Managementul de mediu cunoaste o amploare si reprezinta o provocare

datorata complexitatii legislatiei de protectia mediului. Fundamentarea

managementului mediului reprezinta intelegerea legilor si reglementarilor care
se aplica in companii. Totusi, simpla conformare cu legea nu este suficienta si
multe companii au optat pentru strategii "dincolo de conformare"

Aparitia EMAS sau ISO 14001 au transformat managementul mediului

dintr-o cerinta locala intr-una globala. In viitor, performanta de mediu a
firmelor din intreaga lume va fi comparata cu utilizarea instrumentelor de
managementul mediului, iar abilitatea companiilor de a satisface aceste
standarde poate afecta acceptabilitatea produselor lor pe piata .

1.3. Eco-Marketing

Piata este mai receptiva in prezent la impactul produselor asupra

mediului mai mult decat a fost vreodata, iar aceasta tendinta se va accentua in
anii urmatori. Exista numeroase alte motive pentru aceasta evolutie dintre care
vom mentiona perspectiva extinderii Pietei Comune Europene in Romania si
cresterea interesului pentru produse de calitate
In opinia generala eco-marketingul (marketingul verde) se refera numai
la promovarea si publicitatea produselor care au caracteristici ecologice.
Termeni ca "Ozone Friendly", "Recyclable" sau "Environmentally Friendly" fac
ca multi consumatori sa asocieze aceste notiuni cu eco-marketingul. Conceptul
de eco-marketing are insa o arie mult mai larga, aplicandu-se atat pentru
bunuri de consum, cat si pentru bunuri industriale si chiar servicii. Astfel,
ecomarketingul inglobeaza termeni in limba engleza precum: "Green
Marketing", "Environmental Marketing", "Ecological Marketing".
Desi conceptul de ecomarketingul a aparut la sfarsitul anilor 1980,
acesta a inceput sa capete importanta mult mai tarziu. Ecomarketingul se
refera la toate acele activitati menite sa genereze si sa faciliteze orice schimburi
destinate sa satisfaca nevoile umane, cu un impact minim asupra mediului.
Utilizarea etichetei ecologice reprezinta un instrument al
ecomarketingului. Eticheta ecologica este un simbol graphic, insotit sau nu de
un text descriptive aplicat pe produs, ambalaj intr-o brosura sau document
informative ce insoteste produsul. Cu siguranta un produs cu eticheta
ecologica va avea o valoare mai mare pe piata, deoarece ofera informatii cu
privire la impactul pe care respectivul produs il are asupra mediului.
Stabilirea unui astfel de sistem de etichetare ecologica este destinat sa
ajute consumatorii sa aleaga produsele care pot determina reducerea
impactului asupra mediului oferindu-le informatii privind caracteristicile de
impact asupra mediului ale produselor etichetate ecologic.
 2. CADRUL LEGISLATIV IN UNIUNEA EUROPEANA SI ROMANIA

EMAS
In Uniunea Europeana
In Romania
Eticheta ecologica
In Uniunea Europeana
In Romania

Primul lucru pe care il vom sublinia in acest capitol, este faptul ca

Sistemele de Managementul Mediului si Eco-Etichetele au fost gandite ca si
instrumente voluntare, cerute doar de relatiile parteneriale si de piata, si nu
impuse prin cerinte minime legale.
Cadrul legislativ in care se aplica aceste practici, este asadar unul foarte
general si nerestrictiv, si este specific mai ales practicilor specific europene
(transpuse deja in legislatia romaneasca) - EMAS si Floarea (eco-eticheta)
europeana, pe cand alte practici similare sunt implementate fara un suport
legislativ specific, pentru ca majoritatea lor au fost concepute si sunt in
continuare dezvoltate mai ales de catre companii si organizatii non-
guvernamentale.

2.1. EMAS

A) In Uniunea Europeana

In ciuda tuturor directivelor si reglementarilor adoptate de Consiliul

Europei si a actiunilor internationale si nationale in acest domeniu, calitatea
mediului lasa de dorit atat la nivel regional, cat si planetar.
Asa cum a fost definit de tratatul de la Maastricht, obiectivul global a
Comunitatii Europene este acela "de a promova o dezvoltare economica
durabila". Dezvoltarea durabila reclama utilizarea unor instrumente ale politicii
de mediu si recomanda ca responsabilitatea de mediu sa fie impartita intre
autoritati, industrie, consumatori etc. Reglementarea Comisiei Europene Nr
761/2001 a Parlamentului European permite participarea voluntara a
organizatiilor in cadrul EMAS. Decizia Comisiei Europene No 681/2001 si
Recomandarea Comisiei Europene 680/2001 din 7 September 2001 este un
ghid pentru implementarea Reglementarii 761/2001.
La nivelul Comisiei Europene aceast aspect este probabil cel mai bine
evidentiat in Schema de Audit si Eco - Management care a fost adoptata de
Consiliul Europei pe 29 Iunie 1993. Aceasta reglementare stabileste o schema
voluntara de management de mediu, bazata pe armonizarea liniilor si
principiilor specifice Uniunii Europene. Reglementarea a intrat in vigoare in
Iulie 1993. Totusi, schema s-a deschis pentru participarea companiilor tocmai
in Aprilie 1995. Reglementarea EMAS se aplica tuturor Statelor Membre UE si
celor trei State membre ale ariei economice UE: Norvegia, Islanda si
Lichtenstein.

B) In Romania

In Romania, Ordinul nr. 50 din 01/14/2004 stabileste procedura de

organizare si coordonare a schemelor de management de mediu si audit
(EMAS) in vederea participarii voluntare a organizatiilor la aceste sisteme.
Aceasta procedura se stabileste pentru:
- introducerea in cadrul organizatiilor care desfasoara activitati cu impact
asupra mediului a sistemului de management si audit de mediu;
- evaluarea si imbunatatirea performantelor de mediu ale organizatiilor;
- furnizarea de informatii relevante de mediu publicului si altor parti
interesate din afara organizatiilor.
Acest ordin se aplica organizatiilor din toate domeniile de activitate, care
doresc sa-si imbunatateasca performanta de mediu (pentru o parte a activitatii
sau pentru toate activitatile desfasurate).
In cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor exista Comitetul
consultativ EMAS si Biroul EMAS, ca parte a Serviciului controlul integrat al
poluarii.
Biroul EMAS este constituit din experti in domeniul managementului si
auditului de mediu. Comitetul consultativ EMAS aproba, iar Biroul EMAS este
responsabil cu inregistrarea organizatiilor in cadrul EMAS. Biroul EMAS
asigura inscrierea si mentinerea organizatiilor intr-un registru.

2.2. Eticheta Ecologica

A) In Uniunea Europeana

Un alt instrument al politicii de mediu la nivel European a fost introdus

prin Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1980/2000 privind schema de
acordare a etichetei ecologice care are ca obiect stabilirea unui sistem voluntar
de acordare a etichetei ecologice, pentru promovarea produselor cu un impact
minim asupra mediului pe parcursul intregului lor ciclu de viata si care ofera
consumatorilor informatii precise, exacte si stabilite pe baza ftiintifica cu
privire la impactul acestora asupra mediului.
Eticheta ecologica desemneaza acele produse care determina reducerea
impactului asupra mediului, in comparatie cu alte produse din acelasi grup de
produse, fara a incalca cerintele legale aplicabile produselor la nivel national.
In afara deciziilor specifice referitoare la acordarea etichetei ecologice
pentru aceste grupe de produse (de exemplu Decizia nr. 40/2000/EEC
referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice comunitare
pentru aparate frigorifice, Decizia nr. 45/2000/EEC referitoare la stabilirea
criteriilor de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru masini de spalat
rufe de uz casnic, etc), exista si Decizia nr.728/2000/EEC referitoare la
stabilirea tarifelor pentru solicitare si taxelor anuale pentru etichetare
ecologica, unde sunt specificate tarifele aferente obtinerii etichetei ecologice.
Deciziile Regulamentului nr. 1980/2000/EEC stabilesc criteriile specifice
pentru etichetarea ecologica a urmatoarelor grupe de produse:

1. Masini de spalat vase 11. Becuri cu o singura terminatie

2. Aparate frigorifice
3. Masini de spalat rufe
4. Detergenti pentru vase
5. Detergenti pentru rufe
6. Lacuri si vopsele pentru uz
12. Becuri cu doua terminatii
13. Hartie pentru copiere
14. Hartie pentru servetele
15. Amelioratori pentru sol
16. Hartie de toaleta
 gospodaresc
7. Vopsele de interior si lacuri 17. Role de hartie pentru bucatarie
8. Produse textile 18. Computere personale
9. Incaltaminte 19. Computere portabile
10. Lenjerie de pat si camasi 20. Saltele de pat

B) In Romania

In Romania a fost elaborata Hotararea Guvernului nr. 189/28 februarie

2002, privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice, prin
transpunerea Regulamentului nr. 1980/2000/EEC privind stabilirea unei
proceduri de acordare a etichetei ecologice, a Deciziei nr.729/2000/EEC
privind contractul cadru referitor la conditiile de utilizare a etichetei ecologice
si Deciziei nr.728/2000/EEC referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitare
si taxelor anuale pentru etichetare ecologica.
Aceasta hotarâre are scopul de a introduce eticheta ecologica pentru a
promova produsele care au un impact redus asupra mediului, pe parcursul
intregului lor ciclu de viata, in comparatie cu alte produse apartinand aceluiasi
grup de produse. Promovarea acestor produse contribuie la utilizarea eficienta
a resurselor si la un nivel ridicat de protectie a mediului, prin furnizarea catre
consumatori de informatii corecte, exacte si stabilite pe baza stiintifica despre
produsele respective.
Hotararea nu se aplica:
• substantelor sau preparatelor clasificate ca fiind foarte toxice, toxice,
daunatoare mediului, cancerigene, toxice pentru reproducere sau
mutagene, precum si bunurilor fabricate prin procedee daunatoare
pentru om sau pentru mediu si care pot dauna consumatorului in
conditii normale de utilizare;
• produselor alimentare, bauturilor, produselor farmaceutice;
• aparaturii medicale destinate utilizarii in scopuri profesionale sau care
este prescrisa ori utilizata de catre personal medical calificat, in
conformitate cu legislatia in vigoare.
HG 189/2002 prevede faptul ca Eticheta Ecologica se acorda la cerere, si
se acorda grupurilor de produse care indeplinesc urmatoarele conditii:
 a) potential ridicat de protectie a mediului, care sa determine alegerea
facuta de cumparator;
b) avantaje competitive pentru producatorii de bunuri si/sau prestatorii
de servicii;
c) cerere mare de consum sau utilizare finala prin volumul de vanzari.
Legislatia romaneasca cu privire la Eticheta Ecologica stabileste si
procedurile de acordare a etichetei pentru diverse produse (numarul acestora
se va extinde in urmatorii doi ani):
• Hotararea Guvernului nr. 827/31 iulie 2002 privind stabilirea criteriilor
de acordare a etichetei ecologice pentru aparate frigorifice.
• Hotararea Guvernului nr. 40/2003, privind stabilirea criteriilor de
acordare a etichetei ecologice pentru masinile de spalat rufe, de uz
casnic.
• Hotararea Guvernului nr. 253/2004, privind stabilirea criteriilor de
acordare a etichetei ecologice pentru detergentii pentru masini de spalat
vase.
• Hotararea Guvernului nr. 254/2004, privind stabilirea criteriilor de
acordare a etichetei ecologice pentru incaltaminte.
• Hotararea Guvernului nr. 284/2004, privind stabilirea criteriilor de
acordare a etichetei ecologice pentru saltele de pat.
Pentru obtinerea etichetei ecologice, a fost elaborat Ordinul Ministrului
apelor si protectiei mediului nr.1010/2002 privind aprobarea componentei
nominale a Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice, privind
aprobarea componentei nominale a Comisiei Nationale pentru Acordarea
Etichetei Ecologice, ca si Regulamentul de functionare al Comisiei Nationale
pentru Acordarea Etichetei Ecologice privind aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei
Ecologice.
Atributiile principale ale Comisiei Nationale pentru Eco-Etichetare sunt
urmatoarele:
a) analizeaza si evalueaza procedura de acordare a etichetei ecologice
produselor introduse pe piata;
b) studiaza sistemul actual de etichetare ecologica a produselor si
serviciilor din tarile Uniunii Europene, analizeaza si formuleaza
 propuneri asupra proiectelor de acte normative ce vizeaza
perfectionarea cadrului legislativ si institutional in domeniu;
c) stabileste lista cuprinzand laboratoarele acreditate in vederea
efectuarii verificarilor si testelor pentru fiecare grup de produse;
d) face propuneri privind perfectionarea procedurilor de informare a
publicului si de colaborare intre institutiile cu competenta in materie.
e) primeste si analizeaza solicitarile de acordare a etichetei ecologice
pentru produsele introduse pe piata de catre agentii economici,
evalueaza aceste solicitari si propune Autoritatii Competente pentru
Acordarea Etichetei Ecologice - Ministerul Mediului si Gospodaririi
Apelor acordarea si respingerea acestor solicitari, pe baza procesului
de analiza a rezultatelor evaluarii performantelor produsului conform
criteriilor specifice de acordare a etichetei ecologice produselor
respective