Sunteți pe pagina 1din 18

PERSOANE FĂRĂ ADĂPOST

Persoanele fără adăpost reprezintă o categorie socială formată din persoane singure ori familii
care, din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar-economic, juridic ori
din cauza unor situaţii de forţă majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau
cunoscuţi, se află în incapacitate de a susţine o locuinţă în regim de închiriere ori sunt în risc de
evacuare, se află în instituţii sau penitenciare de unde urmează ca, în termen de 2 luni, să fie
externate, respectiv eliberate şi nu au domiciliu ori reşedinţă. LEGE Nr. 292 din 20 decembrie
2011

Beneficiile de asistență socială LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011

Beneficiile de asistenţă socială pentru persoane fără adăpost pot cuprinde următoarele categorii
principale: 
a) ajutoare sociale susținute din bugetul de stat, acordate focalizat, pentru categoriile de
populație aflate în risc de sărăcie; 
   b) ajutoare sociale comunitare susținute din bugetele locale, acordate focalizat, ca măsuri
individuale de suport pentru depășirea unor situații de dificultate temporară; 
   c) ajutoare de urgență susținute din bugetul de stat și/sau din bugetele locale, acordate pentru
situații datorate calamităților naturale, incendiilor, accidentelor etc.; 
   d) burse sociale și ajutoare financiare pentru facilitarea accesului la educație, susținute din
bugetul de stat și/sau din bugetele locale; 
   e) ajutoare în natură, alimentare și materiale, inclusiv cele acordate în cadrul programelor de
sprijin educațional pentru copiii și tinerii proveniți din familii defavorizate, susținute din bugetul
de stat și/sau bugetele locale, cum ar fi programe pentru suplimente alimentare, rechizite și alte
materiale necesare în procesul de educație; 
   f) ajutorul acordat din bugetul de stat pentru refugiați, precum și persoanelor care au obținut
protecție subsidiară în România, în condițiile prevăzute de lege; 
   g) facilități privind utilizarea mijloacelor de transport în comun, accesul la comunicare și
informare, precum și alte facilități prevăzute de lege. 

Serviciile sociale LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011

-Principalele categorii de servicii sociale având drept scop exclusiv prevenirea și combaterea
sărăciei și riscului de excluziune socială sunt adresate persoanelor și familiilor fără venituri sau
cu venituri reduse, persoanelor fără adăpost, victimelor traficului de persoane, precum și
persoanelor private de libertate.
-Familiile și persoanele singure fără venituri sau cu venituri reduse pot beneficia de o gamă
diversificată de servicii sociale adaptate nevoilor individuale, cum ar fi servicii de consiliere
și informare, servicii de inserție/reinserție socială, servicii de reabilitare și altele asemenea.
-Serviciile sociale adresate persoanelor fără adăpost au drept scop asigurarea de găzduire
pe perioadă determinată, asociată cu acordarea unor servicii de consiliere și de reinserție
sau reintegrare socială, în concordanță cu nevoile individuale identificate. Autoritățile
administrației publice locale au responsabilitatea înființării, organizării și administrării
serviciilor sociale pentru persoanele fără adăpost.
-Pentru copiii străzii, pentru persoanele vârstnice singure sau fără copii și persoanele cu
dizabilități care trăiesc în stradă, autoritățile administrației publice locale au obligația de a
înființa pe raza lor teritorială servicii sociale adecvate și adaptate nevoilor acestora.
-Pentru persoanele care trăiesc în stradă, autoritățile administrației publice locale au obligația de
a organiza adăposturi de urgență pe timp de iarnă.
Serviciile sociale adresate persoanelor care trăiesc în stradă pot fi organizate ca:
a) echipe mobile de intervenție în stradă sau servicii de tip ambulanță socială;
b) adăposturi de noapte;
c) centre rezidențiale cu găzduire pe perioadă determinată.

Instituții care se ocupa cu aceasta categorie de beneficiari :

Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Ministerul Muncii și Protecției Sociale se organizează și funcționează ca organ de specialitate al


administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.

În exercitarea funcțiilor sale, Ministerul Muncii și Protecției Sociale îndeplinește, în condițiile


legii, următoarele atribuții:

a) în domeniul protecției familiei:


1. inițiază și avizează, după caz, proiectele de acte normative cu impact asupra domeniului
protecției familiei;
2. acreditează serviciile sociale pentru protecția victimelor violenței în familie;
b) în domeniul protecției sociale:
1. elaborează cadrul legislativ în domeniul protecției sociale;
2. avizează proiectele de acte normative din perspectiva respectării și implementării principiului
protecției sociale;
3. elaborează și monitorizează strategiile naționale din perspectiva respectării și implementării
principiului protecției sociale;
4. asigură coordonarea interministerială a procesului de elaborare, monitorizare și evaluare a
implementării Strategiei naționale privind justiția socială 2018-2025, prin crearea cadrului
instituțional pentru monitorizarea obiectivelor și raportarea pe domeniul protecției sociale, în
acord cu inițiativele în materie la nivel european și internațional;
5. asigură reglementarea, coordonarea, planificarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și
măsurilor care asigură implementarea protecției sociale, precum și implementarea și promovarea
acesteia la nivelul întregii societăți, în contextul unei reechilibrări a distribuirii resurselor;
6. solicită autorităților administrației publice centrale, după caz, rapoarte cu privire la realizarea
obiectivelor Strategiei naționale privind justiția socială 2018-2025 și propune revizuirea
planurilor de acțiune în scopul atingerii țintelor stabilite prin strategie;
7. asigură raportarea indicatorilor cu privire la justiția socială la organismele europene și
internaționale, pe baza datelor furnizate de celelalte autorități responsabile de implementarea
Strategiei naționale privind justiția socială 2018-2025 și a altor strategii sectoriale în domeniu;

Ministerul Sănătății 
Ministerul Sănătății reprezintă autoritatea de stat în domeniul sănătății publice.
Ministerul Sanatatii indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza politici, strategii si programe de actiune in domeniul sanatatii populatiei, in acord
cu Programul de guvernare, coordoneaza si controleaza implementarea politicilor, strategiilor si
programelor din domeniul sanatatii populatiei, la nivel national, regional si local;
b) evalueaza si monitorizeaza starea de sanatate a populatiei, ia masuri pentru imbunatatirea
acesteia si informeaza Guvernul referitor la indicatorii de sanatate, tendintele de evolutie si
despre masurile necesare pentru imbunatatirea acestora;
c) reglementeaza modul de organizare si functionare a sistemului de sanatate;
d) monitorizeaza, controleaza si evalueaza activitatea institutiilor sanitare si ia masuri pentru
imbunatatirea calitatii asistentei medicale acordate populatiei;
e) Asigura, in colaborare cu institutiile administratiei publice centrale si locale, resursele umane,
materiale si financiare necesare functionarii institutiilor din sistemul public de sanatate;
f) colaboreaza cu reprezentantii autoritatilor administratiei publice centrale si locale, cu cei ai
societatii civile si cu massmedia in scopul educatiei pentru sanatate a populatiei si adoptarii unui
stil de viata sanatos;
g) participa la Limitarea efectelor aparute in urma dezastrelor, calamitatilor si epidemiilor in
domeniul sau de competenta;

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale


Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are ca atributii:

a) crearea unor modele sustenabile pentru furnizarea, dezvoltarea şi funcţionarea serviciilor


comunitare integrate;

b) îmbunătăţirea sistemelor de evaluare a nevoilor şi de management al informaţiilor, precum şi


corelarea acestora cu politicile şi practicile locale de luare a deciziilor, prin dezvoltarea unui
program de formare profesională continuă şi a unor mecanisme de suport şi monitorizare pentru
asistenţii sociali;

c) participarea la elaborarea mecanismului de colaborare interinstituţională pentru furnizarea de


servicii comunitare integrate;

d) nominalizarea experţilor şi a personalului relevant pentru grupul de lucru pentru elaborarea


procedurilor privind furnizarea serviciilor comunitare integrate la nivelul comunităţii;

e) participarea la elaborarea procedurilor pentru furnizarea serviciilor comunitare integrate la


nivelul comunităţii şi a managementului de caz;

f) iniţierea actelor normative pentru îmbunătăţirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii
asistenţilor sociali în cadrul echipelor comunitare integrate şi a managementului de caz;

g) participarea la analiza de impact a abordării integrate a evaluării şi intervenţiei pentru


reducerea gradului de sărăcie şi excluziune socială;

h) asigurarea sprijinului pentru angajarea asistenţilor sociali în cadrul serviciilor publice de


asistenţă socială, prin iniţierea unor programe de interes naţional;

i) asigurarea coordonării metodologice a activităţii asistenţilor sociali care furnizează servicii


comunitare integrate în cadrul activităţii de îndrumare metodologică a serviciilor publice de
asistenţă socială şi colaborarea cu autorităţile administraţiei publice locale;

j) asigurarea directă şi prin serviciile deconcentrate a monitorizării, evaluării şi controlului


serviciilor oferite de către asistenţii sociali;

k) stabilirea indicatorilor de performanţă pentru serviciile sociale în cadrul serviciilor


comunitare integrate;
l) colectarea şi analiza periodică a datelor privind activitatea asistenţilor sociali în vederea
îmbunătăţirii continue a calităţii acestor servicii furnizare în cadrul serviciilor comunitare
integrate

Ministerul Educaţiei Naţionale

Ministerul Educaţiei Naţionale are ca atributii:

a) participarea la elaborarea mecanismului de colaborare interinstituţională pentru furnizarea de


servicii comunitare integrate;

b) nominalizarea experţilor şi a personalului relevant pentru grupul de lucru pentru elaborarea


procedurilor pentru furnizarea serviciilor comunitare integrate la nivelul comunităţii;

c) participarea la elaborarea procedurilor pentru furnizarea serviciilor comunitare integrate la


nivelul comunităţii;

d) iniţierea actelor normative pentru îmbunătăţirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii
consilierilor şcolari şi a mediatorilor şcolari în cadrul echipelor comunitare integrate;

e) participarea la analiza impactului abordării integrate din perspectiva activităţii consilierilor


şcolari şi a mediatorilor şcolari;

f) asigurarea, prin inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti,


a sprijinului pentru angajarea consilierilor şcolari şi a mediatorilor şcolari, în limita posturilor
aprobate;

g) asigurarea coordonării metodologice a activităţii consilierilor şcolari şi a mediatorilor şcolari;


h) asigurarea, prin instituţiile deconcentrate, a monitorizării, evaluării şi controlului serviciilor
oferite de către consilierii şcolari şi mediatorii şcolari;

i) stabileşte indicatorii de performanţă pentru serviciile de consiliere şi mediere şcolară în cadrul


serviciilor comunitare integrate; j) colectează şi analizează periodic datele activităţii consilierului
şcolar şi a mediatorului şcolar în vederea îmbunătăţirii continue a calităţii acestor servicii
furnizate în cadrul serviciilor comunitare integrate;
k) evaluează periodic, prin inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Bucureşti, competenţele consilierilor şcolari şi ale mediatorilor şcolari, precum şi nevoile de
formare.

Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Interne îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

1.monitorizează aplicarea prevederilor cuprinse în strategiile şi programele de reformă şi


restructurare a administraţiei publice centrale şi locale, elaborate pe baza Programului de
guvernare, în conformitate cu politicile Uniunii Europene şi legislaţia internă, şi asigură
realizarea strategiilor şi programelor în domeniul său de activitate*);

2. îndrumă şi controlează activitatea prefecţilor şi a instituţiilor prefecţilor cu privire la


exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege;

3. monitorizează cooperarea structurilor deconcentrate ale administraţiei publice centrale, de pe


plan local, cu autorităţile administraţiei publice locale;

4. realizează, în domeniul său de activitate, dialogul şi parteneriatul social cu confederaţiile


sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional;

5. asigură, prin structurile de specialitate din subordine, aplicarea strategiei şi a programului de


guvernare în domeniul managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, formarea şi
perfecţionarea pregătirii profesionale specializate în administraţia publică, activitatea de evidenţă
a persoanelor, precum şi activitatea de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă civilă*).

6. constituie şi utilizează Sistemul naţional informatic de evidenţă a persoanelor;

7. asigură constituirea, evidenţa, selecţionarea, păstrarea, conservarea şi folosirea în interes


public a documentelor din Fondul arhivistic naţional;

8. administrează, în condiţiile legii, rezervele de stat;

9. organizează şi coordonează activitatea de personalizare, emitere şi evidenţa generală a


documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple;
10. rganizează şi coordonează activitatea de emitere şi evidenţă a permiselor de conducere şi a
certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere;

Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi

ANES, este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în


subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, care
promovează principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în vederea
eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile şi
programele naţionale, și, care, exercită funcţiile de strategie, reglementare, reprezentare şi
autoritate de stat în domeniul violenţei în familie, cu atribuţii în elaborarea, coordonarea şi
aplicarea strategiilor şi politicilor Guvernului în domeniul violenţei în familie.

ANES îndeplineşte următoarele atribuţii specifice, în domeniile:

a) Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi:

1. coordonează aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului în domeniul egalităţii de şanse între


femei şi bărbaţi;

2. propune Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice proiecte de


acte normative, planuri naţionale de acţiune pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi
asigură aplicarea acestora;

3. propune Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, avizarea


proiectelor de acte normative, iniţiate de alte autorităţi, în vederea integrării şi respectării
principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

4. colectează date statistice, elaborează rapoarte, studii, analize şi prognoze privind aplicarea
principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, în toate domeniile de
activitate;

5. elaborează, fundamentează, propune şi dezvoltă programe şi proiecte, aprobate potrivit legii,


în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;
6. coordonează implementarea şi, după caz, implementează programele Uniunii Europene
privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

7. participă ca membru în structurile de coordonare sau gestionare a fondurilor ori a programelor


derulate în România de către instituţiile Uniunii Europene, în vederea respectării principiului
egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi la alocarea resurselor;

8. reprezintă Guvernul României în organismele europene şi internaţionale din domeniu şi


colaborează cu structuri similare din alte ţări;

9. cooperează cu autorităţi centrale şi locale, cu instituţii de învăţământ şi de cercetare, cu


organizaţii neguvernamentale;

10.colaborează cu partenerii sociali, inclusiv cu organizaţiile neguvernamentale implicate în


domeniu, la elaborarea şi implementarea politicilor publice, în vederea realizării egalităţii de
şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

11.sprijină, în condiţiile legii, activităţile de formare a salariaţilor instituţiilor sau organismelor


publice ori private în domeniul aplicării principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei
şi bărbaţi;

b) Violența în familie și violenței împotriva femeilor:

1. elaborează, coordonează şi aplică strategiile şi politicilor Guvernului în domeniul violenţei în


familie.și violenței împotriva femeilor;

2. propune Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice proiecte de


acte normative, planuri naţionale de acţiune în domeniul violenței în familie și violenței
împotriva femeilor şi asigură aplicarea acestora;

3. propune Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice avizarea


proiectelor de acte normative, iniţiate de alte autorităţi, în domeniul violenței în familie și
violenței împotriva femeilor;

4. colectează date statistice, elaborează rapoarte, studii, analize şi prognoze privind domeniul
violenței în familie și violenței împotriva femeilor;
5. elaborează, fundamentează, propune şi dezvoltă programe şi proiecte, aprobate potrivit legii,
în domeniul violenței în familie și violenței împotriva femeilor;

6. coordonează implementarea şi, după caz, implementează programele Uniunii Europene în


domeniul violenței în familie și violenței împotriva femeilor;

7. cooperează cu autorităţi centrale şi locale, cu instituţii de învăţământ şi de cercetare, cu


organizaţii neguvernamentale;

8. colaborează cu partenerii sociali, inclusiv cu organizaţiile neguvernamentale implicate în


domeniu, la elaborarea şi implementarea politicilor publice;

9. urmăreşte, împreună cu instituţiile şi autorităţile publice responsabile, aplicarea şi respectarea


prevederilor tratatelor şi convențiilor internaţionale la care România este parte, în domeniul
violenței în familie și violenței împotriva femeilor;

10.întreprinde măsurile necesare sau, după caz, propune autorităţilor ori instituţiilor competente
luarea măsurilor necesare pentru prevenirea sau, după caz, înlăturarea efectelor oricăror acte ori
fapte care încalcă principiile şi normele tratatelor internaţionale în domeniul violenței în familie
și violenței împotriva femeilor la care România este parte;

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, denumita în continuare Agentia, are
obligatia de a realiza un acompaniament social personalizat pentru tinerii cu vârste între 16 si 25
de ani aflati în dificultate si confruntati cu riscul excluderii profesionale, în scopul facilitarii
accesului lor la un loc de munca. Persoanele prevazute la alin. (1) au dreptul la consiliere
profesionala si mediere din partea personalului specializat al Agentiei, prin întocmirea unui plan
individual de mediere

Pentru realizarea obiectivelor sale, Agenţia Naţională are, în principal, următoarele atribuţii:

a) asigură implementarea politicilor de ocupare a forţei de muncă elaborate de Ministerul


Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în concordanţă cu Strategia
europeană de ocupare a forţei de muncă;
b) elaborează, implementează, finanţează şi cofinanţează programe privind ocuparea şi formarea
profesională a forţei de muncă, precum şi acţiuni specifice domeniului său de activitate, pe baza
politicilor şi strategiilor elaborate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice;

c) urmăreşte aplicarea unitară a legislaţiei care reglementează măsurile de protecţie socială,


prevenire a şomajului şi stimulare a ocupării forţei de muncă finanţate din bugetul asigurărilor
pentru şomaj şi controlează respectarea de către unităţile din subordine a prevederilor legale
incidente în domeniul de activitate;

d) propune spre aprobare, anual, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor
Vârstnice programele de ocupare şi planurile de formare profesională a persoanelor în căutarea
unui loc de muncă;

e) participă la implementarea măsurilor prevăzute în planurile şi programele guvernamentale


vizând ocuparea forţei de muncă, aprobate potrivit legii;

f) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind ucenicia la locul de muncă;

g) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind efectuarea stagiului pentru


absolvenţii de învăţământ superior;

h) asigură implementarea proiectelor specifice domeniului de activitate finanţate din fonduri


europene nerambursabile;

i) organizează, în condiţiile legii, stabilirea şi plata drepturilor băneşti ce se suportă din bugetul
asigurărilor pentru şomaj;

j) organizează, în condiţiile legii, stabilirea şi plata creanţelor ce se suportă din Fondul de


garantare pentru plata creanţelor salariale;

k) administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj şi gestionează Fondul de garantare pentru


plata creanţelor salariale;

l) repartizează resursele financiare necesare structurilor deconcentrate;


m) urmăreşte realizarea execuţiei bugetului asigurărilor pentru şomaj şi a Fondului de garantare
pentru plata creanţelor salariale şi organizează activitatea de evidenţă contabilă aferentă acestora;
n) furnizează, anual, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
datele necesare pentru fundamentarea şi elaborarea proiectului bugetului asigurărilor pentru
şomaj;

Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, instituţie publică cu personalitate juridică
aflată în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, este organizată şi
funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Agenţia are în subordine
agenţii judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti, care sunt
organizate şi funcţionează ca servicii publice deconcentrate cu personalitate juridică.
În domeniul administrării, gestionării şi plăţii beneficiilor de asistenţă socială şi al susţinerii
programelor de servicii sociale, agenţiile teritoriale au, în principal, următoarele atribuţii:

a) aplică legislaţia privind acordarea şi plata beneficiilor de asistenţă socială;


b) aplică legislaţia privind finanţarea programelor de servicii sociale;
c) informează şi îndrumă persoanele fizice şi juridice cărora le revin drepturi şi obligaţii ce
decurg din reglementările privind sistemul naţional de asistenţă socială;
d) gestionează informaţiile în vederea efectuării plăţilor beneficiilor de asistenţă socială;
e) prelucrează documentaţia aferentă stabilirii drepturilor la beneficiile de asistenţă socială, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
f) înregistrează datele privind persoanele care primesc beneficii de asistenţă socială;
g) utilizează sistemul de informaţii în conformitate cu instrucţiunile şi instrumentele de
gestiune a informaţiei stabilite de Agenţie;
h) asigură evidenţa la nivel teritorial a tuturor beneficiarilor din sistemul beneficiilor de
asistenţă socială;
i) actualizează baza de date cu privire la beneficiari şi la beneficiile de asistenţă socială
acordate;
j) asigură respectarea prevederilor legale care privesc caracterul confidenţial al datelor
personale ale solicitanţilor şi ale persoanelor care primesc beneficii de asistenţă socială;
k) verifică îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate privind stabilirea drepturilor la beneficiile
de asistenţă socială;
l) stabilesc dreptul la beneficiile de asistenţă socială şi efectuează plata acestora, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
m) recuperează drepturile încasate necuvenit de beneficiari, în condiţiile legii;
n) fundamentează şi propun Agenţiei proiectul de buget ce include fonduri pentru plata
beneficiilor de asistenţă socială, susţinerea programelor de servicii sociale şi pentru
funcţionarea lor;
o) administrează bugetul aprobat şi prezintă Agenţiei raportul de execuţie bugetară;
p) organizează activitatea de evidenţă contabilă a execuţiei bugetare pentru bugetul alocat;
q) întocmesc rapoarte periodice, precum şi raportul anual de activitate şi le transmit Agenţiei;
r) furnizează Agenţiei şi altor organisme care au competenţe în domeniu informaţii în vederea
elaborării de studii, rapoarte şi analize în domeniul lor de activitate;

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi


ANPD este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în
subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. ANPD are
sediul în Calea Victoriei nr. 194, Sectorul 1, Municipiul Bucureşti.
Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu
dizabilități, ANPD îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) Coordonează la nivel central activităţile de protecţie şi de promovare a drepturilor persoanelor
cu dizabilităţi, elaborează politicile, strategiile şi standardele în domeniul protecţiei şi promovării
drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi asigură urmărirea aplicării reglementărilor din domeniul
propriu;
b) Elaborează şi supune spre aprobare Guvernului, prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice, proiecte de politici publice şi strategii sectoriale, acte
normative, precum şi programele de reformă în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor
persoanelor cu dizabilităţi, în conformitate cu convenţiile şi tratatele internaţionale la care
România este parte;
c) Organizează, coordonează şi controlează realizarea măsurilor de protecţie şi promovare a
drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, a strategiei naţionale şi a legislaţiei în domeniul
dizabilităţii, precum şi monitorizează implementarea standardelor specifice de calitate de către
instituţiile publice şi/sau private rezidenţiale şi nerezidenţiale de protecţie socială a persoanelor
adulte cu dizabilităţi;
d) Este organism responsabil cu supravegherea aplicării prevederilor actelor legislative din
domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, potrivit Legii nr.
448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, a regulamentelor şi directivelor europene şi ale
Comitetului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi;
e) Avizează prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
proiectele de acte normative cu impact asupra domeniului protecţiei persoanelor cu dizabilităţi;
f) Elaborează, coordonează şi monitorizează implementarea strategiei naţionale în domeniul
dizabilităţii, precum şi a planului naţional de acţiune;
g) Acţionează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecţia instituţionalizată a
persoanelor cu dizabilităţi, prin dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de recuperare, reabilitare
şi reintegrare ambulatorii/zi/de tip familial;
h) Asigură coordonarea şi monitorizarea implementării Convenţiei;
i) Evaluează necesarul şi calitatea serviciilor, stabileşte planuri de dezvoltare pe baza nevoilor
persoanelor cu dizabilităţi;
j) Organizează activitatea de selecţionare a personalului pentru aparatul propriu, de evaluare
periodică, precum şi de perfecţionare a pregătirii profesionale a acestuia, în condiţiile legii;
k) Organizează activitatea de instruire a personalului din cadrul instituţiilor de protecţie socială a
persoanelor cu dizabilităţi, aflate în coordonarea metodologică a acesteia, în colaborare cu
autorităţile administraţiei publice locale şi centrale;

Agenția Națională pentru Romi

Agenția Națională pentru Romi se organizează și funcționează ca organ de specialitate al


administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea prim- ministrului, prin
Secretariatul General al Guvernului.

Atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Romi

Cooperare Instituţională

Avizează proiecte de legi şi alte acte normative care au incidenţă asupra drepturilor şi
îndatoririlor persoanelor aparţinând minorităţii romilor;

Solicită date şi informaţii de la autorităţile publice, necesare îndeplinirii atribuţiilor proprii;

Primeşte şi examinează cererile şi sesizările adresate de către instituţii, organizaţii sau persoane
fizice şi comunică punctul de vedere de specialitate al agenţiei;

Sprijină cercetările ştiinţifice în domeniul relaţiilor interetnice prin menţinerea de contacte cu


personalităţi din domeniu;

Dezvoltă un sistem de informare, formare şi consultanţă accesibil minorităţii romilor.


Iniţiere acţiuni şi parteneriate

Iniţiază şi desfăşoară acţiuni de formare privind combaterea discriminării la nivelul romilor în


cadrul administraţiei publice centrale şi locale;

Iniţiază, negociază şi încheie, prin împuternicirea Guvernului, documente de cooperare


internaţională din domeniul incluziunii romilor.

Elaborare politici şi programe

Asigură elaborarea politicii şi strategiei Guvernului în domeniul protecţiei drepturilor minorităţii


romilor şi a altor atribuţii stabilite prin acte normative pentru domeniul său de activitate;

Elaborează şi supune spre aprobare Guvernului, cu avizul Secretariatului General al Guvernului,


strategii şi programe naţionale şi internaţionale în domeniul incluziunii romilor în conformitate
cu principiile şi normele interne şi internaţionale. 

Promovare

Promovează şi organizează programe privind păstrarea, exprimarea şi dezvoltarea identităţii


etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţii romilor;

Promovează, în colaborare cu organizaţiile de romi, programe locale pentru procurarea


documentelor de identitate.

Coordonare

Participă împreună cu alte organe ale administraţiei publice, cu organizaţiile neguvernamentale


ale romilor şi cu reprezentanţi ai minorităţii romilor la evaluarea principalelor nevoi ale
comunităţilor de romi şi coordonează aplicarea programelor de sprijinire a acestora.

Finanţare

Finanţează şi cofinanţează programe şi proiecte în domeniul incluziunii romilor; iniţiază,


negociază şi încheie, prin împuternicirea Guvernului, documente de cooperare internaţională din
domeniul incluziunii romilor.

Monitorizare

Monitorizează aplicarea actelor normative interne şi internaţionale referitoare la protecţia


minorităţii romilor;
Participă la crearea şi dezvoltarea unei baze de date referitoare la minoritatea romilor; 
Monitorizează şi întocmeşte raportări privind stadiul implementării strategiilor în domeniul
îmbunătăţirii situaţiei romilor.

Evaluare    
Evaluarea principalelor nevoi ale comunităţilor de romi;
Evaluează proiectele cu finanţare externă în domeniul incluziunii romilor;
Analizează şi evaluează posibilele efecte discriminatorii ale reglementărilor actuale şi acţionează
pentru perfecţionarea cadrului juridic existent;

Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale

CNPAS are următoarele atribuții:

a) elaborează Regulamentul de organizare și funcționare a CNPAS, stabilește structura


organizatorică a caselor teritoriale de pensii și emite Regulamentul-cadru de organizare și
funcționare a acestora;

b) propune Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei norme metodologice în aplicarea


prevederilor legale din domeniul său de competență;

c) propune Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Ministerului Sănătății


criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate a
asiguraților;

d) stabilește procedurile de regularizare a sumelor plătite în plus de către contribuabili;

e) stabilește anual tariful pentru certificarea stagiului de cotizare și a punctajului cumulat, la


cererea asiguratului;

f) organizează modul de stabilire și de plată a drepturilor de pensii și a altor drepturi de asigurări


sociale finanțate din bugetul asigurărilor sociale, precum și a celor finanțate de la bugetul de stat,
prin bugetul alocat Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, conform legii;

g) organizează activitatea de evidență contabilă a execuției bugetare pentru bugetul asigurărilor


sociale de stat;

h) organizează, administrează și asigură securitatea sistemului informatic al CNPAS, precum și


al structurilor sale teritoriale;

i) organizează activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă;

j) organizează și administrează sistemul de trimitere la tratament balnear, precum și programele


recuperatorii;

k) organizează modul de atribuire a codului personal de asigurări sociale, precum și gestiunea


acestuia;

l) organizează activitatea de furnizare a informațiilor necesare în vederea elaborării de studii și


analize în domeniul său de activitate;
m) administrează și gestionează patrimoniul propriu;

Comisiei anti-sărăcie și promovare a incluziunii sociale – CASPIS

Comisia are următoarele atribuții principale:


a) supune Guvernului spre aprobare Planul național antisărăcie și promovare a incluziunii
sociale, prin Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale;
b) constituie un sistem de monitorizare a sărăciei și incluziunii sociale și a implementării
Planului național antisărăcie și promovare a incluziunii sociale;
c) sprijină autoritățile publice locale în elaborarea și aplicarea unor programe anti-sărăcie și
promovare a incluziunii sociale;
d) promovează formarea unei culturi a acțiunii sociale: capacitatea de a identifica și de a
soluționa problemele sociale.
(2) Comisia îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin acte normative sau dispuse de primul-
ministru.

 Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

CNAS are următoarele atribuții:

1. gestionează Fondul, în condițiile legii, prin președintele CNAS, împreună cu casele de


asigurări, inclusiv Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale
și Autorității Judecătorești și Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor,
Construcțiilor și Turismului, până la reorganizarea acestora;

2. propune, cu avizul Ministerului Sănătății Publice, proiecte de acte normative pentru asigurarea
funcționării sistemului de asigurări sociale de sănătate și acordă aviz conform proiectelor de acte
normative care au incidență asupra Fondului;

3. elaborează, implementează și gestionează procedurile și formularele unitare, avizate de


Ministerul Sănătății Publice, pentru administrarea sistemului de asigurări sociale de sănătate;

4. elaborează și actualizează Registrul unic de evidență a asiguraților;

5. elaborează și publică raportul anual, precum și execuția bugetară pe capitole și subcapitole și


planul de activitate pentru anul următor;

6. asigură organizarea sistemului informatic și informațional unic integrat pentru înregistrarea


asiguraților și pentru gestionarea și administrarea Fondului. Indicatorii folosiți în raportarea
datelor în sistemul de asigurări sociale de sănătate sunt unitari și se stabilesc de Ministerul
Sănătății Publice, la propunerea CNAS, Colegiului Medicilor din România și Colegiului
Medicilor Dentiști din România;

7. răspunde pentru activitățile proprii sistemului de asigurări sociale de sănătate în fața


Guvernului și față de asigurați;

8. elaborează strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea


contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate care se află în administrarea CNAS, potrivit
competențelor stabilite de lege, precum și cu privire la utilizarea și administrarea acestuia în
condițiile legii;

9. participă la stabilirea obiectivelor programelor de sănătate publică, în colaborare cu Ministerul


Sănătății Publice, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciștilor din România,
reprezentanți ai asiguraților, spitalelor și clinicilor universitare, ai unităților de cercetare, ai
organizațiilor neguvernamentale, ai sindicatelor și patronatelor, ai ministerelor și instituțiilor
centrale cu rețea sanitară proprie;

10. elaborează și stabilește, împreună cu Ministerul Sănătății Publice, prin comisiile organizate la


nivel național, metodologia și nivelul de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de
dispozitive medicale și medicamente;

11. elaborează proiectul contractului-cadru, care se prezintă de către Ministerul Sănătății Publice


spre aprobare Guvernului;

12. elaborează proiectul normelor metodologice de aplicare a contractului-cadru, cu consultarea


Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmaciștilor din România, Colegiului Medicilor
Dentiști din România, Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România, Ordinului
Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din România, precum și a organizațiilor patronale și
sindicale reprezentative din domeniul medical, până la data de 15 decembrie a anului în curs
pentru anul următor, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății publice și al președintelui
CNAS;

GUVERN MMPS MS MJ ME MAI


CENTRAL: ANES ANOFM ANPIS ANPD ANR CNPAS CNAS

JUDETEAN: AJOFM AJPIS CJPAS CJAS

LOCAL: CASPIS

S-ar putea să vă placă și