Cursuri MFP

Academia de Studii Economice din Bucuresti
MANAGEMENTUL FINANCIAR
AL PROIECTELOR
ASPECTELE GENERALE ŞI
SPECIFICE LEGATE DE PROIECTE /
PROGRAME
Prof. univ. dr. Razvan Catalin DOBREA

1. Cerintele cursului
Activitate de tip curs (2 h /saptamana):
- online.ase.ro: prezenta, comunicare asincrona, intrebari si raspunsuri
legate de continutul stiintific, disponibilitate materiale de pregatire
individuala;
- Zoom.us: comunicare sincrona, explicatii suplimentare, dezbateri pe
teme de studiu.
Activitate de tip seminar ( 2h /saptamana):
- online.ase.ro: prezenta, comunicare asincrona, intrebari si raspunsuri
legate de continutul stiintific, transmitere materiale de studiu.
- Zoom.us: comunicare sincrona, explicatii suplimentare, dezbateri pe
teme de studiu.
Evaluarea activitatilor pe parcursul semestrului, elaborarea proiectului de

disciplina: 30 %.
Evaluarea finala: scrisa / orala cu prezenta in campus sau in sistem online, in
functie de evolutia situatiei impusa de COVID 19.
Structura cursului
1 Curs introductiv: Obiectivele disciplinei şi competenţele dobândite ca rezultat al învăţării, precizarea
metodelor şi instrumentelor de lucru, a surselor de informare, precum şi a cerinţelor şi standardelor utilizate
in evaluarea cunostintelor.
2 Introducere în managementul proiectelor. Cunoasterea principiilor si regulilor utilizate in managementul
proiectelor in afaza de elaborare si implementare. Delimitari conceptuale specifice programelor si proiectelor.
3 Finantarea unui proiect. Analiza de nevoi, integrarea strategica si financiara a obiectivele proiectelor cu
obiectivele organizatiilor si cu cele ale institutiilor financiare.
4 Elaborarea si fundamentarea bugetului unui proiect
5 Finantarea proiectelor prin intermediul surselor proprii
6 Studiu asupra documentaţiei specifice de proiect finantat in sistem rambursabil
7 Studiu asupra mecanismelor de finantarea proiectelor prin intermediul operatiunilor de leasing
8 Studiul asupra mecanismelor de finantare a proiectelor prin intermediul fondurilor de investitii
9 Finantarea proiectelor prin intermediul fondurilor nerambursabile ale Uniunii Europene. Sisteme de
finantare, conditii de eligibilitate, mecanisme de implementare financiara
10 Sisteme de finantare combinata a proiectelor. Analiza documentatiei si criteriilor de accesare
11 Evaluarea şi selecţia sistemelor de finantare a proiectelor (etape, proceduri)
12 Managementul resurselor financiare a unui proiect pe durata de implementare
AL PROIECTELOR
ASPECTELE GENERALE ŞI
SPECIFICE LEGATE DE PROIECTE /
PROGRAME

1. Obiectivele cursului
a. Analiza contextului economico-social.

b. Conceptul de management financiar al
proiectelor
c. Strategie – programe – proiecte
d. Scopul şi obiectivele unui proiect
e. Analiza părţilor interesate de proiect
2. Contextul actual al mediului economico - social
- nevoile unei organizaţii din punct de vedere financiar sunt foarte mari,
iar alternativele de obţinere a acestora sunt destul de limitate;
- consumul de resurse în cadrul unei organizaţii are un grad ridicat de
certitudine, însă rezultatele aşteptate au un grad mare de incertitudine;
- disponibilitatea resurselor financiare este din ce în ce mai restrânsă,
instituţiile financiare fiind prudente în a se angaja să finanţeze
diverse proiecte;
- un proiect consumă resurse financiare, încă din faza de apariţie a idei
de proiect şi până la finalizarea completă ;
- rata mare de insucces a proiectelor;
- instabilitatea climatului economico-social.
3. Necesitatea unui
management financiar
◼ riscurile foarte mari ce se manifestă în cadrul proiectelor ;
◼ lipsa de fonduri resimţită pe plan mondial se transmite şi la nivelul economiilor

naţionale;
◼ datorită complexităţii metodologiilor de elaborare a proiectelor şi costurilor ce decurg

din aceasta, proiectele trec din ce în ce mai mult în sfera organizaţiilor puternice cu
disponibilităţi semnificative;
◼ nevoile din ce în ce mai mari ale societăţii civile, dezastrele naturale şi antropice,
conflictele internaţionale consumă din ce în ce mai multe resurse financiare, toate acestea
alimentându-se dintr-un fond comun;
Finanţarea oricărui tip de activitate din cadrul organizaţiilor publice şi private

se realizează în principal prin intermediul unor documentaţii standardizate,
care asociate o serie de documente suport constituie, în ansamblu, un proiect
de finanţare.
4. Conceptul de management financiar
Ansamblul coerent de principii, acţiuni, tehnici, metode şi instrumente

utilizate pentru conducerea unui proiect din punct de vedere financiar.
Managementul financiar se practică manifestă pe toată durata de viaţă a unui
proiect (de la apariţia ideii de proiect până la dispariţia completă).
Funcţiile şi acţiuni specifice managementului financiar al proiectelor:

- identificarea surselor de finanţare prin prisma scopului, obiectivului şi contextului proiectului;
- selecţia surselor de finanţare în baza unui sistem de criterii şi a costurilor asociate;
- fundamentare şi justificare a bugetului proiectului în baza acţiunilor propuse a se realiza;
- elaborare a documentaţiei financiare a unui proiect în raport cu sistemul de finanţare selectat (cerere
de finanţare, buget, flux de numerar, analiza cost-beneficiu etc.)
- evaluare ex-ante, media-res şi ex-post pentru proiectul propus;
- definirea cadrului contractual şi respectarea unor sisteme de restricţii în ansamblul relaţiilor cu părţile
interesate de proiect;
- asigurare a unui consum judicios al resurselor financiare pe toată durata proiectului în raport cu
obiectivele propuse;
- respectare a sistemului de decontare propus pentru resursele financiare şi întocmirea documentaţiei
de raportare (rapoartele de progres, rapoartele de decontare etc.)
- închiderea proiectului din punct de vedere financiar şi transferul de responsabilitate;
- întocmirea documentaţiei de monitorizare, control şi audit al proiectului din punct de vedere financiar.
5. Strategii - programe - proiecte
- sociale;
Scop - economice;
- individuale;
Tipuri de - colective;
- de dezvoltare;
Strategie nevoi
- de modernizare;
- de pregătire
profesională etc.
Program
Sistemul
de nevoi Proiect
Subproiect
SCOP Activităţi
6. Strategia
Atingerea unui scop este condiţionată de întocmirea unei
strategii.
STRATEGIA = rezultatul unor confruntări libere, aprofundate,
complexe şi constructive între toţii factorii participanţi şi
interesaţi.
Din perspectiva managementului financiar, strategia reflectă:

totalitatea obiectivelor organizaţiei din punct de vedere financiar pe termen
mediu şi lung, principalele modalităţi de realizare, împreună cu resursele
alocate în vederea atingerii scopului propus.
7. Programul
1. Conceptul de program: cadru instituţional care permite mai multor proiecte să fie
implementate cu scopul de a îndeplini unul sau mai multe obiective.
2. În cele mai multe cazuri, prin programe se definesc liniile directoare, bugetele estimative,
scopul comun şi rezultatele estimate, în timp ce, proiecte se evidenţiază prin ciclu de
viaţă, acţiuni specifice, management orientat pe rezultate cuantificabile şi respectarea
restricţiilor de timp, buget sau performanţă.
3. Practica europeană în domeniul proiectelor evidenţiază programele ca fiind cadrul

general prin intermediul cărora se stabilesc domeniile prioritare, relevanţa, impactul,
dimensiunea orientativă şi metodele de evaluare, în timp ce proiectele constituie
instrumentele operaţionale de atragere a fondurilor, administrare, implementare,
monitorizare şi cuantificare a rezultatelor.
8. Ce este un proiect ?
◼ o asociaţie efemeră pentru construirea viitorului şi a mediului de
mâine (Gilles Vallet - Tehniques de suivi de projets. Ed. Dunod, Paris,
1997).
◼ proiectul este componenta de cel mai înalt nivel ierarhic a unui
program şi constă, de regulă, din mai multe subproiecte. (COMISIA
EUROPEANĂ - Direcţia generală XVI. Politică regională şi coeziune -
Coordonarea şi evaluarea intervenţiilor)
◼ demersul în care resursele umane, materiale şi financiare sunt
organizate în mod specific pentru realizarea unei lucrări dintr-un
domeniu de activitate, cu specificaţii date, cu restricţii de cost şi timp,
urmând un ciclu de viaţă standard pentru a realiza schimbări benefice
definite prin obiective cantitative şi calitative ( Asociaţia Română pentru
Managementul Proiectelor – Man. Proiectelor – Glosar. Ed. Economică,
Bucureşti 2003)
CONCLUZIE: proiectul reprezintă o investiţie de resurse pe o perioadă
determinată, având ca scop realizarea unui obiectiv sau a unui set de
obiective specifice.
9. ABORDARE COMPARATIVĂ
PROGRAM - PROIECT
Caracteristici Program Proiect
Componente de politică Initiative locale sau

1. Anvergura
natională sau regională subprograme
Durată nedefinită sau de

2. Durata Luni (cel mai adesea) sau ani
ordinul anilor
Buget alocat global şi Buget fix, alocat cu destinaţie

3. Bugetul
modificabil precisă
Management (planificare, Executie, implementare,

4. Rolul echipei
coordonare, control) monitorizare
5. Orientarea Asupra impactului şi Asupra rezultatelor şi

evaluării performanţei performanţei
AL PROIECTELOR

Concepte de baza: obiective, scop,
rezultate, acţiuni în cadrul unui proiect
Obiective generale: impactul larg de dezvoltare la care contribuie proiectul /

programul la nivel naţional sau sectorial (legătura cu politicile şi
programele în domeniu)
Scop: soluţia pentru principalele probleme identificate (formulată ca beneficii

aduse grupurilor ţintă / beneficiarilor)
Obiective specifice: soluţia pentru principalele cauze ale problemelor

grupurilor ţintă / beneficiarilor (descriu serviciile sau produsele adresate
acestora)
Activităţi: sarcini prin care se îndeplinesc obiectivele imediate
Scopul proiectului este unic!

Scopul şi obiectivele unui proiect
Performanţă
Performanţa dorită
Limita bugetului Cost
Data limită
Timp
Formularea scopului
◼ enunțul să fie scurt, concis – KISS (Keep It Short

and Simple);
◼ este de preferat să se utilizeze și un verb: “să
realizeze” sau “realizarea”;
◼ scopul să fie unul singur;
◼ să nu se impună un anumit mod de soluționare a
problemei.
Obiectivele specifice
◼ Orice obiectiv trebuie să fie „specific”, în sensul
că este necesar să aibă legatură cu scopul său. Un
obiectiv care nu ne ajută sa avansăm către scopul
pe care ni l-am propus, nu îşi are sensul.
◼ Obiectivele clar definite constituie cea mai
importantă premisă a unui proiect și a desfășurării
managementului proiectului. Oricum, obiectivele
nu trebuie să fie doar specifice, ci și măsurabile,
abordabile, realiste și încadrate în timp (obiective
SMART).
Activitățile proiectului (1)
◼ Activitatea este un proces simplu de muncă care
consumă timp și resurse pentru realizarea sa.
◼ Sunt și multe alte situații care sunt denumite tot
activități:
 procesele naturale (uscare etc.),
 așteptări, care consumă timp, dar nu
consumă resurse și
 o serie de restricții (condiționări, denumite
și activități fictive), care nu consumă nici
timp, nici resurse, dar condiționează
începerea următoarelor activități după
terminarea altora (obligatoriu de efectuat
înainte).
Activitățile proiectului (2)
◼ Secțiunea destinată acestui segment al activităților
trebuie să cuprindă descrierea detaliată a ceea ce
urmează să se facă pentru atingerea obiectivelor:
 enunțarea fiecărei activități în parte. (Ce?)
 specificarea responsabilului activității
respective. (Cine?)
 specificarea resurselor de care este nevoie
(personal, timp, bani).
 încadrarea activităților în timp (Cât timp?)
 în ce fel acțiunile sunt dependente una de
cealaltă.
Componentele de bază ale
unei activități
◼ descrierea/denumirea activității;
◼ durata în timp (zile, săptămâni,luni);
◼ resursele (umane, materiale, echipamente) implicate;
◼ costurile asociate;
◼ livrabile (rezultatul direct al fiecărei activități);
◼ responsabilitatea activității.
Analiza părtilor interesate/factorilor interesați de proiect. Identificarea
și gestionarea relaţiilor de parteneriat pentru proiecte. Elaborarea
unei baze de date cu potențiali parteneri
Proiectele
se adreseaza problemelor pe care

le intampina anumite grupuri tinta,
diferiti beneficiari, pentru a
raspunde cat mai bine nevoilor si
intereselor lor.
Sunt influentate de diferiti

factori interesati
(stakeholders)
Analiza părţilor interesate de un proiect - I
a. Părţi interesate = persoane sau instituţii care

pot afecta sau pot fi afectate
de un proiect / program.
b. Întrebări cheie
Ale cui probleme şi oportunităţi sunt analizate?
Cine va avea beneficii şi cine va pierde
(şi sub ce formă) în urma proiectului?
Analiza părţilor interesate de proiect - II
Beneficiari = toţi cei care beneficiază de implementarea

unui proiect / program:
• grup ţintă = grup / entitate afectată de proiect / program în
mod direct şi pozitiv, la nivel de scop
• beneficiari finali = toţi cei care beneficiază de pe urma
proiectului pe termen lung, la nivel de societate sau sector
Parteneri = cei ce implementează proiectul / programul;
aceştia sunt cu siguranţă părţi interesate şi pot constitui
un grup ţintă al proiectului.
Analiza părţilor interesate III - paşi
1. Identificarea grupurilor de persoane / instituţiilor

(beneficiari, grupuri de interes, contractori, etc.) şi stabilirea
caracteristicilor grupurilor respective (sociale, economice,
statut, structură de grup)
2. Stabilirea intereselor şi a modalităţii de percepţie a

problemei (nevoi şi aspiraţii, interese, aşteptări şi îngrijorări,
potenţiale atitudini şi strategii, sensibilităţi faţă de probleme
precum egalitatea sexelor, mediu, minorităţi, etc.)
Analiza părţilor interesate IV - paşi
3. Analiza potenţialului şi a motivaţiilor acestora de a face

schimbări (puncte tari, puncte slabe, posibile contribuţii)
4. Concluziile analizei (răspuns la întrebările: Cum să ţii seama

de grup? Cum să tratezi cu grupul? Ce acţiuni să întreprinzi?)
SCOP
maximizarea beneficiilor proiectului şi
minimizarea potenţialului impact negativ al acestuia
(inclusiv a conflictelor cu părţile interesate)
◼ Construirea
parteneriatului - un
proces deliberat ce
implică aptitudini
specifice, strategii şi
cunoştinţe pe care
părţile implicate trebuie
să le cunoscă şi să le
folosească.
Managementul în cadrul unui parteneriat trebuie sa:
✓ stabilească o viziune de ansamblu;
✓ furnizeze instruire;
✓ impărtăşească cunoştinţele;
✓ definească aşteptările;
✓ ajute parteneriatul să funcţioneze propriu-zis.

Acordul de parteneriat, este un document obligatoriu pentru fiecare

partener şi care trebuie să conţină:
➢ denumirea şi adresa exactă a fiecărui partener;

➢ desemnarea liderului de proiect din cadrul partenerilor;
➢ numele şi funcţia reprezentanţilor legali ai fiecărui partener, inclusiv
a liderului de proiect, semnatari ai acordului de parteneriat;
➢ obiectivul Acordului de parteneriat;
➢ perioada de valabilitate a acordului de parteneriat;
➢ drepturile şi obligaţiile liderului şi ale partenerilor.
Curs 3.
Managementul proiectelor
europene
1
Intrebari privind finantarile europene nerambursabile
Unde găsesc informații despre oportunitațile de

finanțare?
Alocarea CFM+NextGenEU 2021-2027
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/about_the
_european_commission/eu_budget/mff_2021-
2027_breakdown_2018_prices.pdf
Programe Europene Gestionate de COMISIA
EUROPEANA
https://ec.europa.eu/info/overview-funding-
programmes_ro
Unde găsesc informații despre oportunitațile de finanțare?
Programe in Gestiune Partajata (ROMANIA) 2014-2020
FONDURI EUROPENE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII (FESI) 2014 – 2020: Site-ul MFE - http://www.fonduri-ue.ro/, care are în structura organizatorică:
✓ DG Asistență Tehnică – rol de AM pentru POAT 2014-2020, http://www.fonduri-ue.ro/poat-2014
✓ DG Programe Infrastructură Mare – rol de AM pentru POIM 2014-2020, http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014
✓ DG Programe Capital Uman – rol de AM pentru POCU 2014-2020, http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014
✓ OI delegate pentru implementare POCU 2014-2020 la nivel regional, http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014#contacte-am-oi-pocu
✓ DG Programe Competitivitate – rol de AM pentru POC 2014-2020, http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014
✓ OI delegate pentru implementare menționate pe http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014#contacte-am-poc
✓ Unitatea pentru Implementarea POAD 2014-2020 http://www.fonduri-ue.ro/poad-2014
II. Site-ul MDRAP - http://mdrap.ro/, care are în structura organizatorică:
✓ DG Programul Operațional Regional - rol de AM pentru POR 2014-2020 http://www.inforegio.ro/ro/
✓ OI delegate pentru POR 2014-2020
✓ DG Programe Europene Capacitate Administrativă - rol de AM pentru POCA 2014-2020, http://poca.ro/
✓ DG Cooperare Teritorială Europeană – rol de AM pentru 6 PO http://mdrap.ro/dezvoltare-regionala/-4970/-7572
III. Site-ul MADR - http://www.madr.ro/, care are în structura organizatorică:
✓ DG Dezvoltare rurală - rol de AM pentru PNDR 2014 – 2020 www.pndr.ro; https://www.afir.info/, http://www.apia.org.ro/,
✓ DG Pescuit – rol de AM pentru POPAM 2014 – 2020, http://www.ampeste.ro/
II. MECANISMUL FINANCIAR NORVEGIAN 2014 – 2020 ȘI MECANISMUL FINANCIAR SEE 2014 – 2020
Site-ul MFE - http://www.fonduri-ue.ro/, care are în structura organizatorică:
DG Mecanisme și Instrumente Financiare Nerambursabile – rol de Punct Național de Contact, http://www.fonduri-ue.ro/mfn#implementare-mfn
https://www.eeagrants.ro/
TOATE PO – Cereri de propuneri de proiecte active, informații implementare

https://www.fonduri-ue.ro/
https://mfe.gov.ro/programe/
https://mfe.gov.ro/programe/anunturi-autoritati-de-management/
https://www.fonduri-ue.ro/comunicare/noutati-am-oi
Unde găsesc informații despre oportunitațile de finanțare?
Programe in Gestiune Partajata (ROMANIA) 2021-2027
8 POR - http://regio-adrcentru.ro/programare-2021-2027/, https://www.nord-vest.ro/regio-2021-2027/,
https://adrvest.ro/por-2021-2027/, http://www.adrse.ro/POR_2021/POR_ADRSE.aspx,
https://www.adrbi.ro/programe-regionale/por-bi-2021-2027/, https://adrmuntenia.ro/draft-por-
20212027/static/1332, https://www.adrnordest.ro/ce-oferim/planificare-si-programare-regionala/programare-2021-
2027/
Programul Operaţional Tranziție Justă (POTJ), Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD),
Programul Operațional Transport (POT), Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și
Instrumente Financiare (POCIDIF), Programul Operațional Sănătate (POS), Programul Operațional
Educație și Ocupare (POEO), Programul Operaţional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS),
Programe Operaţionale Regionale, Programul Operațional Asistență Tehnică -
https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/
Programe gestionate UE - https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/funding-opportunities/funding-

programmes/overview-funding-programmes_ro, https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/funding-
opportunities/find-calls-funding-topic_en
PNRR - https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/03/4d80e680489af9b765ce1a17a4166b14.pdf
 Care este sistemul de implementare al fondurile europene ?

Intrebari privind finantarile europene nerambursabile – terminologie
PROGRAM vs. PROIECT

PROIECTUL este o succesiune logică de activităţi coordonate şi controlate, de natură
diferită, realizată într-o manieră organizată metodic şi progresiv, având constrângeri de
timp, resurse şi cost, destinat obţinerii de noi rezultate, necesare pentru îndeplinirea unor
obiective clar definite (Comisia europeana 2013)
✓ Proiectul = un ansamblu de activităţi planificate care se adresează unei probleme
specifice, îşi propune să atingă obiective specifice, în limite de timp bine definite (are un
început şi un sfârşit bine determinate) şi beneficiază de fonduri limitate.
➢ poate fi definit prin numai patru cuvinte: obiective, resurse, activităţi şi rezultate.
➢ finanțarea unui proiect se poate face atât din surse proprii, cât şi din surse externe, iar una
dintre sursele externe poate fi finanțarea nerambursabilă din fonduri europene.
PROGRAMUL are un set de obiective generoase, se poate extinde mult mai mult în spaţiu şi
timp şi cuprinde mai multe proiecte
➢ Program = o serie de proiecte intercorelate, ale căror obiective contribuie împreună la
îndeplinirea unui obiectiv comun general,de obicei relevant la nivel de sector, ţară sau
chiar la nivel internaţional.
Intrebari privind finantarile europene nerambursabile - terminologie
Ce este Apelul la proiecte / Cererea de propuneri de proiecte?
Pentru implementarea obiectivelor si prioritarilor din cadrul diferitelor programe de
finanțare, Comisia Europeana / Autoritățile Naționale Responsabile (Autorități de
Management sau Organisme Intermediare responsabile lansează cereri de propuneri de
proiecte.
Apelul la proiecte/cererea de propuneri de proiecte este o linie de finanțare deschisă, în
cadrul căreia pot fi depuse proiecte în vederea obținerii finanțării europene, cu tipuri de
beneficiari/beneficiari, alocare și durată clar identificate, și care corespunde unei
priorități de investiții stabilite la nivelul programului operațional. Din punct de vedere al
duratei, apelurile de propuneri de proiecte se clasifică în:
❖ Apeluri cu termen limită de depunere = invitație publică adresată de către AM unei
categorii clar definite de solicitanți în vederea transmiterii cererilor de finanțare în
cadrul uneia sau mai multor priorități de investiții din cadrul PO, până la un termen
limită anunțat.
❖ Apeluri cu depunere continuă = invitație publică adresată de către AM unei categorii
clar definite de solicitanți în vederea transmiterii cererilor de finanțare în cadrul uneia
sau mai multor priorități de investiții din cadrul PO, prin depunere continuă, până la
epuizarea bugetului alocat.
Intrebari privind finantarile europene nerambursabile - terminologie
Apelul / Cererea pentru propuneri de proiecte lansata in cadrul unui anumit program
contine de obicei urmatoarele informatii:
• contextul in care se deruleaza programul de finantare

• subiectul apelului lansat
• bugetul total disponibil pentru program, suma minima/maxima a finantarii si numarul
estimat de beneficiari
• procentul minim obligatoriu de co-finantare (inclusiv daca se accepta co-finantare in
natura si in ce proportie)
• regulile de eligibilitate pentru promotori si ceilalti participanti la proiect
• activitatile eligibile
• costurile eligibile si cele ne-eligibile
• criteriile de evaluare (ex ante si ex post), monitorizare si control - tehnice si financiare
• termenele limita de depunere a cererii de finanțare
• conditiile generale de transmitere a cererilor de finantare
Intrebari privind finantarile europene nerambursabile –
terminologie
Pachetul informativ al unei cereri de propuneri de proiect contine, in
general:
1.Ghidul solicitantului (condiții generale, condiții specifice) – cuprinde
informații privind, obiective, prioritati, rezultate asteptate, aciviti eligibile,
cheltuieli eligibile,; criteriile de eligibilitate, evaluare și selecție, aspecte
admninistrativ privind depunerea dosarului cererii de finanțare, procesul
de contractare etc)
2.Formularul cererii de finantare;
3.Formularele documentelor anexe, care pot diferi functie de finantator si
programul de finantare: modelul de buget al proiectului (uneori inclus in
corpul cererii de finantare), matricea logica a proiectului, modelul de
plan de afaceri acceptat de finantator, modelul de CV acceptat pentru
membrii echipei proiectului,, modelul contractului care urmeaza sa fie
incheiat intre finantator si organizatiile castigatoare ale licitatiei de
proiecte, anuntul de lansare a programului de finantare etc.
10 terminologie
Ghidurile Solicitantului furnizeaza informatii utile cu privire la

priorități, domenii de intervenție, obiectivele operationale ale
progrmamului/Cererii de propuneri de proiecte , eligibilitatea
solicitantilor si partenerilor, la eligibilitatea activitatilor si a
cheltuielilor, grupuri tinta eligibile, la modul de solicitare a
finantarii, la evaluarea si selectia cererilor de finantare, la
contractare, precum si la implementarea si managementul
financiar al proiectelor. (ex. http://www.fonduri-
ue.ro/apeluri/details/2/164/apeluri-pocu-ap-4-pi-9-iv-os-4-6-
consolidarea-re%C5%A3elei-publice-de-
asisten%C5%A3%C4%83-social%C4%83-comunitar%C4%83,
http://www.fonduri-ue.ro/poca-2014#implementare-program)
terminologie
11
ELIGIBILITATE
Eligibilitatea se referă la setul de condiţii obligatorii care
trebuie îndeplinite de către un solicitant/ potenţial beneficiar
și de către un proiect depus de acesta pentru a fi selectat în
vederea acordării de fonduri europene, în funcție de
condițiile specifice stabilite prin Ghidul Solicitantului aferent
fiecărui apel de proiecte. În acest sens, precizăm că
principalele criterii de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui
PROGAM de finantare (ex. program Operațional) si/sau
Apel/Cereri de propuneri de proiecte și în baza cărora se
evaluează cererile de finanțare vizează:
• Solicitant;
• Proiect;
Intrebari privind finantarile europene nerambursabile – termnologie
Ghidul Solicitantului și Ghidul Beneficiarului

✓ Ghidul solicitantului reprezintă un îndrumar care cuprinde informații
generale și/sau specifice pentru orientare cu privire la un domeniu
specific. În ceea ce privește accesarea fondurilor europene au fost
întocmite, la nivel de programe operaționale, ghiduri ale solicitantului.
Ghidul solicitantului reprezintă un îndrumar al potențialilor beneficiari
(solicitanți) și furnizează informaţii utile cu privire la condițiile de eligibilitate
a solicitanţilor și a cheltuielilor, modul de planificare a proiectelor și
solicitare a finanţării, evaluarea şi selecţia proiectelor și pașii aferenți
contractării proiectelor aprobate.
✓ Ulterior accesării finanțării europene, dar nu numai, pot fi consultate
ghidurile/manualul beneficiarului, elaborate tot la nivel de program
operațional. Ghidul/manualul beneficiarului reprezintă un îndrumar al
solicitanților care devin beneficiari, după etapa de contractare a
proiectelor, vizând aspecte concrete privind implementarea tehnică și
financiară a proiectelor finanțate din respectivul program operațional.
CEREREA DE FINANTARE
✓Cererea de finanțare reprezintă aplicația de
finanțare împreună cu documentele stabilite prin
ghidul solicitantului pe care un solicitant le
depune în vederea obținerii finanțării în cadrul
programelor operaționale.
FISA DE PROIECT
✓ La nivelul anumitor programe operaționale (spre exemplu POAT, POCA
DIN 2014-2020), pentru o utilizare fluidă și mai eficientă a asistenței
nerambursabile, s-a decis utilizarea unui instrument de planificare anuală
realizat pe baza fișelor de proiecte propuse de beneficiari și aprobate de
AM. Fișa de proiect este o propunere prealabilă a solicitantului, cu privire
la nevoia de sprijin identificată, depusă autorității de management în
vederea aprobării spre finanțare. Fișa de proiect este un document
sintetic ce poate conține informații cu privire la obiectivele proiectului,
rezultatele aşteptate, justificarea clară a nevoii, bugetul estimat. Ulterior
aprobării, respectiva fișă de proiect se poate concretiza în cererea de
finanțare care intră în procesul de evaluare. Fișa de proiect nu elimină
necesitatea parcurgerii procesului de elaborare și depunere a cererii de
finanțare, ci este o etapă premergătoare acestuia.
Cadrul de finantare al Uniunii Europene 2021-2027
Principalele instrumente Cadrul financiar multianual

financiare CFM 2021-2027: (CFM) Uniunii Europene,
denumit și perspectivă NextGenerationEU
- Fondurile Structurale si de (NGEU):
Investitii (FEDR, FSEPlus, Fond
financiară, este un cadru
Coeziune + FEPAM) finaciar structurat pe o Instrumentul european
- Fonduri destinate Politicii
perioadă de șapte ani care pentru redresare în
traduce prioritățile Uniunii situații de urgență, 750
Agricole Comune (FEGA,
FEADR) Europene în termeni financiari si de mld. Euro,
completează bugetul
- Implementarea Pactului stabileste sumele maxime
UE si consolideaza CFM
Ecologic European (Fondul pt. anuale pe care UE le poate 2021-2027
o Tranziție Justa) cheltui în diferite domenii
politice, în următorii șapte ani. - Mecanismul de
- Fondul pt. Fondul pentru azil,
redresare si reziliență -
migrație și integrare
CFM este prevăzut într-un Sprijinirea statelor
- Fond integrat de gestionare a membre pentru a
regulament al Consiliului UE
frontierelor etc. realiza investiții și
adoptat în unanimitate cu reforme
+ acordul Parlamentului
- Programe gestionate European - 1074,300 mld. Euro
centralizat de COM 2021-2027
2021-2027
+
Un cadru financiar multianual 2021-2027 și un Instrument european de redresare (NextGenerationEU -
NGEU), care va stimula temporar forța financiară a bugetului UE prin utilizarea marjei de manevră din
bugetul UE pentru obținerea de finanțări suplimentare pe piețele financiare.
Este asigurata consolidarea programelor-cheie prin intermediul NGEU, cu scopul de a canaliza rapid
investițiile către domeniile în care sunt cel mai necesare, de a consolida piața unică, de a spori
cooperarea în domenii precum sănătatea și gestionarea crizelor.
Un nou obiectiv tematic transversal, intitulat „Promovarea reparării daunelor provocate de criză în
contextul pandemiei de COVID-19 și pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei”
Aceste resurse suplimentare trebuie repartizate rapid către investiții de pe teren și este necesar să
producă efecte în economia reală - data finală de eligibilitate (și pentru resursele suplimentare)=31
decembrie 2023 (pentru cheltuielile efectuate la nivelul beneficiarilor).
11 OBIECTIVE TEMATICE
PRIORITĂȚI DE INVESTIȚII 2021 - 2027:
2014 - 2020:
Sursa: www.mfe.gov.ro
Sursa: www.mfe.gov.ro
Instrument european de redresare: NextGenerationEU (NGEU)
Sprijinirea statelor membre pentru a realiza investiții și reforme, prin
Mecanismul de redresare și reziliență – cea mai importantă componentă, 672,5 miliarde
NGEU Pilonul 1 EUR (dintre care 312,5 miliarde EUR sub formă de granturi, iar 360 miliarde EUR sub formă de
împrumuturi). Sunt susținutei nvestițiile și reformele publice, cu focus pe tranziția către o
economie verde și digitala (pentru acest instrument nu va fi necesară nicio cofinanțare
națională)
Pentru a defini cheia de alocarea pentru prima etapă (2021 si 2022: 70% din fonduri disponibile) se
vor utiliza trei indicatori: inversului PIB-ului pe locuitor raportat la media europeană, populația țării
respective și media ratei șomajului în perioada 2015-2019 relativ la media UE.
Asistență în materie de redresare și coeziune (REACT-EU) – 47,5 miliarde EUR, sprijin

suplimentar față de actualele programe de coeziune și destinat diminuării impactului crizei
în perioada 2020-2022.
- FEDR va putea fi utilizat pentru: investiții și servicii în sănătate; capital de lucru și investiții în IMM-uri
(costuri operaționale și de personal și măsuri de siguranță sanitară);
- FSE va putea fi utilizat ptr: menținerea locurilor de muncă, scheme de ocupare pe termen scurt și
sprijinirea antreprenorilor; crearea de locuri de muncă (în special pentru persoanele vulnerabile);
măsuri de ocupare pentru tineri; dezvoltarea de competențe și facilitarea accesului la serviciile sociale
de interes general.
CONSOLIDAREA INTERVENTIILOR Fondului pentru o tranziție justă – 10 miliarde EUR

(creșterea și diversificarea economică; antreprenoriat; ocuparea forței de
muncă prin recalificare sau econversie profesională; decontaminarea siturilor
poluate; energie curată prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,
eficiență energetică și energie din surse regenerabile, precum și digitalizare
CONSOLIDAREA INTERVENTIILOR Fondului European agricol pt. dezvoltare rurală
Sprijin pentru relansarea investițiilor private prin:
NGEU Pilonul 2 Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate – un pachet
financiar în valoare de 26 miliarde EUR ce oferă garanții în
vederea mobilizării de capital privat pentru sprijinirea
companiilor afectate de criză. Prin acest instrument se
urmărește mobilizarea, începând cu 2020, a unor investiții
totale de 300 miliarde EUR.
Invest EU (investiții strategice) - 5,6 miliarde EUR.
Integrarea învățămintelor desprinse în urma crizei și abordarea
provocărilor strategice ale Europei, prin
NGEU Pilonul 3 Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (RescEU) – un pachet
financiar suplimentar de 1,9 miliarde EUR, oferit sub formă de garanții și
achiziții, ce va permite statelor membre să fie mai bine pregătite și să
răspundă rapid și flexibil în situații de criză. Fondurile alocate României
se ridică la 30 milioane EUR.
Programul Orizont Europa (Horizon Europe) – propunerea inițială a

Comisiei viza finanțări suplimentare de 13,5 miliarde EUR pentru a
susține activitatea de cercetare în sănătate, alături de tranziția către o
economie verde și digitală. În urma negocierilor resursele financiare au
fost reduse la 5 miliarde EUR. În cazul României, fondurile disponibile au
scăzut de la 50 milioane EUR la 20 milioane EUR.
PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ
Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de
investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență.
România se află în această etapă.
Planul de Relansare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un
Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru
redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de
Comisia Europeană.
PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza
Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții
publice trebuie puse în aplicare până în 2026.
PNRR are la bază 6 piloni principali:
1.Tranziția spre o economie verde;
2.Transformarea digitală;
3.Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
4.Coeziunea socială și teritorială;
5.Sănătate și reziliență instituțională;
6.Copii, tineri, educație și competențe.
https://mfe.gov.ro/wp-
content/uploads/2021/03/4d80e680489af9b765ce1a17a4166b14.pdf
PLANUL NAȚIONAL DE
REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ
https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/03/4d80e680489af9b765ce1a17a4166b14.pdf
PLANU NATIONAL DE REDRESARE SI REZILENTA
 Reforme majore care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență
 Reforma pensiilor – o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici și de
asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung.
 Reforme în politica fiscală – adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget din impozite,
optimizarea cheltuielilor și pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.
 Companiile cu capital de stat – revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăți
guvernanța corporativă și pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată
eficientă și control cu accent pe performanță.
 Salarizarea în administrația publică – revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creșteri bruște ale
cheltuielilor cu salariile.
 Banca Națională de Dezvoltare – crearea și operaționalizarea acestei bănci.
 Administrație publică – un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice și un sistem îmbunătățit de
promovare, inclusiv pentru funcții de management.
 Justiție – modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție.
 Transport fără emisii de carbon – introducerea principiilor taxării verzi, un nou sistem de taxare pentru
drumuri, promovarea transportului cu emisii zero.
 Energie Regenerabilă – promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic și creșterea
contribuției din energii regenerabile, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței de
energie electrică.
https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/04/ffdbdf26d6fc01f009a8059cfd94b0dd.pdf
PLANU NATIONAL DE REDRESARE SI REZILENTA - Exemple de investiții
 PNRR pentru mediul de afaceri: circa 2,2 miliarde euro
Instrumentele financiare cu intermediari instituții financiare (BEI,FEI și foarte
probabil și BERD):
Educație : 3,7 miliarde euro  1) Garanții de portofoliu pentru solvabilitate, acțiune climatică și
Rezultate așteptate: eficiență energetică – circa 550 milioane euro pentru IMM-uri și mid-
•10.000 de laboratoare caps
•2.000 de microbuze verzi  2) Instrument de capital de risc pentru IMM-uri – circa 500 milioane euro
achiziționate pentru IMM-uri și mid-caps
 3) Fond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii
•peste 80.000 de săli de clasă
de interes – circa 300 milioane euro pentru întreprinderi mari.
dotate cu mobilier Pe lângă cele intermediate de BEI,FEI și BERD, vor mai exista diverse scheme
•50 de unități de învățământ de granturi în cadrul diferitelor componente:
nou construite  4) Digitalizarea IMM-urilor – fonduri nerambursabile, schemă administrată
de MIPE – circa 200 milioane euro
Sănătate – 2,5 miliarde euro  5) O măsură de sprijin pentru listarea la bursă a companiilor românești:
Rezultate așteptate: circa 35 milioane euro. Implementată de MIPE, cu sprijinul Bursei de
•Construcția și/sau dotarea a Valori București.
 6) Diverse scheme de sprijin pentru stimularea competitivității, cu accent
200 de centre comunitare
pe inovare și crearea de tehnologie digitală: circa 200 milioane euro.
•3000 de cabinete medici de Implementată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
familie  7) Diverse scheme de sprijin pentru promovarea de energii regenerabile:
•100 de cabinete de planificare circa 200 milioane euro (suma este în negociere la acest moment).
familială Implementată de Ministerul Energiei
 8) Diverse scheme de sprijin pentru investiții semnificative, în special în
https://mfe.gov.ro/wp-
content/uploads/2021/04/ffdbdf26d6f zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producție: crica
c01f009a8059cfd94b0dd.pdf 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Finanțelor
Fundamentarea bugetelor
proiectelor
Elaborarea BUGETULUI
Resursele financiare = sumele de bani disponibile / necesare/ desemnate pentru un scop anume,
anterior definit.
Bugetul = atribuie valoare financiară activităţilor proiectului, planificarea generală desfasurandu-se în

concordanţă cu cea a bugetului. Acţionează de asemenea şi un instrument de control al
resurselor financiare, orice abatere fiind luata in considerare.
Managementul costului de proiect include totalitatea proceselor necesare pentru ca un proiect să fie
desfăşurat în limitele bugetului aprobat.
Avand in vedere importanta bugetului in cadrul unui proiect pentru obtinerea unei finantari
nerambursabile el trebuie tratat cu seriozitate.
• Bugetul proiectului reprezintă totalitatea nevoilor şi disponibilităţilor financiare

pentru proiectul respectiv. În sens mai larg, bugetul de proiect poate fi privit ca o
planificare a proiectului din punct de vedere financiar. Pregătirea unui buget
detaliat şi realist permite o imagine mai clară a resurselor necesare atingerii
obiectivelor proiectului. Bugetul reprezintă şi un important instrument de control al
resurselor financiare ale proiectului, orice abatere trebuind luată în considerare.
Cel mai important lucru intr-un buget este ca el sa surprinda in detaliu
nevoile financiare ale proiectului.
Pentru aceasta, analiza trebuie sa se efectueze la nivelul

activitatilor si sarcinilor.
Pentru a ajunge la un buget final al proiectului sunt necesari patru pasi:

a. defalcarea proiectului in activitati consumatoare de resurse;
b. calculul resurselor pentru fiecare activitate;
c. estimarea costurilor;
d. prelucrarea datelor si intocmirea bugetului.
Defalcarea proiectului in activitati care consumă
resurse
Metoda cea mai simpla este analiza la nivelul out-put-
urilor, si realizarea unei liste de sarcini pentru fiecare
dintre acestea.
Nu trebuie omise sarcini precum: realizarea
documentatiei, instruirea membrilor echipei, evaluari
intermediare, revizuiri aduse proiectului, rapoarte etc.
Ignorarea unor astfel de sarcini poate sa duca la surprize
neplacute pe parcursul proiectului.
Calculul necesarului de resurse pentru
fiecare activitate din proiect
Procesul de planificare a resurselor implica determinarea resurselor fizice (oameni, instrumente, tehnici), a
cantităţilor care ar trebui utilizate şi momentul când ar trebui să îndeplinească activităţile proiectului.
RESURSE LEGATE DE PERSONAL - pentru a calcula resursele legate de personal, se fac referi in primul rand la
volumul de munca exprimat in ore sau in zile. Numarul de persoane angajate va rezulta abia mai tarziu, in
functie de resursele financiare alocate, sau de resursele umane disponibile.
RESURSE CARE NU SUNT LEGATE DE PERSONAL:
•echipamente (calculatoare, copiatoare, mobilier, etc.);
•consumabile (topuri de hartie, cartuse de imprimanta, unitati de stocare, etc.) ;
•transport si diurna ;
•comunicatii (telefon, fax, posta, e-mail) ;
•publicatii (tiparire, editarea sau copierea unor brosuri, rapoarte, etc.) ;
•servicii contractate ;
•alte costuri .
Estimarea costurilor
Dupa ce aveti listate toate resursele de care este nevoie in proiect,
incercati sa estimati costul unei unitati si apoi calculati costul total.
Pentru a fi cât mai exacţi există următoarele soluţii:

- obţinerea unor informatii de la furnizori, eventual oferte
stampilate pentru a le prezenta finantatorului;
- solicitarea membrilor echipei, în special celor din
departamentele specializate, să facă o estimare;
- studiul unor proiecte similare.
Reguli:
▪Efectuarea oricărei cheltuieli este în strânsă dependență de prevederea acesteia în bugetul detaliat al
proiectului
Ex. estimarea costurilor de
Estimarea costurilor resurse umane
8
Structura finantarii
Valoare
Totală
Valoare Valoare
Eligibilă neeligibilă
Asist. Fin Contribuție

Neramburs. privată
UE Guvern Fonduri proprii Credit bancar

Eligibilitatea costurilor
COSTURILE UNUI PROIECT POT FI: COSTURI ELIGIBILE ŞI NEELIGIBILE.
Pentru a fi considerate eligibile, costurile incluse într-un proiect trebuie:
• să fie necesare si suficiente pentru derularea proiectului;
• să se regasească în lista de cheltuieli eligibile specifice programului ales;
• să respecte principiile unui management financiar solid, realist, bazat pe eficienta;
• să fie ocazionate de derularea activitatilor incluse in proiect;
• să fie efectuate doar în perioada de timp in care este valabil contractul de finantare;
• să fie efectiv realizate (înregistrate în contabilitate, identificabile, verificabile etc.).
Costuri neeligibile
Tipurile de costuri neeligibile sunt (EXEMPLE):
- costuri pentru acoperirea unor pierderi sau datorii, dobanzi la credite
anterioare;
- achiziţionarea de bunuri/servicii fara legatura cu obiectul si activitatile
proiectului, nementionate în propunerea de proiect;
- achiziţionarea de bunuri in sistemul second – hand;
- acoperirea diferentelor de schimb valutar;
- - costuri legate de proiect, facute inainte sau dupa perioada de validitate a
contractului de finantare;
- costuri legate de alte activitati curente ale organizatiei promotoare, sau de
actiuni precum: sponsorizari, contribuţii în natură la alte proiecte, etc.
Tipurile de cheltuieli eLIGIBILE si NeELIGIVILE SUNT Specificate in GHIDUL SOLICITANTULUI aferent

fiecărei cereri de propuneri de proiecte
Recomandari privind intocmirea bugetului:
• Intocmirea unui buget corect va dura destul de mult, deci incepeti din timp.
• Consultati, la intocmirea bugetului, toate persoanele implicate in aceasta activitate. Veti avea,
astfel, mai multe sanse sa fie realist si, in plus, va asigurati ca el va fi inteles si acceptat in mod
flexibil si nu privit ca o masura birocratica de control.
• Bugetul trebuie sa corespunda cu contractul de finantare.
La stabilirea bugetului proiectului, beneficiarul/solicitantul trebuie sa tina cont de:
• sumele necesare asigurarii cofinantarii;

• sumele necesare pregatirii si implementarii corespunzatoare a proiectelor proprii;
• sume reprezentand TVA aferenta cheltuielilor eligibile;
• sumele necesare finantarii altor cheltuieli decat cele eligibile aferente implementarii proiectelor
proprii, dar care nu vor fi solicitate spre rambursare la Autoritatea de Management
12
BUGET PE CATEGORII DE CHELTUIELI
Articol de bugete Tipuri de cheltuieli exemple Recomandări
1. Personal - salarii angajaţi Nu includeţi doar salariul net, ci şi impozitele. La angajaţi
- salarii colaboratori includeţi contribuţia la asigurări sociale, fondul de sănătate,
- taxe consultanţă ajutor de şomaj
2. Deplasări şi transport - bilete de avion, tren, autobuz E bine să stabiliţi un barem pentru aceste costuri: valoarea
- chitanţă taxi diurnei, categoria de hotel pentru cazarea în deplasare,
-diurnă condiţii privind transportul de tren, consumul de benzina la
- cazare 100 km
- costuri pentru folosirea autovehicolelor personale
- închiriere autovehicule
- transport materiale
3. Echipament -include de obicei bunuri în valoare de cel puţin 7 000 000 lei şi o Fiţi cât mai exacţi în descrierea echipamentului pe care
durată de viaţă de cel puţin doi ani intenţionati
-sofware să-l cumpărăţi
-accesorii mai scumpe (cabluri. piese. etc)
4. Alte costuri directe - cazare
ale activităţilor - masa
- chirie săli
- materiale consumabile, etc
I. COSTURI DIRECTE
II. COSTURI INDIRECTE - chirie spaţiu Aceste costuri se referă la cota parte din costurile totale,
- telefon/fax indispensabile bunei desfăşurări ale proiectului. Adesea,
- taxe poştale aceste tipuri de costuri se uită, ceea ce crează probleme în
- materiale birou managementul financiar al proiectului
- utilităţi (electricitate, apă,)
- salarii personal birou implicat în managementui proiectutui
- întreţinerea echipamentului
- asigurări
BUGETE PE SURSE DE FINANTARE
Categorie Finanţator A Finanţator B Contribuţia Organizaţiei Buget total
1. Directe
a. Personal
a. Deplasare
a. Echipament
a. ........
2. Indirecte (administrative)
EXEMPLE BUGET
BUGETE
• Bugetele cuantifică activităţi – adică ele conferă valoare în bani;
• Bugetele dirijează cheltuielile astfel încât resursele să fie cheltuite numai pentru activităţi care sprijină
obiectivele proiectului;
• Bugetele identifică ce resurse sunt necesare şi când sunt solicitate;
• Bugetele permit examinarea obiectivelor şi activităţilor unui proiect din punct de vedere al costului
actual;
• Un buget realist şi actualizat permite evaluarea financiară a proiectului.
Gestiunea fluxului de numerar
Cash flow (fluxul de numerar) este diferenţa dintre încasările şi plăţile curente ale proiectului, pe o anumită perioadă de
timp.
Cash flow-ul este un instrument deosebit de util in analiza situaţiei financiare. În practică este un tabel, asemanator unei
balanţe de verificare, şi are dublu rol:
• oferă informaţii despre ceea ce se va întâmpla/s-a întamplat din punctul de vedere al rezultatelor/rulajelor;
• ajută la planificarea activitatilor viitoare din proiect.
Avantajul acestui gen de evidenţă este legat de flexibilitate: se poate include în cash flow toate/numai informaţiile necesare. De
obicei, cash flow-ul se construieşte pentru perioade de timp relativ mici (lună, trimestru etc.), dar poate fi realizat şi pentru un
an.
Cheltuieli Buget planificat Nov. Dec. Ian. Feb. Mar. Total rest
1. Costuri operationale
Consumabile 27.410 585 720 2.535 2.535 1.214 21.841
Comunicatii 30.000 8.900 1200 8.500 1.600 7.500 2.300
Total 1 57.410 9.485 1.920 11.035 4.135 8.714 24.141
2. Resurse Umane
Salarii 144.000 12.184 11.999 11.998 11.974 12.021 83.824
Cheltuieli 10.080 835 840 840 838 842 5.885
sociale
Total 2 154.080 13.019 12.839 12.838 12.812 12.863 89.709
Total 211.490 22.504 14.759 23.873 16.947 21.577 113.850
Autofinanţarea proiectelor
DOBREA CĂTĂLIN
Prof. univ. dr. A.S.E. din Bucureşti
1. Aspecte generale legate de
conceptul de finanţare
- rata înaltă de disparitie a IMM-urilor este legată şi de evaluarea nerealistă a nevoilor
de finanţare precum şi finanţarea propriu-zisă insuficientă a activităţii pe elemente de
prioritate.
- pentru IMM-uri, faptul că aproape 75% dintre ele se autofinanţează este un lucru foarte
grav. Autofinanţarea înseamnă menţinere şi dezvoltare firavă
- între cele două surse majore de finanţare (proprii şi atrase) trebuie să existe un
echilibru judicios, lipsa acestuia generând riscuri mari pentru acţiunari, creditori, clienţi,
funizori şi chiar pentru autorităţi publice.
- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a

unor fluxuri financiare, pozitive şi negative, organizate şi programate conform intereselor
organizaţiei pentru satisfacerea obiectului de activitate în condiţii de rentabilitate şi eficienţă.
2. Clasificarea surselor de finanţare
a. în funcţie de originea surselor de fonduri:
- surse proprii (exploatarea capitalului propriu, autofinanţare);
- surse atrase (credite, subvenţii, colaborări etc.);
b. în funcţie de participarea la modificarea capitalului:

- creşterea capitalului;
- împrumuturi şi credite;
- autofinanţări în cadrul aceluiaşi exerciţiu;
- subvenţii şi subscripţii publice;
- credite de asociere.
c. în funcţie de temporalitatea lor:

- surse de finanţare pe termen lung;
- surse de finanţare pe termen mediu;
- surse de finanţare pe termen scurt.
3.
PROVENIENŢA
SURSE DE FINANŢARE
ŞI UTILIZAREA
SURSELOR DE
FINANŢARE. Pe termen scurt: Pe termen lung:
-credite bancare; - capital social;
- creditori diversi. - profit nedistribuit;
- rezerve; - împrumuturi.
Utilizarea fondurilor
ACTIVE FIXE: ACTIVE CIRCULANTE:

- terenuri,clădiri; - disponibilităţi;
- Echipamente. - stocuri, decontări etc.
Costuri cu amortizarea
Costuri cu mărfurile Vânzări
PROFIT
Impozite Dividende Profit nedistribuit

4. Finanţarea din surse proprii
Este dependentă de capacitatea de organizaţiei de a aduce un profit mai
mare, din care o parte se reţine pentru investiţii necesare ciclului de
exploatare şi pentru sporirea capitalului fix.
Este rezultanta unor activităţi complexe precum producţia, comerţul,
distribuţia, financiară etc.
Categorii de surse de finanţare:

- capitalul iniţial al organizatiei;
- fondul de amortizare;
- partea nedistribuită a profitului organizaţiei;
- completarea capitalului iniţial cu noi participări de capital
(aport de capital al acţionarilor).
5. Autofinanţarea
Presupune ca organizaţia să îşi asigure dezvoltarea cu forţe proprii,
folosind ca sursă principală o parte din profitul obţinut, fondul de
amortizare şi creşterea activelor circulante.
Avantaje:
- autonomia financiară asigurată permite independenţa în gestionare faţă
de organismele financiare şi de credit;
- constituie un mijloc sigur de finanţare, o sursă independentă şi stabilă;
- asigură întreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea
investiţiilor, cu condiţia realizării unor investiţii utile, profitabile;
- permite frânarea îndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare;
- permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii, respectiv a
rentabilitatii financiare (autofinantarea neta / capitalul propriu);
- reprezintă factorul hotărâtor în asigurarea accesului pe piaţa de capital şi
atragerea de noi capitaluri din afara organizatiei.
6. Dimensiunea autofinanţării
a) Autofinantarea de mentinere: se refera la acele sume puse in asteptare urmand
ca din ele sa fie efectuate in viitor cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al
patrimoniului net. Ponderea principală în acest caz o detin amortizarile normale
care corespund pierderii reale de evaluare a imobilizarilor, alaturi de amortizarile
cu caracter special si de provizioane, in special cele constituite pentru acoperirea
cresterilor de preturi.
b) Autofinantarea neta este constituita ca parte a autofinantarii brute care
depaseste necesarul cerut de refacere a capitalurilor imobilizate si uzate
integral si care au ca efect o crestere a patrimoniului si o crestere a avutiei
actionarilor. Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul constituit
pentru rezerve, adica din acele beneficii care raman dupa deducerea impozitului, a
dividendelor, a stimulentelor salariale.
CASH-FLOW-ul reprezinta o autofinantare bruta inainte de repartizarea
profitului pe destinaţiile mentionate.
7. Teorii cu privire la autofinanţare
Există 3 teorii distincte cu privire la autofinanţare:
a. Teoria reziduală: dividendele sunt elemente reziduale în procesul
investiţional. Rata de randament scontat a investiţiilor este
superioară costului marginal al capitalului necesar investiţiilor.
Etapele specifice:
- determinarea necesarului de capital pentru investiţii;
- determinarea volumului de capital provenit din capitalul propriu (Cp) în
totalul fondurilor cerute (Ct);
- determinarea profitului nedistribuit (Pnd) ce poate contribui la capitalul
propriu;
- dacă profiturile nedistribuite sunt insuficiente, se estimează volumul
acţiunilor noi ce trebuie emise (Ae);
- dacă profiturile sunt mai mari decât necesarul pentru creşterea
capitalului propriu, diferenţa se distribuie sub forma de dividende
(D=Pnd – Cp)
8. Teorii ale autofinanţării
b. Teoria de indiferenţă: investitorii sunt indiferenţi faţă de politica de dividende
a organizaţiei. Ipoteza acestei teorii este legată de faptul că în cazul în care
firma nu plăteşte dividende, aceasta presupune creşterea valorii acţiunilor cu
valoarea profiturilor nedistribuite.
c. Teoria “vrabiei din mână”: specifică acţionarilor care nu sunt indiferenţi faţă
de sumele primite sub forma de dividende. Investitorii sunt mai puţin siguri
de câştigurile de capital ce urmează a fi generate de profiturile acumulate
reinvestite, decât pentru plata dividendelor.
Observaţii!
O1. Deşi este politică financiară cea mai dorită nu este benefic să se exagereze,
deoarece conduce la o ruptură de piaţa financiară şi la o mobilitate mai
mică a capitalului.
O2. Este obligatoriu de efectuat o comparaţie între costul capitalului propriu
şi costul capitalului împrumutat.
O3. Există numeroase cazuri în care costul capitalului propriu este mai ridicat
decât de cel al capitalului împrumutat.
Concluzii - 1
1. Creşterea capitalului intervine atunci autofinanţarea nu este suficientă
sau când gradul de îndatorare al organizaţiei este prea mare.
2. Reuşita creşterii de capital este dependentă de conjunctura favorabila a

pieţei. În perioadele de creştere bursieră, creşterile de capital sunt
numeroase, în timp de în perioadele de conjunctură defavorabilă se
înregistrează o reducere a emisiunilor de acţiuni.
3. Decizia de majorare a capitalului poate să fie luată ca urmare a

existenţei pericolului de modificare a structurii puterii în cadrul
întreprinderii.
4. Costul capitalului propriu reprezintă rata de randament minim a

capitalului obţinută de investitor, în măsură să garanteze acţionarilor
un câştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă, în aceeaşi
clasă de risc.
Decizia de utilizare a finanţării interne
Deşi finanţarea din fonduri proprii pare cea mai ieftină, există restricţii legate de
apariţia unor implicaţii legate de:
- imobilizarea sumelor necesare investiţiei;

- reducerea lichidităţii societăţii;
- importanţa plasării acestor sume în alte activităţi, poate cu o rată a profitului
mai mare.
- mărimea autofinanţării degajată de o întreprindere joacă un puternic rol
de semnalizare a performanţelor acesteia. Ea indică potenţialilor investitori ai
întreprinderii dacă aceasta este capabilă să utilizeze eficient capitalurile
încredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare.
- pentru creditori mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul
capacităţii de rambursare precum şi nivelul riscului de neplată.
Determinarea capacităţii de autofinanţare
Finanţarea internă se reflectă prin intermediul
capacităţii de autofinanţare.
Metode de determinare:
a1. Metoda soldurilor intermediare de gestiune.
Punctul de plecare al metodei este valoarea adăugată (VA), în raport cu care:
- se scade valoarea impozitelor, taxelor şi vărsămintelor (ITV), precum şi
valoarea cheltuielilor salariale (S);
- se corectează rezultatul cu categoria alte venituri (Av), şi respectiv alte
cheltuieli (-Ac), respectiv diverse, financiare şi excepţionale;
- se scade partea de profit repartizată salariaţilor (Psp);
- se scade impozitul pe profit (Ip);
Relaţia de calcul:
CAF = VA – ITV – S + Av - Ac- Psp - Ip
EBE = VA – ITV - S
CAF = EBE + A(v-c) – Psp – Ip.
Metode pentru autofinanţare -2
a.2. Metoda contului de rezultate.
Punctul de plecare al metodei este valoarea cifrei de afaceri (CA),

în raport cu care:
- se scad cheltuielile variabile Cv, cheltuielile generale Cg, amortizarea
A, obţinându-se rezultatul brut (Pb);
- se scade impozitul pe profit Ip şi se obţine profitul net Pn;
- se adaugă amortizarea (A).
Relaţia de calcul:
CAF = CA – Cv – Cg – A – Ip + A
CA - (Cv + Cg - A) = Pb
CAF = Pb – Ip + A.
Managementul financiar al proiectelor
Curs 7. Finanţarea proiectelor din surse atrase
DOBREA CĂTĂLIN
Prof. univ. dr. A.S.E. din Bucureşti
1. Finanţarea din împrumuturi
Deşi apare ca fiind una dintre sursele cele mai scumpe, aproape toate
organizaţiile apelează la acest tip de finanţare.
Utilizarea acestei surse este condiţionată de o serie de restricţii legate de:
- situaţia anterioară a firmei;
- contextul de pe piaţa financiară şi interesul instituţiilor specializate;
- respectarea unor criterii de eligibilitate legate de natura organizaţiei,
domeniul de activitatea şi destinaţia cheltuielilor programate a se efectua.
Din perspectivă temporală, împrumuturile pot fi:
- împrumuturi pe termen scurt (pînă la 1 an de zile), peste 50% din total;
- împrumuturi pe termen mediu (între 2 şi 7 ani);
- împrumuturi pe termen lung (peste 7 ani).
2. Împrumutul obligatar – 1.
Împrumutul obligatar = reprezintă un contract de credit pentru procurarea resurselor financiare necesare
cu respectarea unor obligaţii de plăţi stricte, accesibil doar S.A. sau societăţi de stat.
Este o modalitate de procurare de resurse financiare pe termen lung si într-un cuantum ridicat, necesare
asigurării creșterii economice și respectării unor obligațiuni de plăți asumate.
Decizia de emisiune de obligațiuni revine CA al societăți pe acțiuni sau AGA cu o majoritate de cel puțin
două treimi.
Obligatiunile = titluri de valoare, negociabile, ce reprezintă un drept de creanţă asupra capitalurilor

împrumutate unei societati. De obicei, aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat
subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor.
Împrumuturile obligatare sunt instituite pe termen lung.

Elemente specifice:
- valoarea totală a împrumutului; numărul de obligaţiuni emise, valoarea nominală, durata împrumutului,
modul de rambursare, mărimea dobânzii sub formă de rată şi sub formă absolută, preţul de emisiune şi
preţul de rambursare.
- preţul de emisiune (sumă plătită de cel care subscrie) se stabileşte indirect; pot fi emisiuni la paritate
(valoare nominală egală cu preţ de emisiune, VN = PE) sau subparitate (PE<VN) sau supraparitate
(PE > VN);
- preţul de rambursare = suma pe care o plăteşte emitentul creditorului la scadenţă, diferenţa dintre preţul
de rambursare şi valoarea nominală reprezintă prima de rambursare (profitul creditorului).
3. Împrumutul obligatar - 2
Condiţii de emitere:
- S.A. trebuie să aibă cel puţin 2 ani de experienţă şi cel puţin două bilanţuri legal aprobate;
- să asigure garanţii obligatarilor;
- obligaţiunile emise de autorităţi publice se asigură cu garanţii de stat.
Rambursarea se poate face in mai multe modalitati:

⚫ prin anuitati constante(rambursarea se face prin transe egale de imprumut);
⚫ prin anuitati variabile (pentru a avea anuitati constante este necesar ca rambursările împrumutului să varieze crescător şi
compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii);
⚫ integral la scadenta (dobanda calculandu-se de fiecare data cand se plateste la toata valoarea imprumutului).
⚫ prin vanzare la Bursa de Valori (este preferată pentru societatea imprumutată atunci când cursul bursier al oligatiunilor
este inferior valorii de rambursat).
Avantajele acestui tip de credit sunt legate de:

- remuneraţia se deduce de profitul impozabil, ceea ce creşte gradul de accesibilitate.
- garantează un venit fix din dobânzi, spre deosebire de acţiuni a căror deţinere generează venituri variabile;
- pentru emitent, acesta suportă costuri administrative mai reduse, o parte din cheltuieli sunt realocate împrumutaţilor.
- protejează capitalul de încredere al organizaţiei faţă de public şi parteneri de afaceri.
Riscurile asumate de proprietarul unei obligaţiuni sunt mai mici decât cele ale proprietarului de acţiuni, în caz de lichidare,
creditorii au prioritate în faţa acţionarilor.
4. Finanţarea prin intermediul creditelor
În ultimii 8 ani peste 50% din IMM-uri au apelat la un credit bancar pentru finanţarea afacerilor, creşterea cea mai mare
fiind la firmele foarte mici, cu cifra de afaceri sub 1,5 mil. euro.
Domeniile care accesează cel mai adesea credite sunt:

- Locul I: domeniul retail;
- Locul II: domeniul construcţiilor;
- Locul III: domeniul agricultură.
- Locul IV: domeniul serviciilor.
Caracteristici:
⚫ cel care dă cu împrumut suma de bani (banca sau instituţia de finanţare) îşi menţine dreptul de proprietate asupra
sumelor împrumutate, însă îşi pierde dreptul de folosinţă, care se transferă solicitantului de credit;
⚫ creditul este acordat pe o perioadă de timp determinată, stabilită încă de la momentul acordării acestuia şi denumită
(scadenţă sau termen de rambursare);
⚫ creditul trebuie rambursat instituţiei finanţatoare în baza unei metodologii stabilită în contractul de creditare (lunar,
anual, cu rate egale, crescătoare sau descrescătoare);
⚫ solicitantul creditului trebuie să plătească celui de la care a împrumutat o dobândă (preţul pentru faptul că utilizează suma
de bani respectivă).
⚫ suplimentar solicitantul creditului plăteşte şi anumite comisioane pentru operaţiuni: transfer, gestiune etc.
⚫ creditele se acordă pe bază de garanţii ferme prezentate de debitor.
5. Tipuri de credite – 1.
Creditul bancar = credit acordat sunt sub formă de lichidităţi sau

disponibilităţi în cont pentru finanţarea sau cofinanţarea unor proiecte.
Tehnic un credit pentru finanţarea unui proiect poate fi sub forma: avans
într-un cont curent pe care solicitantul îl utilizează atunci când
necesarul depăşeşte disponibilităţile proprii, linia de credit sau credite
cu destinaţie specială, adică au o anumită destinaţie în cadrul unui
proiect, care nu poate fi schimbată.
Elemente de relevanţă pentru acordare:
- domeniul de activitate;
- dimensiunea activităţii;
- tipul de proiect, durata de viaţă;
- capacitatea de a genera efecte pozitive etc.
6. Tipuri de credite - 2
Creditul comercial se acordă pentru întreprinzători la vânzarea
mărfurilor sub forma amânării plăţii (este mai puţin utilizat
în cadrul finanţării proiectelor, se utilizează mai mult în faza
de implementare şi funcţionare).
Avantajele sunt pentru:
- furnizorul îşi vinde marfa, fără să aştepte momentul în care
cumpărătorul va dispune de bani în acest mod economisind
cheltuielile de depozitare, conservare, pază etc.
- clientul : nu este obligat să împrumute sume de bani pentru
a-şi plăti necesarul de produse sau servicii, sume care ar
implica anumite costuri (dobânzi, comisioane etc.) şi timp.
7. Tipuri de credite - 3
Credit în descoperit de cont/Overdraft: sunt disponibile numai prin conturile curente ale clientului si
implicã posibilitatea retragerii de cãtre client a unei sume mai mari decât cea de care dispune. Dobânda se
percepe la soldul debitor rãmas de platã si în mod normal, se calculeazã zilnic.
Credite pentru investiţii.
a. organizaţii eligibile
- să fie constituite conform legii si sa desfasoare activitati legale potrivit statutului său de functionare
sau a actului de constituire;
- să nu se afle, la momentul solicitarii, in litigiu cu alta banca sau institutie a statului, pentru
neindeplinirea unor obligatii contractuale sau de alta natura, anterioare acestei solicitari;
- să figureze in evidentele Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A. in cazul in care
figureaza cu serviciul datoriei B sau C, sumele trebuie sa fie mai mici de o anumita valoare;
- să nu figureze in Centrala Incidentelor de Plati cu interdictie de emitere de cecuri, in ultimele 12 luni.
b. destinaţia creditului
- finantarea investiţiilor - achiziţionare echipamente, mobilier, autovehicule, cumparare de spatii pentru
desfasurarea activitatii, modernizare/amenajare de sedii, cumparare de terenuri, etc.
- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantare.
Sunt necesare garanţii pentru acoperirea creditului, iar creditul nu poate acoperi mai mult de 85% din
valoarea investiţiei.
8. Alte tipuri de credite
Creditul de consum este creditul folosit la vânzarea cu

plata în rate a unor bunuri de valori mari şi folosinţă
îndelungată sau prestarea unor servicii.
Creditul ipotecar este creditul contractat pentru

achiziţia sau constituirea de proprietăţi imobiliare
(case, sedii etc.) fiind garantat cu aceste proprietăţi.
Acesta, de obicei este acordat pe termen lung (peste
5 ani).
9. Credit ipotecar
- tipde credit acordat de instituţii financiare autorizate, destinat să finanţeze

construirea, cumpărarea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea
imobilelor cu destinatie locativa, industriala sau comercială.
- un credit ipotecar este prin definitie un credit garantat cu proprietatea
cumpărată; (în caz de neplată a ratelor banca are dreptul de a lichida
garanţia ipotecară).
- pentru a evita situaţiile accidentale se încheie o asigurare care să acopere
toate riscurile majore cum sunt: deces, boala, somaj, accidente, etc.
- scopul bancii este acela de a-şi încasa regulat platile aferente creditului
ipotecar si nu de a prelua proprietati pe care ulterior să le vândă;
- creditul ipotecar este una din formele de creditare cu cel mai scazut nivel
al dobânzii datorita riscului mic pe care îl implică.
10.Credit imobiliar / credit ipotecar
CREDIT IPOTECAR CREDIT IMOBILIAR
Legislatie guvernanta: Normele BNR si Normele de Risc, Codul civil; la care se adauga Normele de Risc si
Procedurile interne ale Bancii Procedurile interne ale Bancii
Garanţii: ipoteca asupra imobilului achizitionat prin credit; Ipoteca asupra imobilului achizitionat prin credit sau asupra
altui imobil;
Asigurări de viaţă / ale imobilului: obligatorii Nu sunt obligatorii.
Valoarea unui credit ipotecar nu poate depasi 75% din valoarea creditul imobiliar in lei poate reprezenta pana la 85% din
imobilului pentru achizitionarea caruia se solicita creditul valoarea imobilului
Creditul ipotecar se acorda doar cu conditia ca imprumutatul sa Creditul imobiliar poate fi acordat fara a solicita un avans
faca dovada avansului sau. minim din pretul de achizitie a imobilului.
La creditele ipotecare se poate utiliza dobanda variabila in Institutia creditoare poate cere unul sau doi giranti, cesiunea
functie de o dobanda de referinta sau o dobdna fixa in cazul veniturilor imprumutatului si a unor polite de asigurare.
unor oferte concrete
Creditele ipotecare sunt utilizate cu precadere la finantarea unor Creditele imobiliare sunt utilizate în principal la finanţarea
constructii noi achiziţiilor de imobile.
11. Avantajele şi dezavantajele acestui tip de
finanţare
Avantajele acestui sistem de finanţare:

⚫ timp scurt de acces la resursele financiare necesare;
⚫ accesibil în orice moment, în funcţie de rezultatele economice anterioare;
⚫ poate fi obţinut un volum variabil de resurse financiare, funcţie de necesităţi;
⚫ posibilitate de negociere a condiţiilor de rambursare;
⚫ poate fi rambursat anterior perioadei stabilite dacă situaţia economică o permite.
Dezavantaje:
⚫ apariţia unor obligaţii suplimentare (dobândă, garanţii);
⚫ existenţa unor formalităţi obligatorii de îndeplinit;
⚫ încarcă suplimentar costurile organizaţiilor, afectează indicatorii de lichiditate.
⚫ odată accesat un credit sunt limitate ulterior posibilităţile de a obţine şi altele până la
încheierea primului;
⚫ necesitatea existenţei unor garanţii ale organizaţiei solicitante, a căror valoare trebuie să
depăşească valoarea împrumutului.
⚫ finanţarea afacerilor de tip start-up este limitată (activitate desfăşurată sub 1 an de zile),
cauza: aproximativ 50% din afacerile de tip start-up mor în primele 18 luni de activitate
12. Documente aferente obţinerii
unui credit
1. Cerere de credit (furnizată de către instituţia bancară, agenţia de implementare, banca, ONG-ul
care acordă creditul).
2. Documente juridice de constituire a organizaţiei:
- copii după statutului societăţii şi contractul de societate;
- copii după actele judecătoreşti de înfiinţare a societăţii;
- copie a Certificatului de Înmatriculare la Registrul Comerţului;
- copie a Certificatului de Înregistrare Fiscală - Cod fiscal;
- copii după Actele Adiţionale înregistrate la Registrul Comerţului cu modificările ulterioare datei
de înfiinţare;
3. Documente financiare:
- bilanţul contabil anual pentru ultimii 2-3 ani şi, după caz, ultimul bilanţ semestrial (cu toate
anexele);
- balanţele de verificare pe ultimele trei luni, situaţia patrimoniului;
- situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli (prognoza contului de profit şi pierderi);
- situaţii financiare curente ale debitorului şi ale oricărui garant al acestuia.
4. Plan de afaceri.
Funcţie de cerinţele unui anumit creditor, de specificul proiectului, de beneficiarul acestuia pot fi
solicitate o serie de documente suplimentare faţă de cele prezentate anterior.
13. Finanţarea prin factoring
Factoring-ul =contract comercial de creditare la care participă o societate specializată (societate bancară sau o
instituţie financiară specializată) în încasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de
produse sau servicii denumită aderent.
Aderentul urmăreşte să-şi încaseze preţul facturilor înainte de termenul de scandenţă, iar factorul urmăreşte să obţină
un beneficiu, de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează în avans.În activitatea de factoring
ia partea şi beneficiarul (clientul) care va notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă factorului.
Tipuri de contracte:
- factoring tradiţional (old line factoring) - factorul plăteşte facturile in momentul în care intră în posesia lor;
- factoring la scandenţă (maturity factoring) - factorul plăteşte facturile la momentul scadenţei lor;
Prin încheierea unui contract de factoring nu se are în vedere o operaţiune izolată ci se urmăreşte de regulă
exclusivitatea pe un anumit segment de clienţi, regiune, sau ţară.
Avantajul aderentului este unul major pentru că acesta nu trebuie să încaseze facturile de la o multitudine de
clienţi, ci le încasează direct de la societatea de factoring. Factorul acceptă facturile pe riscul său, iar în
cazul în care debitorul nu plăteşte acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepţia cazului în care
aderentul nu furnizează către beneficar serviicile sau mărfurile care fac obiectul facturii). Pentru a-şi
asuma riscul neplăţii unei facturi, factorul trebuie să o accepte mai intâi, altfel spus acesta va lucra doar
cu clienţii care-i agreează şi care prezintă garanţii.
14. Servicii asociate factoring-ului
a. Finantarea facturilor
Companiile de Factoring au rol de finantator pentru activitatea societatii. Compania de
Factoring cumpara de la organizaţii facturile cu plata la termen ce atestă livrări de mărfuri,
executări de lucrări si prestari de servicii la intern si/sau la export si plateste imediat 80% din
contravaloarea facturilor cumparate de la acestea. Diferenta ramasa de 20% va fi platita de
Compania de Factoring dupa ce incaseaza contravaloarea facturilor de la debitorii pentru care
au fost emise respectivele facturi.
b. Gestiunea creantelor
Compania de Factoring va asigura gestiunea creantelor care va cuprinde administrarea
creantelor precum si colectarea acestora la scadenta. Prin administrarea creantelor se înţelege
urmarirea acestora pentru fiecare debitor in parte si realizarea unor situatii privind debitorii,
facturile incasate pentru fiecare debitor in parte, modul de stingere al creantelor, etc.
c. Protectie impotriva riscului de neplata

Compania de Factoring asigura protectia contra riscului de neplata pana la 80% din
contravaloarea facturilor la intern si pana la 100% din contravaloarea facturilor de export.
d. Monitorizare plati debitori
Se oferă informatii despre istoricul de plata al clientilor precum si despre modul in care acestia
achita sau nu la termen creantele provinite din facturile finantate.
15. Finanţarea proiectelor prin credite
de tip start-up
Credite start-up = credite ptr. idei de afaceri.

Elemente de relevanţă pentru acordare:
- verificarea riguroasă a administratorului şi a asociaţilor la Birourile de Credit şi Centrala Riscurilor
Bancare;
- analiza detaliată a experienţei profesionale a persoanelor implicate (istoricul acestora este uneori
decisiv pentru credit);
- studiul de fezabilitate trebuie să fie bine fundamentat şi , dacă se poate, elaborat de o societate
specializată;
- întreprinzătorul trebuie să acopere cel puţin 25% din valoarea totală a investiţiei;
- durata de graţie este de aproximativ 6 -12 luni, iar perioada de rambursare variază între 5 – 8 ani;
- dacă organizaţia poate aduce garanţii, aceasta facilitează accesul la finanţare (sunt acceptate garanţii
imobiliare;
- în general se finanţează afaceri de dimensiuni mici, cu pondere semnificativă a resurselor umane în
procese, prestări servicii etc.
- Cele mai implicate instituţii financiare în acest tip de creite sunt: Banca Transilvania, Banca
Carpatica, şi Libra Bank.
16. Finanţarea prin credite de tip revolving
revolving = credit cu reinnoire automată;

Creditul „revolving“ este o linie de imprumut pusa de banca la dispozitia clientului
si pe care acesta o poate „trage“ treptat, oricand doreste, platind in schimb un
comision in cazul neutilizarii ei si o dobanda normala in cazul „tragerii“.
Facilitatea este o linie de credit cu o limită aprobată şi este destinată finanţării unor
tranzacţii specifice de comert.
Valabilitatea facilitatii este de max. 364 zile, cu posibilitatea de reinnoire cu
acordul partilor.
Se utilizeaza in mod curent in situatiile in care iesirile si intrarile de numerar sunt
previzibile (de exemplu pentru a acoperi perioada dintre momentul livrarii si
momentul incasarii creantelor).
Clientul poate trage sume fixe, pana la o limita de suma si o scadenta agreata,
pentru perioade fixe de timp (1, 3 sau 6 luni), la rate de dobanda fixe. Odata
rambursata, suma respectiva poate fi trasa din nou (facilitate revolving).
17. Linie de credit Revolving
Solicitantii: Companiile Mici si Persoanele Fizice Autorizate
(PFA) cu vechime in activitate de minim 1- 4 ani, in functie
de modul de garantare a creditului.
Facilităţile pot acoperi nevoile operationale si de dezvoltare ale

firmei. (ex.: achizitionarea de produse si servicii in conditii
mai avantajoase, finantarea cheltuielilor operationale
neprevazute, imbunatatirea lichiditatii in cazul activitatilor
cu sezonalitate etc.
18. Credite de refinanţare
Refinantarea presupune rambursarea unui credit mai vechi si mai
costisitor prin contractarea unui nou imprumut in acest scop.
Motive:
- scăderea accentuată a dobânzilor;
- îmbunătăţirea condiţiilor de creditare la multe dintre banci;
- creşterea riscului valutar;
- evoluţia ratei dobânzilor şi a perioadei de creditare;
- schimbarea unui credit in valuta intr-unul in lei, evitandu-se astfel si
riscul valutar.
- se utilizează în cazul creditelor imobiliare şi ipotecare;
19. Etapele unei refinanţări a unui proiect
1. Preaprobare - a creditului care urmeaza a fi refinantat (numai in baza veniturilor

realizate de solicitant; coplatitor si dupa caz familia acestuia).
2. Aprobare - prezentarea documentelor de proprietate a bunurilor imobile ce
urmează a fi aduse în garanţie; evaluarea bunurilor ce vor fi constituite în
favoarea băncii de către societăţile de evaluare agreate de banca; aprobarea
creditului de refinantare (imobiliar/ipotecar); semnarea contractului de credit
imobiliar/ipotecar.
3. Constituirea unor garantii (ipoteca si polite de asigurare) - semnarea
contractului de garantie (ipoteca) si autentificarea acestuia; incheierea politei de
asigurare a bunului adus in garantie in favoarea bancii, precum si polita de
asigurare de viata a imprumutatului.
4. Utilizarea creditului - semnarea de catre client a ordinului de plata pentru
plata/rambursarea creditului bancii finantatoare si, dupa caz, a altor costuri
aferente creditului; incasarea sumei de catre banca finantatoare este conditionata
de transmiterea unei confirmari de emitere a adresei de radiere a ipotecii de rang,
al carei beneficiar a fost.
20. Dobânzi de referinţă pentru credite
EURIBOR – (European Interbank Offered Rate) este un indice de referinta independent,
recunoscut international reprezentând rata dobânzii minime sau de baza comunicata de
Banca Centrala Europeana pentru creditele acordate în euro de catre o banca de prim rang
unei alte banci de prim rang (fixata la ora 11 a.m., ora Bruxelles-ului).
LIBOR (London Interbank Offered Rate) = este cea mai activa rata din lume care
caracterizeaza piata dobanzilor bancare. Ea sa determina in functie de dobanzile pe care
bancile care fac parte din piata financiara londoneza le ofera pentru depozitele la termen
ale clientilor lor. Cursul LIBOR determina evolutia multor altor derivate financiare, printre
care tranzactiile futures pe dobanzi, swap-urile si Eurodolarii. Datorita faptului ca Londra
este un centru financiar international, LIBOR se calculeaza atat pentru lira sterlina, cat si
pentru dolarul american, dolarul canadian, yenul japonez, francul elvetian si alte valute
majore pe piata financiara.
LIBOR se calculeaza la ora 11:00 a fiecarei zile lucratoare de catre Asociatia Bancherilor Britanici (British
Bankers Association). LIBOR este calculate pentru depozite cu termene variiind intre o zi (overnight) si
un an. Pentru perioadele cu variatie continua a cursului ratelor dobanzilor, LIBOR este fix pentru 24 de
ore, iar diferenta intre media ratelor momentane si LIBOR este foarte mica.
21. Dobânzi de referinţă pentru
credite – IRCC
⚫ Potrivit OUG nr. 19/2019, IRCC trimestrial se calculează ca media

aritmetică a ratelor de dobândă zilnice atribuite tranzacțiilor interbancare
din trimestrul anterior.
⚫ Pornind de la acest indice, dobânda creditelor variabile în lei se compune
din IRCC, la care instituția financiară poate adăuga o marjă fixă, valabilă
pe toată perioada contractuală.
⚫ Valoarea indicelui zilnic se calculează ca medie ponderată a ratelor
dobânzilor la depozite, cu volumul tranzacțiilor de pe piața monetară
interbancară, din cursul zilei lucrătoare precedente.
⚫ Exemplu: dacă în cursul unei zile, există două tranzacții, de 10 și de 15
milioane de lei, la dobânzile de 2% respectiv 2,4%, indicele zilnic va avea
valoarea (10 mil*2%+15 mil*2,4%)/10 mil+15 mil, rezultatul fiind de
2,24%.
Pentru ce tipuri de împrumuturi se
aplică IRCC
IRCC se aplică pentru următoarele categorii de împrumuturi:
•Credite de consum;
•Carduri de credit;
•Credite ipotecare;
•Descoperiri de cont cu dobânzi variabile, acordate începând cu luna mai
2019.
Excepție de la regulă fac creditele de tip Prima Casă (actuala Noua Casa),
pentru care prețul este reglementat de autorități printr-o legislație specifică,
ce impune ca formulă de calcul ROBOR la trei luni plus marja băncii, care nu
poate depăși 2%. De asemenea, IRCC nu se aplică pentru creditele cu
dobândă fixă sau pentru persoanele juridice care doresc să acceseze un
împrumut.
IRCC si ROBOR
Diferență semnificativă între IRCC și ROBOR se referă la faptul că primul

indice se calculează pentru dobânzile de pe piața interbancară la
atragerea de depozite de către bănci între ele, în timp ce ROBOR se
calculează în funcție de rata de dobândă la care băncile împrumută
lichidități altor bănci.
La momentul intrării în vigoare a OUG nr. 19/2010, diferența dintre cele două
era de aproape un punct procentual, iar acest lucru se poate datora faptului că
noul indice fusese calculat pe baza datelor din ultimele luni ale lui 2018.
Valoarea mai mică a IRCC mai poate fi explicată de inflația în scădere și de
corecția consumului care, deși mai mică, a fost existentă. În lunile următoare,
diferența dintre cei doi indicatori a continuat să scadă, ultimele date arătând că
ROBOR la trei luni este de 2,10%, în timp de IRCC pe al doilea trimestru din
2020 a ajuns la 2,17%, după ce în primul trimestru era de 2,40%.
Finanțarea proiectelor din
fondurile europene – CFM
2014 - 2020
Prof. univ. dr. Răzvan Cătălin DOBREA
FEN 2021-2027 – programe in gestiune
partajata
arhitectura propusă pentru Programele Operaționale 2021-2027, așa cum a fost aprobată în data de 27 februarie 2020 prin Memorandumul cu tema Programele
operaționale/naționale şi arhitectura instituțională de gestionare a fondurilor europene aferente Politicii de Coeziune 2021-2027
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata
LISTA PROGRAMELOR
Politica de Coeziune și Politica Comună în domeniul Pescuitului
Program OP
Program Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și OP 1

Instrumente Financiare
Programul Operațional Sănătate OP 1, OP 4
Program Operațional Educație și Ocupare OP 4
Program Operațional Incluziune și Demnitate Socială OP 4, OP 5
Program Operațional Dezvoltare Durabilă OP 2
Program Operațional Transport OP 3
8 Programe Operaționale Regionale OP 1, OP 2, OP 3, OP 4, OP 5
Programul Acvacultura și Pescuit OP 2, OP 5

Programul Operațional pentru Tranziție Justă OS FTJ
Programul Operațional Asistență Tehnică -
LISTA PROGRAMELOR INTERREG
Interreg VI- Un program România-Bulgaria
Interreg VI- Un program România-Ungaria
Interreg IPA III Programul România-Serbia
Interreg NEXT Programul România-Republica Moldova 2021-2027
Interreg NEXT Programul România-Ucraina 2021-2027
Interreg NEXT Programul pentru Bazinul Mării Negre 2021-2027
Interreg NEXT Programul Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2021-2027
Programul transnațional al Dunării 2
Programul Interreg Europa 2021-2027
Programul URBACT IV
Programul Interact IV
Programul ESPON
LISTA PROGRAMELOR AFACERI INTERNE
Programul național Fondul azil, migrație și integrare

Programul național Fondul securitate internă
Programul național Instrumentul pentru gestionarea frontierelor
și vize
Politica de coeziune
ALOCARE PO POLITICA DE COEZIUNE (mld. Euro)
4,5
4
2,57
3,5 0,837
2,5 0,9
2
2,369
3,297
3,085
1,5
2,328
1 1,982
1,615 1,766
1,5 1,348
1,273 1,228 1,184
0,5 1,025 1,008
0,574 0,14 0,584
0,28
0
FEDR FSE+ FC FTJ

FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente
Financiare POCIDIF
OP 1 O Europă mai inteligentă

– o transformare economică inovatoare și inteligentă
Domenii finanțate sub OP1 pentru POCIDIF

• Specializare Inteligentă
• Digitalizare în administrația publică centrală, educație, cultură
• IMM-uri- instrumente Financiare
Obiective specifice FEDR selectate pentru POCIDIF

• OS (i) Dezvoltarea capacităților de cercetare și adoptarea tehnologiilor avansate
• OS (ii) Fructificarea avantajelor digitizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al
guvernelor
• OS (iv) Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și
antreprenoriat
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente
Financiare POCIDIF
1.615,000 FEDR (85%) + 285 BS (15%)
Alocare totală POCIDIF 1.900 din care:
AP1 Integrarea ecosistemului național de CDI în Spațiul de 47,05 mil euro (40,00 mil euro FEDR + 7,05 mil euro BS)
Cercetare European și Internațional
AP2 Crearea și promovarea unui sistem atractiv de inovare în 35,29 mil euro (30,00 mil euro FEDR + 5,29 mil euro BS)
economie pentru toate tipurile de inovare
AP3 Dezvoltarea capacității de CDI a institutelor de învățământ 123,53 mil euro (105,00 mil euro FEDR + 18,53 mil euro BS)
superior
AP4 Dezvoltarea capacității de CDI a INCD-urilor/ICAR-urilor 147,05 mil euro (125,00 mil euro FEDR + 22,05 mil euro BS)
AP5 Dezvoltarea capacității de CDI a organizațiilor de cercetare a 176,47 mil euro (150,00 mil euro FEDR + 26,47 mil euro BS)
întreprinderilor mari
AP6 Dezvoltarea de mari infrastructuri CDI, inclusiv transfer 329,41 mil euro (280,00 mil euro FEDR + 49,41 mil euro BS)
tehnologic
AP7 Digitizarea în educație 150,00 mil euro (127,00 mil euro FEDR + 22,50 mil euro BS)
AP8 Digitizarea în cultură 20,58 mil euro (17,50 mil euro FEDR + 3,08 mil euro BS)
AP9 Digitizarea în administrația publică centrală 470,58 mil euro (400,00 mil euro FEDR + 70,58 mil euro BS)
AP10 Stimularea accesului la finanțare al IMM-urilor prin utilizarea 400,00 mil euro (340,00 mil euro FEDR + 60,00 mil euro BS)
Instrumentelor Financiare
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)
OP 2 - O Europă mai verde, cu emisii scăzute de carbon, prin promovarea tranziției către o
energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a
adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor
Obiective specifice FEDR/FC selectate pentru PODD

• OS (i) Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
• OS (iii) Dezvoltarea de sisteme inteligente de energie, rețele și stocare în afara TEN-E
• OS (v) Promovarea managementului durabil al apei
• OS (vi) Promovarea tranziţiei către o economie circulară
• OS (vii) Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi în special în mediul urban și
reducerea poluării
• OS (iv) Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma dezastrelor
Domenii finanțate prin PODD

Domenii finanțate prin PODD
• Eficiență energetică, rețele

• Eficiență energetică, rețele transport energie
transport energie și stocare și stocare
• Apă/apă uzată
• Apă/apă uzată
• Managementul deșeurilor
• Managementul deșeurilor
• Biodiversitate
• Calitatea aerului • Biodiversitate

• Situri contaminate
• Calitatea aerului
• Managementul riscurilor
• Situri contaminate
• Managementul riscurilor
Alocare totală PODD 4,62 3,922 FEN (FEDR+FC) + 0,692 BS

din care:
P1. Promovarea eficienței energetice, a sistemelor și Alocare totală: 470 mil : 400 mil (UE)+ 70 mil (BS)
rețelelor inteligente de energie si a soluțiilor de stocare FEDR : 300 mil euro, FC: 100 mil euro
P2. Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și tranziția la o Alocare totală: 3, 491 mld euro: 2,967 mld (UE)+ 523 mld (BS)
economie circulară FEDR: 2, 230 mld euro, FC: 0,737 mld euro
P3. Protecţia mediului prin conservarea biodiversităţii, asigurarea Alocare totală: 194 mil euro: 165 mil (UE) + 0,29 mil (BS)
calităţii aerului şi remedierea siturilor contaminate FEDR: 165 mil euro
P4. Promovarea adaptării la schimbările climatice, Alocare totală: 458 mil euro: 390 mil (UE) + 68 mil (BS)
prevenirea şi gestionarea riscurilor FEDR: 390 mil euro
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – PROGRAMLE OPERATIONAL REGIONALE– POR
FONDURILE EUROPENE 2021-2027 - implementate la nivel regional
Intervenții diversificate în funcție de nevoile și potențialul regional în cadrul celor 5

Obiective ale Politicii de Coeziune 2021-2027
O Europă mai
inteligentă (OP1)
O Europă mai Europă mai

conectată (OP3) verde (OP 2)
O Europă mai apropiată de

cetățenii săi (OP 5) Europă mai socială(OP 4)
Abordare integrată în baza documentelor/planurilor strategice regionale/locale

(Planuri de dezvoltare regională - PDR, Strategii Integrate de Dezvoltare Urbană – SIDU,
Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă – PMUD, etc.)-
ALOCARE globală previzionată

STRUCTURA Programelor Regionale 2021-2027 – Priorități
(mil. euro)
1. O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi 2.393,44
dinamice 1 (1.850,00 FEDR + 543,44 BS)
1.208,68
2. O regiune cu orașe smart 1 (929,54 FEDR + 313,44 BS)
4.300,68
3. O regiune cu orașe prietenoase cu mediul 2 (3.450,00 FEDR + 850,68 BS)
1.539,31
4. O regiune accesibilă 3 (1.250,00 FEDR + 269,31BS)
828,66
5. O regiune educată 4 (650,00 FEDR + 178,66 BS)
798,16
6. O regiune atractivă 5 (630,00 FEDR + 168,16 BS)
7. Asistență Tehnică 450,22
(375,00 FEDR + 75,22 BS)
. ARHITECTURA OBIECTIVULUI DE POLITICĂ 4
Programul Operațional Educație și Ocupare
(FSE+)
Educație și Ocuparea
formare forței de
profesională muncă
O Europă mai socială!
Incluziune
Sănătate
socială
Programul Operațional Programul Operațional

Incluziune și Demnitate Sănătate
Socială (FSE+ / FEDR)) (FSE+ / FEDR)
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – PROGRAMUL OPERATIONAL SANATATE – POS
ALOCARE globală previzionată

STRUCTURA Programului Operațional Sănătate – Priorități
orientativă (mil. euro)
1. Investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri FEDR 1.280

4
spitalicești noi cu impact teritorial major FSE+ (512,00 UE + 768 CN)
2. Servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite FEDR 235,29
4
în regim ambulatoriu FSE+ (200 UE + 35,29 CN)
3. Servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung adaptate

FEDR 200,00
fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei şi profilului 4
FSE+ (170 UE + 30 CN)
epidemiologic al morbidităţii
4. Creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în FEDR 1.491,76

4
infrastructură și servicii FSE+ (1.268 UE + 223,76 CN)
412,00
5. Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical 1 FEDR
(350 UE + 62 CN)
214,00
6. Digitalizarea sistemului medical 1 FEDR
(182 UE + 32 CN)
7. Măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și 4 FEDR 235,00
utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament FSE+ (200,00 UE + 35 CN)
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata - Program Operațional Educatie si Ocupare - POEO
Viziune POEO și domenii de intervenție

O Românie mai socială cu acces egal la ocupare durabilă, de calitate, la
un sistem de educaţie relevant pentru piața muncii și stimulativ pentru
învăţarea pe tot parcursul vieţii
OCUPAREA TINERILOR EDUCAȚIE OCUPARE
• Outreach NEETs • Prevenirea • Accesul la ocupare pentru toți,

• Centre /cluburi de abandonului • Creșterea ocupării femeilor;
tineret / rețele de școlar timpuriu • Antreprenoriat și economie
lucrători de tineret • Accesibilitatea și socială;
• Pachete integrate calitatea • Anticipare competențe
de măsuri active educației și • Dialog social / capacitate
personalizate şi formării parteneri
adaptate nevoilor profesionale • Sănătatea și securitatea în
tinerilor muncă;
• Îmbătrânirea activă;
Învățarea pe tot parcursul vieții

FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata - Program Operațional Educatie si Ocupare - POEO
Obiective specifice – OCUPARE Obiective specifice – EDUCATIE

OS (i) Îmbunătățirea accesului pe piața muncii  OS (iv) Îmbunătățirea calității, eficacității și a relevanței
pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc sistemului de educație și formare pentru piața muncii, pentru
de muncă, în special pentru tineri, șomeri de lungă a sprijini dobândirea de competențe cheie, inclusiv a
durată și grupurile dezavantajate pe piața muncii, competențelor digitale;
persoanele inactive, prin promovarea angajării pe
cont propriu și a economiei sociale;  OS (v) Promovarea accesului egal la educație și formare de
OS (ii) Modernizarea instituțiilor si a serviciilor pieței calitate și favorabile incluziunii, completarea studiilor,
muncii pentru a evalua si anticipa necesarul de precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile
competente si a asigura asistenta personalizata si in defavorizate, începând de la educația și îngrijirea copiilor
timp real urmărind asigurarea medierii/plasării, antepreșcolari, preșcolari, continuând cu educația și
tranziției si a mobilității forței de munca; formarea generală și profesională și până la învățământul
OS (iii) Promovarea participării echilibrate după gen terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților,
pe piața muncii și a asigurării echilibrului dintre inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru
viața profesională și cea privată, inclusiv prin toți;
facilitarea accesului la servicii de îngrijire a copiilor și
a persoanelor aflate într-o situaţie de dependenţă;  OS (vi) Promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special
OS (iiibis) Promovarea adaptării la schimbare a a unor oportunități flexibile de perfecționare și reconversie
lucrătorilor, întreprinderilor și antreprenorilor, a profesională pentru toți luând în considerare competențele
îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate, digitale, anticipând mai bine schimbările și noile cerințe în
precum și a unui mediu de lucru sănătos și adaptat materie de competențe pe baza nevoilor pieței muncii,
care să reducă riscurile la adresa sănătății facilitând tranzițiile profesionale și promovând mobilitatea
profesională;
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata - Program Operațional Incluziune si Demnitate Sociala - POIDS
Ob. generale
❖ Creșterea accesului la servicii sociale
pentru populația vulnerabilă
❖ Creșterea calității serviciilor sociale
destinate persoanelor aparținând
grupurilor vulnerabile
❖ Reducerea gradului de excluziune socială
pentru grupurile vulnerabile
❖ Creșterea capacității sistemului național
de asistență socială de a răspunde la
nevoile populației vulnerabile
❖ Creșterea capacității autorităților locale
de a identifica si evalua nevoile sociale
ale comunității întru-un mod participativ
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – PROGRAMUL OPERATIONAL TRANZITIE JUSTA
• POTJ va fi programat și utilizat la nivel NUTS

3 ( județ)
FEN 2021-2027 – programe in gestiune partajata – PROGRAMUL OPERATIONAL TRANZITIE JUSTA
1. CEREREA DE FINANTARE
32
Cererea de finantare
 „Elemente esenţiale”
 Problema/scop
 Activităţi
 Metodologia de realizare a proiectului
 Modul de realizare al proiectului - parteneri
 Evaluare
 Buget
 ,,Elemente de piaţă”
 Justificarea proiectului
 Contextul proiectului
 Finanţări ulterioare/durabilitate
 Analiza cost beneficiu
 Studiu de fezabilitate (financiară, comercială)
 Anexe
Titlul este citit primul în cadrul unui proiect. Va trebui deci să găsiţi
ceva care să-l facă pe finanţator să meargă mai departe. Să
includeţi în titlu ceva care să-l trezească curiozitatea.De obicei titlul
trebuie : • să fie descriptiv; • să scoată în evidenţă rezultatele
proiectului şi nu metodele folosite; • să descrie avantajele pe care
le vor câştiga beneficiarii sau societatea de pe urma proiectului; •
să fie clar, concis şi uşor de ţinut minte. Titlul poate varia ca lungime;
cel mai bine ar fi să întrebaţi (dacă aveţi posibilitatea) finanţatorul
căruia îi veţi trimite proiectul ce l-a frapat pozitiv la titlurile
proiectelor admise la ultima etapă de finanţare. Sunt finanţatori
care au reguli stricte în privinţa numărului de litere folosite într-un
titlu. Se spune că "e bine să foloseşti zece sau treisprezece cuvinte în
titlul proiectului tău". Sursa: Ionuţ Croitoru, materiale de instruire
 EVALUAREA NEVOII
 În această secţiune identificaţi ce doare. Trebuie să demonstraţi că aveţi o întelegere clară a
problemei. (Problema)
 MEDIUL EXTERN / CONTEXTUL/JUSTIFICAREA NECESITĂȚII PROIECTULUI

 Aici puneţi problema în context. Trebuie să descrieţi toţi factorii care influenţează problema.
Explicaţi de ce soluţia propusă de dumneavoastră merită a fi finanţată. Dovediţi că aveţi informaţii
complete şi competente privind de asemenea alte oferte în sectorul dvs. de piaţă. (Justificarea
proiectului)
 SOLUŢIA PROPUSA
 Această secţiune este inima propunerii dumneavoastră: o trecere în revistă a ceea ce vreţi să
faceţi pentru a "lua durerea" beneficiarului dumneavoastră. Ea trebuie să fie clară, specifică şi
creativă. Puteţi introduce ceva la care finanţatorul nu se aşteaptă, dar aduce unicitate
proiectului. (Scopul, obiectivele)
 AMPRENTA PROPRIE
 Descrieţi cum veţi "duce" beneficiarii de unde sunt acolo unde vreţi să fie. Furnizaţi suficiente detalii
pentru a demonstra că aveţi abilităţile şi expertiza să faceţi ceea ce aţi promis. (Activităţi, buget,
evaluare)
 BENEFICII ALE SOLUŢIEI PROPUSE
 Oricărui finanţator i-ar place să vadă că banii pe care îi investeşte în proiectul
dumneavoastră vor da roade. De ce soluţia dvs. este mai bună ca a altora? Este
mai economică? Aduce ceva în plus? Este mai eficientă? Mai creativă?
(Rezultate aşteptate, durabilitate.
 CEREREA DE FINANTARE TREBUIE SA RASPUNDA CERINTELOR FINANTATORULUI
EUROPEAN SI SA FIE USOR DE INTELES DE EVALUATORI
 Atunci când treceţi la redactarea variantei finale a propunerii, trebuie să aveţi în
minte următoarele considerente: cei care vor citi propunerea dumneavoastră,
vor avea de citit şi alte zeci de propuneri; termenul de evaluare al propunerilor
este foarte scurt; cei care evaluează propunerile sunt oameni cu profesii diverse,
ocupaţi şi cu alte activităţi
 CEREREA DE FINANTARE APROBATA DEVINE PROIECT APROBAT, ANEXA LA
CONTRACTUL DE FINANTARE. IMPLEMENTAREA PROIECTULUI SE VA REALIZA
CONFORM INFORMATIILOR DIN CEREREA DE FINANTARE.
SFATURI PRACTICE: (doc atasat)

Managementul financiar al proiectelor
Finanţarea proiectelor prin

fonduri de investiţii – partea I
DOBREA CĂTĂLIN
Prof. univ. dr. A.S.E. din
Bucureşti
1. Fonduri de investitii – concept si
caracteristici
FONDURILE DESCHISE DE INVESTITII: entitati administrate de societatile de

administrare a investitiilor (SAI) si care au ca principal scop acumularea de fonduri
(de bani) de la persoane si administrarea acestora, conform politici investitionale a
fondului si in scopul obtinerii unui randament cat mai mare.
Accesul la un astfel de fond deschis de investitii se poate realiza in mod liber si direct de
catre orice persoana care doreste sa cumpere unitati de fond.
Spre deosebire de fondurile deschise de investitii, FONDURILE INCHISE DE

INVESTITII se adreseaza unui numar restrans de investitori considerati eligibili
si accesul general la acest timp de fonduri este, astfel, restrictionat.
2. Caracteristici si functionare
Efectuarea unei investitii la un fond mutual se face prin

cumpararea de unitati de fond.
UNITATEA DE FOND: instrument financiar care atesta dreptul de proprietate intr-un fond
de investitii. (acestea sunt echivalentul actiunilor la societate pe actiuni).
Spre deosebire de actiuni care sunt emise intr-un numar fix, unitatile de fond se emit in mod
continuu si pot fi rascumparate oricand.
Participarea la un fond mutual este atestata printr-un certificat ce confirma detinerea de
unitati de fond. Valoarea unitatii de fond se determina zilnic, fiind calculata ca raport
intre valoarea neta a activelor fondului si numarul de unitati de fond emise.
Persoanele care investesc la fondurile mutuale obtin un castig atunci valoarea investitiilor
efectuate de fond se majoreaza. Acest lucru se intampla atunci cand fondul incaseaza
dividende sau dobanzi pentru plasamentele efectuate si cand valoarea actiunilor
achizitionate creste. Pe de alta parte, este posibil ca portofoliul sa inregistreze scaderi, astfel
ca investitorii pot pierde banii investiti.
3. Entităţi implicate în funcţionarea
unui fond de investiţii
1. CONSILIUL DE ÎNCREDERE: asigura buna functionare a fondului prin
exercitarea controlului asupra tuturor activităţilor desfăşurate. Acesta este
ales de investitorii, iar membrii săi sunt remuneraţi din veniturile
fondului.
2. SOCIETATEA DE ADMINISTRARE A FONDULUI: responsabilă cu
definirea şi implementarea strategiei de investiţii cât mai profesionist şi
eficient. Pentru activităţile desfăşurate este remunerată în baza
comisionului de administrare.
3. DEPOZITARUL: are două obligaţiuni principale şi anume determinarea
obiectivă a valorii a titlului de participare şi depozitarea în condiţii de
maximă siguranţă a tuturor activelor fondului. Pentru activitatea
desfăşurată este remunerată în baza unui comision de depozitare.
4. DISTRIBUITORUL: vinde titlurile de participare incasând un comision
din valoarea titlurilor vândute si pot fi conform legislaţiei: bănci
comerciale, societăti de investitţii financiare
4. Cum functioneaza un fond?
S.A.I. decide cum trebuie investiti banii fondului si gestioneaza in acelasi

timp relatia dintre fond si investitori.
S.A.I. mentine registrul detinatorilor de unitati de fond, incaseaza
veniturile, emite si rascumpara titlurile de participare. Pentru aceste
servicii, societatea percepe o serie de comisioane si tarife, care se
incaseaza din veniturile fondului.
Depozitarul (banca sau organizatie cooperatista de credit) care are rolul
de a pastra toate activele fondului.
Depozitarul are sarcina de a certifica zilnic activul net al fondului si numarul
de unitati de fond emise. Cu ajutorul acestor date, se determina valoarea
unitatii de fond, la care se cumpara si se rascumpara in fiecare zi titlurile
emise de fond.
5. Motive de a investi într-un fond
de investiţii
1. Utilitatea unui fond de investiţii derivă din uşurinţa transformării activelor monetare
disponibile în active financiare selectate profesionist de către un administrator autorizat
– lichiditate ridicată. (lipsa de timp şi informaţii a unui investitor constituie factor decisiv).
2. Principala motivaţie este legată şi de caracteristica de mutualitate a unui fond,

reflectată de faptul că investitorii indiferent de mărimea fondurilor investite se
bucură de drepturi şi obligaţii egale, beneficiind in egală măsură de avantajele
investirii de către fond a unor sume mari si implicit condiţii mai bune.
3. Un alt avantaj al fondurilor de investiţii este legat de diversificarea plasamentelor

care contribuie la diminuarea riscurilor asociate investiţiilor.
4. Un alt avantaj este legat de transparenţa investiţiilor, fiecare investitor având dreptul
să cunoască periodic evoluţia unităţilor de fond şi alte date şi informaţii cu privire
la modul de desfăşurare a activităţilor.
6. Decizia de investiţii
Oportunitatea realizarii unei investitii nu depinde nici de suma disponibila si nici de o anumita
conjunctura de moment a pietei, ci de obisnuinta de a investi regulat si, mai ales, de alinierea politicii de
plasament la obiectivele personale ale fiecarui investitor in parte.
In general, orice plan de investitii trebuie sa tina cont cel putin de:
- perioada din cadrul ciclului vietii in care va aflati (crestere, maturitate, pensie);
- telurile financiare;
- toleranta la risc de care dati dovada;
- nevoile dumneavoastra (de orice tip);
- perioada de timp pe care vreti sa investiti;
- cum v-au mers investitiile anterioare;
- suma disponibila si regularitatea (frecventa) investirii.
Fondul mutual ales trebuie sa se potriveasca strategiei si obiectivelor personale de investitie si sa isi
gaseasca locul in portofoliul de investitii personale.
Trebuie urmarita si structura activelor, adica in ce sint plasate resursele atrase ale fondului, intrucit
acestea au risc si potential de cistig substantial diferite.
7. Cum aleg un fond de investiţii?
1. Rentabilitatea este indicatorul cel mai raspandit pentru a compara fondurile de

investitii. Aceasta exprima in procente cu cat s-a majorat (sau a scazut) valoarea unitatii de
fond. Trebuie avut insa in vedere ca acest indicator reflecta performanta din trecut a fondurilor.
Aceasta informatie este relevanta, insa nu reprezinta o garantie ca aceeasi rentabilitate va fi
obtinuta si pe viitor.
2. Nivelul costurilor suportat de fond. S.A.I. incaseaza comisioane din veniturile
fondurile, ceea ce insemna ca daca ele sunt mari, performanta fondului se diminueaza. Pentru a
compara costurile de functionare ale fondurilor se foloseste rata anuala a cheltuielilor, care se
determina ca raport intre cheltuielile suportate de fond si activul sau net. Cu cat acest
procent este mai mare, cu atat performanta fondului este mai scazuta.
3. Obiectivele fondului, tarifele si comisioanele percepute, strategia de investitie si
riscul asumat, precum modul de cumparare si rascumparare a unitatilor de fond. S.A.I.
sunt obligate sa publice rapoarte semestriale si anuale care sunt puse gratuit la dispozitia
investitorilor.
8. Cum cumparam unităţi de fond?
Modalitati uzuale, utilizate de aproape toate sociatetile de administrare investitii (SAI):
1) Completarea formularului de adeziune la fond si trimiterea acestuia la sediul
societatii. In acest caz sumele reprezentand contravaloarea unitatilor de fond
trebuie virate in contul societatii de administrare prin ordin de plata. De regula,
pretul de emisiune la care are loc subscrierea este cel valabil in ziua in care banii
sunt inregistrati in contul Fondului.
2) Prin intermediul unitatilor unei societati bancare. In momentul de fata majoritatea
societatilor de administrare au conventii de distributie si cu o banca. Astfel, pe
langa societatile de administrare care au in spate societati bancare, si alti
admnistratori au astfel de conventii.
Societatea care are cea cea mai larga retea de dstributie banca este Certinvest care
are semnate conventii de distributie cu Banca Transilvania, Bank Leumi, CEC, BCR
(toate fondurile) si Libra Bank (doar pentru fondurile Intercapital si Capital Plus).
3) Prin intermediul unei societati de brokeraj. Astfel, brokerul poate decide sa
recomande potentialilor ivestitori nu doar societati listate la bursa ci si fonduri de
investitii, in cazul in care considera ca profilul de risc al inestitorului este mai
potrivit pentru o asemenea investitie.
4) Cum rascumpar unitatile de fond?
Rascumparea unitatilor de fond se poate realiza, de regula, fie apeland direct la
societatea administrator, fie la unul dintre intermediari. In cele mai multe cazuri
rascumpararea nu se realizeaza pe loc, ci in termen de maxim doua zile de la
completarea cererii de rascumparare.
MANAGEMENTUL FINANCIAR AL
PROIECTELOR
Finanţarea proiectelor prin

fonduri de investiţii – partea a II-a
DOBREA CĂTĂLIN
Prof. univ. dr. A.S.E. din
Bucureşti
1. In ce sunt investiti banii
acumulati in fondurile de investitii?
- disponibil la vedere;
- depozite bancare;
- titluri de stat;
- certificate de depozit;
- actiuni tranzactionate (BVB,RASDAQ sau piete
externe);
- obligatiuni municipale (ne)tranzactionate;
- alte active, inclusiv sume in tranzit.
2. Riscuri şi dezavantaje ale
fondurilor
- investitiile in fonduri mutuale nu sunt garantate de catre stat;

- fondurile mutuale nu participa la fondul de garantare a depozitelor bancare.
Exista riscul ca investind intr-un fond mutual randamentul sa nu fie cel scontat sau
chiar sa se piarda suma investita initial, partial sau total.
- prin realizarea unui portofoliu de investitii, fondurile mutuale reduc, dar nu
elimina riscul de piata constituit de fluctuatia valorii instrumentelor financiare in
care s-a investit;
- riscul legislativ prin posibila aparitie a unor constrangeri legale care sa duca la
scaderea valorii unitatilor de fond sau la suspendarea rascumpararii lor de catre
fond;
Dezavantajul investiţiilor in fonduri este legat şi de sumele suplimentare pe care investitorii

trebuie să le acopere precum comisione de administrare şi de depozitare, cheltuieli de emisiune
şi de publicitate, cheltuieli de audit si cheltuieli pentru funcţionarea Consiliului de Incredere.
3. Cat de riscante sunt investitiile
in fonduri mutuale?
⚫ riscul implicat de investitiile in fonduri mutuale difera
atat in functie de profilul de risc pe care fondul il adopta
pentru plasamentele sale, adica de structura
plasamentelor, cat si de calitatea titlurilor in care fondul
decide sa plaseze banii. In general, tipurile de risc la
care sunt expusi banii investitorilor sunt mentionate in
prospectul fiecarui fond;
⚫ pentru a diminua riscurile la care sunt expusi

investitorii piata fondurilor este reglementata strict, iar
valoarea unitatilor de fond este garantata de catre
depozitarul fondului.
4. Din perspectiva riscurilor exista
urmatoarele tipuri de fonduri.
⚫ Fonduri monetare (risc minim) - plasamente : 90%

intrumente monetare; max. 10% obligatiuni;
⚫ Fonduri de obligatiuni si intrumente cu venit fix
(risc mediu) - plasamente: 90% instrumente monetare
si obligatiuni; max. 10% actiuni
⚫ Fonduri diversificate (risc mediu) - plasamente :55%
instrumente monetare si obligatiuni; max. 45% actiuni;
⚫ Fonduri de actiuni (risc ridicat) - plasamente: peste
45% actiuni
5. Fondurile de acţiuni
Fondurile de actiuni investesc preponderent in actiuni listate la bursa, emise de

diverse companii (în momentul în care o persoană cumpără unitati la fond mutual, aceasta
devine automat actionar la societatile la care fondul a investit.
Investitiile in actiuni s-au dovedit in timp cea mai rapida modalitate de crestere a
averii financiare.
La aceste fonduri, posibilitatile de castig sunt cele mai mari, insa si riscul de
pierdere este cel insemnat.
Relatia din randamentul asteptat si riscul asumat reprezinta schema de baza pe care
functioneaza fondurile mutuale. Un indicator util pentru a evalua riscul unui fond actiuni
este ponderea investitiilor in actiuni din totalul portofoliului (cu cat procentul este mai
mare, cu atat riscul creste).
Potrivit experientei internationale, fondurile pe actiuni au oferit investitorilor
castiguri mai mari decat celelalte fonduri existente. In general, ele sunt recomandate in
special pentru persoanele care doresc sa plaseze banii pe termen lung (peste 5 ani).
6. Fondurile de obligatiuni
Fondurile de obligatiuni investesc cu precadere in obligatiuni.
- cand se cumpara obligatiuni, banii sunt imprumutati unei companii sau municipalitati,
denumita emitent. Acesta se obliga sa ramburseze la scadenta intreaga valoare
imprumutata si plateasca anual dobanda pe toata durata de viata a obligatiunii;
- spre deosebire unitatile emise de fondurile de actiuni, cele emise de fondurile de obligatiuni
au o valoare mult mai stabila de la o zi la alta si ofera investitorilor castiguri regulate.
- fondurile de obligatiuni nu sunt insa lipsite de riscuri. Unul dintre ele este riscul de dobanda.
Daca obligatiunea este emisa in conditiile unei dobanzi fixe (asa cum se intampla de cele
mai multe ori), atunci valoarea sa va scadea cand ratele dobanzilor pe piata monetara cresc.
Invers, cand dobanzile pietei scad, aceste obligatiuni isi majoreaza valoarea;
- în schimb, daca obligatiunea plateste o dobanda variabila, atunci valoarea sa va evolua in
acelasi sens cu dobanzile pietei. De regula, cu cat durata de rambursare este mai
indelungata, cu atat valoarea de piata depinde intr-o masura mai mare de evolutia
dobanzilor.
- un alt risc aferent obligatiunilor este cel de credit. Acesta reflecta posibilitatea ca la scadenta,
emitentul sa se afle in incapacitate de plata si sa nu poate rascumpara obligatiunea sau sa
nu platesca dobanda datorata.
7. Fondurile monetare
- Fondurile monetare investesc preponderent in instrumente ale pietei monetare, in

principal, depozite la banci si titluri de stat (sunt cele mai sigure, datorita
investitiilor cu grad redus de risc pe care le efectueaza).
- sunt recomandate atunci cand investotorii isi stabilesc obiective financiare pe
termen scurt, de regula 1 an (urmaresc sa-si mentina valoare banilor investiti si
in acelasi timp sa obtina un venit).
- riscul mic pe care si-l asuma aceste fonduri inseamna automat ca si castigurile sunt
departe de a fi senzationale. ( In Occident, obiectivul celor mai multe fonduri
mutuale este de a asigura un randament cel putin egal cu rata inflatiei. Rolul
fondurilor monetare este mai mult de a mentine puterea de cumparare a banilor si
nu de a produce randamente superioare.
- desi au un risc scazut, trebuie stiut ca fondurile monetare nu garanteza
restituirea sumei depuse asa cum se intampla cu depozitele bancare. De
exemplu, falimentul unei institutii bancare unde fondul a plasat bani determina
scaderea unitatii de fond, ceea ce face ca investitorul sa piarda bani.
8.Caracteristicile fondurilor
TIP DE CLIENŢII
OBIECTIV INVESTITIONAL TIPURI DE PLASAMENTE
FOND PRINCIPALI
Pastrarea valorii titlului Sint foarte utilizate la In valori mobiliare care genereaza venituri
Se adreseaza acelor investitori care, fie din gestionarea eficienta si a caror valoare variaza foarte putin
FOND. a conturilor curente datorita scadentelor reduse: certificate de
MONET aversiune fata de risc, fie din alte motive (au
nevoie de banii investiti intr-un termen (ale persoanelor trezorerie emise de stat, efecte de comert
ARE fizice sau firmelor). emise de banci comerciale sau societati
scurt) nu doresc ca valoarea investitiei lor sa
scada. comerciale renumite .
Generarea de venituri Pensionari, familii In valori mobiliare care genereaza venituri

Se adreseaza acelor investitori care au tinere, familii care ridicate, dar datorita scadentelor lungi sint
FOND. nevoie de niste venituri suplimentare suporta cheltuielile expuse la variatia valorii: obligatiuni,
DE regulate fata de veniturile lor curente. In de studii ale copiilor ipoteci imobiliare actiuni preferentiale,
VENIT conditiile in care majoritatea veniturilor etc. actiuni comune emise de societati foarte
URI obtinute din investiile realizate de fond sint bune.
distribuite investitorilor, valoarea titlului nu
sufera variatii semnificative.
Cresterea valorii titlului Familii mature, care In valori mobiliare a caror valoare se
FOND. Se adreseaza acelor investitori care doresc deja si-au satisfacut modifica sensibil in timp: actiuni de toate
DE ca valoarea investitiei lor sa creasca in timp. necesitatile materiale tipurile, obligatiuni convertibile, optiuni,
CREST Valoarea titlului va creste sau scade in si care au o inclinatie contracte futures.
ERE functie de evolutia pietei de capital si mai mare spre risc.
abilitatea administratorului
Aspecte privind implementarea și
managementul financiar al
proiectelor
Prof. univ. dr. Razvan Catalin Dobrea
Considerații generale
✓ Relațiile dintre FINANTATOR și BENEFICIAR PROIECT sunt reglementate în CONTRACTUL
DE FINANTARE
➢ CONTRACTUL DE FINANȚARE cuprinde:
1. Clauze Generale
2. Clauze Specifice: = 2.1. Condiții specifice aplicabile + 2.2. Condiții specifice aplicabile
3. Anexele contractului de finanțare
✓ Modul de implementare / îndeplinire a obligațiilor poate fi detaliat/explicat/completat

prin INSTRUCȚIUNI SI REGULAMENTE
✓ Relațiile dintre CONSULTANT și BENEFICIAR PROIECT sunt reglementate în CONTRACTUL
DE ACHIZIȚIE (nu poate contraveni prevederilor contractului de finanțare)
Considerații generale
❖ CONSULTANȚII – sunt selectați prin parcurgerea unei proceduri de achiziții publice
sprijină/oferă asistență de specialitate pentru beneficiar (sau parteneri după caz) pentru
management proiect, realizarea procedurilor de achiziții publice etc. Serviciile prestate
(care se pot materializa su forma de studii, documente etc.) sunt verificate și acceptate
de beneficiar prin Procesele Verbale de Recepție care confirmă conformitate cu
prevederile contractelor de achiziție.
❖ Activitățile consultanților sunt realizate în conformitate cu cerințele beneficiarului în baza unui

CONTRACT DE ACHIZIȚIE încheiat în contextul și în legătură cu CONTRACTUL DE FINANȚARE
❖ Rezultatele activității CONSULTANȚILOR au implicații asupra BENEFICIARULUI în ceea ce privește

implementarea proiectului, în măsura în care acestea sunt preluate și utilizate de beneficiar.
MODIFICAREA CONTRACTULUI DE FINANȚARE
✓ Modificările contractului de finanțare pot fi inițiate de beneficiar și/sau de OI / AM / FINANTATOR
✓ Toate modificările contractuale inițiate de beneficiar trebuie justificate corespunzător – SA FIE

NECESARE ȘI CORECT JUSTIFICATE - se va dovedi necesitatea și importanța modificării solicitate
pentru derularea proiectului/contractului de finanțare
✓ Regula generală: modificările se fac prin act adițional (modificarea prin Notificare are caracter de
excepție)
✓ Modificările contractului de finanțare INȚIATE DE BENEFICIAR TREBUIE APROBATE DE OI /AM /
FINANTATOR.
✓ Modificările intră în vigoare și produc efecte după aprobarea (data la care semnează ultima parte),
cu excepţia cazurilor în care, prin actul adiţional, sau prin notificare, dupa caz, se confirmă
modificări intervenite în legislaţia naţională şi/sau europeană relevantă, cu impact asupra executării
prezentului Contract, situaţii în care modificarea respectivă intră în vigoare de la data menţionată în
actul normativ corespunzător.
✓ Nici o modificare NU VA FI APROBATĂ dacă pune sub semnul întrebării/modifică condițiile care au stat la
baza acordării finanțării
✓ Orice modificare a Contractului de finanțare sau a Proiectului nu poate în nici un caz conduce la
creşterea valorii finanţării nerambursabile şi/sau a procentului pe care aceasta îl reprezintă din
valoarea totală eligibilă a Proiectului specificată în contractul de finanțare
✓ Modificarea valorii totale a proiectului se va putea realiza exclusiv din contribuţia proprie, prin majorarea
valorii neeligibile a Proiectului. Beneficiarul este obligat să transmită, împreună cu cererea de modificare a
Contractului, şi documente din care să reiasă angajamentul acestuia că va asigura, din resurse proprii, fondurile
suplimentare necesare, precum şi disponibilitatea acestor fonduri.
✓ Posibilitatea de realocare a economiilor/sumelor neutilizate: în cazul în care, pe perioada de

implementare a Proiectului, se înregistrează economii constând în diferențe între valoarea estimată a
procedurilor de achiziție și valoarea atribuită, acestea se pot utiliza în scopul implementării proiectului,
cu acordul prealabil al OI /AM, și fără a afecta obiectivul proiectului, cu respectarea prevederilor
contractului de finanțare
✓ Nici o modificare NU VA FI APROBATĂ dacă are caracter retroactiv
✓ Prelungirea perioadei de implementare a proiectului nu se poate realiza în

nici un caz după expirarea acesteia. Perioada max. de prelungire nu poate
excede perioada rezultata din aplicarea regulii N+2/N+3
✓ Nici o modificare aprobată NU poate fi aplicată retroactiv
MONITORIZAREA PROIECTELOR
❑ Monitorizare = acel proces ce permite obtinerea informatiilor care sa permita cunoasterea si intelegerea stadiului
proiectului la un moment dat, precum si tendintele de derulare a activitatilor incluse in proiect.
❑ Procesul continuu şi sistematic de colectare şi analiză a datelor, pentru măsurarea

progreselor realizate în corelaţie cu obiectivele stabilite şi cu activităţile
planificate.
❑ Totalitatea procedurilor de colectare şi analiză a datelor pentru urmărirea
progreselor realizate în implementarea proiectelor
❑ MONITORIZAREA PROIECTELOR
➢ Este o activitate sistematica de management
➢ Progresul prezent este comparat cu cel planificat pentru a se identifica actiunile de

remediere necesare
➢ Se face la toate nivelurile managementului
➢ Utilizeaza atat raportarea formala cat si comunicarile informale
➢ Pune accentul pe resurse, activitati si rezultate

7
MONITORIZAREA PROIECTELOR – OBIECTUL MONITORIZARII
 Activitatile și gradul de realizare al acestora, stadiul realizarii

planurilor de activitate, termenele de realizare a sarcinilor si de
finalizare a activitatilor;
 Costurile si resursele utilizate - monitorizarea
financiara/monitorizarea costurilor
 Obtinerea rezultatelor proiectului - Monitorizarea rezultatele
proiectului (indicatori)
 Calitatea produselor/rezultatelor proiectului
8
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA PROIECTELOR
❑ Partajarea responsabilităților
✓ OI / AM monitorizează îndeplinirea indicatorilor stabiliți prin cererea de
finanțare pentru măsurarea atingerii rezultatelor si obiectivelor
proiectului. OI / AM monitorizează progresul implementării proiectului prin:
▪ Verificarea rapoartelor de progres si a cererilor de plată / rambursare transmise
de către beneficiari;
▪ Realizarea de vizite la fața locului consemnate în rapoarte.
✓ Beneficiarul realizează monitorizarea internă, din punct de vedere tehnic

și financiar, urmărește atingerea jaloanelor. Rezultatele monitorizării
sunt utilizate pentru măsurarea progresului în atingerea indicatorilor
îndeplinirea indicatorilor stabiliți prin cererea de finanțare și pentru
măsurarea progresului financiar (execuția bugetului aprobat).
✓ Pe baza activităților specifice de monitorizare, beneficiarul întocmește Rapoarte
de progres periodice (trimestriale, finale) sau la cererea OI / AM. Raportul de
progres întocmit de către beneficiar va cuprinde informații referitoare la
activitățile desfăsurate, stadiul de realizare la momentul raportării, rezultatele
parțiale/ finale obținute, rezultate anticipate, indicatori de realizare.
9
❑ IN PER. DE IMPLEMENTARE OI / AM se asigură că:
MONITORIZAREA EXTERNĂ (OI /
✓ Există un management eficient al proiectului
AM)
✓ Activitățile proiectului se desfăsoară în conformitate cu calendarul prevăzut în
❑ În perioada de contract
implementare a activităților ✓ Se realizează (sau există premisele să se realizeze) indicatorii prevăzuți în
proiectului contractele de finanțare
❑ În perioada de ✓ Proiectele respectă egalitatea de sanse si nediscriminarea, regulile ajutorului
durabilitate/sustenabilitate de stat (acolo unde se aplică) si a dezvoltării durabile
(perioada de valabilitate a  Legislația privind achizițiile publice precum si celelalte condiționalități
contractului) (3/5 ani după prevăzute în contractele de finanțare specifice fiecărui priorități de
finalizarea implementării, investiții / apel la proiecte.
respectiv 3/5 ani de la plata ❑ IN PER. POST_ IMPLEMENTARE OI / AM se asigură că:
finală)
✓ Proiectele respectă condiționalitățile specifice perioadei post-implementare
(ref. la sustenabilitate, continuare activităților și alte condiționalități
aplicabile în perioada 3/5 ani de la plata finală – în perioada de valabilitate a
contractului), îsi mențin indicatorii de realizare, că proiectele respectă
egalitatea de sanse si nediscriminarea, dezvoltarea durabilă, iar acolo unde
este cazul, proiectele generatoare de venit respectă prevederile
regulamentelor comunitare, că sunt respectate condițiile contractului de
finanțare
10
MONITORIZAREA EXTERNĂ: Rolul Ofițerului de Monitorizare
MONITORIZAREA EXTERNĂ – ROLUL OI / AM POR ✓ Respectarea calendarului de transmitere a rapoartelor de progres;
✓ Verificarea documentelor: verifică ✓ Respectarea calendarului de activități si a graficului de achiziții publice;
datele si informațiile din apoartele de ✓ Utilizarea bunurilor (mobile/imobile) finanțate în cadrul proiectului în conformitate cu
prevederile contractuale;
progres elaborate si transmise OI/AM de
către beneficiari (progresul fizic al ✓ Respectarea prevederilor Manualului de Identitate vizuală pentru materialele de
informare si publicitate elaborate în cadrul proiectului;
proiectelor);
✓ Modul în care beneficiarul asigură resurse materiale si umane necesare implementării
✓ Vizite de monitorizare: Efectuează ✓ proiectului;
vizite de monitorizare la fața locului ✓ Modul în care beneficiarul respectă prevederile ajutorului de stat;
✓ Monitorizarea ex post: monitorizarea ✓ Modul în care beneficiarul respectă principiile egalității de sanse;
indicatorilor post-implementare ✓ Modul în care beneficiarul respectă prevederile contractuale specifice operațiunii
finanțate
➢ În perioada de monitorizare ex-post, ✓ Gradul de realizare a indicatorilor asa cum au fost acestia prevăzuți în cererea de
se va efectua 1 vizită de finanțare, anexă la contractul de finanțare
monitorizare pe an, pentru fiecare ✓ Modul în care beneficiarul păstrează si arhivează documentația referitoare la proiect;
proiect implementat ✓ Fundamentarea solicitării de modificare a contractului;
✓ Apariția oricărei situații care determină sau poate determina neeligibilitatea proiectului;
✓ Implementarea de către beneficiar a recomandărilor rezultate în urma misiunilor de
control/audit/monitorizare/verificare
11
MONITORIZAREA INTERNĂ (BENEFICIAR) INSTRUMENTE PT. MONITORIZAREA INTERNĂ

(BENEFICIAR)
✓ Monitorizarea trebuie să respecte planul de
desfăsurare a activităților cheie din proiect ✓ Pentru verificarea progresului în implementarea
(graficul de implementare) proiectului se folosesc:
✓ Sistemele de culegere a datelor si sistemul de ➢ Graficul Gantt post-contractare
monitorizare trebuie stabilite la începutul ➢ Fișele de activitate
proiectului.
➢ Evidența la zi și analiza fluxului financiar al
✓ Colectarea datelor trebuie să fie inițiată la proiectului
începutul proiectului și reprezintă un proces
continuu pe toată perioada de implementare a
proiectului / durata de valabilitatea a
contractului de finanțare.
✓ Se vor folosi fișele de activitate.
12
MONITORIZAREA INTERNA - BENEFICIAR

✓ 1. Stabilirea criteriilor şi indicatorilor de performanţă
✓ 2. Stabilirea standardelor de performanţă (calitate, proceduri, costuri etc.)
✓ 3. Stabilirea şi implementarea unei scheme de monitorizare şi evaluare a
progresului organizaţiei în direcţia dorită
✓ 4. Stabilirea unui sistem informaţional între membrii echipei de proiect, între
aceştia şi restul organizaţiei şi între aceştia şi ceilalţi factori interesaţi
✓ 5. Planificarea revizuirii regulate a strategiei în funcţie de rezultatele
evaluării
!!!! Monitorizarea se realizează pe tot parcursul

proiectului !!!!
13
MONITORIZAREA PROIECTELOR
Ce urmarim in procesul de monitorizare?  Instrumente de monitorizare

✓ colectarea de informatii privind ✓ Monitorizarea proiectului de către
progresele realizate, raportate la managerul de proiect poate fi realizată pe
rezultatele preconizate; baza rapoartelor de progres a activităților
✓ dacă activităţile se derulează conform care să arate stadiul de realizare a acestora
prevederilor din contractul de finanţare față de plan. Rapoartele de progres a
şi dacă există înregistrări care pot activităților trebuie să furnizeze informații
furniza informaţiile specificate în despre ceea ce s-a realizat în cadrul
contractul de finanţare; activităților, ce rezultate s-au obținut și
calitatea lor, costuri și despre respectarea
✓ dacă există surse de date necesare programării inițiale.
pentru evaluarea progreselor;
✓ Pentru monitorizarea proiectului există mai
✓ monitorizare financiară – monitorizarea multe tipuri de rapoarte precum:
costurilor; ➢ liste de activități pe bază de procentaje;
➢ analize în timp a proiectului;
✓ daca durabilitatea/sustenabilitatea ➢ grafice-rețea;
proiectului este asigurata conform ➢ diagrame GANTT de eșalonare calendaristică a
prevederilor contractelor de finantare activităților;
nerambursabila ➢ rapoarte de execuție lunare, trimestriale,
semi-anuale sau anuale, pentru proiecte pe
termen lung
14
MANAGEMENTUL PLANULUI DE LUCRU
❑ RECOMANDĂRI:
✓ Revizuirea, in mod regulat, a planului de lucru.
✓ Revizuirea programului de activitati / reprogramare activităților , atunci cand este cazul
✓ Revizuirea situatiei bugetului.
✓ Identificarea /semnale despre posibile probleme.
✓ Evalurea drumului critic al proiectului.
✓ Identificarea și analiza riscurilor
15
COMUNICAREA LEGATA DE ACTIVITĂȚI
❑ Cetrebuie sa cunoasca membrii echipei legat de
activități?
✓ Denumirea activitatii, din planul de lucru.
✓ Explicatii, daca este necesar, in ce consta activitatea.
✓ Datele de incepere si de incheiere. Daca membrul echipei nu poate indeplini aceste date, trebuie sa anunte
managerul de proiect cit mai repede.
✓ Orele de efort estimate(optional). In cele mai multe proiecte, daca activitatea este incheiata nu este important
daca s-a depasit sau nu termenul cu cateva ore.
✓ Costul estimat(optional).
✓ Livrabil(e). Daca exista anumite criterii de calitate ce trebuiesc indeplinite, membrii echipei ar trebui sa
cunoasca aceste criterii.
✓ Dependente.-> Relatiile dintre activitatile lor si alte activitati – cele care asteapta finalizarea sau cele care
trebuie finalizate pentru a permite inceperea activitatilor alocate.
✓ Alte resurse. Daca mai multe resurse lucreaza la aceleasi activitati, fiecare trebuie sa inteleaga cine este
responsabil pentru fiecare activitate
16
Monitorizarea planului de activități. Gestiunea abaterilor
 Faptul că nici un proiect nu se derulează în

❑ Monitorizarea activităţilor compară timpul
totalitate potrivit planului reprezintă, între
planificat pentru îndeplinirea unei activităţi
anumite limite, un aspect pozitiv.
individuale cu timpul utilizat în realitate.
 Orice plan, în momentul în care este pus în
❑ Monitorizarea rezultatelor se bazează pe
aplicare, necesită corecţii, îmbunătăţiri,
indicatorii de rezultate care reprezintă situaţia
actualizări, pentru a ţine, astfel, pasul cu
dorită la un anumit moment specific sau la
schimbările care intervin în mediul real de
finalul perioadei planificate de proiect
existenţă al proiectului.
 Planul reprezintă, în esenţă, o predicţie vizavi
de paşii care trebuie parcurşi, o predicţie care
este doar parţial exactă. Planificarea riguroasă
nu exclude flexibilitatea, dinamismul,
atitudinea favorabilă faţă de schimbare.
17
❑ Ce monitorizează managerul de poiect(colectează informații despre):
✓ statusul proiectului în raport cu planul proiectului
✓ costurile înregistrate în raport cu planul
✓ evoluția factorilor de risc
✓ evoluția contextului proiectului
✓ cantitatea și calitatea muncii îndeplinite de fiecare membru al echipei
✓ coeziunea și comunicarea în cadrul echipei.
❑ Cum monitorizează managerul de proiect:
✓ prin întâlniri de proiect
✓ cu ajutorul tool-urilor ajutătoare de Software Project Management (Redmine, Trac): sistem de Ticketing,
News, forumuri
✓ cu ajutorul listelor de discuție
✓ cu ajutorul rapoartelor de testare
✓ prin intermediul rapoartelor de activitate și a fișelor de activitate
✓ prin colectarea de date de pe teren
✓ prin comunicare directă cu membrii echipei.
18
Instrumente de management al planului de lucru
TABLOUL DE ACTIVITĂȚI (Ex.)
Pachet de Rezultat Sarcini de Responsabil Alte pers. Perioada Resurse/mijl

activitati asteptat realizat implicate oace
necesare
Reabilitarea R1.1. Doc. de A
unei achizitie
grădinite R1.2. Derulare A si B
prcedura de
achiziti e
Executie Inginer
lucrari si
dotare
....
19
PLAN DE MONITORIZARE – general (Ex.)
Nrt. Crt. CINE face monitr Aspect Indicator de Mijloace de Frecvența Procedura de Procedura de Observatii/Abate
/Actor monitorizat monitorizare observare/colcet monitorizarii monitorizare gestiune a ri/Măsuri de
are date abaterilor remediere/Cons
ecințe
PLAN DE MONITORIZARE A PLANULUI DE ACTIVITĂȚI(Ex.)
Nr. crt RESPONSABIL TERMEN de Dovada Grad de Termen Resurse Resurse Observatii/
ACTIVITATEA pt. realizarea realizare realizării realizare la realizare alocate consumate Abateri/Mă
MONITORIZATĂ activității planificat data efectiva /Buget /buget suri de
monitorizarii utilizat remediere/
Consecințe
PLAN DE MONITORIZARE A GRADULUI DE REALIZARE A INDICATORILOR/REZULTATE (Ex.)
Nr .crt. Activitate Rezultate Rezultate Gradul de Resurse alocate Resurse Observatii/Abat

planificate obtinute reaizare /Buget consumate/buge eri/Măsuri de
t utilizat remediere/Cons
20
ecințe
Monitorizarea financiară. Gestiunea abaterilor
❑ Incadrarea in bugetul aprobat al proiectului:
 Per total
 Per partener
 Per linie/sublinie buget/articol de cheltuiala si/sau per activitate
 Respectarea cantităților si unităților de cost pentru fiecare linie/sublinie/articol de cheltuiala
❑ Verificarea permanentă a respectării condițiilor de eligibilitate a cheltuielilor:
❑ Realizarea executiei bugetare, la zi
❑ Cash Flow proiect.
➢ Pentru construcția unui cash flow la nivel de proiect se iau in calcul urmatoarele ipoteze privind:
✓ Bugetul proiectului, structura bugetului și planul de activități
✓ Incasari:
 provin din prefinantare (tranșe) , cereri de plată, cereri de rambursare internediare și finală.
 intervin la momente diferite conform prevederilor contractuale.
 incasarile nete reprezintă valoarea asistenței financiare nerambursabile (nu includ contribuția proprie a
beneficiarului)
✓ Plăți/Cheltuieli:
 Sunt legate de categoriile de costuri din bugetul proiectului aferente fiecărei activități
 Sunt legate de planul activităților proiectului și de regulă presupun efectuarea de cheltuieli anterior solicitării
rambursării acestora de către AM/OI.
21
❑ BUGETUL PROIECTULUI
Activi Subactivitate Categorie Cheltuială Valoare Valoare Valoare Valoare eligibilă Valoare eligibilă Valoarea Valoar
tate totală totală totală nerambursabilă nerambursabilă cofinanţării e
eligibilă publică din FEDR din bugetul eligibile a neeligi
naţional Beneficiarului bilă
inclusi
v TVA
(lei) (lei) (lei) (lei) % (lei) % (lei) % (lei)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1... 1.1...
1.2...
2... 2.1...
2.2...
3... 3.1...
22
❑ Analiza financiară pt. realizarea proiectului (ex.)
23
Considerații generale privind managementul financiar al proiectelor
❑ Managementul financiar reprezintă un ansamblu de principii, metode, tehnici, instrumente şi acţiuni prin
intermediul cărora se fundamentează deciziile financiare în contextul realizării obiectivelor proiectului.
❑ Managementul financiar al proiectului se referă, în principal, la următoarele aspecte:
✓ planificarea resurselor financiare, care are în vedere formularea unor programe concrete de măsuri şi de punere în
practică a strategiilor adoptate. În elaborarea planurilor, managerii vor avea în vedere diferite alternative de acţiune.
Instrumentele planificării sunt studiile de fezabilitate, bugetele, previziunea cash-flowului, etc.;
✓ organizarea, care presupune sistemul informaţional necesar pentru a putea pune în aplicare planurile financiare, între
instrumente înscriindu-se bugetele, manualele de proceduri specifice, etc.;
✓ controlul este un atribut specific managementului, fiind necesar pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a
procedurilor şi utilizarea eficientă a resurselor financiare. Ca şi instrumente specifice acestei etape se înscriu
bugetele, procedurile de licitaţie, auditul, etc.;
✓ raportările referitoare la utilizarea resurselor financiare ale organizaţiei pentru a atinge obiectivele. Prin intermediul
raportărilor se va urmări să se asigure în mod regulat şi la timp informarea managerilor, astfel încît aceştia să poată
evalua pe parcurs şi la finalul proiectului eficacitatea planului, să identifice punctele tari şi punctele slabe şi eventual
să ia măsuri corective. Între instrumentele specifice acestei componente a managementului financiar se înscriu
rapoartele de evaluare, rapoartele de monitorizare a bugetelor, rapoartele referitoare la cash-flow, rapoartele de
audit
24
Delimitari conceptuale
 ”neregula” este definită ca fiind ”orice abatere de la legalitate, regularitate şi

conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile
contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă
dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea
fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii
Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale
aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit;”;
 ”frauda” ca ”infracţiunea săvârşită în legătură cu obţinerea ori utilizarea fondurilor
europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, încriminată de Codul
penal ori de alte legi speciale;”
Suspiciunea de fraudă
 Neregulă care determină inițierea unei proceduri administrative sau judiciare

la nivel național în vederea stabilirii existenței unui comportament intenționat,
în special a unei fraude.
 Infractiune împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene - folosirea
sau prezentarea cu rea credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau
incomplete, daca fapta are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din
bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta
ori in numele ei
Motivele care stau la baza comiterii unei fraude
sunt cunoscute drept „triunghiul fraudei”,
 oportunitatea, care se referă la situațiile și circumstanțele care favorizează

comiterea fraudelor (Ex.: sisteme deficiente de control intern, un angajat care
are acces necontrolat la bunurile întreprinderii);
 justificarea, care privește necesitatea oamenilor de a-și motiva acțiunile
frauduloase lor înșiși (ex.: „este corect să procedez astfel – merit acești bani”,
„au o datorie față de mine”, „iau banii doar cu împrumut – îi voi restitui”);
 presiunea financiară, care ajută să se stabilească de ce și când se comite
frauda (ex.: factorul „nevoie sau aviditate”, probleme legate de stilul de viață
(peste mijloacele de care dispune), de datoriile personale sau de rezultatul
afacerilor (rezultate operaționale insuficiente, dorința de a evita falimentul,
satisfacerea cerințelor creditorilor)).
Noțiuni sugestive pentru a atrage atenția utilizatorilor
și, implicit, pentru prevenirea acestor fenomene:
 frauda contabilă – situațiile financiare și/sau alte documente sunt modificate

ori prezentate astfel încât să nu reflecte valoarea reală sau activitățile
financiare ale organizației, ceea ce ar implica manipulări contabile.
 mita – utilizarea ilegală a unei poziții oficiale pentru a obține un avantaj, ceea
ce implică promisiunea unui beneficiu economic sau a altor favoruri,
 corupția – conduită necinstită sau frauduloasă a celor aflați la putere,
implicând în mod obișnuit mita sau conflictul de interese, corupția rămânând
cea mai mare problemă cu care se confruntă societatea actuală;
 criminalitatea informatică – orice infracțiune comisă sau facilitată prin
utilizarea echipamentelor informatice;
 atacul cibernetic – activitate care urmărește să afecteze disponibilitatea,
confidențialitatea sau integritatea sistemelor informatice;
 achiziționarea frauduloasă – conduită ilegală care implică achiziționarea de
bunuri sau servicii pentru organizație ori procese de licitație;
 evaziunea fiscală – practică ilegală în care o organizație sau o corporație evită
în mod intenționat să își plătească adevărata sarcină fiscală.
 Instituţii corespondente la nivel naţional - Departamentul de Luptă
Antifraudă (DLAF)
 DEPARTAMENTUL PENTRU LUPTA ANTIFRAUDA - DLAF asigură, sprijină şi
coordonează îndeplinirea obligaţiilor ce revin României privind protecţia
intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu
prevederile art.325 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
 DEPARTAMENTUL PENTRU LUPTA ANTIFRAUDA - DLAF este instituţia de
contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă - OLAF din cadrul
Comisiei Europene.
 În această calitate, DLAF asigură, sprijină şi coordonează, după caz,
îndeplinirea obligaţiilor ce revin României privind protecţia intereselor
financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 325
din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, prin investigarea
fraudelor şi a oricăror activităţi ilegale şi oferă suport în dezvoltarea şi
implementarea legislaţiei şi politicilor anti-fraudă.
Legislația aplicabilă
 Document de de lucru elaborat de Comisia Europeană "Notă

informativă privind indicatorii de fraudă pentru FEDR, FSE şi FC"
(COCOF 09/0003/00-RO). Descrie 16 sisteme de indicatori de fraudare
Legislația națională
 Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind
prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor
apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene
şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora,
 HG nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor OUG nr. 66/2011
Alte aspecte.
Intrebari si raspunsuri

Limbă

Cursuri MFP

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Cursuri MFP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Academia de Studii Economice din Bucuresti

Prof. univ. dr. Razvan Catalin DOBREA

Evaluarea activitatilor pe parcursul semestrului, elaborarea proiectului de

Prof. univ. dr. Razvan Catalin DOBREA

a. Analiza contextului economico-social.

◼ lipsa de fonduri resimţită pe plan mondial se transmite şi la nivelul economiilor

◼ datorită complexităţii metodologiilor de elaborare a proiectelor şi costurilor ce decurg

Finanţarea oricărui tip de activitate din cadrul organizaţiilor publice şi private

Ansamblul coerent de principii, acţiuni, tehnici, metode şi instrumente

Funcţiile şi acţiuni specifice managementului financiar al proiectelor:

Din perspectiva managementului financiar, strategia reflectă:

3. Practica europeană în domeniul proiectelor evidenţiază programele ca fiind cadrul

Caracteristici Program Proiect

Componente de politică Initiative locale sau

Durată nedefinită sau de

Buget alocat global şi Buget fix, alocat cu destinaţie

Management (planificare, Executie, implementare,

5. Orientarea Asupra impactului şi Asupra rezultatelor şi

Prof. univ. dr. Razvan Catalin DOBREA

Obiective generale: impactul larg de dezvoltare la care contribuie proiectul /

Scop: soluţia pentru principalele probleme identificate (formulată ca beneficii

Obiective specifice: soluţia pentru principalele cauze ale problemelor

Activităţi: sarcini prin care se îndeplinesc obiectivele imediate

Scopul proiectului este unic!

Limita bugetului Cost

◼ enunțul să fie scurt, concis – KISS (Keep It Short

se adreseaza problemelor pe care

Sunt influentate de diferiti

a. Părţi interesate = persoane sau instituţii care

Beneficiari = toţi cei care beneficiază de implementarea

1. Identificarea grupurilor de persoane / instituţiilor

2. Stabilirea intereselor şi a modalităţii de percepţie a

3. Analiza potenţialului şi a motivaţiilor acestora de a face

4. Concluziile analizei (răspuns la întrebările: Cum să ţii seama

Managementul în cadrul unui parteneriat trebuie sa:

✓ stabilească o viziune de ansamblu;

✓ ajute parteneriatul să funcţioneze propriu-zis.

Acordul de parteneriat, este un document obligatoriu pentru fiecare

➢ denumirea şi adresa exactă a fiecărui partener;

Unde găsesc informații despre oportunitațile de

TOATE PO – Cereri de propuneri de proiecte active, informații implementare

Programe gestionate UE - https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/funding-opportunities/funding-

 Care este sistemul de implementare al fondurile europene ?

PROGRAM vs. PROIECT

• contextul in care se deruleaza programul de finantare

Ghidurile Solicitantului furnizeaza informatii utile cu privire la

Ghidul Solicitantului și Ghidul Beneficiarului

Principalele instrumente Cadrul financiar multianual

Asistență în materie de redresare și coeziune (REACT-EU) – 47,5 miliarde EUR, sprijin

CONSOLIDAREA INTERVENTIILOR Fondului pentru o tranziție justă – 10 miliarde EUR

Programul Orizont Europa (Horizon Europe) – propunerea inițială a

Bugetul = atribuie valoare financiară activităţilor proiectului, planificarea generală desfasurandu-se în

• Bugetul proiectului reprezintă totalitatea nevoilor şi disponibilităţilor financiare

Pentru aceasta, analiza trebuie sa se efectueze la nivelul

Pentru a ajunge la un buget final al proiectului sunt necesari patru pasi:

Pentru a fi cât mai exacţi există următoarele soluţii:

Asist. Fin Contribuție

UE Guvern Fonduri proprii Credit bancar

Tipurile de cheltuieli eLIGIBILE si NeELIGIVILE SUNT Specificate in GHIDUL SOLICITANTULUI aferent

La stabilirea bugetului proiectului, beneficiarul/solicitantul trebuie sa tina cont de:

• sumele necesare asigurarii cofinantarii;

Categorie Finanţator A Finanţator B Contribuţia Organizaţiei Buget total

- managementul financiar la nivel de organizaţie presupune existenţa permanentă a

b. în funcţie de participarea la modificarea capitalului:

c. în funcţie de temporalitatea lor:

ACTIVE FIXE: ACTIVE CIRCULANTE: