Balanţa de plăţi şi datoria externă – iulie 2021

13.09.2021
În perioada ianuarie - iulie 2021p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 9 057
milioane euro, comparativ cu 5 350 milioane euro în perioada ianuarie - iulie 2020. În structura acestuia,
balanţa bunurilor și balanța veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 2 321 milioane euro,
respectiv 854 milioane euro; balanța serviciilor și cea a veniturilor secundare au înregistrat excedente
mai mici cu 267 milioane euro, respectiv cu 265 milioane euro.

ianuarie - iulie 2020 ianuarie - iulie 2021p

  CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD

CONTUL CURENT (A+B+C) 52 096 57 446 -5 350 62 527 71 584 -9 057

A. Bunuri şi servicii 44 907 49 997 -5 090 54 835 62 513 -7 678

a. Bunuri 31 488 41 912 -10 424 39 889 52 634 -12 745

b. Servicii 13 419 8 085 5 334 14 946 9 879 5 067

- servicii de prelucrare a bunurilor

aflate în proprietatea terţilor 1 436 82 1 354 1 396 96 1 300

- transport 3 783 1 506 2 277 4 234 1 838 2 396

- turism - călătorii 715 1 638 -923 1 279 2 290 -1 011

- alte servicii 7 485 4 859 2 626 8 037 5 655 2 382

B. Venituri primare 4 175 5 291 -1 116 4 457 6 427 -1 970

C. Venituri secundare 3 014 2 158 856 3 235 2 644 591

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
p - date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România e au însumat 3 962 milioane euro (comparativ cu 1 222
milioane euro în perioada ianuarie - iulie 2020), din care participațiile la capital (inclusiv profitul
reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3 353 milioane euro, iar creditele intragrup au
înregistrat valoarea netă de 609 milioane euro.
În perioada ianuarie - iulie 2021, datoria externă totală a crescut cu 6 058 milioane euro. În structură:

 datoria externă pe termen lung a însumat 95 931 milioane euro la 31 iulie 2021 (72,7 la sută din
totalul datoriei externe), în creștere cu 3,3 la sută față de 31 decembrie 2020;
  datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2021 nivelul de 36 054 milioane euro (27,3
la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,9 la sută față de 31 decembrie 2020.
Datoria externă

Sold la Sold la Serviciul datoriei externe, 7 luni

  31.12.2020 31.07.2021p 2021p
I. Datoria externă pe termen lung 92 826 95 931 9 319
I.1. Datoria publică 57 527 60 442 2 487

I.1.1. Datoria publică directă 57 307 60 251 2 450

I.1.2. Datoria garantată public 220 191 37

I.2. Datoria negarantată public,

     din care: 34 139 34 306 6 832

I.2.1. Depozite pe termen lung ale

nerezidenţilor 137 297 21

I.3. Datoria autorităţii monetare,

     din care: 1 160 1 183 0

I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 160 1 183 0

II. Datoria externă pe termen scurt 33 101 36 054e 43 442e
Total datorie externă (I+II) 125 927 131 985 52 761
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
e - date estimate
p - date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,0 la sută în perioada ianuarie - iulie 2021,
comparativ cu 20,1 la sută în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 iulie
2021 a fost de 4,9 luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele
valutare la BNR la 31 iulie 2021 a fost de 84,8 la sută, comparativ cu 90,7 la sută la 31 decembrie 2020.

Precizări metodologice

1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente
perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-
u Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc
în Baza de date interactivă.
2. Datele care au drept sursă cercetările statistice realizate de BNR, respectiv Comerțul internațional
cu servicii și Investițiile străine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, în plan statistic,
s-au concretizat în restrângerea eșantioanelor de raportori și în extinderea corespunzătoare a
ponderii estimărilor interne.
3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul
FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia
BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind
 statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al
investiţiilor străine directe.
4. 4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
1. 4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică –
Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului
de transformare CIF/FOB determinat de
INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf.
Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de
proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent
dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului
internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile
care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru
asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de
INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de
plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;
2. 4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu
servicii;
3. 4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare
(investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
4. 4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei
publice.
5. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt
considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
6. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și
depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite,
pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de
DST de la FMI și alte angajamente (conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for
Compilers and Users, 2014).
7. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MF și de
autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile
de stat cumpărate de nerezidenți - calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate
de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică
și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de
principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care
prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și
completările ulterioare.
8. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MF și de autoritățile
administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei
externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele
internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și
servicii din perioada respectivă.
11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele
valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen
scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă
plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).