arată că aceasta afectează între 6 si 10% din populaţia internaută. Există o listă
de 7 semne şi simptome care conţine indicatori precum “o crescută stare de spirit euforică
când eşti implicat în activităţi pe internet” şi schimbări fizice precum îngrăşare sau pierdere in
greutate, dureri de spate, de cap şi sindrom de tunel carpian (cea din urmă fiind acea durere
persistentă în incheietura mâinii, provocată de utilizarea frenetică a tastaturii).

China si Coreea de Sud au desemnat dependenţa de internet ca „problema de sanatate


publică numarul 1”, au precizat fondatorii programului american de dezintoxicare de web 
într-un comunicat de presă.            

22
http://www.financiarul.ro/2012/02/07/10-lucruri-care-nu-trebuie-sa-apara-pe-retelele-de-socializare/

26
În opinia psihiatrului american Jerald Block, dependenţa de internet este o dereglare
compulsivă atât de răspândită încât ar trebui inclusă fără doar şi poate în urmatoarea ediţie a
nomenclatorului bolilor psihice (DSM-V)

Într-adevăr, există o psihopatologie în toată puterea cuvântului asociată aşa-numitei


dependenţe cauzate de abuzul de internet, ale cărei simptome sunt considerate de unii
specialişti similare cu cele ale dependenţei de substanţe. Vi s-a întamplat vreodată să vă treziţi
noaptea şi să simtiţi nevoia incontrolabilă de a va controla e-mailul? Să închideţi computerul
şi să simţiţi un gol teribil? Să vă identificaţi cu avatarul atribuit propriului nickname? Acestea
sunt semnele evidente ale acestei boli, termenul de „Internet Addiction Disorder –
IAD” datorându-se psihiatrului american Ivan Goldberg, autorul criteriilor de diagnosticare a
acestei maladii. Iata care sunt principale simptome ale IAD, conform criteriilor lui Goldberg :

1. Nevoia de a petrece tot mai mult timp în retea pentru a obţine satisfacţii emotionale;

2. Reducerea semnificativă a interesului pentru alte activităţi care nu au legatură cu


internetul;

3. Dezvoltarea, dupa suspendarea sau diminuarea utilizarii netului, a unei stări de


agitaţie psihomotorie, anxietate, depresie, gânduri obsesive cu privire la ceea ce se întamplă
online, clasicele simptome ale abstinenţei;

4. Necesitatea de a fi online tot mai des sau pentru perioade de timp prelungite faţă de
intenţia iniţială;

5. Imposibilitatea de a întrerupe sau de a ţine sub control utilizarea internetului;

6. Petrecerea a peste 8 ore/zi online şi dedicarea unui timp îndelungat activităţilor


corelate netului.

7. A continua utilizarea internetului în pofida unor probleme generate de utilizarea


excesiva a acestuia, fie ele fizice, sociale, psihologice sau la locul de muncă.23

Orice dependenţă implică nişte mecanisme specifice:

- toleranţa (care constrânge la creşterea continuă a “dozei” pentru a obţine efectul


dorit, cel de la început),

23
Revista online www.descopera.ro : Recuperarea din IAD: cand internetul dauneaza grav sănătăţii
http://www.descopera.ro/lumea-digitala/4975336-recuperarea-din-iad-cand-internetul-dauneaza-grav-sanatatii
15.12.2012
27
- abstinenţa (cu apariţia simptomelor specifice reducerii sau suspendarii unui anumit
stimul) şi asa-numitul “craving“, suferinţa psihică intensă, uneori chiar fizică, insoţită de
gânduri fixe, iritabilitate, insomnie, depresie şi în cazurile cele mai grave, senzaţii de
depersonalizare.24

Apariţia internetului a produs schimbări importante în viaţa noastră. Reuşim să


comunicăm cu persoane aflate peste mări şi tări, să aflăm tot felul de informaţii în doar câteva
minute, fie că este vorba despre o stradă, un medic, o piesă de teatru, un animal, un job sau
orice altceva. Motoarele de căutare “muncesc” pentru noi dându-ne în câteva secunde pagini
întregi cu adrese unde putem găsi ceea ce căutăm şi, chiar, ce nu căutam sau nici nu ştiam că
există. Însă, cum în orice lucru este şi o parte mai puţin bună aşa este şi cu internetul.25
Adolescenţii şi tinerii sunt cei mai afectaţi de “viaţa virtuală” care ajunge să o elimine
total pe cea reală. Este tentaţia de a avea orice identitate, de a fi cine ai vrea în loc de cine eşti.
Adolescenţii se prezintă drept adulţi, având altă înfăţişare, alte ocupaţii, alte trăsături de
personalitate. Este satisfacator să te descrii ca fiind puternic, dezinvolt, matur în loc de lipsit
de încredere în sine sau timid. Însă, ei ajung să fie dependenţi de internet, să trăiască doar în
acea “viaţă virtuală”. Cunosc multe cazuri în care, copiii nici bine nu ajung de la şcoală şi
primul lucru pe care îl fac e să intre pe mess, facebook pentru a vedea dacă nu au mesaje cât
timp au fost plecaţi. Ori, am uitat să ieşim la o plimbare, să vizităm o prietenă (în loc să
vorbim cu ea pe mess), să mergem la un film (nu să-l copiem de pe net). Ei bine toate aceste
lucruri ne schimbă. Iată câteva consecinţe ale utilizării obsedante ale internetului: izolare
socială, rezultate profesionale scăzute, deficit comportamental, alterarea sănătaţii, 
înstrăinarea de instituţii: familia, instituţiile educaţionale şi locul de munca. Deşi camerele de
chat de pe net oferă aceeaşi interactivitate ca şi discuţiile faţă-în-faţă, acestor discuţii le
lipseşte contactul personal necesar pentru dezvoltarea unor aptitudini de comunicare. Acest
lucru va afecta de asemenea, modul în care adolescenţii comunică cu familia, prietenii şi
membrii societăţii. Singurele entităţi cu care intră în contact sunt plăsmuiri ale imaginaţiei
altor internauţi care işi ascund adevarata identitate în spatele unor ID-uri. În aceste condiţii,
minciuna pare a fi laitmotivul traiului lor zilnic.

24
http://revista.newprojects.org/2012/06/dependenta-si-influenta-internetului-asupra-copiilor-si-tinerilor-din-
ziua-de-astazi/ 15.12.2012

25
http://radiocatch22.com/influenta-internetului-printre-copii-si-tinerii-de-astazi-pozitiva-sau-negativa/
15.12.2012
28
Comunicarea, care înainte însemna, scrierea unor scrisori, a fost acum redusa la cateva
click-uri cu mouse-ul.26

26
http://tehnicimediatice.wordpress.com/2012/01/27/influenta-internetului-asupra-omului/

29
1.5. Cultura virtuală - identitatea şi comunicarea în societatea online

Majoritatea sociologilor contemporani subliniaza că epoca noastră este caracterizată de


un interval cu totul special al istoriei ce permite schimbarea şi «conturarea unui alt imaginar şi
al unei noi realităţi a lumii în care trăim plecând de la paradigma indusă de revoluţia
tehnologiei informatizate. Specialişti care au analizat implicaţiile adânci şi vaste ale
tehnologiei atât în viaţa socială cât şi la nivelul subconştientului uman mărturisesc acest lucru.
Pe acestă linie se înscriu mari specialişti: Perez, Forester, Dizard, Negroponte, Waldholz,
Darbon, Salomon, Petrella.
Noile tehnologii nu sunt simple instrumente folosite de om pentru modelarea lumii
înconjuratoare, ci sunt procese în continuă dezvoltare. În felul acesta, atât cei care folosesc
tehnologiile cât şi cei care le creează pot avea aceeaşi funcţionalitate (de exemplu cei care
utilizează Internetul, la rândul lor nu sunt doar utilizatori, ci creatori şi manipulatori ai
simbolurilor comunicării, avand capacitatea distribuţiei bunurilor sau serviciilor). Mintea
umană nu este doar o forţa decizională în procesul de producţie, ci devine în mod direct o
forţă productivă.
Cultura realităţii virtuale pentru prima data în istorie reuşeşte să creeze un metatext, un
metalimbaj în care sunt integrate texte scrise, sunete, imagini ce afectează integral fiinţa
umană (nu doar la nivel cerebral). Cel care este conectat la reteaua unei astfel de culturi poate
să se împărtăşească cu toate simţurile de ceea ce ce i se oferă. Nivelul la care operează cultura
virtuală este cel al imaginarului. Spiritul uman reuşeşte să reunească multiple dimensiuni într-
o nouă interconectare, în care inteligenţa artificială împreună cu complexitatea noului context
social se întrepătrund cu mintea omului. Posibilitatea integrării complexe a informaţiilor într-
un sistem de comunicaţii ce operează la nivelul imaginarului schimbă în mod fundamental
caracterul culturii, deoarece sistemul comunicării determină în mod decisiv forma de cultură.
Cultura contemporană este afectată în mod decisiv de noul sistem de comunicaţii
determinat de revoluţia informatizarii. „Noi nu putem vedea realitatea în sine, nu o putem
exprima decât la nivelul limbajului. Şi limbajul nostru de azi este unul mediatic. Mass media
este pentru noi noua metaforă. Deoarece cultura are un caracter mediatic şi este conectată la
sistemul de comunicaţii, cultura însăşi este în mod fundamental transformată, şi această
schimbare se va accentua tot mai mult în timp prin noul sistem tehnologic. Este o certitudine
că acest nou sistem se va dezvolta şi va cuprinde activităţile cele mai semnificative ale
omului, segmente întregi de populaţie de pe întreaga planetă fiind conectate la acest sistem.
Mai mult decât atât, deja există această conectare prin biţii şi piesele noului sistem mediatic,
30
în rapidă schimbare a sistemelor de telecomunicaţii, în reţelele de interacţiune deja existente
prin Internet, în imaginaţia populaţiei, în politicile guvernamentale şi în activităţile
corporaţiilor multinaţionale. Emergenţa noului sistem electronic de comunicaţii caracterizat
prin caracterul sau globalizator, integrarea tuturor comunicaţiilor media şi potenţialul
interacţiunii noastre cu mediul mereu în schimbare determină actuala cultură a virtualităţii'".27
Dacă există astăzi o criză a comunicării, o devalorizare a cuvântului, ea se datorează
lipsei de viaţă, de substanţă a propriilor discursuri. Cuvântul viu, ziditor, a fost convertit în
discurs artificial, puterea duhovnicească a cuvântului s-a pierdut prin căutarea unor forme cât
mai meşteşugite şi mai pompoase ale unor discursuri devenite clişee, fără niciun impact în
viaţa celor care-l asculta. Dar, şi în asemenea situaţie, cuvântul nu este golit total de
semnificatia lui puternică ce-l înrădăcinează în planul relaţional. Logosul cuvântului nu e
informaţie, ci e puterea lui de a se intrupa în forme de viaţă împărtăşite în comuniunea
interpersonala.
Informaţia şi trăirea pentru informaţie, construirea unor relaţii care se consumă
exclusiv în sfera informaţiilor nu reprezintă decât o risipire înspre exterior, spre periferic, o
refuzare a propriei lucidităţi care trimite la interiorizare. Evadarea într-un iluzoriu confortabil,
posibilă prin intermediul televizorului, este accentuată în cadrul comunicării informatizate,
interactivitatea prezentă în cyberspace dând amăgirea unor relaţii autentice, însă simularea şi
surogatul domină relaţiile cybersocietăţii. Cyberspace-ul din acest punct de vedere reprezintă
o generalizare a unui mod de viaţă care implică suma refuzurilor de a asuma adevăratele
probleme ale vieţii ce conduc la intuirea sensului propriei existente.
Pe lânga sporirea tendinţelor în materie de violenţă, ceea ce are un impact puternic şi
deosebit de nociv asupra consumatorilor este cybersexul, o ultimă consecinţă a revoluţiei
sexuale. Rheinghold scria: „Efectele tehnosexului au implicaţii cu potenţial revoluţionar.
Daca tehnologia actuală ne permite trăirea plăcerilor sexuale în experienţe erotice artificiale,
putand avea puternice trăiri emoţionale, fizice si psihice cu cineva, fără ca partenera sa
rămână însărcinată şi fără existenţa riscului de transmitere a vreunei boli sexuale, ce rol mai
are toata moralitatea referitoare la relaţiile sexuale?
Relaţiile construite în cyberspace sunt fluidizate şi ele îşi pierd din caracterul personal.
in interacţiunile on-line relaţiile interpersonale din lumea reală devin asocieri impersonale
integrate cu ajutorul mijloacelor mass-media. „Indivizii caută prieteni şi grupurile caută să-şi
împărtăşească identităţile în relaţiile on-line, de-a lungul reţelelor informatizate. Dar cum pot
exista relaţii adevărate într-un loc unde identităţile sunt fluidizate? Lumea fizică este un loc
27
http://www.crestinortodox.ro/diverse/cultura-virtuala-expresie-unei-false-comunicari-118483.html
31
unde identitatea şi poziţia oamenilor este fixă, clară şi vizuală, în cyberspace fiecare se află în
întuneric. Putem schimba cuvinte unii cu alţii, dar fără să ne putem vedea. Inclusiv nuanţele
vocilor şi intonaţiile vin de undeva de departe. Cu ajutorul tehnologiei de azi noi putem
fractura concepţia tradiţională despre identitatea persoanei, trăind simultan ca multiple
persoane in diferite vecinătăţi virtuale"'.
Informatizarea societatii permite o diferenţiere majoră a societăţii, o excludere a celor
lipsiţi de puterea informaţiei. Din acest punct de vedere cyberspace-ui este o realitate a
divizării si dezintegrării societăţii reale, deşi el se prezinta ca fiind mediul tuturor unificărilor
posibile. "Dezvoltarea informaţiei în societate nu trebuie caracterizată doar ca un proces liniar
al progresului tehnologic, ci, mai degrabă, ca un fenomen dinamic ce restructurează forţele
sociale, bazat pe competitivitate. Din acest punct de vedere, este rezonabil să spunem că
cyberspace-ul divide, el fiind o trasatură specifică a dialogului politic la început de nou
mileniu”.
În ciuda posibilităţilor largi de comunicare oferite de reţelele informatizate, omul
contemporan se însingurează tot mai mult, deoarece o relatie împlinitoare poartă amprenta
interiorităţii. Nu putem fi autentici în relaţia cu cineva dacă nu oferim şi ceva din lăuntrul
nostru persoanei respective. Or, comunicarea cu ajutorul internetului este un stimulent ce
favorizează comunicări exterioare, dispersări înspre ceea ce înseamnă exteriorul şi perifericul
vieţii. Cyberspcice-ul ne dă doar iluzia comunicării şi întâlnirii cu celalălt în realitatea
virtuală. Societatea informatizată se dovedeşte a fi formată din ce în ce mai mult de o sumă
compactă de indivizi tot mai însinguraţi.
Este un paradox: cu cât cineva se conectează la cât mai multe legături în reţeaua
Internet, deşi în aparenţă pare că este subiectul comunicării unor multiple experienţe, de fapt
se conturează o tendinţă accentuată de însingurare şi de superficializare a relaţiilor. „Noile
forme de comunicare ne încurajează să ne vedem pe noi înşine ca actori independenţi ce nu
mai avem nevoie de nimic în viaţa aceasta decât simplul acces la comunicarea prin calculator
sau prin televiziunile interactive, în felul acesta formele de comunicare devenind inamici ai
structurării adevaratelor comunităţi. Testarea si revizualizarea informaţiilor şi cunoştinţelor
noastre în comunitătile vii şi articulate din societatea reală rămân cele mai importante criterii
pentru siguranţa libertăţii noastre. Trebuie continuate activităţile ce implică întâlnirile
concrete dintre persoane, ale modului concret de a face lucruri împreună şi de a nu ne lasa
pradă unei iluzorii comunicări prin însingurarea noastră într-o cameră, conectaţi la legăturile
artificiale posibile prin intermediul retelelor informatizate".28
28
http://www.crestinortodox.ro/diverse/cultura-virtuala-expresie-unei-false-comunicari-118483.html 26.12.2012
32
1.6.Aspecte psiho-sociale, etice şi juridice în lumea virtuală

1.6.1. Aspecte psiho-sociale în lumea virtuală

Schimbările care au loc în societatea contemporană caracterizate de ritm alert şi număr


impresionant oferă o serie de oportunităţi cu o influenţa deosebită asupra individului,
grupurilor, organizaţiilor, instituţiilor. Dezvoltarea socio-economică şi culturală este pusă sub
semnul globalizării. Distanţa geografică nu mai este o problemă – noile tehnologii de
informare şi comunicare au rezolvat acest aspect dar în acelaşi timp au produs noi fenomene
greu de prevăzut şi de gestionat. 
Calculatorul, internetul şi telefonul mobil au transformat şi continuă să transforme
societatea mai mult decât au facut-o radioul, televizorul şi toate celelalte mijloace audio-video
la un loc.
Firesc ar fi, tot ceea ce înseamnă “nou” în acest domeniu să ne simplifice munca, să
reducă timpul pierdut inutil şi distanţa, să fie un mijloc de comunicare, relaţionare, informare,
educare, relaxare. 
Există din păcate (iar semnalele de alarmă sunt din ce în ce mai multe) o faţă nevăzută
cu efecte nebănuite, dar vizibile şi pe termen lung ale utilizării în exces. Achizitionarea unui
televizor, calculator, telefon mobil nu mai este un impediment pentru marea majoritate a
populaţiei, dar lista dependeţelor de droguri licite – alcool, nicotină, cofeină şi droguri ilicite –
amfetamine, marijuană, heroină etc. este completată cu dependenţa de calculator, de internet,
telefon mobil, televizor, jocuri video, jocuri de noroc…iar segmentul de vârstă cel mai afectat
este al copiilor şi adolescenţilor.
Elevii nu mai vorbesc despre cărţile citite sau revistele răsfoite, colecţii sau
enciclopedii, nici nu mai au pe lista preferintelor plimbările, meciurile de weekend,
cinematograful sau excursiile, ci jocurile pe calculator, messenger-ul, skype-ul, bloog-ul,
SMS-ul, MMS-ul, DVD-ul cu ultimul film science fiction, de groază sau erotic. 
Încet-încet calculatorul, internetul, jocul video şi telefonul mobil au patruns în case ca simbol
al bunăstării şi statutului socio-economic (nu neapărat şi al necesarului) apoi în viată
provocând schimbări în comportament, la nivelul interacţiunii sociale şi familiale. 
Tot mai multe activităţi ce nu ţin de profesie - ieşiri, plimbări, lectură, treburi gospodareşti,
chiar şi somnul/odihna – s-au redus ca timp alocat şi deversitate în favoarea tehnologiei de
ultimă oră.

33
Părinţii copiilor şi adolescenţilor care utilizează calculatorul mai mult de 2-3 ore/zi au
remarcat apariţia distanţării de ceilalţi membrii ai familiei, lipsa de comunicare părinte-copil,
reducerea numărului de vizite primite sau făcute, a cercului de prieteni real şi lărgirea cercului
de prieteni aflaţi dincolo de ecranul monitorului, apariţia unor tulburări de comportament
alimentar şi emoţional.
Acăpăraţi tot mai mult de lumea fascinantă a acestui tip de tehnologie, incapabili să
spună “Nu!”, “Stop!” sau “Suficient!” copiii şi adolescenţii ajung să trăiască într-o alta lume,
înlocuiesc realul cu imaginarul, certitudinea cu iluzia, contactul fizico-vizual cu cel virtual. 
Asta nu înseamnă că ne declarăm împotriva calculatorului. Ar fi absurd să nu recunoşti
avatajele. Informatizarea învăţământului este privită ca un act necesar în conditiile noilor
realităţi. Există chiar nemulţumiri legate de faptul că nu peste tot a fost posibil acest lucru, că
nu întodeauna s-a găsit spaţiul adecvat şi un număr suficient de calculatoare pentru o şcoală.
La nivel liceal calculatorul este folosit în special la orele de informatică şi mai puţin în
predarea-învaţarea altor obiecte, lucru observat şi la clasele de gimnaziu, dar creşterea
responsabilizării şi a calităţii învăţării este semnificativă.29

1.6.2. Aspecte etice în lumea virtuală

Dacă domeniul eticii implică recomandarea comportamentului corect şi greşit, atunci


etica în mediul virtual implică investigarea locului unde ceea ce e greşit interacţionează cu
ceea ce e corect, din punct de vedere etic. Etica, în mediul virtual, este etică aplicată, ce
implică faptul de a răspunde unei întrebări controversate: deţine Realitatea Virtuală uneltele
necesare pentru a recomanda crima ca nefiind ceva greşit? Această întrebare se naşte în mod
natural, deoarece, în Realitatea Virtuală (RV), există ceea despre care vorbea Nietzsche în
scrierile sale: relativism individual, modul în care persoanele creează propriile standarde
morale. În cazul în care RV devine un mediu privat, putem spune atunci că cineva care intră
în acest mediu trebuie să se supună unor standarde morale, sau non – morale? Aceasta este
cea mai importantă întrebare la care textul de faţă încearcă să răspundă.
În cadrul unei lumi virtuale, obsevăm simularea unei realităţi care să se apropie cât de
mult posibil de cea ”adevărată”. Astfel, se poate contura ideea ”lumilor paralele”, în care,
deplasându-ne dintr-o lume (cea reală) ne transpunem în alta (cea virtuală), printr-un ”portal”
(cel de software de joc: secvenţele de evenimente ce cuprind acţiunile, animaţiile, necesită un
software care să asigure activarea lor corectă) 30. Spaţiul în care apare această realitate poate
29
http://www.ziarulialomita.ro/
30
J. Vince, Realitatea virtuală, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000, p. 99
34
părea real şi chiar poate convinge privitorul de acest lucru. În acelaşi timp, deşi alternativă la
realitatea obişnuită, realitatea virtuală poate distorsiona şi distruge capacitatea omului de a
discerne între real şi virtual: efectele speciale din filme, generate de calculator, sugerează un
univers virtual: ”actorii primesc indicaţia să privească spre locul unde se presupune că se află
un personaj sintetic şi să joace în consecinţă” 31. Aici observăm intersectarea spaţiului virtual
cu cel real, însă e prea greu de înţeles acest lucru de către un copil de 4-5 ani.
Ca o definiţie a realităţii virtuale, putem propune următoarea: ”Realitatea virtuală este
o simulare generată pe calculator a unui mediu tridimensional, pe care utilizatorul are
posibilitatea să-l cerceteze şi să-l manipuleze ca şi cum ar fi real” 32. Astfel, mediul virtual se
constituie, ca şi realitate, prin libertatea umană de a explora şi de a interacţiona. Astfel,
utilizatorul devine parte integrantă din mediu, interacţionează direct asupra sa în acelaşi mod
în care ar putea acţiona asupra lumii reale. Realitatea virtuală e interactivă, eliberatoare.
Spaţiul unui mediu virtual va include anumite funcţii de bază33:
1.    Urmărirea oricărui obiect în lumea virtuală;
2.    Stocarea şi reînnoirea informaţiilor despre caracteristicile şi locaţia fiecărui obiect;
3.     Simularea comportamentului obiectelor, redarea imaginii în  mod tridimensional
4.     Generarea sunetelor pentru obiectele tridimensionale;
5.     Permiterea utilizatorului să navigheze în mediul virtual;
6.     Permiterea utilizatorului să interacţioneze cu obiectele din lumea virtuală.
În cadrul RV apare ideea acţiunii libere . Această idee a fost importantă pentru etică din două
puncte de vedere:
1.    Prezenţa legii, văzută ca set de obligaţii legale care restricţionează libertatea şi,
astfel, plasează o limită în scopul obţinerii personale.
2.     Pe de altă parte, indivizii trebuie să fie liberi să ia decizii oricând e posibil, astfel
încât ceea ce fac ei să nu fie considerat non-etic.
În lucrarea „The ethics of representation and action in virtual reality”, apărută în „Ethics and
Information Technology” 1: 5-14, 1999, la Editura Kluwer Academic Publishers, Philip Brey
afirmă faptul că „o realitate virtuală poate fi descrisă ca şi un mediu tridimensional, interactiv
şi generat de calculator, ce incorporează o perspectivă personală” 34. Astfel, elemente esenţiale
ale realităţii virtuale vor fi interactivitatea, folosirea graficii tri-dimensionale şi o perspectivă
individuală, la persoana I. Interactivitatea implică posibilitatea reprezentării personale a
31
Ibidem,  p.6.
32
D. Popescu, D. Şendrescu, Realitatea virtuală, Editura Universitaria, Craiova,  2002, p. 5
33
 Ibidem, p. 12.
34
Philip Brey, „The ethics of representation and action in virtual reality”, apărut în „Ethics and Information
Technology” 1:5-14, 1999, Kluwer Academic Publishers, p. 5.
35
mediului, manipularea şi navigarea în interiorul acstuia. Manipulare, adică modificarea
aspectelor mediului; navigare, adică posibilitatea schimbării locaţiei de unde o persoană
percepe ş foloseşte elemente ale mediului.
În realitatea virtuală, acţiunile se supun aceloraşi norme ca şi în viaţa reală. Totuşi, există
aplicaţii virtuale ce permit acţiuni imorale, în domeniul militar şi medical. Ajungem, astfel, la
domeniul în care exită cele mai multe comportamente non – etice: jocurile pe calculator;
jocuri precum Grand Theft Auto, Carmageddon, The Wild Nines sunt doar aplicaţii
hiperviolente, care pot produce daune copiilor, provocându-le jucătorilor un comportament
non – etic în lumea reală. Există, deci două poziţii: Pro – cenzură si  Anti – cenzură
 Pro – cenzură- Aceste jocuri sunt imorale, lezează dezvoltarea morală, provoacă un
comportament imoral sau anti – social în lumea reală.
 Anti – cenzură . Din moment e actele imorale dintr-un mediu virtual nu provoacă
daune altor persoane, decizia de a se angaja în astfel de comportamente este una privată, iar
moralitatea acestor jocuri sau dreptul utilizatorilor de a le folosi trebuie să le aparţină celor
care le folosesc; din contră, aceste jocuri pot fi benefice, deoarece permit eliminarea
frustrărilor sau a dorinţelor care, neîmplinite, ar „exploda” în lumea reală.
În RV (realitatea virtuală), utilizatorul nu e spectator, ci actor. Astfel, nu doar
conţinutul pe care îl experimentează utilizatorul poate fi unul controversat, ci şi alegerile de
comportament oferite acestuia pot deveni un subiect de discuţie. Există o similaritate între
acţiunile din lumea reală (LR) şi cele din RV. Ceea ce generează diverse polemici este
observaţia că, spre diferenţă de LR, acţiunile imorale din RV nu sunt însoţite de pedeapsă.
Mai mult, acest sistem permite învăţarea perceptuală şi de îndemânare pentru a dobândi
cunoştinţe necesare acestor acţiuni.
Se ridică întrbarea: poate cineva să creadă că e greşit să furi, omori, violezi oameni
virtuali dintr-o lume virtuală? Urmând etica lui Kant, am spune că da, poate categoric să
creadă acest lucru! Kant subliniază faptul că, mai presus de toate, fiinţele umane au datoria să-
i trateze pe ceilalţi cu respect, să-i trateze ca scopuri, nu mijloace, şi să se poarte cu ei aşa cum
ar vrea, la rândul lor, ca cineva să se poarte cu ei. 35 Totuşi, deşi o persoană virtuală nu este
reală, ea fiind doar o simulare, trebuie acceptat faptul că fiinţele umane nu au datoria
intrinsecă de a trata persoanele virtuale cu respect.
Kant, împreună cu Sfântul Augustin şi Descartes, afirmau că, deşi animalele nu au
valoare intrinsecă şi nu merită respectul nostru, trebuie să evităm a le trata cu cruzime, pentru
că acest lucru poate duce la a ne trata cu cruzime semenii, la rândul nostru. Argumentul în
35
 Ibidem, p. 8.
36
favoarea acestei afirmaţii este faptul că sentimentele pe care le simţim în ambele cazuri, se
aseamănă. Astfel, tratamentele crude aplicate animalelor ne fac mai duri în ceea ce priveşte
comunicarea şi comportamentul cu oamenii. Cu siguranţă, dacă tratamentul nerespectuos
aplicat animalelor cauzează tratament nerespectuos aplicat oamenilor, atunci tratamentul
nerespetuos aplicat persoanelor virtuale, care sunt, poate, mai similare oamenilor reali, ar avea
aceleşi consecinţe.
Cu timpul, însă, RV va deveni un mod de a practia virtuţile: actele mele de curaj în
lumea ficţională pot servi unor scopuri, dar faptul de a nu mă afla în pericol, cât şi faptul de a
şti că nu m-aş fi aflat niciodată, scade din valoarea actelor mele. RV promite să ne ofere
sentimentul de a fi virtuoşi – un simulacru de virtute. RV va deveni un „refugiu”, departe de o
lume „inospitalieră”. Un exemplu: o fată căreia, în lumea reală, i se pare că nu arată aşa cum
şi-ar dori, găsesşte o modalitate în RV de a se ascunde după un avatar, construit după dorinţa
sa de a arăta. Acest lucru, vor spune unii, demonstrează faptul că RV poate fi o modalitate
prin care fata să accepte modul în care arată. În cele din urmă, însă, RV nu pare soluţia optimă
pentru defulare. Apar o grămadă de întrebări: ce se întâmplă atunci când Rv devine mai
tentantă decât lumea reală? Când oamenii se pensionează mai devreme, sau vin la luru mai
devreme, doar pentru a „dispărea” în RV?
Oamenii tind să se identifice cu reprezentări ale lor sau cu categorii sociale în care se
plasează. Dacă aceste reprezentări nu sunt tratate cu respect, atunci ei se simt nerespectaţi sau
chiar abuzaţi. În schimb, cineva poate să argumenteze: poate că oamenii ar trebui să înveţe să
nu se identifice cu astfel de reprezentări, şi ar trebui să recunoască faptul că orice acţiune
desfăşurată asupra reprezentărilor e irelevantă pentru evenimentele din lumea reală.

1.6.3. Aspecte juridice în lumea virtuală

Revoluţia informaţională a prins total nepregătite statele în ceea ce priveşte sistemul


de drept. Un mare specialist în domeniul tehnologiei informaţiei spunea, cu o ironie dureroasă
că, „e o groază de tehnologie în societatea informaţională şi aşa de puţin drept”.
În România zilelor noastre situaţia este şi mai drastică având în vedere că dreptul
societăţii informaţionale nu există practic (actele normative din domeniu au tratat unele
probleme practice, de suplinire în anumite aspecte urgente, dar din domenii înguste şi
disparate, a necesităţilor de intervenţie normativă în aceasta materie cu totul nouă).
Pe cale de consecinţă, schimbarea impusă dreptului de revoluţia informaţională trebuie
să fie una radicală; dreptul prin legăturile sale ample cu fenomenele economice şi sociale

37
(îndrăznim să spunem că el circulă în societate ca seva în ţesutul plantelor), trebuie să ţină
pasul cu societatea informaţională bazată pe cunoaştere şi să o reflecte. 36
Noua civilizaţie informatică se bazează pe disponibilitatea şi accesibilitatea
informaţiei.
Schimbarea, adaptarea sistemului de drept al României la noul tip de societate se
aliniază cerinţelor de reglementare europene şi internaţionale, reprezentând şi răspunsul
concret al ţării noastre la condiţiile de acceptare a României în structurile europene şi
euroatlantice, precum şi în Uniunea Europeană şi NATO.
Tehnologiile informaţiei, tip de fenomen caracteristic dezvoltării contemporane a
relaţiilor şi instrumentelor de realizare şi consolidare a lor, nu au dobândit până în prezent în
România o fundamentare la nivel de reglementare.
România nu se poate integra intr-o societate informaţională europeană şi globală, dacă
nu are un sistem de drept corespunzător, or, e bine ştiut, o ţară unde nu e lege şi ordine, nu
este de dorit intr-o comunitate a tehnicii moderne. Societatea informaţională sau Cyberspace,
are nevoie de un drept specific evoluat, Cyberlaw.
Esenţial este că tot dreptul, valabil în mare parte de pe vremea romanilor, trebuie
radical schimbat; la societate nouă, legi noi, altfel nu se poate aşterne decât anarhia. Dreptul
este chemat prin urmare să facă faţă consecinţelor pe care le aduce dezvoltarea tehnologiei.
Proprietatea nu se mai dobândeşte prin mancipaţiune ca în dreptul roman, mai mult,
cei doi parteneri poate că nici nu ajung să se privească, cei doi pot încheia astăzi contracte
prin Internet. Caz în care ei nu se află de cele mai multe ori sub aceeaşi jurisdicţie, prin
Internet. semnătura grafologică este înlocuită cu cea electronică, iar modalităţile de plată sunt
diferite.
Deci, pentru a încuraja exploatarea noilor tehnologii, dreptul trebuie să ţină pasul cu
tehnica şi să facă faţă tuturor provocărilor, atât în domeniul normelor materiale cât şi cele
procesuale.
Societatea informaţională – atât de bine reflectată prin mediul Internet – este un
domeniu atât de nou şi diferit, încât practic nu mai există precedente în acest sens, şi, fără că
problemele juridice pe care le ridică sunt dificile, chiar dacă avem la îndemână conceptele şi
instituţiile dreptului clasic care si-au dovedit valabilitatea de-a lungul vremurilor. Este un
domeniu în care soluţiile tehnice şi cele juridice sunt foarte strâns legate una de alta.
Societatea informaţională, bazată pe cunoaştere, nu poate avea decât un drept care, prin
esenţă, să-i semene.
36
http://www.racai.ro/INFOSOC-Project/IoanaVasiu_st_e06_new.pdf 26.12.2012
38
Actualul sistem de drept românesc va deveni, în mod necesar un sistem de drept
informatic, îndreptat asupra unor elemente care vizează problema, intr-o manieră mai largă, a
ansamblului tehnicilor noi de comunicare.
Dreptul informatic îşi găseşte o prelungire firească intr-un drept al informării şi
comunicării. În mod tradiţional, dreptul informării este conceput în strânsă legătură cu
libertatea de exprimare, iar obiectul său este limitat la ceea ce devine public prin mijlocirea
diverselor raporturi: scris, imagine şi sunet. Or, informaţia, a cărei definire a ajuns una dintre
dificultăţile timpului nostru din cauza numărului mare de forme pe care le îmbracă, trebuie
înţeleasă intr-o manieră largă: ea este cea pe care întrebările si administraţiile o acumulează
pentru propriile nevoi şi la care au acces în anumite condiţii.
Tot ea este şi cea care circulă între persoanele particulare sau publice în virtutea unor
contracte sau acorduri şi care nu este divulgată. La aceasta se adaugă faptul că, la rândul ei,
organizarea reţelelor informatice pe care circulă informaţia nu este neutră. Aşa cum se
observă, acesta este obiectul (foarte vast) al dreptului informării şi comunicării, cel care
înlocuieşte actualul sistem de drept public şi privat, şi căruia va trebui să i se găsească în
curând un ansamblu coerent.
Dreptului informatic i se alătură (şi are un loc bine determinat) tot ceea ce ţine de
tratarea (prelucrarea) datelor şi serviciilor dedicate informaţiei.
Datorită specificităţii, noi reguli juridice se adaugă continuu celor existente în
domeniul tehnologiei informaţiei. Unele au legătură chiar cu modalităţile de organizare a
acestor activităţi de comunicare. Egalitatea de acces, normalizarea, interconexiunea vor fi
obiective greu de atins.
Dreptul erei digitale sau virtuale va fi unul greu de prins în tipare la fel ca şi resursa
esenţială a lumii pe care o reflectă: informaţia.37

1.7. Avantajele şi dezavantajele utilizării comunicării online

Apariția calculatoarelor și ponderea din ce în ce mare a utilizării lor în toate domeniile


a determinat progresul în industrie, știință și cultură. După ce mecanizarea și robotizarea
industriei, precum și cercetarea prin intermediul sistemelor de calcul au fost puse pe picioare,
oamenii au dorit să dețină propriul calculator personal. Astfel, producătorii au redus
dimensiunile calculatoarelor spre a fi puse într-un spațiu extrem de mic și s-a ajuns la a așeza
aceste dispozitive pe un birou; a apărut astfel calculatorul personal (PC) .

37
http://www.racai.ro/INFOSOC-Project/IoanaVasiu_st_e06_new.pdf

39
Putem cataloga influențele vieții virtuale asupra vieții reale în:
Influențe pozitive pe de o parte cum ar fi: informarea în timp real asupra oricăror
evenimente de actualitate, găsirea oricărei informații din orice domeniu de activitate într-un
timp foarte scurt, prin accesarea sau descărcarea documentelor de specialitate, comunicarea
prin Instant Messaging, Voice Chat, Video Chat, Video Conference, Email, etc., oriunde în
lume, în timp real fiind necesare doar computere, tablete și telefoane conectate în orice fel la
internet și un cont pentru site-urile și aplicațiile pentru comunicare (Yahoo, MSN, AIM, etc.),
vizualizarea videoclipurilor, fișierelor audio, imaginilor și descărcarea lor, descărcarea
gratuită sau achiziționarea software-urilor oficiale pentru efectuarea lucrărilor de rutină,
pentru dispozitive periferice sau pentru dispozitive independente de PC (smartphone-uri,
tablete, MP4 Playere etc.),achiziționarea online a oricărui tip de produse, administrarea
conturilor bancare (online banking), crearea unor grupuri de socializare pe rețelele de
socializare partajarea informațiilor necesare grupului respectiv în viața reală și pentu
desfășurarea și susținerea campaniilor umanitare, vizualizarea de lecții și tutoriale online din
orice domeniu, administrarea tranzacţiilor bursiere, promovarea foarte facilă a produselor
pentru îmbunătăţirea şanselor comercializării lor şi multe altele.
Iar pe de alta parte influenţe negative cum ar fi: furnizarea de informaţii fictive pe
reţelele de socializare care conduce la oferirea de locuri de muncă fictive, la premii false ale
căror ridicare necesită acordarea unor sume mari de bani, la trafic de droguri, tutun, alcool
precum şi la traficul de persoane. furnizarea de informaţii personale precum locurile în care ne
aflăm, obiectele pe care le deţinem, persoanele cu care relaţionăm, locurile de muncă, precum
şi poze afişând aceste informaţii care conduc la furturi de orice fel şi la presiuni sociale,
crearea pe reţelele de socializare a campaniilor de informare cu informaţii greşite, false şi/sau
periculoase pentru membrii grupurilor în care trăim şi/sau pentru întreaga societate, aceste
informaţii fiind atacatoare la adresa statului de drept, la adresa cultelor, instigatoare la luptă,
etc;
Din seria influenţelor negative mai putem enumera: pornografia care nu prezintă
bariere serioase împotriva vizionării de către minori, dependenţa de reţelele de socializarea
(Facebook, Twitter, LinkedIn şi multe altele) care afectează calitatea vieţii utilizatorului prin
neglijarea nevoilor personale, dependenţa de numeroasele jocuri multiplayer online (în
special MMORPG-uri), de jocuri simple la care scopul este obţinerea unor noi recorduri,
accesul foarte puţin resticţionat pentru la jocurile care promovează crimele, violenţa şi alte
fapte ilicite în viaţa reală, posibilitatea virusării PC-ului şi astfel pierderi informaţionale

40
grave, promovarea unor site-uri de vânzări false şi păgubirea clienţilor, dezinformarea
cititorilor unor site-uri prin publicarea de informaţii greşite, etc.

41
2. Capitolul 2. Cercetare sociologică – Influenţa vieţii online asupra vieţii
reale
2.1. Obiectivele şi ipotezele cercetării

2.1.1. Obiectivele cercetării

Cercetarea îşi propune să analizeze influenţa pe care o are viaţa online asupra vieţii
reale, asupra modului de a gândi, de a reacţiona, de a se comporta asupra adolescenţilor cu
vârste între 15 si 18 ani, vârste la care adolescenţii sunt cei mai vulnerabili îndeosebi, de a
săvârşi greseli, de a-şi alege modele greşite, de a se lasa uşor influenţaţi de către ceilalţi,
vârste la care maturizarea nu işi poate „face datoria”.
Principalele obiective ale cercetarii sunt:
Determinarea conditiilor de accesare a internetului: locaţia, tipul de terminal, durata
saptamanala si experienţa pe internet
Aflarea activitatilor online desfăşurate de către adolescenţi
Verificarea conştientizarii influenţei vieţii online asupra vieţii reale a adolescenţilor.
Vom privi această influenţă din două puncte de vedere: al adolescenţilor prin
autoapreciere şi al părinţilor sau tutorilor lor prin observare matură.

2.1.2. Ipotezele cercetării

Cu cât prezenţa online este mai accesibilă (facilitată de dispozitivele mobile şi de


semnalul care acoperă o arie din ce în ce mai mare) cu atât mai mult viaţa reală este
influenţată de viaţa online.
Cu cât diferenţa între percepţia părintelui şi a percepţia adolescentului asupra vieţii
online este mai mare cu atât influenţele negative ale vieţii online asupra vieţii reale ale
adolescentului sunt mai resimţite.
Dacă adolescentul conştientizează mai mult influenţele negative din viaţa online
acestea se transmit mai puţin în viaţa reală a lui.
Influenţa asupra adolescenţilor, în special asupra acelora la care setul de convingeri şi
credinţe nu este puternic format, aceia care nu au primit şi nu şi-au însuşit învaţăturile
părinteşti, este mare, în sens negativ şi uneori le ghidează întreaga activitate.
În majoritea cazurilor, influenţa exercitată de tot ceea ce reprezintă Internet este una
în sens nagativ, aceştia neputând fi capabili să discearnă ce anume trebuie luat din ceea ce le
trece prin faţa ochilor şi prin mână.
42
Adolescenţii petrec mult timp, deloc folositor, în faţa unor mijloace de informare deloc
dintre cele mai corecte, care prezintă binele şi răul în acelaşi pachet şi nu ştiu de cele mai
multe ori să le deosebească.
Adolescenţii de astăzi sunt o generaţie pentru care Internetul a devenit un mediu şi un
agent de socializare cel puţin la fel de important ca familia, şcoala, grupul de egali sau mass
media tradiţională. Datorită prezenţei sale în majoritatea domeniilor vieţii, Internetul
interacţionează strâns cu agenţii clasici ai socializării, ajungând să modifice dinamica
interrelaţionării acestora în viaţa adolescentului. Se prezumă deci că influența Internetului și a
socializării online este de un grad ridicat asupra adolescenţilor.

2.2. Eşantionul de subiecţi

În lipsa resurselor necesare efectuării unui sondaj pe plan local (reprezentativ pentru
un oraş sau o regiune, ca să nu mai vorbim de reprezentativitate naţională), am ales o variantă
de compromis a universului cercetării sau a populaţiei ţintă: populaţia adolescentină a unui
liceu din Bucureşti şi părinţii/tutorii lor legali. Criteriile după care am efectuat eşantionarea au
fost cel al orientării teoretice (umanistă sau realistă) şi cel al clasei (implicit al vârstei). Au
fost selectate câte două clase efective (una teoretic-umanistă, alta teoretic-realistă) de la
fiecare nivel de clasă menţinut în eşantion (a 9-a, a 10-a şi a 11-a), cu numărul de elevi
prezent la data aplicării chestionarelor, însumând în final un eşantion de 296 de subiecţi (147
de adolescenţi şi 147 de părinţi/tutori legali), cu structura pe sexe reprezentativă pentru elevii
de la liceul ales (2 fete la 1 băiat).

2.3. Metode şi instrumente de cercetare

Am folosit metoda anchetei pe bază de chestionar, având ca instrumente două


chestionare: unul pentru adolescenţi şi unul pentru părinţii/tutorii lor legali

Noutatea domeniului implică un stadiu încă destul de puţin elaborat şi standardizat al


metodologiei de investigare, el rămânând deocamdată la „imaginaţia sociologică” a
cercetătorilor, acest aspect, precum şi faptul că tema cercetării este destul de largă, ne-au făcut
să ne decidem pentru un chestionar extensiv, pe măsura orientării explorative a cercetării, însă
cu întrebări de tip închis, pentru a atinge scopul cercetării, acela de primă evaluare şi nu de
analiză profundă, exhaustivă). Am utilizat modelul chestionarului din cadrul cercetării
efectuate de Institutul American Pew Internet & American Life Project, pe tema similară a
vieţii online a adolescenţilor, chestionar a cărui validitate şi fidelitate a fost deja verificat de
către autorii acestuia, cu mici modificări pentru a fi în concordanță cu specificul românesc al
43
temei. Chestionarul a fost structurat pe categoriile de itemi de mai jos, categorii care au
operaţionalizat direct sau indirect conceptele specifice cele mai importante subsumate. Am
aplicat un chestionar adolescenţilor pentru autoapreciere şi apoi unul adaptat parinţilor/
tutorilor lor legali pentru a afla raspunsurile din altă perspectivă, din cea a adultului care este
şi răspunzător de educaţia propriilor copii.
Întrebările s-au circumscris conceptului general de socializare virtuală (comunicare, asociere,
identificare, diferenţiere, cultură adolescentină), măsurând aceste concepte atât obiectiv
(activităţi concrete pe Internet), cât şi subiectiv (opinii ale adolescenţilor şi părinţilor lor
legate de respectivele activităţi):
Sunt întrebări legate de parametrii utilizării Internetului: frecvenţa accesării, durata
perioadelor online, locaţia accesului (toate locaţiile, locaţii frecvente), tipul de terminal de pe
care se accesează Internetul (fix sau mobil), experienţa pe Internet („vechimea”), ataşamentul
faţă de activităţile online.
Sunt itemi explorativi privind activităţile online ale adolescenţilor: activităţi de
comunicare socială (primire şi trimitere de e-mail-uri, accesul chat room-urilor, comunicare
prin Instant Messenger), activităţi recreative tipice culturii adolescentine (navigarea
recreativă, de amuzament, jocurile sau descărcarea de jocuri online, accesul site-urilor cu
informaţii ale culturii media: filme, programe TV, grupuri muzicale, descărcarea şi ascultarea
de muzică, căutarea informaţiilor sportive), activităţi pur informative (asupra evenimentelor),
activităţi personal creative şi de identitate (căutarea de informaţii pe subiecte dificile sau
sensibile, crearea propriei pagini web, informaţii despre hobby-uri, exprimarea opiniei
personale), activităţi comerciale (informarea despre anumite produse şi achiziţionarea lor
online).
Am explorat influenta Internetului asupra şcolii: Internetul ca sursă de informare
pentru sarcini şcolare şi Internetul ca sursă generală şi personală de distragere de la activităţile
şcolare.
Care au fost sursele de învăţare socială a Internetului (deprinderi de e-mail şi
navigare).
Dacă există restricţii parentale sau familiale: cu privire la utilizarea telefonului,
televizorului, Internetului, jocurilor pe computer, site-urilor vizitate pe Internet (în ce măsură
şi la ce nivel există o cenzură parentală), îngrijorări cu privire la persoanele întâlnite pe
Internet (conştientizarea de către părinţi a riscurilor navigării pe Internet), neînţelegeri în
privinţa împărţirii accesului între membrii familiei.

44
S-a vizat legarea de prietenii este importantă pentru adolescenţi. Prin ce mijloace
tehnologice îşi realizează şi îşi menţin ei prieteniile? Cât de important este Internetul în
menţinerea prieteniilor din viaţa reală şi cât de importante şi de sincere sunt noile prietenii
realizate pe Internet?
Au fost referiri la aspectele de comportament online, în legătură cu identitatea
adolescentului şi a celor cu care comunică, precum şi cu diverse utilizări sociale pe care
adolescenţii le dau comunicării mediate de computer: informaţii false oferite personal (farse,
protejare prin mai multe porecle, minţirea în legătură cu datele personale), încrederea pe
Internet (abordarea străinilor sau acceptul discuţiilor cu aceştia, dezvăluirea de parole
prietenilor din viaţa reală), jocuri de identitate, filtrarea mesajelor, număr de persoane cu care
se discută pe Internet (intensitatea relaţionării sociale), păstrarea legăturilor din viaţa reală
prin CMC, organizarea activităţii grupurilor de apartenenţă din viaţa reală prin comunicarea
online, Internetul ca instrument al scopurilor romantice la adolescenţi (invitaţii online,
comunicarea online cu iubitul/iubita),
Si nu in ultimul rând evaluarea proprie a adolescenţilor cu privire la efectele
Internetului asupra dimensiunilor principale ale vieţii reale: influenţa cultural-informativă
(eficienţa în satisfacerea nevoilor lor culturale, informative, de hobby şi creative), rolul în
relaţiile cu familia şi prietenii, relaţia cu şcoala (instrument suplimentar sau piedică, distragere
a atenţiei), profunzimea noilor prietenii pe Internet (prin teoria legăturilor centrale şi
semnificative), frica de străinii de pe Internet, părerea personală legată de natura comunicării
mediate de computer (avantaje, dezavantaje), efectele potenţial negative ale Internetului
(distragerea de la lucruri mai importante, de la familie, prieteni reali, generarea unor conduite
deviante prin adoptarea unor modele comportamentale negative regăsite în informaţia şi
cultura de pe Net).
În final am obţinut un chestionar extensiv de 14 de itemi, de tip închis, cu variante
predefinite de răspuns.

45
2.4. Rezultatele şi interpretarea lor

Prezentăm în paralel rezultatele adolescenti – părinţi în această ordine:

Parametrii utilizării Internetului

Cât timp
Cât navighează
timp săptămânal
navigaţi săptămânal pepe internet
internet?
copilul dumneavoastră?
Mai puţin de 5 ore; Series1; 0.08;
8%

Mai puţin de 5 ore; Series1;


0.24; 24%
Între 8 şi 15 ore ; Series1; 0.28; Maimult
Mai multde de15
15ore
ore
28% Mai mult de 15 ore ; Series1;
0.42; 43% Între88şişi15
Între 15ore
ore
Mai puţin de 5 ore
Mai mult de 15 ore ; Series1;Mai puţin de 5 ore
0.64;
64%

Între 8 şi 15 ore ; Series1; 0.32;


33%

Chiar de la prima întrebare a chestionarului se observă o diferenţă destul de mare între


răspunsul adolescenţilor şi al părinţilor lor, părinţii susţin că ai lor copii navighează mai puţin
pe internet, decât recunosc ei
De cât timp navigati pe internet? De cât timp navighează pe internet copilul
dumneavoastră?
Mai puţin de 4 ani; Series1; 0.11;
11%
Mai puţin de 4 ani; Series1;
0.23; 23%
Mai mult de 7 ani ; Series1;
Mai mult de 7 ani 0.35; 35% Mai mult de 7 ani
Mai mult de 7 ani ; Series1; 0.52;
52% Între 4 şi 7 ani Între 4 şi 7 ani
Între 4 şi 7 ani ; Series1; 0.37; 37% Mai puţin de 4 ani Mai puţin de 4 ani

Între 4 şi 7 ani ; Series1; 0.42;


42%

La a doua întrebare legată de experienţa navigarii pe internet este diferenţă la fel de


mare între răspunsuri, adolescenţii susţin că sunt mai experimentaţi faţă de cît susţin părinţii.

De pe ce tip de device accesaţi internetul? De pe ce tip de device accesează internetul


copilul dumneavoastră ?
de pe smartphone; Series1; 0.25; de pe smartphone; Series1;
25% 0.15; 15%
de pe PC ; Series1; 0.4; 40%
de pe PC de pe PC
de pe tableta ; Series1; 0.12; de pe laptop
de pe laptop 12%
de pe tableta de pe tableta
de pe PC ; Series1; 0.52; 52%
de pe tableta ; Series1; 0.08; 8%
de pe smartphone de pe smartphone

de pe laptop ; Series1; 0.21;


21%

de pe laptop ; Series1; 0.27; 27%

La intrebarea a treia se menţine diferenţa de opinii dintre adolescenţi şi părinţi,


adolescenţii arătând că au deplasat echilibrul dintre device-urile fixe şi cele mobile, ceea ce
implică o opţiune serioasă pentru a accesa internetul oricând şi de oriunde.

46
Cât timp aţi rezista fără internet? Cât timp rezistă fără internet copilul
dumneavoastră?
mai mult de 3 zile ;mai puţin0.23;
Series1; de o zi ; Series1; 0.2;
23% 20% maidepuţin
mai mult 3 zilede; Series1;
o zi ; Series1; 0.18;
0.19; 19% 18%

mai puţin de o zi mai puţin de o zi


între o zi şi 3 zile între o zi şi 3 zile
mai mult de 3 zile mai mult de 3 zile

între o zi şi 3 zile ; Series1; 0.57; între o zi şi 3 zile ; Series1; 0.63;


57% 63%

Ataşamentul faţă de Internet este foarte mare, aproxinativ 80% dintre ei nu pot reyista mai
mult de 3 zile, dar este aproape la fel perceput atat de adolescenţi cât şi de părinţii lor.

Activităţi online ale adolescenţilor

Ce activităţi desfăşuraţi online? Ce activităţi desfăşoară online copilul


dumneavoastră?
jocuri online; Series1; 0.23; 23%
jocuri online; Series1; 0.23;
23%

socializare socializare
informare informare
informare ; Series1; 0.12; 12% jocuri online jocuri online
socializare ; Series1; 0.58; 58%
socializare ; Series1; 0.65; 65%
informare ; Series1; 0.19; 19%

Se observă că, în cadrul activităţilor online, adolescenţii preferă cel mai mult
activităţile de comunicare socială, iar pe locul 2 se afla la mare distanţă jocurile online, iar pe
ultimul loc aflându-se activitatile de informare cu puţin peste 20%, ceea ce este îngrijorător
pentru că mai mult de 3/4 dintre adolescenţi petrec timpul cu lucruri care îi ajută mai puţin în
viaţă

Internetul şi şcoala

Ce activităţi pentru şcoală desfăşuraţi online? Ce activităţi pentru şcoală desfăşuraţi online
copilul dumneavoastră?

descărcare de modele; Series1;


0.27; 27%
informare pt. întocmirea temelor;
Series1;informare
0.43; 43%pt. întocmirea temelor informare pt. întocmirea temelor
descărcare de modele; Series1;
0.57; 57% descărcare de modele descărcare de modele

informare pt. întocmirea


temelor; Series1; 0.73; 73%

La această întrebare raspunsurile sunt foarte diferite, părinţii consideră că în cea mai mare
măsură 73%, copiii lor se informează pentru întocmirea temelor pentru şcoală, în timp ce

47
copiii lor recunosc că în majoritatea situaţiilor descarcă modele pentru teme pe care le
adaptează sau le iau ca atare.

Internetul vă distrage de la sarcinile şcolare? Internetul îl (o) distrage de la sarcinile şcolare?


foarte mult; Series1; 0.1; 10%
puţin; Series1; 0.17; 17%
puţin; Series1; 0.23; 23% foarte mult; Series1; 0.23; 23%

foarte mult foarte mult


destul de mult destul de mult
puţin puţin

destul de mult ; Series1; 0.67; 67%


destul de mult ; Series1; 0.6; 60%

- Ca o componentă subiectivă, adolescenţii consideră că Internetul îi distrage de la sarcinile


şcolare foarte mult (10%), destul de mult (60%), puţin (23%), în timp ce părinţii lor consideră
situaţia şi mai gravă, ceea ce indică o discrepanţă între imaginea de sine în această privinţă şi
cea pe care o au părinţii.

Surse de învăţare a utilizării Internetului şi a e-mail-ului

Deprinderile de navigare pe internet provin de Deprinderile de navigare pe internet provin


la: de la:
scoală; Series1; 0.08; 8% scoală; Series1; 0.1; 10%
autodidact; Series1; 0.24; 24%
autodidact; Series1; 0.27; 27%

scoală scoală
familie şi prieteni familie şi prieteni
autodidact autodidact

familie şi prieteni ; Series1; familie şi prieteni ; Series1;


0.68; 68% 0.63; 63%

Deprinderile pe care adolescenţii şi le-au format în utilizarea Internetului şi a


aplicaţiilor sociale provin din următoarele surse: familie şi prieteni în cea mai mare parte, pe
cont propriu şi şcoală. Aici răspunsurile sunt apropiate şi deducem că cei mai mulţi au obţinut
deprinderi înainte de a fi predate la şcoală, ei au învăţat din familie sau de la prieteni şi s-au
perfecţionat autodidact.

48
Reguli şi restricţii parentale sau familiale

Reguli si restrictii parentale privind accesul la Reguli si restrictii parentale privind accesul la
internet: internet:
de timp; Series1; 0.05; 5% de tipuri dede
site;timp; Series1;
Series1; 0.04;0.02; 2%
de tipuri de site; Series1; 0.07; 4% de merit; Series1; 0.09; 9%
7%
de merit; Series1; 0.06; 6%
de timp de timp
de tipuri de site de tipuri de site
de merit de merit
combinate combinate

combinate; Series1; 0.82; 82% combinate; Series1; 0.85; 85%

Părinţii impun adolescenţilor o serie de reguli şi restricţii în utilizarea internetului, atât


adolescenţii cât şi părinţii apreciază la fel structura acestora, cele mai mulţi părinţi impun
reguli combinate referitoare la timpul petrecut pe internet, la tipurile de site-uri vizitate şi la
stabilirea unor criterii de merit, dar vom vedea mai jos eficienţa acestora.

Eficienţa regulilor şI restricţiilor parentale Eficienţa regulilor şI restricţiilor parentale


mică; Series1; 0.12; 12%
mare; Series1; 0.27; 27%
mică; Series1; 0.34; 34%

mare mare; Series1; 0.47; 47% mare


medie medie
mică mică
medie ; Series1; 0.41; 41%

medie ; Series1; 0.39; 39%

La această întrebare există diferenţe mari de percepţie a eficienţei regulilor şi


restricţiilor parentale, părinţii sunt mai optimişti, dar noi tindem să le dăm dreptate
adolescenţilor având în vedere răspunsurile anterioare din care reiese faptul că foarte mulţi
accesează internetul de pe terminale mobile, iar părinţii nu pot controla eficienţa restricţiilor.

49
Romantism şi prietenii online

Romantism şi prietenii online Romantism şi prietenii online

au legat prietenii noi; Series1;


0.22; 22%
am legat prietenii noi; Series1;
0.35; 35%

am cosolidat prieteniile au cosolidat prieteniile


am legat prietenii noi au legat prietenii noi
am cosolidat prieteniile; Series1;
0.65; 65%

au cosolidat prieteniile; Series1;


0.78; 78%

Adolescenţii, în afara întâlnirilor faţă în faţă, comunică cel mai des cu prietenii lor prin
internet, se observă că mai mult de o treime dintre ei au legat prietenii noi, dar este foarte
important că aproape două treimi îşi consolidează prieteniile din viaţa reală.

Comunicare şi comportament online

Sinceritatea comunicării online Sinceritatea comunicării online


nu am primit informaţii false;
Series1; 0.17; 17%

au primit informaţii false; Series1;


am primit informaţii false nu au primit informaţii false; au primit informaţii false
0.45; 45%
nu am primit informaţii false Series1; 0.55; 55% nu au primit informaţii false

am primit informaţii false; Series1;


0.83; 83%

Din graficele de mai sus se desprind următoarele învăţăminte:


A) Există o breşă în comunicarea dintre copii şi părinţii lor într-un domeniu foarte
important: cel al capcanelor navigării pe internet
B) Deşi un procent foarte mare mare dintre adolescenţi (83%) au primit informaţii false,
aceasta nu înseamnă că pe internet circulă un procent atât de mare de informaţii false, ci unul
mult mai mic, dar trebuie să ştim să facem selecţia pentru a nu cădea in capcane care ar putea
avea un impact foarte mare asupra noastră.

50
Evaluarea proprie a adolescenţilor cu privire la influenţa vieţii online asupra vieţii reale

În ce măsură viaţa online vă influenţează viaţa


reală?

influenţă
influenţă mică; Series1; 0.27; mare; Series1; 0.25;
26% 24%

influenţă mare
influenţă medie
influenţă mică

influenţă medie ; Series1; 0.52;


50%

În ce măsură viaţa online influenţează viaţa


reală a copilului dumneavoastră?
influenţă mică; Series1; 0.16;
16%
influenţă mare; Series1; 0.35;
35% influenţă mare
influenţă medie
influenţă mică

influenţă medie ; Series1; 0.49;


49%

În legătură cu influenţa vieţii online asupra vieţii reale, opiniile sunt apropiate ca
valori, dar trebuie reţinut că peste trei sferturi dintre adolescenţi sunt influenţaţi foarte mult de
viaţa online, important ca această influenţă să fie pozitivă.

51
Date demografice

- 35% dintre subiecţi sunt de sex masculin şi 65% de sex feminin (reflectă reprezentativ
structura pe sexe a populaţiei liceului: aproximativ 2 fete la 1 băiat).

Date demografice

Sex masculin; Series1; 0.35; 35%

Sex masculin
Sex feminin

Sex feminin; Series1; 0.65; 65%

2.5. Concluzii şi recomandări

Concluzii

Datele generale ale anchetei sugerează în diverse procente considerabile faptul că


adolescenţii efectuează numeroase activităţi online care au o legătură directă sau indirectă
cu viaţa reală. Deşi datele obţinute prin anchetă sunt complexe şi se pretează unor analize
suplimentare ale diferitelor variabile şi dimensiuni ale vieţii online, vom pune sumar în
evidenţă o serie de concluzii generale.
În primul rând, preferinţa netă pentru activitatea de comunicare prin intermediul
softurilor sociale (e-mail, Instant Messenger, mIRC, chat rooms) şi pentru informaţiile
culturii specific adolescentine, pe lângă alte activităţi complementare (recreere, ascultare sau
descărcare de muzică, informare pe tema hobby-urilor, a evenimentelor etc), confirmă ipoteza
generală de cercetare (activitatea de socializare, în cadrul căreia comunicarea şi
culturalizarea sunt aspecte esenţiale). În privinţa relaţiei dintre comunicarea online şi
legăturile de prietenie, se observă o distincţie: cu prietenii apropiaţi (legături centrale),
comunicarea online fiind utilizată preponderent în cazul unor prieteni îndepărtaţi geografic
sau mai puţin apropiaţi (legături semnificative).
Faptul că adolescenţii au învăţat deprinderile de navigare a Internetului şi de utilizare
a aplicaţiilor sociale cu deosebire de la familie, prieteni şi pe cont propriu sprijină atât

52
caracterul de „generaţie digitală” al adolescenţilor, care sunt mai pricepuţi în aceste noi
tehnologii ale informării şi comunicării în raport cu generaţia părinţilor, cât şi presupunerea
iniţială că Internetul reprezintă un liant şi un mediu de socializare pentru adolescenţi, ei
împărtăşindu-şi unul altuia cu o eficienţă exponenţială secretele şi avantajele acestor
tehnologii.
Comunicarea online, prin asigurarea anonimatului şi a controlului personal în
divulgarea voluntară sau prezentarea după dorinţă a informaţiilor despre propria persoană
(managementul impresiei, mult mai liber în lipsa posibilităţii sau uşurinţei de a verifica
informaţiile oferite), reprezintă pentru adolescenţi un laborator al identităţii, un teren
experimental în crearea imaginii de sine şi a imaginii transmise în exterior celorlalţi parteneri
ai comunicării.
De asemenea, depărtarea fizică din ciberspaţiu face ca anumite subiecte mai dificile
ale conversaţiei din situaţia faţă în faţă să fie mai uşor abordabile în comunicarea online,
unii adolescenţi preferând acest mediu pentru a se informa despre sau a spune lucruri pe care
nu ar îndrăzni să le abordeze cu cineva sau să le spună cuiva în viaţa reală.
Libertatea de exprimare mai lipsită de riscuri şi responsabilităţi pe care o asigură
anonimatul online poate avea consecinţe atât pozitive, cât şi negative. Unii adolescenţi mai
timizi pe plan social în viaţa reală, pot găsi în realitatea virtuală o posibilitate de a comunica
mai uşor şi de a exersa mai lesne rolurile de relaţionare, ceea ce trimite cu gândul la o posibilă
utilizare a comunicării mediate de computer ca mijloc de terapie în combaterea problemelor
de comunicare. De asemenea, în spiritul aceleaşi idei, adolescenţii se pot prezenta pe sine cum
doresc, fapt care are un impact deosebit asupra celor cu handicap sau diverse complexe, ei
înregistrând de obicei conversaţii de mai bună calitate în mediul virtual, unde sunt acceptaţi
mai uşor aşa cum sunt sau pot să ascundă handicapurile şi complexele în spatele unei imagini
pozitivate, dar lipsită de fundament real. Acest din urmă aspect poate dăuna procesului
adolescentin de construire a imaginii de sine, având în final potenţialul de a induce individului
confuzie în privinţa propriei persoane, personalitate clivată, cu efecte negative inclusiv asupra
stimei de sine. Pe de altă parte, alţi adolescenţi, mai puţin inhibaţi pot utiliza acest mediu
pentru a face experimente periculoase de identitate sau sociale (fenomenul hackerilor),
devenind nişte agenţi de intruziune în viaţa şi detaliile personale ale altor indivizi prin
intermediul computerului şi al reţelei.
Pentru cei care se tem că Internetul ar aduce cu sine o serie de pericole externe şi
interne sau de dezavantaje sociale pentru cei care îl folosesc, în special pentru adolescenţi,

53
cum ar fi hărţuirea online, retragerea socială (fenomenul de „socializare paradoxală”) sau
distragerea atenţiei, opiniile subiective ale adolescenţilor din cadrul studiului confirmă doar
într-o măsură moderată aceste temeri. Adolescenţii conştientizează că Internetul îi distrage
prea mult de la activităţile sociale din lumea reală, cu o oarecare excepţie în cazul impactului
asupra timpului petrecut cu familia, consideră că Internetul „mănâncă” mult din timpul
petrecut cu familia oarecum, însă acest aspect poate fi corelat cu faptul că în adolescenţă se
reduce în general timpul pe care tinerii îl petrec cu familia, ei socializând foarte mult în afara
acesteia, ca o trăsătură normală a perioadei de vârstă. În privinţa timpului petrecut cu prietenii
în viaţa reală, doar puţini dintre adolescenţi cred că Internetul constituie un obstacol real.
Totodată, influenţele pozitive ale Internetului asupra unora dintre aspectele vieţii
personale sunt şi ele obiectul unor evaluări destul de moderate din partea adolescenţilor, ei
cred că, comunicarea mediată de computer are atât avantaje, cât şi dezavantaje, doar puţini
susţin că Internetul îi ajută să-şi îmbunătăţească relaţiile cu prietenii într-o anumită măsură,
iar cei mai mulţi susţin că Internetul nu-i ajută să-şi îmbunătăţească relaţiile cu familia. Toate
aceste date par a indica faptul că, în ciuda freneziei binecunoscute a adolescenţilor în
utilizarea Internetului (şi în general preferinţa lor pentru noua media), ei par a fi conştienţi de
limitele acestuia în raport cu aspectele vieţii lor din lumea reală,
La final, ca o observaţie generală, faptul că majoritatea copleşitoare a adolescenţilor
din sondaj conştientizează influenţa vieţii online asupra vieţii reale.

Recomandări

Având în vedere rezultatele studiului considerăm că ar fi foarte utilă o campanie de


informare a adolescenţilor asupra capcanelor de pe internet si asupra eticii comunicării pe
internet.

54
Bibliografie
1. Bogdan Nadolu B., Sociologia comunicării de masă, Editura Excelsior Art,
Timişoara, 2007
2. Raluca Maria Andreescu, Comunicarea mediata de computer-Teza de doctorat
2011,
3. McQuail, Denis; Windahl, Sven, Teorii ale comunicarii de masa, Editura
Comunicare.ro, 2004,
4. Popa, Dorin, Mass-media, astazi,exemplu, campania Pro Tv, "Noua ne pasa!"
5. .Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, Editura Polirom, 2001
6. Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media,
7. J. Vince, Realitatea virtuală, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000,
8. D. Popescu, D. Şendrescu, Realitatea virtuală, Editura Universitaria, Craiova,  2002,
9. Philip Brey, „The ethics of representation and action in virtual reality”, apărut în
„Ethics and Information Technology” 1:5-14, 1999, Kluwer Academic Publishers,
Internet
10.http://adevarul.ro/international/
12.http://www.financiarul.ro/
13.http://vrei-cultura-generala.blogspot.ro/
14.http://www.avconf.ro/videoconferinta/
15.http://www.opticnet.ro/
16.http://www.automatizari-scada.ro/
17.http://ro.wikipedia.org/
18.http://www.financiarul.ro/
19.http://revista.newprojects.org/
20.http://tehnicimediatice.wordpress.com/
21.http://www.crestinortodox.ro/
22.http://www.ziarulialomita.ro/
23.http://www.racai.ro/
24..http://www.orhideus.go.ro/
25, http://radiocatch22.com/influenta-internetului-printre-copii-si-tinerii-de-
astazi-pozitiva-sau-negativa/

55
Anexe
Chestionarul pentru adolescenti

1. Cât timp navigaţi săptămânal pe internet?


 Mai mult de 15 ore
 Între 8 şi 15 ore
Cât timp navigaţi săptămânal pe internet?  Mai puţin de 5 ore
Mai puţin de 5 ore; Series1; 0.08;
8%

Între 8 şi 15 ore ; Series1; 0.28; Mai mult de 15 ore


28%
Între 8 şi 15 ore
Mai mult de 15 ore ; Series1;Mai
64%
puţin de 5 ore
0.64; 2. De cât timp navigaţi pe internet?
 Mai mult de 7 ani
 Între 4 şi 7 ani
 Mai puţin de 4 ani
De cât timp navigati pe internet?
Mai puţin de 4 ani; Series1; 0.11;
11%

Mai mult de 7 ani


Mai mult de 7 ani ; Series1; 0.52;
52% Între 4 şi 7 ani
Între 4 şi 7 ani ; Series1; 0.37; 37% Mai puţin de 4 ani

3. De pe ce tip de device accesaţi internetul?


 de pe PC
 de pe laptop
 de pe tableta
 de pe smartphone

De pe ce tip de device accesaţi internetul?

de pe smartphone; Series1; 0.25;


25%

de pe PC ; Series1; 0.4; 40%


de pe PC
de pe laptop
de pe tableta ; Series1; 0.08; 8% de pe tableta
de pe smartphone

de pe laptop ; Series1; 0.27; 27%

4. Cât timp aţi rezista fără internet?


 mai puţin de o zi
56
 între o zi şi 3 zile
 mai mult de 3 zile

Cât timp aţi rezista fără internet?

mai mult de 3 zile ;mai puţin0.23;


Series1; de o zi ; Series1; 0.2;
23% 20%

mai puţin de o zi
între o zi şi 3 zile
mai mult de 3 zile

între o zi şi 3 zile ; Series1; 0.57;


57%

5. Ce activităţi desfăşoară online copilul dumneavoastră?


 socializare
 informare
 jocuri online

Ce activităţi desfăşoară online copilul


dumneavoastră?

jocuri online; Series1; 0.23;


23%

socializare
informare
jocuri online
socializare ; Series1; 0.58; 58%
informare ; Series1; 0.19; 19%

6. Ce activităţi pentru şcoală desfăşuraţi online?


 informare pt. întocmirea temelor
 descărcare de modele
57
Ce activităţi pentru şcoală desfăşuraţi online?

informare pt. întocmirea temelor;


Series1; 0.43; 43%pt. întocmirea temelor
informare
descărcare de modele; Series1;
0.57; 57% descărcare de modele

7. Ce activităţi desfăşoară online copilul dumneavoastră?


 socializare
 informare
 jocuri online

Internetul vă distrage de la sarcinile şcolare?


foarte mult; Series1; 0.1; 10%
puţin; Series1; 0.23; 23%

foarte mult
destul de mult
puţin

destul de mult ; Series1; 0.67; 67%

8. Deprinderile de navigare pe internet provin de la:


 scoală
 părinţi şi prieteni
 autodidact
Deprinderile de navigare pe internet provin de
la:
scoală; Series1; 0.08; 8%
autodidact; Series1; 0.24; 24%

scoală
familie şi prieteni
autodidact

familie şi prieteni ; Series1;


0.68; 68%

58
9. Ce reguli si restrictii parentale vi se impun privind accesul la internet:
 de timp
 de tipuri de site
 de merit
 combinate

Reguli si restrictii parentale privind accesul la


internet:
de timp; Series1; 0.05; 5%
de tipuri de site; Series1; 0.07;
7%
de merit; Series1; 0.06; 6%
de timp
de tipuri de site
de merit
combinate

combinate; Series1; 0.82; 82%

10. Ce eficienţă au regulile şi restrictiile parentale adoptate privind accesul la internet:


 mare
 medie
 mică

Eficienţa regulilor şI restricţiilor parentale


mică; Series1; 0.12; 12%

mare; Series1; 0.47; 47% mare


medie
mică
medie ; Series1; 0.41; 41%

11. În activitatea online aţi legat prietenii noi sau le-aţi consolidat pe cele din viaţa reală?
 am cosolidat prieteniile
 am legat prietenii noi

59
Romantism şi prietenii online

am legat prietenii noi; Series1;


0.35; 35%

am cosolidat prieteniile
am legat prietenii noi
am cosolidat prieteniile; Series1;
0.65; 65%

12. Sinceritatea comunicării şi comportamentului online


 am primit informaţii false
 nu am primit informaţii false

Sinceritatea comunicării online


nu am primit informaţii false;
Series1; 0.17; 17%

am primit informaţii false


nu am primit informaţii false

am primit informaţii false; Series1;


0.83; 83%

13. În ce măsură viaţa online vă influenţează viaţa reală?


 influenţă mare
 influenţă medie
 influenţă mică

60
În ce măsură viaţa online vă influenţează viaţa
reală?

influenţă
influenţă mică; Series1; 0.27; mare; Series1; 0.25;
26% 24%

influenţă mare
influenţă medie
influenţă mică

influenţă medie ; Series1; 0.52;


50%

14. Date demografice


 sex masculin
 sex feminin

Date demografice

Sex masculin; Series1; 0.35; 35%

Sex masculin
Sex feminin

Sex feminin; Series1; 0.65; 65%

61
Chestionarul pentru părinţi

1. Cât timp navighează săptămânal pe internet copilul dumneavoastră?


 Mai mult de 15 ore
 Între 8 şi 15 ore
 Mai puţin de 5 ore

Cât timp navighează săptămânal pe internet


copilul dumneavoastră?

Mai puţin de 5 ore; Series1;


0.24; 24%

Mai mult de 15 ore


Mai mult de 15 ore ; Series1;
0.42; 43% Între 8 şi 15 ore
Mai puţin de 5 ore

Între 8 şi 15 ore ; Series1; 0.32;


33%

2. De cât timp navighează pe internet copilul dumneavoastră?


 Mai mult de 7 ani
 Între 4 şi 7 ani
 Mai puţin de 4 ani
De cât timp navighează pe internet copilul
dumneavoastră?

Mai puţin de 4 ani; Series1;


0.23; 23%
Mai mult de 7 ani ; Series1;
0.35; 35% Mai mult de 7 ani
Între 4 şi 7 ani
Mai puţin de 4 ani

Între 4 şi 7 ani ; Series1; 0.42;


42%

3. De pe ce tip de device accesează internetul copilul dumneavoastră?


 de pe PC
 de pe laptop
 de pe tableta
 de pe smartphone

De pe ce tip de device accesează internetul


copilul dumneavoastră ?
de pe smartphone; Series1;
0.15; 15%

de pe PC
de pe tableta ; Series1; 0.12; de pe laptop
12%
de pe tableta
de pe PC ; Series1; 0.52; 52%
de pe smartphone

de pe laptop ; Series1; 0.21;


21%

62
4. Cât timp aţi rezista fără internet?
 mai puţin de o zi
 între o zi şi 3 zile
 mai mult de 3 zile

Cât timp rezistă fără internet copilul


dumneavoastră?
maidepuţin
mai mult 3 zilede; Series1;
o zi ; Series1; 0.18;
0.19; 19% 18%

mai puţin de o zi
între o zi şi 3 zile
mai mult de 3 zile

între o zi şi 3 zile ; Series1; 0.63;


63%

5. Ce activităţi desfăşuraţi online?


 socializare
 informare
 jocuri online

Ce activităţi desfăşuraţi online?

jocuri online; Series1; 0.23; 23%

socializare
informare
informare ; Series1; 0.12; 12% jocuri online
socializare ; Series1; 0.65; 65%

6. Ce activităţi pentru şcoală desfăşoară online copilul dumneavoastră?


 informare pt. întocmirea temelor
 descărcare de modele

63
Ce activităţi pentru şcoală desfăşuraţi online
copilul dumneavoastră?

descărcare de modele; Series1;


0.27; 27%

informare pt. întocmirea temelor


descărcare de modele

informare pt. întocmirea


temelor; Series1; 0.73; 73%

7. Internetul vă distrage de la sarcinile şcolare?


 foarte mult
 destul de mult
 puţin

Internetul îl (o) distrage de la sarcinile şcolare?


puţin; Series1; 0.17; 17%
foarte mult; Series1; 0.23; 23%

foarte mult
destul de mult
puţin

destul de mult ; Series1; 0.6; 60%

8. Deprinderile de navigare pe internet provin de la:


 scoală
 familie şi prieteni
 autodidact

64
Deprinderile de navigare pe internet provin
de la:
scoală; Series1; 0.1; 10%
autodidact; Series1; 0.27; 27%

scoală
familie şi prieteni
autodidact

familie şi prieteni ; Series1;


0.63; 63%

9. Ce reguli si restrictii parentale adoptaţi privind accesul la internet:


 de timp
 de tipuri de site
 de merit
 combinate

Reguli si restrictii parentale privind accesul la


internet:
de tipuri dede timp;
site; Series1;
Series1; 0.02; 2%
0.04;
4% de merit; Series1; 0.09; 9%

de timp
de tipuri de site
de merit
combinate

combinate; Series1; 0.85; 85%

10. Ce eficienţă au regulile şi restrictiile parentale adoptate privind accesul la internet:


 mare
 medie
 mică

65
Eficienţa regulilor şI restricţiilor parentale

mare; Series1; 0.27; 27%


mică; Series1; 0.34; 34%

mare
medie
mică

medie ; Series1; 0.39; 39%

11. În activitatea online a legat prietenii noi sau le-a consolidat pe cele din viaţa reală?
 au cosolidat prieteniile
 au legat prietenii noi

Romantism şi prietenii online

au legat prietenii noi; Series1;


0.22; 22%

au cosolidat prieteniile
au legat prietenii noi

au cosolidat prieteniile; Series1;


0.78; 78%

12. Sinceritatea comunicării şi comportamentului online


 au primit informaţii false
 nu au primit informaţii false

66
Sinceritatea comunicării online

au primit informaţii false; Series1;


nu au primit informaţii false; au primit informaţii false
0.45; 45%
Series1; 0.55; 55% nu au primit informaţii false

13. În ce măsură viaţa online influenţează viaţa reală a copilului dumneavoastră?


 influenţă mare
 influenţă medie
 influenţă mică

În ce măsură viaţa online influenţează viaţa


reală a copilului dumneavoastră?
influenţă mică; Series1; 0.16;
16%
influenţă mare; Series1; 0.35;
35% influenţă mare
influenţă medie
influenţă mică

influenţă medie ; Series1; 0.49;


49%

67

S-ar putea să vă placă și