2.

POLITICA NAȚIONALĂ ÎN DOMENIUL CULTURII ȘI A PATRIMONIULUI

CULTURAL CONFORM PROGRAMULUI DE GUVERNARE 2016 – 2022

 
INTRODUCERE

După cum este lesne de înțeles, din pacate, sectorul cultural național nu a beneficiat de un
document care să fundamenteze pe termen mediu și lung obiectivele din domeniul culturii și
patrimoniului cultural național, care să poate constitui baza întregului sistem de planificare
culturală în România. De altfel, niciun astfel de document nu a fost capabil să ofere coerența,
respectiv continuitatea necesară pentru permiterea elaborării unor documente regionale sau
locale astfel cum este și cazul documentaţiilor operaționale pentru programe și proiecte cu
fonduri publice.

Este important de menționat faptul că orice persoană are dreptul de a participa la viața
culturală, de a avea acces la cultură, precum și libertatea de exprimare artistică. Adiacent, se
consacră și respectul identităţii culturale sau dreptul de a se identifica cu o comunitate culturală
și cu patrimoniul material sau imaterial al acesteia, inclusiv drepturile ce privesc diversitatea
culturală religioasă sau lingvistică, sau alte drepturi conexe.  
În acest sens, s-a evidențiat necesitatea de abordare a acestui subiect extrem de important,
fapt pentru care a fost elaborată Strategia pentru cultură și patrimoniu național 2016-2022.
Acesta este un document ce încorporează politici publice pe termen mediu și care definește, în
principiu, politică adoptată de guvernul național în domeniul culturii și a patrimoniului
României, propunându-și să conducă la o dezvoltare culturală echilibrată, durabilă, inteligentă, în
beneficiul tuturor celor direct implicați în activități culturale și al societății în ansamblul său. De
asemenea,  obiectivele, direcțiile și măsuri cuprinse în cadrul Strategiei Naționale reprezintă, în
momentul de față, textul principal pentru orice persoană ce dorește sau este interesată să se
implice în dezvoltarea de proiecte sau programe de tip cultural.
 

1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE

2
 
            Pentru a putea înțelege mai bine ce anume vizează cultură și patrimonial cultural, este
necesară înțelegerea a cee ace înseamnă cuvântul patrimoniu. Acesta se află într-o strânsă
legătură cu un termen care, de foarte multe ori este utilizat că sinonim, respectiv “moștenire”.
Din perspectiva istorică, această moștenire vizează transferal de proprietate, respectiv drepturile
materiale sau imateriale pe care tatăl le lasă moștenire copiilor. 1
            Legislația națională definește patrimonial cultural că fiind „format din totalitatea
bunurilor care reprezintă o mărturie și o expresie a valorilor, credințelor, cunoștințelor și
tradițiilor naționale, indiferent de regimul de proprietate al acestora.”2
            De altfel, acest patrimonial cultural cuprinde inclusiv expresia sau modurile de viață pe
care o comunitate le-a dezvoltate, menționând, în acest sens:
 Obiceiurile
 Practicile
 Locurile
 Obiectele
 Expresiile artistice
 Valorile comunitare.
Cu privire la patrimoniul cultural, acesta cuprinde atât lucruri materiale, cât și imateriale,
după cum urmează:
 din punct de vedere material, precum clădirile, peisajele și artefactele;
 din punct de vedere imaterial, se remarcă limba, muzica obiceiurile și tradițiile.
La nivel național, nu se poate vorbi despre o strategie bine consolidată în acest domeniu,
ci, mai degrabă, despre o o inițiativă mai curând mimetică ce a fost profund influențată de
aderarea României la Uniunea Europeană.
Astfel, odată cu aderarea la comunitatea europeană, s-a evidențiat intenția de armonizare
cu tendințele promovate la nivel european și în ceea ce privește cultură și patrimonial național,
remarcându-se, cu precădere, influență statelor precum Franța sau Italia, referitoare la restaurarea
patrimoniului.

1
Suciu, M.C., Economia şi civilizaţia globală. Investiţia şi speranţa în om, Editura ASE, Bucureşti, 2002
2
Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil

3
 În ceea ce privește necesitatea și dorința de reformizare și modernizare a legislației
naționale, această este în strânsă legătură cu sporirea presiunii de ordin public, datorată
necesității de corectare a unor practice defectuoase dar și pentru a pune în valoare cultură și
patrimonial cultural național.
S-au remarcat, de altfel, și dorința de dezvoltare a infrastructurii ce a condus, în unele
cazuri, la distrugerea unor bunuri arheologice, a zonelor urbane sau rurale de interes cultural,
inclusiv a zonelor sau rezervațiilor naturale.
Este important de menționat și impactul pe care acțiunile de braconaj arheologic l-au avut
asupra cetăților din Munții Orăștie, inclusiv dorința de recuperare a bunurilor de patrimoniu
național ce au fost sustrase în cadrul acestor acțiuni.
Astfel, s-a reiterat necesitatea formării unui cadrul legislativ clar și coerent privind la cultură și
patrimonial național cultural, cu stabilirea de obiective și proiecte sustenabile care să evidențieze
frumusețea națională culturală și patrimoniul cultural.3

2. POLITICĂ NAȚIONALĂ ÎN DOMENIUL CULTURII CONFORM PROGRAMULUI

DE GUVERNARE 2016 – 2022
           
 
Documentul “Strategia pentru cultură și patrimoniu național 2016-2022 (SCPN 2016-
2022)”4 este unul ce cuprinde politicile publice pe termen mediu, definind poziția executivului
României în cadrul acestui domeniu, care propune și promovează o dezvoltare echilibrată în
domeniul culturii și patrimoniului național. De altfel, soluțiile sunt menite să aducă beneficii
tuturor persoanelor implicate direct în derularea de activități de tip cultural și pentru societate, în
final. În consecință, Strategie este fundamentul deciziilor din domeniul culturii și patrimoniului
cultural, devenind referință principala pentru toți cei interesați.  
În cadrul elaborării sale, Ministerul Culturii pornit de la strategia există pentru perioada
2014-2020, remarcându-se necesitatea de completare și actualizare a datelor statistice existente,

3
A se vedea preambulul Strategiei pentru cultura si patrimoniu national 2016 – 2022
4
Strategiei pentru cultura si patrimoniu national 2016 – 2022, disponibila la
http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/_SCPN%202016-2022inavizare.pdf

4
precum și reorganizarea obiectivele șau a principalelor direcții de acțiune în domeniul culturii și
a patrimoniului cultural.
Viziunea ce a stat la baza Strategiei elaborată în domeniul culturii s-a concentrate pe
realitatea culturală, socială și economică, menționând, în acest sens aspecte precum drepturile
culturale; globalizarea producției și consumului cultural și rolul diplomației culturale în contextul
relațiilor internaționale; potențialul de dezvoltare al economiei creative; abordarea partenerială
public-privat și național-local în implementarea politicilor culturale; abordarea integrată și
transversală, atât în ce privește politicile culturale, cât și rolul culturii pentru dezvoltare,
educație, competitivitate. 5
Strategia pentru perioada 2016 – 2022 a reiterat demersurile asumate de autoritățile
neationale, inclusiv cele regionale și locale. De asemenea, sunt fundamentate acțiunile privind
cultură, sursele de finanțare și atragerea investițiilor, precum și orice alte aspecte care impacteaza
domeniul cultural și patrimoniul cultural. Un alt aspect extrem de important regăsit în cadrul
strategiei este dezvoltare teritorială a României și aspectele conexe.
            Imperios de menționat este și respectarea drepturilor culturale, ceea ce a condus la
intervenția autorităților naționale în domeniul culturii, precum și protejarea libertății de
exprimare sau alte drepturi și libertăți adiacente. Se remarcă, de asemenea, necesitatea de
recentrare a comunității culturale din perspectiva serviciului public.
În cadrul Strategiei se regăsesc și diplomația că instrument de utilizare pentru o dezvoltare
durabilă a domeniului culturii și patrimoniului social, colaborarea dintre sectorul public și privat
prin formarea de parteneriate care să ajute la dezvoltarea și promovarea culturii naționale, sau
digitalizarea acetui domeniu.
Astfel, conform acestui document, acțiunea culturală se orientează pe obiective generale, cu
respectarea drepturilor fundamentale, ce permite elaborarea de politici și proiecte în domeniul
culturii și a patrimoniului național.
            Se remarcă, prin urmare, următoarele obiective statuate prin intermediul Strategiei
naționale pentru cultură și patrimoniul cultură, după cum urmează:
Cultura ca factor necesar al unei dezvoltari durabile;
Economia de tip creativ;
 Facilitarea accesului la cultură și promovarea diversității expresiilor culturale;

5
Strategiei pentru cultura si patrimoniu national 2016 – 2022

5
  Poziția culturii naționale în cadrul circuitului internațional cultural;
  Capacitățile existente în sectorul cultural și creativ 
Toate aceste aspecte sunt regăsite și documentate în cadrul Strategiei și a Programului de
Guvernare pentru anii 2016-2022, scopul final fiind acela de a fundamenta poziția
autorităților naționale în cadrul domeniului culturii și patrimoniului național. 6

6
Ibidem