IDEOLOGII ŞI PRACTICI POLITICE ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ – TEST 2 2008

I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:

1. Potrivit doctrinei Partidului Naţional Liberal, progresul statului român era condiţionat de:
a) întărirea democraţiei parlamentare; b) dezvoltarea agriculturii;
c) dezvoltarea industrială cu sprijin internaţional; d) dezvoltarea industriei naţionale.

2. Economist şi sociolog important din perioada interbelică, principal teoretician al (neo)liberalismului:

a) Constantin Stere; b) Gheorghe Zane; c) Ştefan Zeletin; d) Virgil Madgearu.

3. În opinia teoreticienilor (neo)liberali, singura cale de progres a României era cea sintetizată de concepţia:
a) „porţilor deschise”; b) „prin noi înşine”; c) „statului ţărănesc”; d) „totul pentru ţară”.

4. Adepte consecvente ale democraţiei parlamentare în perioada interbelică:

a) PNL şi Garda de Fier; b) Liga Poporului şi P.C.R.; c) P.N.Ţ. şi P.C.R.; d) P.N.L. şi P.N.Ţ.

5. Pentru teoreticienii ţărănişti, ramurile industriale care trebuiau dezvoltate cu prioritate erau:
a) industria constructoare de maşini şi electrotehnica; b) industria petrolieră şi aeronautica;
c) cele care aveau asigurată baza de materii prime în ţară; d) cele care produceau produse pentru export.

6. Pentru ţărănişti, categoria socială de care depindea existenţa statului era:

a) burghezia; b) ţărănimea; c) proletariatul; d) intelectualitatea.

7. Partide politice interbelice adepte ale instaurării unui regim totalitar:

a) Partidul Comunist şi Garda de Fier; b) Partidul Socialist şi Garda de Fier;
c) Partidul Comunist şi Partidul Socialist; d) Partidul Socialist şi Liga Apărării Naţional-Creştine.

8. Ideologia Partidului Comunist era reprezentată de:

a) marxismul în varianta leninistă; b) marxismul occidental;
c) eurocomunismul; d) socialismul de piaţă.

9. În scopul asigurării unui suport politic pentru regimul de autoritate monarhică s-a luat ca măsură înfiinţarea:
a) Consiliului de Coroană; b) Frontului Renaşterii Naţionale; c) breslelor; d) Străjii Ţării.

10. Concepţie naţional-ţărănistă, care socotea că, din lipsă de capital intern, România trebuia să recurgă la sprijin financiar extern pentru a se dezvolta:
a) „porţile deschise”; b) „prin noi înşine”; c) protecţionism; d) liber-schimbism.

II. ANALIZAŢI CONŢINUTUL CELOR DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat

11. În deceniul trei al secolului al XX-lea, perspectivele democraţiei româneşti erau de bun augur; cele două partide politice importante, P.N.L. şi
P.N.Ţ. au acceptat regulile jocului politic democratic, susţinând regimul parlamentar.

12. Principala problemă a vieţii politice interbelice a fost menţinerea şi consolidarea democraţiei parlamentare; unele forţe politice au profitat de
problemele economice şi tensiunile sociale, încercând rezolvarea lor prin proceduri totalitare.

13. Teoreticienii liberali din perioada interbelică au susţinut cu argumente doctrina „porţilor deschise”; ei au subliniat legătura directă dintre
industrializare şi modernizarea generală a ţării.

14. În plan politic, liberalii se pronunţau pentru întărirea poziţiilor burgheziei; Ştefan Zeletin susţinea că „soarta ţării se identifică cu soarta
burgheziei naţionale”.

15. În timpul guvernărilor naţional-ţărăniste din perioada interbelică a fost aplicată politica „porţilor deschise”; teoreticienii ţărănişti apreciau că
România nu dispunea de capitaluri suficiente pentru dezvoltare.

16. Criza economică din anii 1929-1933 a încurajat forţele politice interesate în instaurarea unui regim autoritar; regele Carol al II-lea a acţionat
pentru compromiterea partidelor politice.

17. În prima decadă a perioadei interbelice, partidele şi populaţia şi-au manifestat încrederea în posibilitatea desfăşurării unui experiment politic democratic,
bazat pe viaţă parlamentară şi pluripartidism; în deceniul următor, însă, democraţia a intrat în declin.
18. După primul război mondial, Partidul Naţional Liberal avea cea mai largă bază de masă; el s-a afirmat ca cel mai puternic partid politic al
perioadei interbelice.

19. Partidul Naţional Ţărănesc era susţinut de ţărănime, de intelectualitate şi de burghezia bancară şi industrială; el reunea în jurul său largi
segmente ale centrului spectrului politic pentru a se opune liberalilor.

20. Integrarea partidelor naţionale din provinciile unite cu România a constituit una dintre caracteristicile evoluţiei politice în perioada interbelică; în
octombrie 1926 s-a constituit Partidul Naţional Ţărănesc.

III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:

21. A. Asasinarea primului-ministru, I.G. Duca.

B. P.C.R. adoptă teza potrivit căreia România era un stat imperialist multinaţional.
C. Naţional-ţărăniştii organizează marea adunare de la Alba Iulia împotriva guvernării liberale.
a) CBA; b) BCA; c) CAB; d) BAC.

22. A. Legea de unificare administrativă.

B. Partidul Ţărănesc fuzionează cu Partidul Naţional Român din Transilvania.
C. Alegerile parlamentare care au marcat sfârşitul democraţiei.
a) CBA; b) BCA; c) ACB; d) ABC.

23. A. Vintilă Brătianu devine preşedintele P.N.L.

B. I.G. Duca devine preşedinte al P.N.L.
C. Comuniştii români adoptă teza cominternistă cu privire la dreptul popoarelor la autodeterminare.
a) BAC; b) ACB; c) CAB; d) BCA.

24. A. Este asasinat I.G. Duca.

B. Democraţia intră în declin.
C. Începe cea de-a doua guvernare a P.N.Ţ.
a) ABC; b) BCA; c) CAB; d) ACB.

25. A. Teoreticienii naţional-ţărănişti adoptă doctrina „statului ţărănesc”.

B. Consolidarea poziţiilor forţelor politice naţionaliste şi antidemocratice.
C. Documentul de naştere a neoliberalismului românesc. .
a) ABC; b) BAC; c) CBA; d) CAB.

26. A. Pentru a-şi asigura un suport politic regimului autoritar, regele Carol II fondează Frontul Renaşterii Naţionale.
B. Carol II aduce la guvernare Partidul Naţional Creştin.
C. Prin decret lege toate partidele politice sunt dizolvate.
a) ABC; b) CBA; c) ACB; d) BCA.

27. A. Constituirea P.N.Ţ.

B. L.A.N.C. fuzionează cu Partidul Naţional Agrar,
C. Este introdusă legea „primei electorale”.
a) CAB; b) CBA; c) ABC; d) BCA.

28. A. Se declanşează criza dinastică.

B. Prima guvernare a P.N.Ţ.
C. Prinţul Carol revine în România.
a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA.

29. A. Se formează Liga Apărării Naţional-Creştine.

B. Finalizarea reformei agrare.
C. Se pun bazele Ligii Arhanghelului Mihail.
a) ABC; b) BCA; c) ACB; d) BAC.

30. A. Partidul Comunist Român intră în ilegalitate.

B. Fuziunea dintre Partidul Ţărănesc şi Partidul Naţional Român
C. Regele Ferdinand I promulgă Constituţia.
a) CAB; b) BAC c) ACB d) ABC