PERSOANE CU DIZABILITĂȚI

Persoanele cu dizabilităţi reprezintă acele persoane care au deficienţe fizice, mentale,

intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere, pot
îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu
ceilalţi LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011

Beneficiile de asistență social LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011

-Principalele categorii de beneficii de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi

speciale sunt următoarele:
a) alocaţii pentru persoanele cu dizabilităţi;
b) indemnizaţii de îngrijire;
c) facilităţi, în condiţiile legii.
-Persoanele cu dizabilităţi beneficiază prin lege de următoarele drepturi: dreptul la ocrotirea
sănătăţii - prevenire, tratament şi recuperare; dreptul la educaţie şi formare profesională; dreptul
la ocuparea şi adaptarea locului de muncă, orientare şi reconversie profesională; dreptul la
asistenţă socială, respectiv servicii sociale şi prestaţii sociale; dreptul la locuinţă, amenajarea
mediului de viaţă personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informaţional şi
comunicaţional; dreptul la petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism; dreptul la
asistenţă juridică; dreptul la facilităţi fiscale; dreptul la evaluare şi reevaluare prin examinarea la
domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2
ani. Pe lângă aceste drepturi speciale, persoanele cu dizabilităţi se bucură, bineînţeles, şi de toate
celelalte drepturi de care beneficiază cetăţenii statului în care dimiciliază. Unul dintre acestea
este dreptul de a avea acces neîngrădit la instituţiile publice ale statului. Din păcate, acest drept
nu este respectat aşa cum ar trebui, în ciuda faptului că este sprijinit prin lege. Astfel, multe din
clădirile în care îşi au sediul instituţiile şi autorităţile publice nu au rampe de acces, au uşi
înguste, ghişee prea înalte, grupuri sanitare neadaptate, iar lifturile lipsesc, deşi clădirile sunt cu
etaj. Pe lângă asta, în personalul instituţiilor publice nu sunt încadraţi traducători ai limbajului
mimico-gestual, în vederea comunicării directe cu persoanele surde sau surdomute, iar afişele cu
pictograme şi marcajele de semnalare pentru nevăzători lipsesc şi ele.
-Persoanele cu dizabilități, în funcție de nivelul deficienței, gradul de afectare a funcțiilor și a
structurilor organismului, factorii de mediu și personali, incapacitatea manifestată se încadrează
în grade de dizabilitate, reglementate prin legile speciale.
-În funcție de gradul de dizabilitate, precum și, după caz, de dificultățile familiale și socio-
economice, persoanele cu dizabilități beneficiază de alocații, indemnizații și facilități, precum și
de alte forme de sprijin financiar și în natură.
-Persoanele cu dizabilități beneficiază de o alocație lunară în scopul susținerii necesităților
zilnice de viață, precum și de o indemnizație de îngrijire în vederea asigurării îngrijirii personale,
acordate în funcție de gradul de dizabilitate și în condițiile stabilite prin legile speciale.
-Pentru persoanele cu afectare gravă a capacității de muncă, alocația se acordă doar în funcție de
gradul de dizabilitate al acestora.
-Persoanele adulte, în funcție de gradul de dizabilitate, pot beneficia, în condițiile legii, de
facilități fiscale și alte facilități, precum și de credite a căror dobândă se suportă din bugetul de
stat pentru achiziționarea de autovehicule și pentru adaptarea locuinței conform nevoilor
individuale.
-Persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, copii și adulți, au dreptul la o indemnizație
lunară de hrană destinată asigurării unei alimentații corespunzătoare în completarea tratamentului
de specialitate cu medicamente antiretrovirale.

Serviciile sociale LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011

-Serviciile sociale adresate persoanelor cu dizabilități se acordă la domiciliu, în centre

rezidențiale sau în centre de zi, proiectate și adaptate nevoilor individuale ale persoanei asistate.
Autoritățile administrației publice locale au responsabilitatea organizării și finanțării sau
cofinanțării serviciilor sociale adecvate nevoilor speciale de îngrijire, asistare, educare și
formare, recuperare/reabilitare, inserție/reinserție socială ale persoanelor cu dizabilități, în
conformitate cu strategiile naționale, strategiile județene și planurile anuale proprii de acțiune.
-Serviciile de îngrijire personală la domiciliu sau recomandarea de internare într-un centru
rezidențial se înscriu în programul individual de reabilitare și integrare socială, elaborat în urma
evaluării.
-Persoana cu dizabilități beneficiază de servicii de îngrijire personală la domiciliu, acordate de
către îngrijitori formali sau informali.

Instituțiile care se ocupa cu acesta categorie de beneficiarii sunt următoarele :

Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Ministerul Muncii și Protecției Sociale se organizează și funcționează ca organ de specialitate al
administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.
În exercitarea funcțiilor sale, Ministerul Muncii și Protecției Sociale îndeplinește, în condițiile
legii, următoarele atribuții:
În exercitarea funcțiilor sale, Ministerul Muncii și Protecției Sociale îndeplinește, în condițiile
legii, următoarele atribuții cu caracter general:
1. identifică, elaborează și promovează politici publice și acte normative în domeniul muncii,
protecției sociale, familiei și persoanelor vârstnice, în deplină concordanță cu prevederile
Programului de guvernare și cu obligațiile României ce decurg din statutul de stat membru al
Uniunii Europene, pentru domeniile sale de activitate;
2. elaborează rapoarte de monitorizare și evaluare cu privire la politicile publice inițiate și
implementate la nivelul ministerului;
3. avizează proiectele de acte normative elaborate de ministere și de organe ale administrației
publice centrale pentru domeniile sale de activitate;
4. organizează, împreună cu celelalte ministere și cu organele de specialitate ale administrației
publice centrale și locale și cu alte persoane juridice, după caz, promovarea acțiunilor derulate în
domeniile sale de activitate;
5. colaborează cu organizații sindicale și patronale, precum și cu alte asociații profesionale din
domeniile sale de activitate și asigură dialogul permanent cu acestea, cu mass-media și cu
societatea civilă în general, în scopul informării reciproce și perfecționării cadrului legislativ
existent;
6. participă la sprijinirea dezvoltării capacității administrative a structurilor implicate în
programele din domeniile sale de activitate, precum și la consolidarea și extinderea
parteneriatelor;
7. participă cu personal propriu din cadrul structurilor ministerului la întâlnirile grupurilor de
lucru în legătură cu domeniile sale de activitate; 8. participă la schimbul de informații și
experiență cu instituțiile și organismele naționale și internaționale cu privire la domeniile sale de
activitate, în condițiile legii; 9. realizează sondaje de opinie, cantitative și calitative, prin
intermediul unor instituții specializate, în vederea fundamentării documentelor strategice, a
campaniilor de comunicare și a informării opiniei publice în domeniile sale de activitate; 10.
contractează, în condițiile legii, servicii specializate în vederea obținerii documentelor, studiilor,
colectării datelor și informațiilor necesare realizării atribuțiilor sale, precum și servicii de
consultanță, inclusiv servicii de evaluare, prognoză și statistică;

Ministerul Educației și Cercetării

Ministerul Educației și Cercetării, este organismul Guvernului României care coordonează
sistemul de învățământ din România, stabilește obiectivele sistemului de învățamânt în
ansamblul său, precum și obiectivele educaționale pe niveluri și profiluri de învățământ.
În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației consultă, după caz, societățile științifice
naționale ale cadrelor didactice, federațiile sindicale reprezentative la nivel de ramură, structurile
asociative ale autorităților administrației publice locale, ca parteneri sociali, și organizațiile
studențești și de elevi, recunoscute pe plan național.

 Atribuţiile generale
1.Elaborarea de proceduri privind cadrul normativ aplicabil și planificarea activităților de
control 
a) stabilirea cadrului procedural privind organizarea și desfășurarea activităților de control;
b) consultarea directorilor și conducerii MEN în vederea identificării riscurilor operaționale;
c) elaborarea proiectului planului anual de control și aprobarea acestuia de către ministru.
 
2. Verificarea instituțiilor planificate pentru control sau a aspectelor sesizate
a) realizarea verificărilor de către echipele de control în care pot fi asociate, cu avizul
ministrului, persoane specializate din cadrul ministerului, instituțiilor sau unităților aflate în
subordonarea, coordonarea, autoritatea MEN sau experți ai Corpului de experți al CC.
 
3. Întocmirea rapoartelor de control cu prezentarea propunerilor de remediere a deficiențelor
constatate
a) elaborarea proiectelor de rapoarte de control în urma verificărilor efectuate și înaintarea
acestora, spre aprobare,ministrului;
b) elaborarea rapoartelor anuale/periodice privind activitatea de control care includ propuneri de
remediere a deficiențelor constatate;
c) diseminarea rezultatelor activităților de control.
 
4. Monitorizarea modului de îndeplinire a măsurilor stabilite în rapoartele aprobate 
5.Gestionarea eficientă și eficacea activității de soluționare a petițiilor și memoriilor

Ministerul Sănătății 
Ministerul Sănătății reprezintă autoritatea de stat în domeniul sănătății publice.
Ministerul Sanatatii indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza politici, strategii si programe de actiune in domeniul sanatatii populatiei, in acord
cu Programul de guvernare, coordoneaza si controleaza implementarea politicilor, strategiilor si
programelor din domeniul sanatatii populatiei, la nivel national, regional si local;
b) evalueaza si monitorizeaza starea de sanatate a populatiei, ia masuri pentru imbunatatirea
acesteia si informeaza Guvernul referitor la indicatorii de sanatate, tendintele de evolutie si
despre masurile necesare pentru imbunatatirea acestora;
c) reglementeaza modul de organizare si functionare a sistemului de sanatate;
d) monitorizeaza, controleaza si evalueaza activitatea institutiilor sanitare si ia masuri pentru
imbunatatirea calitatii asistentei medicale acordate populatiei;
e) Asigura, in colaborare cu institutiile administratiei publice centrale si locale, resursele umane,
materiale si financiare necesare functionarii institutiilor din sistemul public de sanatate;
f) colaboreaza cu reprezentantii autoritatilor administratiei publice centrale si locale, cu cei ai
societatii civile si cu massmedia in scopul educatiei pentru sanatate a populatiei si adoptarii unui
stil de viata sanatos;
g) participa la Limitarea efectelor aparute in urma dezastrelor, calamitatilor si epidemiilor in
domeniul sau de competenta;

Ministerul Transporturilor
În îndeplinirea funcţiilor sale Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor are
următoarele atribuţii generale principale: 
 
1. elaborează, finanţează, implementează, monitorizează, evaluează, promovează şi
administrează programe şi proiecte în scopul atingerii obiectivelor definite în documentele
strategice; 
   2. elaborează şi implementează strategii, politici de dezvoltare în domeniul său de activitate, în
concordanţă cu documentele strategice naţionale, europene şi internaţionale; 
   3. cooperează cu celelalte structuri ale administraţiei publice, cu sectorul privat şi cu societatea
civilă, la elaborarea politicilor şi strategiilor; 
   4. iniţiază, conduce, asigură finanţarea, monitorizarea şi/sau implementarea de programe şi
proiecte în domeniul său de activitate; 
   5. planifică, alocă, monitorizează şi evaluează utilizarea resurselor pentru implementarea
politicilor în domeniu; 
   6. asigură participarea şi reprezintă, în condiţiile legii, interesele României în procesele de
negociere şi adoptare a iniţiativelor instituţiilor Uniunii Europene şi dezvoltă relaţii de colaborare
cu entităţi din statele membre ale Uniunii Europene, în domeniul său de competenţă; 
   7. elaborează şi fundamentează propunerile privind poziţiile României în cadrul negocierilor
care se desfăşoară la nivelul Consiliului Uniunii Europene, pe problematica aferentă domeniului
său de competenţă; 
   8. promovează standardele şi recomandările emise de Uniunea Europeană şi organisme
internaţionale în domeniul său de competenţă; 
   9. propune spre adoptare în vederea aplicării la nivel naţional a standardelor internaţionale; 
   10. contribuie la elaborarea şi implementarea politicilor, programelor şi strategiilor Uniunii
Europene, cooperând în acest sens cu toate entităţile relevante; 

Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPD) este organ de specialitate al
administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. ANPD are sediul în Calea Victoriei nr. 194,
Sectorul 1, Municipiul Bucureşti.
Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu
dizabilități, ANPD îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) Coordonează la nivel central activităţile de protecţie şi de promovare a drepturilor persoanelor
cu dizabilităţi, elaborează politicile, strategiile şi standardele în domeniul protecţiei şi promovării
drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi asigură urmărirea aplicării reglementărilor din domeniul
propriu;
b) Elaborează şi supune spre aprobare Guvernului, prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice, proiecte de politici publice şi strategii sectoriale, acte
normative, precum şi programele de reformă în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor
persoanelor cu dizabilităţi, în conformitate cu convenţiile şi tratatele internaţionale la care
România este parte;
c) Organizează, coordonează şi controlează realizarea măsurilor de protecţie şi promovare a
drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, a strategiei naţionale şi a legislaţiei în domeniul
dizabilităţii, precum şi monitorizează implementarea standardelor specifice de calitate de către
instituţiile publice şi/sau private rezidenţiale şi nerezidenţiale de protecţie socială a persoanelor
adulte cu dizabilităţi;
d) Este organism responsabil cu supravegherea aplicării prevederilor actelor legislative din
domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, potrivit Legii nr.
448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, a regulamentelor şi directivelor europene şi ale
Comitetului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi;
e) Avizează prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
proiectele de acte normative cu impact asupra domeniului protecţiei persoanelor cu dizabilităţi;
f) Elaborează, coordonează şi monitorizează implementarea strategiei naţionale în domeniul
dizabilităţii, precum şi a planului naţional de acţiune;
g) Acţionează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecţia instituţionalizată a
persoanelor cu dizabilităţi, prin dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de recuperare, reabilitare
şi reintegrare ambulatorii/zi/de tip familial;

Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

ATRIBUŢII ANPIS:
a) administrarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru plata beneficiilor de asistenţă
socială, precum şi a celor destinate programelor de servicii sociale, conform legii;
b) asigurarea unui sistem eficient şi integrat de gestionare şi plată a beneficiilor de asistenţă
socială la nivel naţional;
c) prevenirea erorii, fraudei, abuzului şi neglijenţei în sistemul de protecţie socială, în modul
de acordare a beneficiilor de asistenţă socială, de furnizare a serviciilor sociale, a modului de
îndeplinire a prevederilor legale privind încadrarea în grad şi tip de handicap, în grad de
invaliditate sau grad de dependenţă, modalităţile de sesizare ale instituţiilor/organelor
competente conform legii, fiind stabilite prin ordin de ministru în termen de 60 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
d) monitorizarea modului de acordare a sumelor pentru plata beneficiilor de asistenţă socială
şi pentru programele de servicii sociale;
e) evaluarea, monitorizarea şi controlul respectării criteriilor şi standardelor minime care au
stat la baza acreditării furnizorilor şi licenţierii serviciilor sociale;
f) organizarea şi asigurarea serviciilor de stabilire, evidenţă şi plată a beneficiilor de asistenţă
socială;
g) organizarea şi asigurarea unui sistem de evidenţă şi evaluare a persoanelor care primesc
beneficii de asistenţă socială;

Atributii AJPIS
În domeniul administrării, gestionării şi plăţii beneficiilor de asistenţă socială şi al susţinerii
programelor de servicii sociale, agenţiile teritoriale au, în principal, următoarele atribuţii:
a) aplică legislaţia privind acordarea şi plata beneficiilor de asistenţă socială;
b) aplică legislaţia privind finanţarea programelor de servicii sociale;
c) informează şi îndrumă persoanele fizice şi juridice cărora le revin drepturi şi obligaţii ce
decurg din reglementările privind sistemul naţional de asistenţă socială;
d) gestionează informaţiile în vederea efectuării plăţilor beneficiilor de asistenţă socială;
e) prelucrează documentaţia aferentă stabilirii drepturilor la beneficiile de asistenţă socială, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
În domeniul inspecţiei sociale, agenţiile teritoriale au, în principal, următoarele atribuţii:
a) promovează acţiuni de informare şi conştientizare a cetăţenilor asupra drepturilor sociale şi
stabilesc programe de colaborare cu societatea civilă;
b) sesizează organele de urmărire penală competente în situaţia în care faptele supuse controlului
întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni;
c) propun teme de control în vederea includerii în planul anual de control pentru implementarea
politicilor aferente sistemului naţional de asistenţă socială;
d) desfăşoară activitatea de control la nivel de judeţ, în baza ordinelor de deplasare şi cu
respectarea metodologiilor, instrucţiunilor şi a procedurilor de lucru aprobate;

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă este autoritatea administrativă subordonată
Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, împuternicită să asigure implementarea
politicii în domeniul promovării ocupării forței de muncă, migrației forței de muncă și asigurării
de șomaj.

  Pentru realizarea obiectivelor sale, Agenţia Naţională are, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură implementarea politicilor de ocupare a forţei de muncă elaborate de Ministerul
Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în concordanţă cu Strategia
europeană de ocupare a forţei de muncă;
b) elaborează, implementează, finanţează şi cofinanţează programe privind ocuparea şi formarea
profesională a forţei de muncă, precum şi acţiuni specifice domeniului său de activitate, pe baza
politicilor şi strategiilor elaborate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice;
c) urmăreşte aplicarea unitară a legislaţiei care reglementează măsurile de protecţie socială,
prevenire a şomajului şi stimulare a ocupării forţei de muncă finanţate din bugetul asigurărilor
pentru şomaj şi controlează respectarea de către unităţile din subordine a prevederilor legale
incidente în domeniul de activitate;
d) propune spre aprobare, anual, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor
Vârstnice programele de ocupare şi planurile de formare profesională a persoanelor în căutarea
unui loc de muncă;
e) participă la implementarea măsurilor prevăzute în planurile şi programele guvernamentale
vizând ocuparea forţei de muncă, aprobate potrivit legii;
f) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind ucenicia la locul de muncă;
g) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind efectuarea stagiului pentru
absolvenţii de învăţământ superior;
h) asigură implementarea proiectelor specifice domeniului de activitate finanţate din fonduri
europene nerambursabile;

AJOFM atributii
Agenţiile teritoriale sunt servicii publice deconcentrate, constituite la nivel judeţean, precum şi al
municipiului Bucureşti, care au, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură înregistrarea în evidenţe a persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi a şomerilor, în
condiţiile legii;
b) încheie, în condiţiile legii, contracte de asigurare pentru şomaj;
c) stabilesc şi plătesc, în condiţiile legii, drepturile băneşti ce se suportă din bugetul asigurărilor
pentru şomaj;
d) furnizează şi finanţează servicii de prevenire a şomajului şi de stimulare a ocupării forţei de
muncă, în concordanţă cu strategiile şi politicile de ocupare a forţei de muncă şi cu tendinţele
care se manifestă pe piaţa internă a forţei de muncă;
e) asigură înregistrarea în evidenţe a locurilor de muncă vacante comunicate de angajatori
potrivit legii;
f) consiliază şi orientează persoanele în căutarea unui loc de muncă şi realizează punerea în
legătură a angajatorilor cu persoanele în căutarea unui loc de muncă în vederea stabilirii de
raporturi de muncă sau de serviciu;

Inspecţia Muncii

Inspecţia Muncii, organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea

Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu sediul în municipiul Bucureşti.

Inspecţia Muncii are următoarele atribuţii specific:

A. în domeniul relaţiilor de muncă:
a) controlează aplicarea reglementărilor legale, generale şi speciale, cu privire la încheierea,
executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;
b) controlează stabilirea şi acordarea drepturilor cuvenite salariaţilor ce decurg din lege, din
contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă;
c) controlează aplicarea măsurilor de respectare a egalităţii de şanse şi de tratament între femei
şi bărbaţi;
d) asigură la nivel naţional evidenţa muncii prestate în baza contractelor individuale de muncă,
prin registrul general de evidenţă al salariaţilor, precum şi evidenţa zilierilor şi a beneficiarilor
prestaţiilor acestora;
e) controlează folosirea forţei de muncă, în scopul identificării cazurilor de muncă nedeclarată;
f) primeşte şi transmite în sistem informatic, prin inspectoratele teritoriale de muncă, datele
depuse de angajatori şi beneficiari referitoare la salariaţi şi la zilieri;
g) asigură înregistrarea contractelor colective de muncă la nivel de unităţi şi verifică prevederile
acestora, potrivit procedurii aprobate de inspectorul general de stat, şi conciliază conflictele de
muncă declanşate la nivelul unităţilor;
B. în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi al supravegherii pieţei:
a) controlează, coordonează şi îndrumă metodologic aplicarea prevederilor referitoare la
securitatea şi sănătatea în muncă, ce decurg din legislaţia naţională, europeană şi din convenţiile
Organizaţiei Internaţionale a Muncii;
b) cercetează evenimentele conform competenţelor, avizează cercetarea, stabileşte sau confirmă
caracterul accidentelor, colaborează cu instituţiile implicate în ceea ce priveşte evidenţa şi
raportarea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;
c) controlează activitatea de instruire, informare şi consultare a salariaţilor şi furnizează
informaţii în vederea îmbunătăţirii acesteia;
d) autorizează din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă funcţionarea persoanelor
fizice şi juridice şi retrage sau poate propune retragerea autorizării, în condiţiile legii;
e) analizează activitatea serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi propune, după caz,
comisiei de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor
cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă din cadrul
inspectoratelor teritoriale de muncă retragerea abilitării;
f) eliberează avize şi autorizaţii conform competenţelor stabilite prin actele normative aplicabile;
g) dispune sistarea activităţii sau oprirea din funcţiune a echipamentelor de muncă, în cazul în
care se constată o stare de pericol grav şi iminent de accidentare sau de îmbolnăvire profesională,
şi sesizează, după caz, organele de urmărire penală;

Inspectoratul Teritorial de Muncă

Inspectoratul Teritorial de Muncă, ITM este prescurtarea pentru Inspectoratul Teritorial de
Muncă, organ de specialitate existent în fiecare județ din România, aflat în subordinea Inspecției
Muncii.
ATRIBUŢII SPECIFICE:
-controlează aplicarea prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă şi la
înlăturarea riscurilor de accidentare sau îmbolnăviri profesionale;
- verifica elaborarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale şi controlează realizarea
acestora; -solicita măsurători şi determinări, examinează probe de produse şi de materiale în
unităţi şi în afară acestora, pentru clarificarea unor evenimente sau situaţii de pericol;
-dispune sistarea activităţii sau scoaterea din funcţiune a echipamentelor de munca, în cazul în
care constata o stare de pericol grav şi iminent de accidentare sau de imbolnavire profesională şi
sesizează, după caz, organele de urmărire penală;
- cercetează evenimentele conform competenţelor, avizează cercetarea, stabileşte sau confirmă
caracterul accidentelor, colaborează cu Inspectia Muncii în ceea ce priveşte evidenţa şi
raportarea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
-controlează activitatea de instruire şi informare a lucrătorilor şi furnizează informaţii în vederea
îm bunătăţirii acesteia;
-controlează respectarea prevederilor legale referitoare la certificarea produselor, maşinilor,
utilajelor şi a echipamentelor de protecţie din domeniul reglementat, la intrarea acestora pe
teritoriul naţional, la introducerea pe piaţă a produselor si verifica comportarea acestora in timpul
utilizarii;
-restricţionează comercializarea produselor neconforme;
-colaborează cu autorităţile competente în toate problemele legate de supravegherea pieţei,
inclusiv în ceea ce priveşte notificarea clauzei de salvgardare în cazul produselor neconforme;
- verifică modul de organizare şi funcţionare a comitetelor de securitate şi sănătate în muncă;
-analizează activitatea persoanelor fizice şi juridice abilitate pentru a presta servicii de protecţie
şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în calitate de serviciu extern de
prevenire şi protecţie serviciilor externe şi propune retragerea abilitarii, după caz;

Casa Națională de Pensii Publice

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) este un organism de stat care administrează și
gestionează sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale în România[1]
CNPP are următoarele atribuții:

-În domeniul prevenirii accidentelor de muncă și al bolilor profesionale:

a) coordonează și controlează activitatea de recuperare funcțională, protejare, reorientare și

reconversie, în vederea reintegrării profesionale pentru cei care au suferit accidente de muncă și
boli profesionale;
b) coordonează și controlează activitatea desfășurată de casele teritoriale de pensii în domeniul
acordării prestațiilor și serviciilor pentru reabilitare medicală;
c) coordonează și îndrumă activitatea caselor teritoriale de pensii legată de derularea contractelor
încheiate cu spitalele;
d) coordonează și organizează activitatea privind decontarea prestațiilor în natură pentru
lucrătorii migranți care au suferit accidente de muncă și boli profesionale;
e) coordonează și organizează activitatea privind eliberarea documentelor portabile stabilite de
regulamentele de securitate socială pentru domeniul accidente de muncă și boli profesionale;
f) poate încheia contracte la nivel central și/sau teritorial cu furnizori de servicii medicale pentru
realizarea activității de reabilitare medicală.
-În domeniul reabilitării medicale, recuperării capacității de muncă și reconversiei profesionale
a persoanelor care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale:
a) coordonează și controlează activitatea de recuperare funcțională, protejare, reorientare și
reconversie, în vederea reintegrării profesionale pentru cei care au suferit accidente de muncă și
boli profesionale;
b) coordonează și controlează activitatea desfășurată de casele teritoriale de pensii în domeniul
acordării prestațiilor și serviciilor pentru reabilitare medicală;
c) coordonează și îndrumă activitatea caselor teritoriale de pensii legată de derularea contractelor
încheiate cu spitalele;
d) coordonează și organizează activitatea privind decontarea prestațiilor în natură pentru
lucrătorii migranți care au suferit accidente de muncă și boli profesionale;
e) coordonează și organizează activitatea privind eliberarea documentelor portabile stabilite de
regulamentele de securitate socială pentru domeniul accidente de muncă și boli profesionale;
f) poate încheia contracte la nivel central și/sau teritorial cu furnizori de servicii medicale pentru
realizarea activității de reabilitare medicală.
-În domeniul organizatoric:
-În domeniul financiar:
-În domeniul colaborării cu casele de pensii sectoriale
- În privința Comisiei centrale de contestații

Casa judeteanã de pensii (CJPP) are urmãtoarele atributii principale:

- Inregistreaza si asigura evidenta contribuabililor, in condiþiile legii;
- Incheie contracte de asigurare sociala, potrivit legii;
- Asigura evidenta asiguraþilor si a contributiilor de asigurari sociale, conform legii; -
Organizeaza activitatea privind stabilirea si plata contributiilor pentru fondurile de pensii
administrate privat;
- Calculeaza, retine si vireaza contributia de asigurari sociale de sanatate si impozitul asupra
pensiilor, in conditiile legii;
- Certifica stagiul de cotizare si punctajul asiguratului, in conditiile legii;
- Stabileste cuantumul drepturilor de pensie de asigurari sociale si efectueaza plata acestora,
potrivit legii;
- Stabileste si plateste pensii de serviciu, indemnizatii si alte drepturi prevazute in legi speciale,
finantate de la bugetul de stat, in conditiile legii;
- Gestioneaza baza de date a pensionarilor sistemului public de pensii si a beneficiarilor de
drepturi prevazute de legi speciale; - Urmareste periodic compatibilitatea dintre diferitele tipuri
de pensii sau prestatii, precum ºi dintre acestea si salariu;

Casa Națională de Asigurări de Sănătate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este o instituție publică din România,
autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, al cărei principal obiect de activitate îl
reprezintă asigurarea funcționării unitare și coordonate a sistemului asigurărilor sociale de
sănătate din România[1].

Printre cele mai importante atributii ale CNAS pot fi mentionare:

1. gestioneaza Fondul, in conditiile legii, prin presedintele CNAS, impreuna cu casele de

asigurari, inclusiv Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale
si Autoritatii Judecatoresti si Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului, pana la reorganizarea acestora;
2. propune, cu avizul Ministerului Sanatatii Publice, proiecte de acte normative pentru asigurarea
functionarii sistemului de asigurari sociale de sanatate si acorda aviz conform proiectelor de acte
normative care au incidenta asupra Fondului;
3. elaboreaza, implementeaza si gestioneaza procedurile si formularele unitare, avizate de
Ministerul Sanatatii Publice, pentru administrarea sistemului de asigurari sociale de sanatate;
4. elaboreaza si actualizeaza Registrul unic de evidenta a asiguratilor;
5. elaboreaza si publica raportul anual, precum si executia bugetara pe capitole si subcapitole si
planul de activitate pentru anul urmator;
6. asigura organizarea sistemului informatic si informational unic integrat pentru inregistrarea
asiguratilor si pentru gestionarea si administrarea Fondului. Indicatorii folositi in raportarea
datelor in sistemul de asigurari sociale de sanatate sunt unitari si se stabilesc de Ministerul
Sanatatii Publice, la propunerea CNAS, Colegiului Medicilor din Romania si Colegiului
Medicilor Dentisti din Romania;
7. raspunde pentru activitatile proprii sistemului de asigurari sociale de sanatate in fata
Guvernului si fata de asigurati;
8. elaboreaza strategia sistemului de asigurari sociale de sanatate cu privire la colectarea
contributiilor de asigurari sociale de sanatate care se afla in administrarea CNAS, potrivit
competentelor stabilite de lege, precum si cu privire la utilizarea si administrarea acestuia in
conditiile legii;
9. participa la stabilirea obiectivelor programelor de sanatate publica, in colaborare cu Ministerul
Sanatatii Publice, Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania,
reprezentanti ai asiguratilor, spitalelor si clinicilor universitare, ai unitatilor de cercetare, ai
organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor si patronatelor, ai ministerelor si institutiilor
centrale cu retea sanitara proprie;
10. elaboreaza si stabileste, impreuna cu Ministerul Sanatatii Publice, prin comisiile organizate la
nivel national, metodologia si nivelul de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de
dispozitive medicale si medicamente;
Consiliul Local
Consiliul Local este o autoritate administrativă autonomă deliberativă, compusa din primar și
consilieri aleși în condițiile legii pe o perioadă de 4 ani. Consiliul Local se întrunește lunar în
ședințe ordinare și, ori de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare

Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții:

a) atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale
instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor
autonome de interes local;
b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau
municipiului;
c) atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau
municipiului;
d) atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni;

 Consiliul județean îndeplinește următoarele categorii principale de atribuții:

a) atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean,

ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale societăților comerciale și regiilor
autonome de interes județean;
b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială a județului;J
c) atribuții privind gestionarea patrimoniului județului;
d) atribuții privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
e) atribuții privind cooperarea interinstituțională;
f) alte atribuții prevăzute de lege.
Guvern MEC MS MT

MMPS

C. ANDPDCA ANPIS ANOFM IM CNPP CNAS

DPDC DDPD CSEPAH

J. AJPIS AJOFM ITM CJPP CJAS

L. CL