Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Ministerul Culturii al Republicii Moldova

Secţia raională Cultură or.Ungheni

Şcoala de muzică or. Ungheni

Raport de autoevaluare
(pentru confirmarea gradului didactic II)

Elaborat: Moraru Maria

Profesor de literatura muzicii
grad didactic II

Ungheni 2013
 Cuprins:

1. Date generale pag.

2. Argumente în favoarea performanţelor

obţinute
1) Progresul şcolar al elevilor pag.
2) Preocupările pentru dezvoltarea profesională pag.
3) Implementarea rezultatelor formării continue
în proiectarea şi desfăşurarea demersului didactic pag.
4) Implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt pag.
5) Contribuţia personală la prestigiul şi imaginea
unităţii de învăţămînt pag.

3. Îmbunătăţirea continuă a performanţelor

profesionale pag.

4. Direcţii de perspectivă pag.

5. Bibliografia pag.

6. Anexe
 1. Date generale

Eu, Cernacovschi Angela:

 În anul 1987 am absolvit Şcoala muzical-coreografică

„Şt. Neaga” din oraşul Chişinău la specialitatea „pian”.
 În august 1987 am fost angajată în calitate de profesor de pian
la Şcoala de muzică din oraşul Ungheni, unde activez pînă în
prezent.
 În anul 1996 am absolvit Institutul de Stat al Artelor, facultatea
muzical-pedagogică, specialitatea Dirijarea corală, calificarea
Dirijor de cor, Pedagog al şcolii muzicale.
 În anul 2003, conform ordinului Ministerului Educaţiei
(N 227), mi s-a conferit gradul didactic Doi la specialitatea
pian.
 În anul 2007 am fost angajată prin cumul la filiala din satul
Pîrliţa a Şcolii de Arte „Ion şi Doina Aldea- Teodorovici” din
orăşelul Corneşti în calitate de profesor de pian şi corepetitor,
unde activez şi acum.
 În anul 2007 am absolvit cursurile de perfecţionare, organizate
de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, la specialitatea
„Psihopedagogia muzicii”. Perioada de studii 15.06- 29.06
2007.
 În anul 2008 am confirmat gradul didactic II.
 În anul 2009 sunt numita în calitate de şef de secţia pian la
şcoala de muzică din or. Ungheni
 În perioada 19.10.2012- 04.11.2012 am absolvit cursurile de
Formare continuă, organizate de Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei, la specialitatea „ Psihopedagogia artelor”.
 În anul 2012 sunt numită în calitate de şef de studii al şcolii de
muzică or. Ungheni.
2. Argumente în favoarea performanţelor obţinute

PROGRESUL ŞCOLAR AL ELEVILOR

Forma de bază a procesului muzical-educativ este Lecţia.
Cunoştinţele şi iscusinţa elevilor le valorez după următoarele criterii:
 Însuşirea metodelor de bază a interpretării;
 Dezvoltarea tehnică al elevului;
 Abilitatea de a lucra independent şi corect asupra textului muzical;
 Iscusinţa de a dezvălui imaginea artistică a operei muzicale;
 Educaţia deprinderii de utilizare în practică cunoştinţelor capătate , care
deschid calea spre dezvoltarea continuu de sine stătătoare.
Cînd chibzuiesc repertoriul elevului, mă strădui să ţin cont de
particularităţile individuale al elevului. Repertoriul pot să-l împart în cîteva
categorii:
 Repertoriu de formare tehnică (exerciţii instructive, studii) – care ajută la
îmbunătăţirea aptitudinilor tehnice;
 Repertoriu de pregătire interpretativă (lucrări polifonice, de formă
amplă) – pentru formarea imaginaţiei, gîndirii muzicale;
 Repertoriu artistic (piese, ansambluri ) – necesar pentru dezvoltarea
sferei emoţionale.

La sfîrşitul fiecărui trimestru realizez lecţii de control (rezultatele le

fixez în agenda elevului ).
La sfîrşitul semestrului au loc concertele academice, rezultatele se
fixează în registrul concertelor academice.
În clasa mea sînt elevi cu capacităţi diferite. La elevii din clasele mici
mai multă atenţie le atrag la poziţia mîinilor, citirea textului muzical din
foaie la prima vedere, îndeplinirea corectă a haşurilor, aplicaturii.
Cu elevii claselor mari lucrez asupra dezvoltării tehnicii, asupra
gamelor, descifrăm textul pieselor mai complicate.
În general, clasa e stabilă, dar copiii nu se ocupă în măsura
posibilităţilor sale. Pricina principală, după părerea lor, e supraîncărcarea
cu lecţii la şcoala generală. Dar părerea mea e, că elevii nu ştiu să-şi
împărţească corect timpul. De aceia, eu cred că pedagogul trebuie să-l
înveţe pe elev să folosească raţional acel puţin timp rezervat pentru
pregătirea temelor pe acasă.
 Dacă e să stabilim rezultatele obţinute pe media de calcule, putem da
nota 8 pentru munca depusă de elevii clasei noastre. (Anexa 1)
Sunt copii care au avansat în performanţele sale: de exemplu, elevul
Slovineanu Ion la începutul studiilor era un elev timid, care avea probleme
cu descifrarea, memorizarea textului muzical, care în timpul evaluărilor la
examene avea emoţii scenice deloc constructive. Pe parcursul anilor de
studii, mulţumită ocupaţiilor sistematice, corecte, îndeplinind cerinţele
profesorului şi-a îndeplinit programul-minimum: a avut succese pe
parcursul anilor, ajungînd la nota 10 la examenul de promovare din clasa
VI. Am în clasă şi elevi care, avînd capacităţi mai bune, nu au ajuns la
nivelul dorit, fiindcă nu şi-au folosit toate resursele, ce dăunează la
rezultate.
Pentru a stimula activităţile motivaţionale al elevilor, eu mă strădui să
formez lecţia din elemente: o atmosferă caldă , implicarea elevului in lucru
în grup (ansamblu cu pedagogul ), construirea relaţiilor pedagog- elev nu
de tipul de intervenţie în gindirea lui, ci pe bază de sfat, crearea situaţiei de
succes (lauda, preţuire, notarea); prezentarea distractivă, neobişnuită a
materialului; dezvoltarea auto-controlului şi încrederei în sine.
Prin rezultatul acestei activităţi am în practica mea pedagogică elevi,
care s-au manifestat prin succese şi prin continuarea studiilor în domeniul
muzicii:
Cernenco Rodica –colegiul de muzică „Şt. Neaga”
Gonciaruc Olga -colegiul de muzică „Şt. Neaga”
Slovineanu Ion- colegiul de muzică „Şt. Neaga”

Ca elevii să simtă ce este emoţia pozitivă de scenă, mă strădui să le ofer

posibilitatea de a concerta cît de cît la activităţile extracurriculare, organizate în
cadrul şcolii, a oraşului:
N Forma de activitate Subiectul Data Locul
desfăşurării
1 Concert pentru Concert de Crăciun XII.2008 Biblioteca
persoane în etate raionala
„D. Cantemir”
2 Lecţie-concert „Călătorie în ţara II. 2009 grădiniţa N2
pentru copii instrumentelor”
3 Concert Concert de Iarnă XII.2009 şcoala de muzică
4 Activitate extracurs Edvard Grieg- povestitor 04.12.2009 şcoala de muzică
norvegian. Piese pentru
pian
5 Lecţie-concert Aniversarea de 170 ani IV.2010 şcoala de muzică
de la naşterea lui
P. Ceaikovski
6 Concurs-festival „Înflorit-au castanii” V.2010 Palatul de
raional Cultură or.
Ungheni
7 Concurs Concursul piesei XI.2010 şcoala de muzică
obligatorii
8 Concert „Pe aripile valsului” XII.2010 şcoala de muzică
9 Concert „Mărţişor 2011” III.2011 spitalului raional
1 Concert Concert de Iarnă XII 2011 şcoala de muzică
0
1 Concursul Naţional „Tinere talente” eleva IV.2012 Colegiul
1 cl.V Margarint Lucia „Şt. Neaga”
1 Concerte Concerte de Gală V. anual şcoala de muzică
2
1 Activitatea extracurs Povestea în muzică 29.01.2012 şcoala de muzică
3
1 Şedinţă cu părinţii
Analiza rezultatelor şi 21.12.2012 şcoala de muzică
4 cu concert de iarnă
frecvenţei elevilor.
Problemele întîlnite mai
des în procesul muzical-
educaţional.
PREOCUPĂRILE PENTRU DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ

Munca pedagogului e întotdeauna un proces greu. Mai ales acum, cînd

prestigiul profesiei noastre scade, totul se complică. Toată activitatea
noastră presupune o atitudine creativă faţă de aceia ce facem. Nu poţi să
înveţi pe cineva să creeze, dar poţi să-l înveţi să lucreze cu o forţă creatoare.
 Pentru asta eu tind să educ în elevi caracter, voinţă, insistenţă în
însuşirea cunoştinţelor, dragoste faţă de muncă. Toate calităţile
 acestea mă ajută să educ un elev competent. Pentru a atinge
scopurile acestea, eu tind să le dau temă de cugetare în lucrul pe
acasă.
 Un pedagog cu experienţă combină în munca sa şi dezvoltarea
aptitudinilor elevului şi predarea, adica transmiterea elevului
cunoştinţelor, iscusinţei, procedeelor de a munci.
 Din propria mea experienţă pot să spun, că dacă un elev capabil poate
însuşi independent pe de rost o lucrare, fără ajutorul nimănui, cu un
elev mai puţin capabil e de dorit să te ocupi cu procesul acesta la
lecţii: de învăţat cu fiecare mînă, de ascultat atent melodia, de
solfegiat, ş.a.
 Mă strădui la lecţii să atrag atenţia la aplicatură, să lămuresc, că ea
este importantă pentru interpretarea corectă a textului muzical, pentru
a reda caracterul creaţiei. Eu propun, ca elevul acasă să găsească o
variantă proprie de aplicatură, apoi la lecţia următoare amănunţit
analizăm împreună calităţile şi lipsurile acestei variante.
 E bine ca elevul să înţeleagă, că descifrarea corectă a textului ajută la
memorarea mai rapidă a piesei. În viitor copilul singur n-o să accepte
să-şi complice munca cu corectarea aplicaturii, ci va lucra productiv
deodată.

 În practica mea am întîlnit elevi, care lucrează productiv pe parcursul

lecţiilor, dar nu pot să se realizeze pe scenă (frica de scenă). Am
discutat pe tema asta cu elevii mei şi am făcut aşa concluzii: se tem,
fiindcă simt o nesiguranţă; dar nu sînt siguri, fiindcă nu pot să cînte
fără greşeli. Înseamnă că trebuie de exclus complexitatea de „cîntare
cu greşeli” , frica , că după ce a greşit, nu va putea continua
evaluarea.

 Le propun elevilor să împărţească textul în bucăţi (cifre) şi să se

inveţe să pornească de la orice cifră să cînte. Atunci elevii se simt
mai încrezuţi in timpul spectacolului, ce le permite să arăte alte
calităţi şi performanţe.

 Este necesar de gîndit pentru fiecare elev un plan individual de lucru.

Planul - e ceva mai mult de cît o listă de lucrări, proiectate pentru
studiere. Planul e o diagnoză şi o prognoză. E bine să-l începem cu o
caracteristică al elevului. Noi trebuie să vedem nu numai aceia ce e
 evident azi în copil, dar şi aceia ce astăzi e o trăsătură timidă,
ascunsă, ce în viitor poate să fie de bază. De pedagog depinde, dacă
vor da lăstari aceste calităţi, ori se vor ofeli nestimulate.
 Învăţătorul trebuie să rezolve situaţiile neprevăzute, care apar la
lecţie. Eu o lecţie o împart în etape:
- Asigur condiţii, resurse pentru a putea petrece lecţia (instrument,
material didactic, literatură didactică);
- Recapitulez materialul învăţat anterior;
- În materialul nou aleg punctele-bază, pe care elevul să poată să se
sprigine, formulez noţiunile cu cuvinte înţelese de elev (cuvinte-
cheie)
- Împreună cu elevul clasific informaţia, facem concluzii, generalizăm
cunoştinţele;
- Stabilim tema pentru acasă.

IMPLEMENTAREA REZULTATELOR FORMĂRII CONTINUE ÎN

PROIECTAREA ŞI DESFĂŞURAREA DEMERSULUI DIDACTIC

Din diferite surse am adunat o mică bibliotecă , am făcut un registru, unde am

aranjat toate lucrările în ordine alfabetică, ce mă ajută să găsesc piesa necesară, cînd
aleg un program individual pentru fiecare elev în corespundere cu aptitudinile lui
artistice.

Am format o mapă cu material didactic, articole, lucrări metodice, care mi-au

trezit interes. Cu plăcere mă împart cu informaţia culeasă cu colegii de la secţia
noastră de pian.

Pentru elevii clasei I am propus un material didactic mai nou – „Caietul elevului
cl.I”, care conţine exerciţii teoretice şi practice, ce ajută la consolidarea mateialului
predat. ( Anexa 2)

Din punct de vedere teoretic, elevul este un subobiect de operaţiuni didactice.

Învăţătorul e singura persoană întreprinzătoare. Părerea mea e, că autoritatea
pedagogului nu trebuie să apese pe personalitatea elevului. Gradul de apăsare depinde
în mare măsură de profesor în parte, adica, elevul, luînd în seamă ce î-i propune
pedagogul, studiind instrumentul, î-şi îmbogăţeşte propria experienţă. Forma
individuală de instruire presupune iniţial un contact strîns între elev şi pedagog, ce-mi
permite să iau în considerare caracteristicile individuale ale elevilor, folosind metode
de predare corespunzătoare pentru a realiza un proces de co-creaţie, un dialod
„profesor – elev”, ce mă ajută să obţin rezultate bune în dezvoltatea elevului.
 Am constatat, că urmărirea scopului de a avea succes rapid şi note bune, presarea
de timp de la un examen pînă la următorul, împedică să-mi îndeplinesc sarcina
principală – educarea unui muzicant creativ individual. Pregătirile pripite pentru
colocvii şi examene ( învăţarea textului, fără şlefuirea muzicală a piesei) aduce la
faptul că profesorul neagă independenţa elevului şi ia asupra lui munca, care elevul
trebuie să o facă singur. Asta aduce la pierderea rapidă a interesului copilului şi
nedorinţa de a continua studiile la şcoala de muzică.

Eu cred, că dacă pedagogul nu doreşte să se dezvolte profesional continuu, nu

adaugă la experienţa lui noi caracteristice, el se obişnuieşte să predee într-un mod
stabilit odată şi pentru totdeauna, şi la un moment dat el se convinge pe sine că
această metodă e cea mai bună practică posibilă.

Penrtu dezvoltarea elevului multelateral trebuie să mărim utilizarea activităţilor

pedagogice-educative prin lărgirea repertoriului, gamei mai mare a stilurilor artistice
a lucrărilor muzicale. Cred că e posibil din clasa I de inclus o listă de lucrări
tradiţionale: jazz, melodii populare şi cunoscute, ce va promova succesul de realizare
a elevului în familie şi colectiv.

Creşterea repertoriului îmi permite să aplic aşa formă de muncă la lecţie, cum ar fi
citirea din foaie la prima vedere, studierea schiţată a lucrărilor.

Ce ne dă aşa formă de lucru:

- acumularea informaţiei bogate ce serveşte ca o bază de cunoştinţe şi lărgeşte

orizonturile profesionale;

- îmbogăţeşte şi diversifică competenţele pianistice şi tehnica interpretării la

pian;

- contribuie la creşterea deprinderilor pianistice, încurajind încercările de a

depăşi dificultăţile interpretării.

Deseori elevii avansează într-o lucrare mai complicată, dacă ea l-a afectat
emoţional, decît într-o lucrare mai simplă, dar care nu a reuşit să-l intereseze. Piesele
acestea nu e numaidecît de cizelat în clasă ori de pregătit pentru concert. Ele sînt
pentru libertatea elevului de a alege.

Din primul an de studii incerc, şi socot că e important, să dezvolt capacitatea de a

descrie verbal lucrările muzicale care le învaţă elevul la moment. Pun accent pe aşa
rezultate:

- un control permanent auditiv;

- controlul mişcărilor corpului, libertatea mîinilor;

- citirea corectă a textului muzical;

- cunoaşterea terminologiei muzicale care se întrebuinţează mai des la lecţii;

- abilitatea de a evalua liber şi conştient în situaţii de concert (examene, concerte

academice ş. a.)

Folosesc în practica mea metoda care aş numi-o „de la muzică spre tehnica artei”.
Mă asigur, că copilul şi-a imaginat un tablou muzical, ascultînd piesa propusă de
mine, iar apoi, împreună cu el decidem prin ce metode şi tehnici să dezvăluim
imaginea muzicală la instrument. Metodele sînt: verbale - orientare, comparație,
generalizare; practice - tehnici arătate la instrument; vizuale - diferite tabele și
prezentări.

La etapa descifrării piesei noi stabilesc următoarele obiective: analiza momentelor

tehnice ( haşurarea, aplicatura); înțelegerea conținutului redat şi analiza lui teoretică.
Demonstrez piesa la pian. În clasele mici practic interpretarea în ansamblu: elevul
cîntă textul dintr-o mină, eu cînt textul din cealaltă mină, ce î-l face pe copil să fie
mai atent şi să lucreze în echipă.

A doua etapă – lucrul asupra detaliilor: studierea atentă al textului muzical,

combinarea elementelor liniei melodice, realizarea continuităţii de interpretare.
Studierea detailată o efectuez cu ajutorul metodelor : fragmentarea în unități a
textului; repetarea fragmentelor, învăţate ulterior; număratul în glas; bătăi din palme a
ritmului; solfegiere, trecerea de la simplu la complex; întrebări de conducere, care
aduc la analiza independentă a elevului.

Foarte des folosesc metoda, numită de mine şi elevii mei „ cîntare cu cuvinte”.
Locurile, care trebuie de interpretat mai deosebit (sfîrşitul frazelor, un accent,
sincopă, auftactul ş.a.) sînt însoţite de cuvinte-ajutor, care permit elevului să simtă
expresia exactă a melodiei.

Etapa a treia – interpretarea corectă a piesei în întregime, unirea detaliilor în

comun: îmbunătățirea expresivităţii, pedalizarea, interpretarea pe de rost, în tempoul
potrivit.

Propun elevilor să “interpreteze” lucrarea în gînd, fără instrument, cu ochii în carte.

Le ajută, ca rezultatele obţinute să treacă prin minte, să activeze fantezia artistică a
elevului.
 Etapa a patra - pregătirea pentru prezentarea scenică: interpretarea destul de
increzatoare, convingătoare, interpretarea în orice situație, la orice instrument, pentru
orice public.

La lecțiile mele aplic metode de pregătire psihologică a elevului, anume: analizez

situaţiile întîmplate la examene ori la concerte, analizez comportamentul elevului în
diferite cazuri, discutăm ocupațiilor de acasă, modul de a cînta la pian. Convorbirile
acestea ajută copilul să însuşească tehnici noi de ocupaţie, să utilizeze raţional timpul
lor personal, să interpreteze corect şi stilat lucrările muzicale. Mă strădui să dezvolt în
elevii mei imaginație, inventivitate, ingeniozitate, pentru ca să poată ieşi din orice
situaţie neprevăzută. Dacă au posibilitate, le propun copiilor să caute în internet
înregistrările muzicale ale lucrărilor care le vor interpreta în curînd, ce le ajută să-şi
imagineze cum sună piesa aleasă.

Împreună cu copiii organizez concerte pentru părinţi, ore tematice, concursuri. Eu

scriu scenariul pentru activităţi, mă manifest în calitate de moderator . Ca un
organizator de astfel de evenimente, dezvolt complet aptitudinile artistice ale elevilor.
Elevii au fost adesea personaje principale în spectacolele muzicale. Aceasta, fără
îndoială, îmbogățește creativitatea artistică a elevilor .

IMPLICAREA ÎN ACTIVITATEA INSTITUŢIEI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Viaţa şcolii nu este formată numai din concursuri și festivaluri. În primul rând, este
un proces de învățare - de zi cu zi, proces complicat. Profesorii prezintă lecții
demonstrative în scoala, participă la conferinței, cursuri de formare, realizează
rapoarte metodologice, oferă lecții tematice extraşcolare.

Problemele, despre care am didcutat mai sus le întîlnesc în practica sa pedagogică şi

alti profesori de la secţia de pian. Pentru a găsi soluţii mai eficiente pentru rezolvarea
acestor întrebări, noi – colegii ne întîlnim la şedinţiile de secţie, unde discutăm unele
teme profesionale. ( Anexa 3)

La fiecare şedinţă un pedagog propune o temă, prezintă o comunicare, apoi ea se

discută, se propun puncte diferite de vedere, se dau exemple din practica proprie a
profesorilor. Care e scopul acestor şedinţe:

-generalizare și sistematizare a materialelor metodologice;

- schimb de informații despre resursele disponibile, care pot ajuta profesorilor să

activeze mai efectiv în acest domeniu;

- identificarea problemelor care apar în procesul educațional;

- căutarea soluțiilor la problemele identificate,

- perspectivele personalului didactic.

Eu am pregătit comunicări metodice la şedinţele de secţie pian pe temele:

1. Comunicare metodică „ Problemele emoţiilor scenice”

2. Comunicare metodică „Lucrul asupra polifoniei”. ( Anexa 4)

Fiecare profesor – este o persoană profesională, creativă, cu experienţe speciale. Ca

să facem schimb de experienţe, noi practicăm la secţia de pian interasistenţe active la
lecţii cu analiza ulterioară. Fiecare pedagog pregăteşte 3 lecţii demonstrative la care
sînt invitaţi colegii de breaslă. Eu am organizat lecţii deschise cu tema:

1. Semnificaţia aplicaturii în studierea gamelor ( Margarint Lucia, cl.VI)

2. Recapitularea materialului studiat în cl.I ( Gaevschi Mihaela, cl.II)
3. Lucrul asupra polifoniei (Stepan Alexandrina, cl VII)

Am asistat la lecţiile demonstrate de colegii mei :

Subiectul Profesorul Data

1. „Poziţia corectă a mîinilor, lucrul asupra haşurilor Pasecinic M. 04.12.2012
legato, staccato, non legato” cl.I – pian, eleva
Farfaniuc Maria
2. „Îmbunătăţirea interpretării a materialului dat”, Casian Elena 20.11.2012
cl.IV, eleva Musteaţă Cătălina
3. „Lucrul asupra gamelor, arpegiilor, haşurilor”, Plaschevici V. 30.11.2012
cl.II, elevul Bogureac Cristi
4. „Valorificarea şi rolul foiului în studierea Sîrbu Rodica 18.10.2012
acordeonului”, cl. I, elevul Istrati Mihai
5. „ Lucrul asupra piesei cantilene”, cl. VI, elevul Mutu Tatiana 29.11.2012
Zaiţ Stelian
6. „ Lucrul asupra respiraţiei”, cl. I, eleva Dilion Babici Anatol 23.11.2012
Liliana
7. „ Dezvoltarea capacităţilor muzicale în perioada Şova Eugenia 22.11.2012
începătoare de studii”, cl. I, elevul Stoico Ion
8. „ M. Glinca . Romanţa şi cîntecul”, cl. VI, p.-v. Moraru Maria 20.11.2012
9. „ Lucrul asupra tehnicii”, cl. IV, eleva Ţurcan Butac Ala 15.11.2012
Tinca
10 „ Poziţia corectă a instrumentului şi a Sîrbu Victor 30.11.2012
. interpretului”, cl. II, elevul Racoveţ Andrei
(Anexa 5 – Fişe de observare a lecţiei)
CONTRIBUŢIA PERSONALĂ LA PRESTIGIUL ŞI IMAGINEA UNITĂŢII
DE ÎNVĂȚĂMÂNT.

Pe parcursul anilor de activitate în acest domeniu mă strădui să mă perfecţionez în

continuu, ridic nivelul de educaţie. Este esenţial pentru activităţile didactice mai
performante la specialitatea pian si acompaniament.

Activităţi realizate la nivel de raion/republică

Nr Forma de activitate Subiectul Data Locul

desfăşurării
1 Cursuri de Formare Specialitatea 19.10 2012 - Institutul de
continuă Psihopedagogia artelor 04.11.2012 Ştiinţe ale
Educaţiei or.
Chişinău
2 Seminar Metode şi probleme 30 .05. 2012 Şcoala de
tehnice de instruire muzică
pentru specialităţile pian or. Ungheni
şi vioară
3 Tabăra de instruire Cultura locală – vector al 23-25.08. 2011 or. Corneşti
continuă dezvoltării comunităţilor
din Moldova”
4 Dezbateri publice Viziuni de viitor. Politica 23.06. 2010 Şcoala de
culturală a raionului de la Arte,
schimbări la viabilitate. or. Corneşti
5 Vizionarea Festivalul de muzică 22 .09. 2009 Filarmonia
concertului clasică „Regina –Vioara” de Stat „S.
Lunchevici”
6 Seminar Studierea computerului 9-20.06.2009 BPR
(organizat de Programul D.Cantemir”
de Instruire „Windows şi Ungheni
Office”)
7 Sedinţe Secţia de pian 2008-2013 Şcoala de
Comunicări metodice muzică or.
Ungheni
8 Şedinţe Consilii pedagogice 2008-2013 Şcoala de
muzică or.
Ungheni
9 Seminar Seminar de specialitate 19.01.2013 Şcoala de
pentru profesorii de pian Arte
şi vioară „A. Stîrcea”
or.Chişinău

Pe parcursul acestor ani am activat şi în calitate de corepetitor în cadrul şcolii şi în

colectivul cvartetului de violonişti-pedagogi din şcoala noastră „Concertino”, am
participat la diferite măsuri :

N Forma Subiectul Data Locul desfăşurării

de activitate
1 Concerte Festivalul Naţional de martie Şcoli generale,
primăvară „Mărţişor” 2010-2013 şcoala-internat,
( ed .42-45) spitalul raional
2 Festivalul- „Înflorit-au castanii” 15.05.2010, Palatul de Cultură
concurs (ediţiile 2010, 2011) 15.05.2011 or.Ungheni

3 Festival- Festivalul-concurs 25 .05.2010 organizat de către

concurs Naţional al interpreţilor Centrul Naţional de
violonişti Creaţie Populară;
„Filip Todiraşcu” or.Ialoveni
(eleva Matei Ana)
4 Festivalul – „Delfiada-2012” 31.III.2012 or.Străţeni;
concurs (Etapa I,Etapa II)
tinerilor (elevii Lepădatu Roman, 07.04.2012 Filarmonia
interpreţi Drăgan Vlad) or.Chişinău
5 Concert Festivalul de dans „Hora V-2010 Piaţa Natională din
de la Prut”; ansamblul de or.Ungheni
viorişti
6 Serata-portret „Îmi pare bine să ştiu că 01.02.2013 Biblioteca publică
vrei să mă ştii...” scriitorul raionala
Iulian Filip „D. Cantemir”
7 Medalionul „Eminescu un geniu 15.01 2013, Biblioteca publică
artistic-literar zămîslit de cer...” raionala
 „D. Cantemir”
8 Concert Conferinţa dedicată 22.11.2012 Primăria or.
aniversării celor 45 ani de Ungheni
la înfiinţarea Organizaţiei
primare a Societăţii orbilor
Ungheni
9 Activitatea Activitatea „Aniversarea 27.06.2012.
Clădirea
de 10 ani a Zonei administrativă a
Economice Libere Zonei Economice
Ungheni” Libere
10 Parteneriat Zilele bibliotecii Judeţene” 12.06.2012
Biblioteca publică
George Bariţiu” raionala
„D. Cantemir”
11 Organizarea Gala premiilor „ExLibris”, 26.IV.2012 Biblioteca publică
părţii festive ediţia I raionala
„D. Cantemir”
12 Serata muzical- „Tradiţii şi obiceiuri de 16.12.2011 Biblioteca publică
literară iarnă în vizorul moldo- raionala
american”; „D. Cantemir”
13 Parteneriat în Proiectul „Fundaţia 08.12.2011 AO pentru Copii şi
organizarea muncii” Tineret „Făclia”
activităţii
14 Parteneriat Lansare de carte”Eu, tu... 14.09.2011 Biblioteca publică
sau încă o dată despre raionala
dragoste” de I. Ţurcanu „D. Cantemir”
15 Parteneriat Lansare de carte” Cel 25.03.2010 Biblioteca publică
rătăcit” de A. Silvestru raionala
„D. Cantemir”
16 Parteneriat în In memoria sopranei Maria 15.08.2009 Biblioteca publică
organizarea Cebotari raionala
activităţii prezentarea filmului „D. Cantemir”
documentar „Aria”
 4. Direcţii de perspectivă.
Pentru o activitate mai productivă îmi propun următoarele scopuri:
 Manifestare profesională faţă de procesul educativ;
 Actualizarea cunoştinţelor, noilor moduri de gîndire, noilor metode şi
modalităţi de lucru;
 Operarea cu elemente de limbaj specific, în procesul lecţiilor, în abordarea
creaţiilor muzicale;
 La lecţii voi atrage atenţia la aşa momente:
- Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical;
- legătura cu tehnica instrumentală corespunzătoare;
- Descifrarea la prima vedere, a partiturii muzicale, utilizînd
elementele de limbaj specifice;
- Redarea lucrării respectînd stilul şi elementele de tehnică
instrumentală.
 Participarea cuvenită în cadrul lecţiilor şi seminarelor metodice;
 Crearea condiţiilor pentru sporirea competenţei profesionale, pentru
schimbul de experienţă al învăţătorilor prin organizarea, desfăşurarea şi
participarea la seminare, concursuri,festivaluri în diverse domenii de
performanţă muzicală;
 Promovarea dezvoltării de cultură generală și artistică a elevilor;
 Îmbunătăţirea procesului de învăţămînt;
 Dezvoltarea activităţilor concertistice în şcoală;
 Cooperarea cadrelor didactice cu părinții; îmbunătăţirea educaţiei muzicale
în familiile elevilor prin atragerea părinţilor în activitatea extracurriculară;
 Dezvoltarea contactului prietenos şi menţinerea atmosferei pozitive în
colectivul didactic;
 Participarea activă a elevilor la concursuri raionale, naționale și festivaluri.
 Suport interpreţilor începători prin implicarea activă a acestora în concert și
activități educaționale, participarea la concursuri și festivaluri de aptitudini
profesionale.
 Crearea micii biblioteci personale de materiale muzical-didactice;
 Organizarea spectacolilor muzicale cu participarea elevilor.

6. Cărțile, care au modelat lumea mea interioară:

1. Либерман Е. «Работа над фортепианной техникой» – М.: «Классика –
XXI», 2007
2. Коган Г. «Работа пианиста» – М.: «Классика – XXI», 2004
3. Нейгауз Г. «Об искусстве фортепианной игры: Записки педагога2. Изд.
6. – М.: «Классика – XXI», 1999
4. Савшинский С. «Работа пианиста над музыкальным произведением» –
М.: «Классика – XXI», 2004
5. Тимакин Е. «Воспитание пианиста» – М.: «Музыка», 2010
6. Шмидт – Шкловская А. «О воспитании пианистических навыков2 – М.:
«Классика – XXI», 2009
7. Геталова О., Визная И. 2 В музыку с радостью», изд. « Композитор»,
Санк-Петербург,2005
8. Москаленко Л. А. « Методика организации пианистического аппарата в
первые два года обучения», Новосибирск, 1999
9. Доровская Н. «Методическое пособие для преподавателей ДМШ»,
Самара,2000
10. Хохрякова Г. « Обучение без мучения», 2006
11. Макаров В. « Методика обучения игре на фортепиано», Харьков,1997
12. Сотникова О. « Я учусь играть», www.igraj-poj.narod.ru
13. Юдовина- Гальперина Т.«За роялем без слѐз, или я – детский педагог»
Издательство "Союз художников" (Санкт-Петербург) 2002 г.
14. Милич Б. « Воспитание пианиста», издательство «Кифара»,2002
15. Корыхалова Н. « Играем гаммы», М, « Музыка»,1995
16. Брянская Ф. « Формирование и развитие навыка игры с листа»,
изд. « Классика- ХХI»,2005
17. Брянская Ф. « Фортепианная школа», тетради 1-3, изд. « Классика-
ХХI»,2008