ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A

MEDIULUI

CAIET DE PRACTICA

Acordarea subventiilor in agricultura

Coordonator: Student:

Profesor univ. dr. Manole Victor Dulca Andreea

Seria A, Gr.1310

2011
 PORTOFOLIU DE PRACTICA

1.Durata totala a pregatirii practice: 3 saptamani

2.Perioada stagiului:09.05.-26.05.2011
3.Programul zilnic:8 ore pe zi intre orele 8.30-16.30
4.Adresa unitatii: ALEXANDRIA   Şos. Turnu Măgurele, nr. 1, cod 140003
5.Numele si prenumele cadrului didactic supervizor: Profesor univ. dr.Manole Victor
6.Numele si prenumele tutorelui desemnat de întreprindere, care sa asigure conditiile si
pregatirea necesare practicantului in perioada stagiului de practica: Sef Serviciu Control pe
Teren ing. Manea Gheorghe
7.Competentele care vor fi dobandite:
-formarea abilitatilor spre a aplica cunostintele teoretice insusite in concordanta cu
specializarea pentru care se intrsuieste.
 CUPRINS

1.Prezentarea de ansamblu APIA

1.1Profilul de activitate,statut juridic,dimensiunea si complexitatea
activitatii
1.2 Obiective de dezvoltare si modernizare APIA
2.Structura organizatorica APIA. Organigrama
2.1 Rolul functional al fiecarui compartiment si post de
conducere.obiectivele si limitele sale
3.Principalii indicatori de performanta ai APIA
4.Operatiuni cu clientela si documente aferente acestora
4.1 Modul de infaptuire a operatiunilor( acordarea subventiilor)
5.Clasificarea si caracterizarea subventiilor acordate de APIA clientelei
5.1 Studierea acordarii subventiilor din fonduri europene
6.Anexe la 4-4.1
 1. Prezentarea de ansamblu APIA(Agentia de Plati si Interventie pentru
Agricultura)
1.1 Profilul de activitate,statut juridic,dimensiunea si complexitatea
activitatii
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) functioneaza in subordinea
Ministerului Agriculturii, Padurilor şi Dezvoltarii Rurale in baza Legii 1/2004 cu
modificarile si completarile ulterioare.
Institutia are urmatoarea organizare: aparat central, 42 de centre judetene si 210 centre
locale.
Incepand cu 1 ianuarie 2007, APIA deruleaza fondurile europene pentru implementarea
masurilor de sprijin finantate din Fondul European pentru Garantare în Agricultura
(FEGA).
Subventiile se acorda sub forma de plati directe la hectar gestionate de Sistemul Integrat
de Administrare si Control (IACS) si in cadrul masurilor de piata pentru implementarea
mecanismelor comerciale conform Politicii Agricole Comune (PAC). Astfel, Agentia de
Plati si Interventie pentru Agricultura administreaza sistemul de certificate de export-
import si garantii pentru importul si exportul produselor agricole, elaboreaza si
implementeaza procedurile privind aplicarea sistemului de interventie pentru produsele
agricole.

Atributiile APIA:
 Asigura derularea operatiunilor financiare legate de gestionarea fondurilor alocate;
 Asigura verificarea cererilor de plata primite de la beneficiari;
 Autorizeaza plata catre beneficiari în urma verificarii cererilor de plata sau ii
instiintează pe acestia cu privire la eventualele nereguli sesizate, în vederea
solutionarii acestora;
 Executa platile autorizate catre beneficiari;
 Tine contabilitatea platilor efectuate;
 Urmareste incadrarea in fondurile alocate pentru activitatile prevazute mai sus;
 Asigura indeplinirea cerintelor cu privire la informarea publica privind activitatile
desfasurate;
 Asigura desfasurarea in bune conditii a activitatilor economice, administrative,
contabile, de personal si audit ale Agentiei;
 Colaboreaza pentru indeplinirea atributiilor specifice cu organele administratiei
publice centrale si locale;
 Pregateste si implementeaza prevederile privind mecanismele comerciale;
 Administreaza sistemul de certificate de export-import si garantii pentru importul si
exportul produselor agricole
 Elaboreaza si implementeaza procedurile privind aplicarea sistemului de interventie
pentru produsele agricole;
 Este autoritatea publica responsabila cu implementarea Sistemului Integrat de
Administrare si Control;
  Asigura managementul cotelor de productie de zahar şi izoglucoza si gestioneaza
contributiile aferente acestor cote;
 Elaboreaza manuale de proceduri si metodologii in vederea implementarii
corespunzatoare a atributiilor care ii revin;
 Implementeaza si administreaza restitusiile la export si sistemul de garantii aferente
restitutiilor;
 Furnizeaza toate informatiile solicitate de Organismul coordonator al agentiilor de
plăti pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit.

1.2 Obiective de dezvoltare si modernizare APIA

Incepand cu data de 1 ianuarie 2007,Romania acorda plati directe pentru terenul agricol
utilizat.In acest scop, A.P.I.A. implemneteaza masuri de sprijin pentru fermieri finantate
din Fondul European pentru Garantare in Agricultura-FEGA ca plati directe in cadrul
Schemei de Piata Unica pe Suprafata-SAPS,masuri de sprijin finantate din bugetul national
si Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala-FEADR,ca plati nationale
directe complementare-PNDC,precum si plati compensatorii pentru unele masuri de
dezvoltare rurala apartinand Axei2 din Planul National de Dezvoltare Rurala-PNDR.
Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013
Modul in care FEADR va finanta concret investitiile este dat de catre Programul National
pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013.
PNDR 2007-2013 are conturate patru axe prioritare pentru finantare prin FEADR:
Axa1:Cresterea competitivitatii sectoareloir agricole si forestiere
Axa2:Imbunatatirea mediului si a peisajului natural(masurile din aceasta axa vor fi
implementate conform Ordinului 243/2005).
Axa3:Imbunatatirea calitatii vietii in spatiul rural si incurajarea diversificarii economiei
rurale
Axa4-LEADER:Axa metodologica in scopul stimularii strategiilor locale.
Masurile prevazute de MADR in cadrul Axei2 sunt:
-sprijin pentru zonele defavorizate agricol;
-plati de Agro-mediu;
-prima impadurire a terenurilor agricole
Obiective specifice Axei2:
1.Asigurarea utilizarii continue a terenurilor agricole contribuind astfel la mentinerea
viabilitatii comunitatilor rurale.In acest scop au fost propuse masurile –Sprijin pentru zona
montana si Sprijin pentru zone defavorizate altele decat zona montana.
2.Introducerea sau continuarea aplicarii metodelor agricole de productie compatibile cu
protectia si imbunatatirea starii biodiversitatii, solului,apei si a calitatii aerului.In aceast
scop au fost lansate masura-Plati de agro-mediu.
3.Extinderea suprafetelor forestiere pe terenurile agricole pentru a contribui la reducerea
eroziunii solului,aprevenirii inundatiilor si pentru sprijinirea luptei impotriva schimbarilor
climatice.In acest scop a fost lansata masura-Prima impadurire a terenurilor agricole.
Obiectivele generale si operationale ale masurii Agro-mediu
Obiectivul general al acestei masuri este de a contribui la dezvoltarea durabila a spatiului
rural,prin satisfacerea nevoii crescande de servicii de mediu si prin incurajarea utilizatorilor
terenului agricol sa introduca sau sa continue practici agricole compatibile cu protectia si
imbunatatirea mediului inclusiv biodiversitatii,apei,solului si a peisajului rural.
Obiective operationale:
-mentinerea pajistilor cu inalta valoare naturala;
-mentinerea biodiversitatii si aplicarea praticilor agricole traditionale;
-managementul adecvat al pajistilor importante pentru pasari;
-asigurarea protectiei apei si solului.
Tinand cont de aceste obiective specifice s au definit urmatoarele pachete:
1.Pajisti cu inalta valoare naturala;
2.Practici agricole traditionale;
3.Pajisti importante pentru pasari;
4.Culturi verzi.
Obiectivele generale si operationale ale masurii-Sprijin pentru zona montana
Obiectivul general al acestei masuri este de a contribui in zona montana defavorizata la
utilizarea continua a terenurilor agricole mentinandu-se activitatile agricole durabile.
Zona montana defavorizata are productia agricola afectata de conditiile climatice si de
relief din cauza caracteristicilor de altitudine si de panta si este constituita din suma
suprafetelor unitatilor administrativ-teritoriale desemnate conform criteriilor de mai jos:
-unitatile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600
m,limitele acestora fiind acelea ale blocarilor fizice(identificate in Sistemul Integrat de
Adminstrare si Control);
-unitatile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii intre 400-600 m si care au o
panta medie egala sau mai mare de 16%,limitele acestora fiind acelea ale blocurilor
fizice(identificate in Sistemul Integrat de Administrare si Control) .
Aceasta masura este un instrument prin care se sprijina financiar utilizarea terenurilor
agricole situate in zone unde productia agricola este mai redusa cantitativ sau calitativ din
cauza unor conditii naturale induse de altitudine si panta.Sprijinul financiar acordat
fermelor din zona montana defavorizata compenseaza diferentele de venituri si costuri fata
de conditiile naturale in alte zone care nu sunt defavorizate.Pentru platile compensatorii
pentru zonele montane specific si semnificativ defavorizate din punct de vedere natural
sunt eligibile suprafetele agricole aflate in unitatile administrativ-teritoriale
defavorizate,limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate in Sistemul
Integrat de Administrare si Control) conform listei aflate la centrele locale/judetene
A.P.I.A. si la primarii.
Lista unitatilor administrativ-teritoriale din zona montana defavorizata este cuprinsa in
Ordinul MAPDR nr350/2007 privind aprobarea listei unitatilor adminstrativ-teritoriale
incadrate in zona montana defavoz\rizata in Romania.Beneficiarii sunt fermierii care
desfasoara activitatii agricole pe terenurile agricole aflate in zona montana defavorizata
unde productia agricola este mai redusa cantitativ/calitativ din cauza unor conditii naturake
induse de altitudine si panta.
Obiectivele generale si operationale ale masurii-Sprijin pentru fermierii din zonele
defavorizate altele decat cele montane
Zonele defavorizate altele decat cele montane sunt acele unitati administrativ-teritoriale
care se suprapun in totalitate sau partial cu Rezervatia Biosferei “Delta Dunarii”(cu
productivitate agricola limitata,valoarea medie ponderala a notei de bonitate-16puncte)
Beneficiarii acestei masuri sunt fermieri care desfasoara activitati agricole pe terenurile
agricole situate in zona seminificativ defavorizata respectiv in zonele defavorizate de
conditii naturale specifice.
Aceasta schema de plata cuprinde 2 submasuri:
-zone seminificativ defavorizate-ZSD;
-zone defavorizate de conditii naturale specifice-ZDS.
Criterii de eligibilitate: sunt eligibile numai parcelele cu suprafata minima de cel putin 0,3
ha, iar suprafata agricola apartinand unei ferme compusa din parcele de cel putin 0,3 ha
trebuie sa fie de minim 1 ha.In cazul viilor,livezilor,culturilor de hamei,pepinierelor
pomicole,pepinierelor viticole si arbustilor fructiferi suprafata minima a parcelei trebuie sa
fie de cel putin 0,1 ha.
Criterii specifice:
-sa contribuie in zonele defavorizate-altele decat zona montana,la utilizarea continua a
terenurilor agricole mentinandu-se astfel si viabilitatea spatiului rural si de asemenea
sustinandu-se activitatile agricole durabile;
-aceasta masura se aplica doar in unitatile administrativ-teritoriale (comuna/orase)
conform PNDR 2007-2013.
-obligatia continuarii activitatilor agricole timp de 5 ani de la data efectuarii primei plati
aferente acestei masuri si respectarii bunelor conditii agricole si de mediu pe toata suprafa
agricola a fermei si pe toata durata angajamentului.
Promovarea politicii agricole comune si eco-conditionalitatea
Politica agricola comuna cu privire la eco-conditionalitate este stabilita prin regulamente
comunitare.
Eco-conditionalitatea (conformitatea incrucisata) este unul din elementele importante ale
PAC,fiind mecanismul de legatura intre plata integrala a sprijinul acordat prin plati directe
in cadrul Pilonului I(si pentru platile pe suprafata aferente PilonuluiII) al PAC si
respectarea de catre agricultori a unor reguli privind standarde de baza pentru
mediu,siguranta alimentelor,sanatatea animalelor,a plantelor si bunastarea
animalelor,reunite sub cerinte legale in materie de gestionare(SMR)precum si a unor
standarde avand ca scop mentinerea terenului agricol in bune conditii agricole si de
mediu(art.3 din Regulamentul Consiliului(CE) nr73).
Schemele de sprijin pentru care se acorda plati directe in cadrul Pilonului I sunt cele din
Anexa1 din Regulamentul CE nr.73/2009:
-Schema de plata unica pe suprafata(SAPS);
-Plati nationala directe complementare(PNDC) decuplate de productie si cuplate cu
productie;
-Schema de plata separata pentru zahar;
-Schema de plati tranzitorii pnetru tomate destinate procesarii.
Schemele de sprijin pentru care se acorda plati directe in cadrul Pilonului II sunt cele
prevazute in Regulamnetul CE nr.1698/2005:
-Sprijin prin masuri pentru dezvoltare rurala:
-Sprijin pentru zona montana defavorizata;
-Sprijin pentru agricultorii din zonele defavorizate altele decat cele montane: zone
seminifcativ defavorizate si zone defavorizate de condtii specifice.
-Plati de agromediu:
-pachetul 1-pasjisti cu inalta valoare naturala
 -pachetul 2-practici agricole insealtoare
-pachetul 3-pajisti pentru pasari importante
-pachetul 4-culturi verzi
-pachetul 5-agricultura ecologica

2.Structura organizatorica APIA. Organigrama

2.1 Rolul functional al fiecarui compartiment si post de
conducere,obiectivele si limitele sale
Agentia este condusa de un director general numit, in conditiile legii, prin ordin al
ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului.Directorul general al Agentiei are
calitatea de ordonator secundar de credite si poate delega aceasta calitate inlocuitorilor de
drept sau altor persoane imputernicite in acest scop. Delegarea pentru efectuarea unor
categorii de cheltuieli se va realiza cu respectarea prevederilor normelor de aplicare a Legii
nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si a celor privind
organizarea controlului preventive pentru operatiuni delegate. Prin actul de delegare,
directorul general al Agentiei precizeaza limitele si conditiile delegarii. Persoanele
imputernicite de catre directorul general vor reprezenta autoritatea contractanta, conform
prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor
de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de
concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, in
baza listelor de investitii, a planului de achizitii si a limitelor valorice stabilite prin decizia
directorului general. Directorul general conduce activitatea Agentiei si o reprezinta in
raporturile cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, cu
alte persoane juridice si fizice, precum si în justitie. In exercitarea atributiilor sale,
directorul general emite decizii. Directorul general poate da imputernicire de reprezentare
si altor persoane din cadrul Agentiei.
Structura organizatorica a centrului judetean cuprinde urmatoarele compartimente:
 Biroul/Compartimentul inspectii;
 Compartimentul juridic;
 Serviciul masuri de sprijin-IT(organizat in compartiment pentru Centrul
municipiului Bucuresti,fara structuri subordonate),avand in subordine:
-Biroul/Compartimentul IT
-Compartimentul masuri de sprijin
 Serviciul controale pe teren(organizat in compartiment pentru Centrul municipiului
Bucuresti);
 Serviciul ajutoare de stat,masuri de piata(organizat in compartiment pentru Centrul
municipiului Bucuresti);
 Serviciul economic(organizat in compartiment pentru Centrul municipiului
Bucuresti,fara structuri suborodnate),avand in subordine:
-Compartimentul achizitii,administrativ,parc auto
-Compartimentul financiar contabilitate
-Compartimentul resurse umane
 Serviciul regional cota de lapte(existent numai la nivelul celor 7 regiuni-
Iasi,Constanta,Ilfov,Craiova,Timisoara,Cluj si Brasov; in celelalte Centre judetene
 functioneaza Compartimentul cota de lapte,iar in cadrul Centrului municipiului
Bucuresti nu are corespondent in structura),avand in subordine:
-Biroul/Compartimentul analiza,monitorizare si raportare producatori si
cumparatori de lapte
-Biroul/Compartimentul control cota de lapte
-Compartimentul judetean cota de lapte
 Centrele locale-organizate pentru a deservi fermierii din cadrul comunelor
arondate.Centrul municipiului Bucuresti nu are centre locale.
Compartimentele functionale din structura centrelor judetene sunt coordonate tehnic de
compartimentele de specialitate din cadrul aparatului central al Agentiei.
Relatiile ierarhice si coordonarea compartimentelor,precum si relatiile functionale si de
colaborare din cadrul centrelor judetene ale Agentiei se realizeaza potrivit structurii
organizatorice aprobate.
Structura organizatorica,numarul de centre locale pentru fiecare centru
judetean,regulamentul de oraganizare si functionare,precum si statele de functii ale
centrelor judetene sunt aprobate prin Decizie a directorului general al Agentiei,care
stabileste si numarul de centre locale aferente centrelor judetene.
Oragnizarea si functionarea centrului judetean sunt reglemnetate prin prezentul regulament
care cuprinde atributiile tuturor serviciilor/compartimentelor/birourilor administrative.
1.Directorul coordonator coordoneaza intreaga activitate a Agentiei la nivel judetean si o
reprezinta in raporturile cu aparatul central,cu oraganele administratiei publice
locale,celelalte institutii publice,unitati economice si cu alte persoane fizice,precum si in
justitie.
2.Directorul coordonator adjunct are urmatoarele atributii si responsabilitati:
 Este inlocuitorul de drept al directorului coordonator si raspunde in fata
directorului coordonator pentru activitatea compartimentelor din subordine;
 Administreaza,gestioneaza si raspunde de activitatea IACS,controale pe
teren,IT,precum si activitatea centrelor locale;
 Asigura aplicarea procedurilor pentru actualizarea si intretinerea Sistemului de
Identificare al Parcelelor Agricole si raspunde de aplicarea acestora;
 Organizeaza si controleaza activitatile definite in actele normative si manualele de
proceduri,pentru intreaga activitate a structurilor din subordine etc.
3.Compartimentul juridic din cadrul centrului judetean Teleorman este organizat si
functioneaza in subordinea directa a directorului coordonator si isi desfasoara activitatea in
conformitate cu prevederile nationale in domeniu si in stricta corelatie cu prevederile
europene privind asigurarea asistentei financiare prin FEGA si FEADR. Acesta
colaboreaza cu Serviciul masuri de sprijin-IT si Serviciul controale pe teren in vederea
prelucrarii primare a datelor in sistemul IACS,referitor la cererile unice de plata pentru
schemele de sprijin pe suprafata,respectiv rapoarte de control.
4.Serviciul ajutoare de stat-masuri de piata are urmatoarele atributii si responsabilitati:
 Este subordonat organizatoric directorului coordonator al centrului judetean
Teleorman,iar tehnic si metodologic este subordonat Directiei ajutoare de stat si
subventii si Directiei masuri de piata din cadrul aparatului central;
 Intocmeste si verifica situatiile centralizatoare pentru sumele aprobate si le
transmite catre aparatul central in vederea solicitarii creditelor bugetare so catre
 compartimentul financiar-contabilitate al centrului judetean in vederea platii pentru
ajutoarele de stat acordate de la bugetul de stat;
 Verifica administrativ cererile,introduce datele din cereri in aplicatiile
electronice,intocmeste listele de control,intocmeste si verifica situatiile
centralizatoare cu numarul de solicitanti de prima pentru lapte livrat la prestatori si
cantitatile eligibile si le transmite catre Directia ajutoare de stat si subventii in
vederea raportarii acestora la MAPDR etc.
4.Serviciul economic din cadrul centrului judetean Teleorman colaboreaza cu Serviciul
masuri de sprijin-IT si Serviciul controale pe teren in vederea prelucrarii primare a datelor
in sistemul IACS,referitor la cererile unice de plata pentru schemele de sprijin pe
suprafata,respectiv rapoarte de control.
5.Serviciul masuri de sprijin IT isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile
nationale in domeniu si in stricta corelatie cu prevederile europene privind asigurarea
asistentei financiare prin FEGA si FEADR.Are urmatoarele atributii:
 Instaleaza si executa aplicatiile furnizate de Directia IT din aparatul central pentru
prelucrarea automata a datelor privitoare la: Registrul Fermelor,IACS,masuri de
piata,schemele de subventionare a agriculturii din bugetul national si orice alta
lucrare pentru care este necesara prelucrarea automata a datelor
 Supravegheaza si intretine d.pd.v hardware a echipamentelor din dotarea centrului
judetean Teleorman si a centrelor locale,pentru o utilizare eficienta si o functionare
corespunzatoare.Se va efectua o intretinere preventiva,in concordanta cu normele si
specificatiile tehnice ale fabricantului;
 Ia masurile necesare pentru securitatea fizica a instalatiilor IT,a.i. orice deteriorare
accidentala sau deliberata sa fie evitata,etc.
6.Serviciul controale pe teren isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile
nationale in domeniu si in stricta corelatie cu prevederile europene privind asigurarea
asistentei financiare prin FEGA si FEADR,avand in structura sa:
 Asigura informarea fermierilor privind drepturile si obligatiile pe care le au ce
decurg din aplicarea Politicii Agricole Comune in general si rpivind controlul
clasic pe teren si prin teledetectie al cererilor de sprijin in special;
 Aplica prevederile manualelor de procedura si a ghidului pentru inspectorii care
realizeaza controlul pe teren si prin teledetectie,a regulamentelor europene si a
documentelor de lucru,etc.
7.Centrul local este subordonat directorului coodornator adjunct al centrului judetean
Teleorman.Specialistii din centrele locale au urmatoarele atributii si responsabilitati
principale:
 Asigura informarea fermierilor privind drepturile si obligatiile pe care le au in
vederea accesarii schemelor de plati directe pe suprafata finantate din fonduri
europene sau nationale;
 Informeaza producatorii agricoli si distribuie material informativ referitor la
ajutoarele de stat si platile nationale directe complementare-zootehnie
 Acorda consultatii profesionale producatorilor pentru completarea cererilor de
ajutoare de stat si CNDP-zootehnie.etc.
3.Principalii indicatori de performanta ai A.P.I.A.

1.Respectarea cadrului institutional

Decizia cu privire la crearea a doua agentii de plati
In conformitate cu Regulamentul Consiliului nr.1290/2005 privind infiintarea Politicii
Agricole Comune au fost infiintate cele doua fonduri europene pentru agricultura:
-Fondul European de Garantare Agricola(FEGA) destinat finantarii masurilor de
piata,restituirilor la export si platilor directe catre fermieri;
-Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala(FEADR) destinat finantarii programelor
de dezvoltare rurala.
Incepand cu 1 ianuarie 2007 FEGA si FEADR inlocuiesc Fondul European pentru
Orientarea si Garantare Agricola(FEOGA),sectiunea Garantare si respectiv Orientare.
Contributia financiara a comunitatilor europene consta in sume care se transfera
Guvernului Romaniei de catre Comisia Europeana cu titlu de sprijin financiar
nerambursabil, in limita plafonului anual stabilit in conformitate cu cadrul financiar
multianual in cazu FEGA si angajamntele bugetare comunitare pentru programele de
dezvoltare rurala in cazul FEADR.
Prin OUG nr.103/2005 cu privire la modificarea si completarea Legii nr.1/2004 privind
infiintarea,organizarea si functionarea Agentiei de Plati si Interventie pentru
Agricultura,Industria Alimentara si Deazvoltare Rurala,Ministerul Agriculturii,Padurilor si
Dezvoltarii Rurale a decis infiintarea a doua agentii de plati si anume:
-Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit(APDRP) responsabila pentru
administrarea si controlul Masurilor de Dezvoltare Rurala;
-Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura responsabila pentru efectuarea
platilor directe de suprafata din fondurile UE,pentru gestionarea fondurilor alocate de la
bugetul national pentru plati directe complementare,cu crearea si implementarea Sistemului
Integrat de Adiministrare si Control si a masurilor de piata.
2.Respectarea bunelor conditii agricole si de mediu in Romania (GAEC)
Bunele conditii agricole si de mediu se respecta pe toate parcelele agricole din cadrul
exploatatiei,inclusiv pe cele neligibile si pe cele care nu sunt folosite pentru productia
agricola.Bunele conditii agricole si de mediu in Romania au fost stabilite conform
standardelor enumerate mai jos:
 Standarde pentru evitarea eroziunii solului
GAEC 1: Pe timpul iernii,terenul arabil trebuie sa fie acoperit cu culturi de toamna si/sau
sa ramana nelucrat dupa recoltare pe cel putin 20% din suprafata arabila totala a fermei.
GAEC 2:Lucrarile solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%,cultivat cu plante
prasitoare,se efectueaza de-a lungul curbelor de nivel.
GAEC 3: Se mentin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007.
 Standarde pentru mentinerea continutului de materie organica in sol,prin aplicarea
unor practici agricole corespunzatoare
GAEC 4: Floarea-soarelui nu se cultiva pe aceeasi parcela mai mult de 2 ani consecutiv
GAEC 5: Nu este permisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil
 Standarde pentru mentinerea strcuturii solului
GAEC 6: Nu este permisa efectuarea lucrarii de arat in conditii de umiditate excesiva a
solului.
  Standarde pentru mentinerea unui nivel minim de intretinere a terenurilor agricole
GAEC 7: Intretinerea pajistilor permanente prin aisgurarea unui nivel minim de pasunat
sau prin cosirea lor cel putin o data pe an
GAEC 8: Nu este permisa arderea vegetatiei pajistilor permanente
GAEC 9: Nu este permisa taierea arborilor solitari si/sau a grupurilor de arbori de pe
terenurile agricole.
GAEC 10: Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole,inclusiv pe
terenurile care nu sunt folosite in scopul productiei.
 Standarde pentru protejarea si gestionarea apelor
GAEC 11:Respectarea normelor legale privind utilizarea apei pentru irigatii in
agricultura.

GAEC 1 Pe timpul iernii,terenul arabil trebuie sa fie acoperit cu culturi de toamna

si/sau sa ramana nelucrat dupa recoltare pe cel putin 20% din suprafata arabila a
fermei
Pentru a respecta aceasta conditie,trebuie sa va asigurati ca pe timpul iernii cel putin 20%
din suprafata totala a terenului arabil din cadrul fermei dumneavostra este acoperit cu
culturi de toamna sau culturi perene(nu pentru fiecare parcela in parte).
De semenea,terenul arabil nelucrat(nearat),intretinut in bune conditii agricole si de mediu
este considerat ca acoperit cu vegetatie.
Pentru evaluarea conformitatii,la calcularea procentului de acoperire a terenului pe timpul
iernii,se va tine cont de toate suprafetele arabile insamnatate toamna,cat si de suprafetele
nearate din cadrul fermei,indiferent daca suprafetele respective indeplinesc sau nu celelalte
criterii de eligibilitate.
Acoperirea solului cu vegetatie pe timpul iernii are urmatoarele avantaje:
-impiedica eroziunea superficiala a terenului si levigarea(spalarea) elementelor nutritive;
-solul nu se usuca,nu favorizeaza formarea crustei si are o umiditate echilibrata;
-terenul isi mentine structura;
-creste continutul solului in azot-daca sunt cultivate leguminoase;
-se imbogateste terenul in substante organice,in special humus;
-radacinile plantelor maruntesc si aereaza solul;
-organismele din sol se activeaza datorita aportului de substante nutritive;
-se reduce poluarea solului cu nitrati,acestia fiind consumati de plante,in caz
contrar,nerespectarea acestui standard duce la amplificarea proceselor de
eroziune,modificarea insusirilor fizice si chimice a solului-distrugerea structurii solului si
scaderea fertilitatii solului,implicit a productiei la hectar-cresterea riscului de
levigare(spalare) a elementelor in adancime.
GAEC 2 Lucrarile solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%,cultivat cu
plante prasitoare,se efectueaza de-a lungul curbelor de nivel
Pentru a respecta aceasta conditie,toate lucrarile solului inclusiv semanatul culturilor
prasitoare se executa pe curba de nivel.
Plantele prasitoare sunt plnate semanate cu distanta intre randuri de 40-75 cm,pentru care
combaterea buruienilor si afanarea solului se executa prin lucrari de prasit mecanic intre
randuri si manual pe rand.Obiectivul acestei conditii este reducerea eroziunii solului pe
terenurile agricole cu panta mare.
Lucrarile solului cuprind lucrarea de baza(aratul) si lucrarile de pregatire a patului
germinativ(discuitul si grapatul).Este interzis sa executati lucrarile solului(inclusiv
semanatul culturilor )perpendicular pe curba de nivel(din deal in vale).
Lista culturilor prasitoare

Cod cultura Denumirea plantei Cod de cultura Denumirea plantei

108 Porumb 213 Sofran
110 Sorg 218 Susan
201 Floarea-soarelui 213 Cicoare
301 Sfecla de zahar 215 Arahide
302 Sfecla furajera 216 Mac
251,252,253.254 Cartof 209 Fenicul
152 Fasole 212 Anason
154 Bob 211 Menta
155 Lupin 210 Levantica
156 Naut 217 Ricin

Daca utilizati teren arabil situat in blocuri fizice cu panta mai mare de 12% puteti cultiva
plante prasitoare pe aceste suprafete fara reducerea platilor de suprafata,numai daca
executati lucrarile solului de-a lungul curbelor de nivel.
Consecintele nerespectarii acestei cerinte pot conduce la:
-indepartarea stratului superior de sol;
-modificarea insusirilor chimice ale solului;
-deteriorarea proprietatilor fizice ale solului;
-deteriorarea regimului hidrologic.
Efectuarea lucrarilor de-a lungul curbelor de nivel previne erodarea stratului fertil de sol
strcuturat der la suprafata.In cazul in care,in urma controlului inspectorii A.P.I.A. constata
ca pe o parcela situata intr un bloc fizic cu panta medie mai mare de 12% au fost cultivate
plante prasitoare,iar lucrarile solului nu au fost executate de-a lungul curbelor de nivel ci au
fost executate din deal in vale, in conditia GAEC 2 se considera nerespectata.
GAEC 3 Se mentin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007
Trebuie sa mentineti si sa intretineti aceste terase chiar daca nu mai sunt folosite pentru
productie,obiectivul acestei conditii este reducerea eroziunii solului.
Mentinerea teraselor are o influenta pozitiva asupra mentinerii capacitatii de productie a
terenului respectiv.Terasele impiedica spalarea stratului arabil pe terenurile cu panta
mare,care datorita precipitatiilor poate fi transportate spre baza pantei.
Transportul solului catra baza pantei poate duce pe de-o parte la reducerea capacitatii de
productie a terenuilui aflat in partea superioara a pantei,iar pe de alta parte la acumularea
unei mari cantitati de elemente chimice in partea inferioara a pantei,care mareste gradul de
vulnerabilitate prinvind poluarea apelor ce se afla in apropierea teraselor.
GAEC 4 Floarea-soarelui nu se cultiva pe aceeasi parcela mai mult de 2 ani
consecutiv.
Floarea-soarelui nu trebuie cultivata pe aceeasi suprafata a parcelei mai mult de 2 ani
consecutiv deoarece,din cauza consumului mare de apa si substante nutritive determina
scaderea continutului de materie organica din sol.
In cazul in care, in anii 2009 si 2010 ati cultivat floarea-soarelui pe aceeasi suprafata a
[arcelei,in anul 2011 aceasta planta nu mai trebuie cultivata pe acelasi amplasament.
Exemplul 1
Daca in anii 2009 si 2010 cultivati aceeasi parcela floarea-soarelui,insa nu ssi in anul
2011,conditia GAEC 4 este respectata in anul 2011.

Nr. Anul Denumirea culturii Conformitatea cu GAEC 4

1 2009 Floarea-soarelui Nu este cazul
2 2010 Floarea-soarelui Nu este cazul
3 2011 Alta cultura decat fl-soarelui GAEC 4 respectat

Exemplul 2
Daca in anii 2009,2010,2011 ati cultivat pe aceeasi suprafata a parcelei floarea-
soarelui,conditia GAEC 4 nu este respectata in anul 2011.Daca in oricare din anii 2009
si/sau 2010 pe aceeasi suprafata a parcelei nu s-a cultivat floarea-soarelui,dar se cultiva in
anul 2011,conditia GAEC 4 este considerata respectata in anul 2011.
Nr. Anul Denumirea culturii Conformitatea cu GAEC 4
1 2009 Floarea-soarelui Nu este cazul
2 2010 Floarea-soarelui Nu este cazaul
3 2011 Floarea-soarelui GAEC 4 nerespectat

Daca ati transferat total sau partial exploatatia,agricultorul care a preluat exploatatia are
obligatia ca,la data depunerii cererii de sprijin,sa solicite informatii de la A.P.I.A. privind
declaratiile de suprafata depuse in ultimii doi ani de agricultorul de la care a preluat
exploatatia sau informatii prinvidn culturile gasite la controlul pe teren,daca ferma a fost
supusa controlului in ultimii 2 ani.Impreuna cu angajatul A.P.I.A., va ferifca pe care
parcele poate sa cultive floarea-soarelui fara incalcarea GAEC 4.
Printr o rotatie corecta a culturii de floarea-soarelui in cadrul asolamentului aveti
urmatoarele avantaje:
-mentineti o productie ridicata la ha, an de an;
-pastrati continutul optim de materie organica in sol;
-puteti combate si diminua considerabil atacul bolilor si daunatorilor.
GAEC 5 Nu este permisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil
Nu trebuie sa radeti miristile si/sau resturile vegetale rezultate dupa recoltarea
culturilor(cereale paioase,vreji de plante proteice sau de cartof,coceni de porumb,tulpini de
floarea soarelui,rapita,inclusiv iarba ramasa dupa cosirea pjistilor temporare etc).
Prin arderea miristilor si a resturilor vegetale distrugeti materia organica din sol si poluati
atmosfera.Daca nu respectati aceasta condtiti,vi se vor aplica reduceri si excluderi la suma
totala de plata,conform modului de aplicare a sanctiunilor pentru nerespectarea GAEC.
GAEC 6 Nu este permisa efectuarea lucrarii de arat in conditii de umiditate excesiva
a solului
Degradarea solului este determinata in cea mai mare masura de lucrarile solului care,daca
nu sunt efectuate la momentul optim al cantitatii de apa din sol pot avea efecte negative pe
perioade de timp diferite.Unul din efectele negative il constituie deteriorarea structurii
solului care pot avea ca rezultat formarea crustei la suprafata solului,baltirea apei la
suprafata solului,compactarea stratului arabil al solului.
Una din lucrarile cu efect negativ asupra structurii solului este aratura executata in conditii
de umiditate excesiva a solului.Dupa o perioada indelungata de ploi abundente,nu este
recomandat sa se efectueze lucrarea de arat,indiferent de perioada anului.
E recomandat ca aratura sa se faca imediat dupa recoltare la o umiditate care sa asigure o
coeziune si o aderenta minima a solului de organele active ale plugului.Pentru
insamnatarile de toamna nu trebuie sa arati cand solul are umiditate excesiva pentru ca
rezulta o brazda continua.Aratura de toamna,sub actiunea ploilor si zapezilor duce la
tasarea solului,deseori chiar la baltire.Daca aveti soluri grele,cu argila si mai sarace in
humus se taseaza peste iarna mai mult decat cele bogate in humus(materie organica).
Aratura de toamna executata pe sol cu umiditate ridicata duce in primvara la un sol mai
tasat decat cel arat la umiditate optima.Daca aveti de arat o parcela intelenita in vederea
insamantarilor de primavara,nu trebuie sa arati la o umiditate excesiva a solului si la o
adancime mai mica decat grosimea stratului de telina pentru ca brazda va fi ca o fasie
neintrerupta sau sub forma de bucati la fundul brazdei aproape de suprafata sau chiar la
suprafata si nu poate fi maruntita prin lucrari ulterioare.
GAEC 7 Intretinerea pajistilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de
pasunat sau prin cosirea lor cel putin o data pe an.
Pentru intretinerea pajistilor permanente,este obligatoriu sa respecti anumite cerinte de
managemnt(de utilizare),legate atat de pasunatul sau/si de cositul acestor pajisti.
Pe toate pajistile permanente va recomandam sa respectati urmatoarele cerinte:
 Ianite de inceperea pasunatului trebuie sa curatati pajistea de maracini,resturi aduse
de apa,sa nivelati terenul, sa evacuati excesul de umiditate,sa distrugeti buruienile si
plantele toxice;
 Pasunatul sa nu inceapa primvara prea devreme,deoarece solul este inca umed si se
batatoreste,se formeaza gropi si musuroaie,contribuind la scaderea treptata a
productiei,iar pe pasunile cu panta se pot declansa fenomenele de eroziune;
 In timpul pasunatului trebuie sa aveti in vedere lucrarile care au ca scop refacerea
cat mai rapida a plantelor si prevenirea inmultirii buruienilor;
 Pasunile inundate nu vor fi pasunate mai devreme de 2 saptamani de la retragerea
apelor;
 Masa vegetala cosita trebuie adunata in maxim 2 saptamani de la efectuarea
cositului;
 Este interzis aratul sau discuitul pajistilor;
 Nu veti realiza insamantari sau suprainsamantari,decat in cazurile cand anumite
portiuni de pajiste se degradeaza si doar cu specii din flora locala;
 Sa tineti cont de incarcatura de animale la hectar,care trebuie corelata cu capacitatea
productiva a pajistilor;
 Toamna,sa inceteze pasunatul cu aproximativ 25-30 de zile inainte de venirea
ingheturilor permanente.
Agricultorii care solicita sprijin pe suprafata pentru pajistile permanente,trebuie sa respecte
prevederile Ordinului nr.226/235 din 2003 al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si
al ministrului administratiei publice pentru aprobarea strategiei privind organizarea
activitatii de imbunatatire si exploatare a pajistilor la nivel national,pe termen mediu si
lung,aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii,alimentatiei si padurilor si al
ministerului administratiei publice nr.226/235/2003,conform carora,prin hotarare a
consiliului local al comunei,orasului,respectiv al municipiului,se stabileste:
 -potentialul productiv al pajistilor(prin bonitare) in baza caruia se calculeaza numarul
de animale care pot pasuna pe hectar;
-data intrarii si scoaterii animalelor de la pasunat(obligatorii pentru toti detinatorii de
animale).
GAEC 8 Nu este permisa arderea vegetatiei pajistilor permanente
Daca exploatati pajisti permanente,nu trebuie sa ardeti vegetatia ierboasa si lemnoasa de pe
acestea.
In cazul in care,in urma controlului,se constata ca suprafete ale fermei ocupate cu pajisti
permanente au fost arse,focul fiind provocat de o cauza necunoscuta,agricultorul trebuie sa
prezinte o copie dupa sesizare depusa si inregistrata la politie sau la inspectoratul general
pentru situatii privind producerea acestui fapt.
Prin arderea vegetatiei de pe pajistile permanente,distrugeti materia organica si poluati
atmosfera.
Daca nu respectati aceasta conditie,vi svor aplica reduceri la suma totala de plata,conform
modului de aplicare a reducerilor si excluderilor pentru nerespectarea GAEC.
GAEC 9 Nu este permisa taierea arborilor solitari si/sau grupurilor de arbori de poe
terenurile agricole
Daca in ferma dumneavoastra sunt arbori izolati sau grupuri de arbori,nu trebuie sa-i taiati
fara aprobare de la ocolul silvic in raza caruia se afla ferma.Arborii si grrupurile de arbori
constituie elemente de peisaj care trebuie mentinute.
Daca totusi acestia au inceput sa se usuce pentru ca sunt bolnavi sau au fost distrusi in urma
unor fenomene naturale,veti solicita o autorizatie de taiere de la ocolul silvic pentru a-i taia
si o copie a acestei autorizatii o transmiteti la centru A.P.I.A. unde aveti depusa cererea de
sprijin financiar.
Daca zona in care se afla exploatatia dumneavostra a fost declarata zona calamitata priuntr
un act normativ national,nu trebuie sa prezentati la A.P.I.A. nici un act doveditor si se
inregistreaza caz de forta majora in baza unei instiintari depuse.Astfel nu veti fi sanctionati
pentru nerespectarea acestei conditii in cazul in care:
-arborii au fost distrusi in urma unor fenomene naturale(alunecari de
teren,trasnete,furtuni);
-au fost taiati din motive intemeiate-bolnavi,uscati,etc.
Pentru confirmarea acestor cazuri,trebuie sa aveti autorizatie de taiere eliberata de catre
ocolul silvic teritorial sau de alte acte doveditoare in acest sens(adeverinta,proces verbal de
calamitate etc),emiese de autoritatile din administratia locala(directia agricola,centru
agricol local,primarie,etc.).
GAEC 10 Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole inclusiv pe
terenurile care nu sunt folosite in scopul productiei.
Vegetatia nedorita este reprezentata de buruieni care invadeaza in mod spontan terenurile
agricole,diminuand capacitatea de productie a culturilor agricole.Tot in aceasta categorie
intra si plantele fara valoare furajera,cele care depreciaza calitatea produselor obtinute de la
animale si cele toxice care se afla pe pajistile permanente.
Plantele de cultura care se regaasesc pe o parcela cultivata cu o alta cultura,declarata in
cererea de plata,sunt considerate ca fiind vegetatie nedorita si pot atrage aplicarea
reducerilor si escluderilor de la plata.
Pe parcela agricola vegetatia nedorita nu trebuie sa domine cultura intr o proportie mai
mare de 30% din suprafata acesteia,indiferent de categoria de folosinta a terenului pe care il
exploatati(teren arabil,pajisti permanente,culturi permanente,vii).Pentru plantatiile viticole
situate pe terase,procentul de 30% se aplica atat pentru spatiul dintre si pe randuri,cat si pe
suprafata taluzului.
Principalele specii de plante care alcatuiesc vegetatia nedorita pe terenul agricol sunt:
 Buruieni anuale precum:
macul rosu mustar de camp cornac,scaietele popii
musetelul nemirositor pungulita dracila,holera
albastrita loboda porceasca ciulin
nemtisorul de teisorul,fl painii scaiul dracului,rostogol
hrisca urcatoare zamosita mohor
turita zarna odos
rocoina susaiul steregoaie
 Buruieni perene(multianule)precum:
macris alior-laptele cainelui
palamida brusture-lipan
volbura coada calului
sangele voinicului costrei-balur
cucuta pirul tarator
feriga de camp-tolul lupului pirul gros
trestia papura
 Buruieni parazite:
tortelul
lupoaia
Efectele vegetatiei nedorite asupra cresterii plantelor sunt urmatoarele:
 Scade productia obtinuta la ha;
 Se reduce capacitatea de fotosinteza a plantei;
 Plantele cultivate nu mai beneficiaza de cantitatea de caldura si lumina necesara;
 Se reduce cantitatea de substante de rezerva acumulate in seminte,radacini,fructe.
GAEC 11 Respectarea normelor legale privind utilizarea apei pentru irigatii in
agricultura
Gospodaria unitara,durabila a resurselor de apa de suprafata si subterana si protectia
acestora impotriva epuizarii si degradarii,precum si repartitia rationala si echilibrata a
acestor resurse intra in atributiile Administrarii Nationale Apele Romane.
Aceasta este o conditie obligatorie impusa de necesitatea economisirii apei si a utilizarii
eficiente a cesteia,incontextul cererii tot mai mari de apa dulce si a reducerii disponibilitatii
ei datorate schimbarilor climatice la nivel mondial.
In acest sens,toti agricultorii care folosesc apa pentru irigatii in agricultura vor trebuie sa
respecte legislatria in vigoare privind regimul de folosire a resurselor de apa,indiferent de
forma de proprietate.
Conform prevederilor art.35,alin.a) din Ordinul MMGA nr.662/2006 privind aprobarea
procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarie qa
apelor,”prin autorizatia de gospodarire a apelor se obtine dreptul de functionare a folosintei
de apa,in cadrul careia apele de suprafata se utilizeaza pentru alimetari cu apa potabila sau
industriala,irgati,...”.
Utilizatorii de apa pentru irigatii in Romania pot fi impartiti in 3 categorii:
1.organizatii de imbunatatiri funciare(OIF) constituie conform legii imbunatatirilor funciare
nr.138/2004,republicata cu modificarile si completarile ulterioare(organizatii ale
utilizatorilor de apa pentru irigatii-OUAI,organizatii de desecare si drenaj-ODD,organizatii
de aparare impotriva inundatiilor-OAI,organizatii de combatere a eroziunii solului-OCES)
si federatii de organizatii de imbunatatiri funciare (FOIF) care incheie contracte cu
furnizorii de apa(art. 6-8,art. 22 din legea imbunatatirilor funciare nr.123/2004 republicata);
2.alti beneficiari decat OIF/FOIF(persoane fizice sau juridice),care incheie contracte cu
furnizorii de apa(definiti in Anexa nr.1 la legea nr138/2004,republicata);
3.utilizatori de ape subterane pentru irigatii(din puturi),care detin autorizatia de gospodarire
a apelor(art.9 din legea apelor nr.107/1996,cu modificarile si completarile ulterioare).
Agricultorii care folosesc apa pentru irigatii in agricultura depun o cerere de solicitare catre
detinatorul de infrastructura al sistemului de irigatii.
In Romania detinatorii de infrastructura conform prevederilor legii imbunatarilor funciare
nr.138/2004,republicata,persoane fizice sau juridice,altele decat ANIF(Administratia
Nationala a Imbunatatirilor Funciare),care detin un titlu valabil de proprietate sau de
folosinta a terenurilor deservite de un sistem de irigatii,pot constitui Organizatii si Federatii
de Organizatii de irigatii.
Organizatiile si Federatiile de Organizatii de irigatii au ca scop livrarea apei pentru
irigatii,intretinerea si repararea sistemelor de irigat care deservesc mai multi proprietari de
terenuri.Detinatorul va elibera solicitantului o dovada din care reiese ca este sau nu
membru al organizatiei sau federatiei de irigatii si o dovada ca are contract de furnizare a
apei pentru irigatii(multianual sau anual),dovada in care se va specifica durata contractului
de furnizare a apei.
Agricultorii care au teren in amenajari de irigatii administrate de ANIF,vor solicita
autorizatia de gospodarire a apelor de la ANIF.
Agricultorii care au suprafete pe teritoriul organizatiilor utilizatorilor de apa pentru irigatii
sau federatiilor de organizatii de utilizatori de apa pentru irigatii trebuie sa prezinte dovada
ca sunt membri ai organizatiei sau federatiei respective si ca organizatia sau federatia
respectiva are contract cu furnizorul de apa.
Agricultorii care nu sunt membri ai unei organizatii sau federatii vor face dovada ca au
teren pe teritoriul acestora si au contract de furnizare a apei cu respectiva organizatie sau
federatie,care la randul sau,are contract cu furnizorul de apa.
Normele legale de utilizare a apei pentru irigatii prevad ca agricultorii care au suprafete de
teren pe care aplica udari cu apa din foraje(puturi) in scopul obtinerii de productii
agricole,pentru a face dovada ca folosesc legal apa pentru irigatii so o dovada ca are la
autoritatea competenta o autorizatie de folosinta a apei pentru irigatii si o dovada ca are
contract cu furnizorul de apa.Dovada din care va reiesi durata contractului de furnizare a
apei.Aceasta autorizatie se solicita in functie de debitul de apa folosit,de la Directia Apelor
sau Sistemul de Gsopodarire a Apelor din teritoriu,dupa cum urmeaza:
 Agricultorii care au teren in afara unui sistem de irigatii si aplica udari cu apa din
subteran prin foraje a caror debit este mai mare de 10 litri pe secunda vor solicita
aviz de gospodarirea apei pentru irigat in agricultura de la Directia Teritoriala a
Apelor;
 Agricultorii care au teren in afara unui sistem de irigatii si aplica udari de apa din
subteran prin foraje a caror debit este mai mic de 10 litri pe secunda vor solicitqa
 aviz de gospodarirea apei pentru irigat in agricultura de la Sistemul teritorial de
gospodarire a apelor;
 Agricultorii care vor sa execute foraje noie si sa foloseasaca pentru irigat apa din
subteran(in functie de debitul instalatiei pe care o folosesc) vor solicita la Directia
Teritoriala a Apelor sau la Sistemul teritorial de gospodarire a apelor avizul de
gospodarire a apelor.
Apele de suprafata sau subterane pot fi folosite liber,cu respectarea normelor sanitare si de
protectie a calitatii apelor,pentru baut,adapat,udat,spalat,imbaiat si alte trebuinte
gospodaresti,daca pentru aceasta nu se folosesc instalatii sau se folosesc instalatii de
capacitate mica de pana la 0,2 litri/secunda,destinate exclusiv satisfacerii necesitatilor
gospodariei proprii.
3.Cazurile de forta majora si circumstantele exceptionale
Agricultorul nu va fi sanctionat in cazurile de forta majora si circumstante exceptionale.
In conformitate cu art.31 din Regulamentul CE nr.73/2009 sunt considerate cazuri de forta
majora sau circumstante exceptionale:
 Decesul agricultorului;
 Incapacitatea profesionala de lunga durata a agricultorului;
 O catastrofa naturala de proportii care afecteaza grav suprafetele agricole ale
exploatatiei;
 Distrugerea accidentala acladirilor destinate cresterii animalelor,aflate pe
exploatatie;
 O epizootie care afecteaza partial sau integral septelui agricultorului.
4.Controlul respectarii ecoconditionalitatii si aplicarea reducerilor si excluderilor
Pentru situatiile de neconformitate(nerespectare) a bunelor conditii agricole si de mediu,vi
se vor aplica reduceri si excluderi de la plata avand in vedere aspectele legate de:
 Repetarea neconformitatii;
 Amploarea acesteia;
 Gravitatea si persistenta neconformitatii
 Intentia (nerespectarea deliberata)
Pentru un caz de neglijenta constatat,reducerea sau excluderea care vi se va aplica este de
maxim 5%,iar in caz de nerespectare repetata,de 15%.
Pentru toate cazurile de nerespectare deliberata(intentionata),sanctiunea aplicata va fi ca
regula generala de 20% din suma totala.Pe baza rezultatelor obtinute in urma
controlului,A.P.I.A. decide sa reduca procentul in cauza pana la maxim 15%sau,dupa caz,
sa il mareasca pana la 100% din suma totala.
Neconformitatea repetata reprezinta nerespectarea aceleasi norme,cerinte sau
obligatii,constatata de mai multe ori in cursul unei perioade de trei ani consecutivi.
Amploarea unu caz de neconformitate este determinata examinand daca consecintele
acesteia se limiteaza la exploatatia respectiva,sau au avut un efect larg raspandit.
Gravitatea unui caz de neconformitate depinde in special de importanta consecintelor
acestuia,tinand seama de obiectivele cerintei sau ale normei respective.
Caracterul persistent sau nu al vazului de neconformitate depinde in special de durata pe
parcursul careia se manifesta efectele acestuia sau de posibilitatea dea pune capat acestor
efecte prin mijloace acceptate,Se va avea in vedere daca neconformitatea este cauzata din
neglijenta sau din intentie.
Unul din factori care determina nivelul reducerilor sau excluderilor pentru
amploarea,gravitatea si persistenta efectului nerespectarii conditiilor GAEC,este gradul de
afectare a suprafetei la nivelul fermei.
Metodele de control al respectarii/nerespectarii bunelor conditii agricole si de mediu sunt:
 Control clasic pe teren;
 Control prin teledetectie;
 Control administrativ.
In situatia in care exploatatia dumneavoastra a facut obiectul controlului pe teren,aveti
posibilitatea sa semnati raprotul pentru a confirma prezenta la control si pentru aadauga
eventuale observatii.
A.P.I.A. va trimite o copie a rportului de control pe teren pentru a va informa despre toate
neconformitatile constatate in exploatatia dumneavoastra.
De asemenea in cazul in care nivelul sanctiunilor a atins procentul de 15%,A.P.I.A. va va
atentiona printr o instiintare informandu va ca trebuie sa remediati neconformitatea pana
la data de 30 iunie anului urmator depunerii cererii.
Daca nerespectarea aceleasi conditii vai fi detectata din nou, se va considera ca ati
actionat in mod deliberat,situatie in care, agricultorul este exclus de la masura pentru anul
calendaristic in cauza.Daca amploarea,gravitatea si/sau persistenta nerespectarii
intetionate este majora sau au fsot detectate repetate nerespectari intentionate,agricultorul
va fi exclus de la masura respectiva si in anul calendaristic urmator.

4.Operatiuni cu clientela si documente aferente acestora

4.1 Modul de infaptuire a operatiunilor(acordarea subventiilor)

Acordarea subventiilor se infaptuieste pe baza eligibilitatii declaratiei fiecarui fermier

cuprinsa in cererea unica de plata pe suprafata( in cazul platilor SAPS) si pe baza
eliberarii declaratiei cuprinse in cererea de solicitare a subventiei(primei pe cap de
animal) depuse la A.P.I.A. in anul curent de plata.(exemple 2 tipuri de cereri de plata
impreuna cu instructiuni de completare).

5. Clasificarea si caracterizarea subventiilor acordate de A.P.I.A. clientelei

Scheme de plati si masuri de sprijin

Schema de Plati Unice pe suprafta se bazeaza pe repartizarea alocarii financiare anuale la
suprafata agricola utilizata si pe plata sumei de baza care rezulta pentru fiecare hectar
pentru care se solicita sprijin intr un anumit an.
Alaturi de alte noi state membre,Romania a avut posibilitatea de a alege una din cele doua
scheme de plata pe care sa o aplice de la data aderarii.:
 Schema de plata unica pe exploatatie-SPS;
 Schema de plata unica pe suprafata-SAPS,care este o schema simplificata
Romania a decis sa adopte schema platii unice pe suprafata.Aceasta reprezinta o metoda
de tranzitie pentru implementarea schemelor de plati directe adoptate de noile state
membre; introduce o plata unica pe suprafaata pentru toate suprafetele arabile si pasunile
permanente dar si pentru culturile perene si pentru gradinile de legume.
SAPS include SAPS-terenul agricol(teren arabil,pajisti,livezi,vita de vie si culturi perene)
din cadrul unei exploatatii agricole mentinut in bune conditii agricole si de mediu.
Conform OUG nr.125/2003 completata si aprobata prin legea nr.139/2007 si Ordinul
MADR nr.246/2009 cu modificarile si completarile ulterioare,beneficiarii platilor directe
in cadrul schemei de plata unica pe suprafata pot fi persoanele fizice sau juridice care
exploateaza terenul agricol pentrru care solicita plati in calitate de proprietari arendasi
concesionari asociati adminstrarii in cadrul asociatiilor in participatiune locatari sau alte
asemenea.
Pentru a beneficia de acordarea de plati in cadrul schemei de plata unica pe suprafata
solicitantii trebuie sa exploateze un teren agricol cu o suprafata de cel putin 1 ha ,iar
suprafata parcelei agricole sa fie de cel putin 0,6 ha in cazul viilor,livezilor,culturilor de
hamei,pepinierelor pomicole,pepinierelor viticole,arbustilor fructiferi,suprafata minima a
parecelei trebuie sa fie de cel putin 0,1 ha.
In cazul in care un fermier exploateaza 3 parcele agricole de 0,3 ha teren arabil si o
parcela de 0,1 ha exploatatia este eligibila numai daca parcela agricola de0,1 este
vie,livada,pepiniera pomicola/viticola sau este cultivata cu arbusti fructiferi/hamei.
Pentru categoria de folosinta gradini familiale suprafata minima eligibila este de 0,3 ha
chiar daca aceasta cuprinde vii,pomi fructiferi,culturi de hamei,pepiniere
pomicole/viticole,arbusti fructiferi.Aceasta este singura categorie de folosinta care
permite declararea pr aceeasi parcela a unor culturi care in mod normal apartin altor
categorii de folosinta diferite(din mai multe categorii de folosinta).Culturile inscrise de
fermier in cerere cu aceasta categorie de folosinta vor beneficia de plata SAPS daca
parcela respectiva are suprafata minima de 0,3 ha si de plata PNDC daca aceste culturi
sunt cele care in mod normal apartin TA(fara CP,PP si VI).
Romania trebuie sa se asifure ca toate terenurile agricole ,in special cele care nu sunt
exploatate pentru prductie sunt mentinute in bune conditii agricole si de mediu si a definit
la nivel national cerintele minime pentru bunele conditii agricole si de mediu pe baza
cadrului stabilit in anexa 4 la regulament.
De asemenea Romania trebuie sa se asigure ca terenul agricol care a fost utilizat drept
pajiste permanenta la data de 1 ianuarie 2007 este mentinut ca pajiste permanenta.Modul
de evaluare privind respectarea acestor conditii este descris in manualu prinvind bunele
conditii agricole si de mediu(art.5 al regulamentului CE nr.1782/2003).
Schema de plati nationale directe complementara de la bugetul de stat(PNDC)
Sunt plati care suplimenteaza din bugetul FEADR si de la bugetul national pe cele primite
prin schema unica de plata pe suprafata..Acestea se acorda cu respectarea conditiilor
SAPS si a conditiilor specifice impuse de legislatia europeana si nationala pentru culturile
respective.
 Confomr ordinului MADR nr.246/2008 cu modificarile si completarile ulterioare si
ordinului 91/2008 sunt aprobate urmatoarele scheme de plati compelmentare directe in
sector vegetal:

Specificare Codificare Observatii

Plata nationala directa complementara
decuplta de productie (complementara la
SAPS) pt culturi amplasate in teren arabil
Cereale(grau comun,grau PNDC 1 Toate culturile
dur,secara,orz,ovaz,orzoaica,porumb,porumb cuprinse in categoria
zaharat,sorg,orez,triticale,mei,hrisca si alte de folosinta culturi
cereale) arabile codificate in
formularul pentru
cererea de plata cu
TA
Culturi proteice(mazare pentru boabe,fasole PNDC 1
pentru boabe,lupin,bob,linte)
Plante industriale(fl soarelui,rapita,soia,in si PNDC 1
canepa pentru fibra,tutun,in pentru
ulei,plante medicinale,alte plante industriale)
Radacinoae(cartof,sfecla de zahar,sfecla PNDC 1
furajera si alte radacinoase
Legume proaspete PNDC 1 Se acorda ca plati pe
suprafata
Tomate PNDC 1
Pepenei PNDC 1
Flori si plante ornamentale PNDC 1
Plante de nutret PNDC 1
Loturi semincere PNDC 1
Pajisti temporare PNDC 1
Capsuni PNDC 1
Alte culturi pe teren arabil PNDC 1
Plata nationala directa cuplata de
productie
In PNDC 2 Se acorda pe
suprafata conditionat
de productie
Canepa PNDC 3 Se acorda pe
suprafata conditionat
de productie
Tutun PNDC 4 Se acorda pe tona de
tutun brut
conditionat de
productie
Hamei PNDC 5 Se acorda pe
suprafata conditionat
 de productie
Plata decuplata de prodcutie pentru sfecla de PNDC 6 Se acorda pe
zahar suprafata

Plata decuplata nationala directa complementara la SAPS,decuplata de productie,pentru

culturile amplasate pe teren arabil,in cuantum fix pe hectar-PNDC 1,conform art.8 din
Ordinul MADR 246/2008.Parcela cultivata trebuie sa fie de minim 0,3 ha..Culturile
permanente si pajistile permanente nu fac obiectul acestei scheme de sprijin financiar.
Plata nationala directa complementara pentru fibra-PNDC 2 si pentru canepa
pentru fibra-PNDC 3
Pentru culturile de in si canepa pentru fibra se acorda o plata nationala directa
complementara PNDC 2 respectiv PNDC 3 cuplata de productie.Valoarea PNDC 2 este
egala cu PNDC 3,dar aceste culturi trebuie privite ca scheme separate intreucat legislatia
euroipeana si nationala prevede definirea stricta a suprafetelor acestor culturi. Culturile de
in si canepa pentru fibra sa fie amplsate pe parcele agricole de minim 0,3 ha.
Culturile de canepa trebuie sa fie mentinute in conditii de crestere normale conform
tehnologiei de cultivare timp de cel putin 10 zile dupa inflorire astefel incat sa poata fi
efectuate controalele prevazute in conformitate cu legislatia nationala si comunitara.
Plata nationala directa complementara pentru tutun-PNDC 4
Pentru cultura de tutun se acorda o plata nationala directa complementara PNDC 4,care
este cuplata de productie pentru toata productia livrata in baza contractelor de vanzare-
cumparare incheiate in tre cultivatori si prin procesatori cu indeplinirea conditiilor
specifice de eligibilitate.Pot beneficia de plata nationala directa com-plementara in
sectorul vegetal cuplata de cauza nerespectarii conditiilor privind suprafata stipulata la
art.7 alin 1 lit.a) din OUG125/2006 cu obligatia sa bifeze doar in casuta pentr plata
nationala directa complementara de productie pentru cultura tutunului PNDC 4.
Plata nationala directa complementara pentru hamei PNDC 5
Pentru cultura de hamei se acorda o plata nationala directa complementara PNDC 5,care
este cuplata de productie.
Pentru a beneficia de aceste plati,fermierii trebuie sa indeplineasca consitiile de aplicare
ale SAPS si conditiile specifice de eligibilitate.:
 Suprafata eligibila exploatatiei sa fie de cel putin 1 ha ,iar a parcelei agricole de
cel putin 0,1 ha.
 Suprafetele pentru care se solicita sprijin sunt in intregime cultivate si pe ace3stea
sunt respectate conditiile normale de cultivare conform art.2 al regulamentului CE
nr.1973/2004;purtatoare de denumire de origine conform legii nr 623/2002.Zonele
de cultura recunoscute pentru cultura de hamei,invederea certificarii denumirii de
origine sunt:
-zona I de cultura cuprinde plantatiile de hamei din localitatile:Huedin-
Gherla-Cluj-Napoca-98 ha,din judetul Cluj,Saschitz-Albesti-347 ha si Acatari-143 ha,din
judetul Mures,Rupesa=Crit-180 ha,din judetul Brasov.
-zona a II a de cultura cuprinde plantatiile de hamei din localitatile
Dumbraveni-235 ha,Leslea-60 ha,Valchid-61 ha Slimnic-224 ha,Sura Mica-160 ha,din
judetul Sibiu,Sighisoara-343 ha.Chetani-197 ha,din judetul Mures.
-zona a III a de cultura cuprinde plantatiile de hamei din localitatile Aiud-
Radesti-130 ha,din judetul Alba,Orastia-Aurel Vlaicu-228 ha,din judetul Hunedoara.
Plata nationala directa complemnetara pentru sfecla de zahar-PNDC 6
Pentru cultura de sfecla de zahar,destinata productiei de zahar este prevazuta acordarea
unei plati nationale directe complemnetare decuplata de productia PNDC 6.
Pentru a beneficia de aceste plati,fermierul trebuie sa indeplineasca conditiile de aplicare
ale SAPS si conditiile specifice de eligibilitate.
Cobditiile specifice de eligibilitate pentru sfecla de zahar:
-cultura de sfecla de zahar safie destinata exclusiv productiei de zahar;
-culturile sa fie amplasate pe parcele agricole eligibile SAPS;
-sprijinul este acordat pentru suprafata cultivata cu sfecla de zahar,cu conditia ca
fermierul sa fi incheiat un contract de producere a sfeclei de zahar cu o fabrica de zahar in
anul 2010.
Schema de plata separata pentru zahar-PDSZ
Conditiile pentru acordarea acestui sprijin sunt identice cu cele prevazute la PNDC
6.Aceste plati se vor acorda din Fondul European de Garantare pentru
Agricultura(FEGA) pe suprafata conditionat de productie.
Pentru a beneficia de aceste plati ,fermierul trebuie sa indeplineasca conditiile de aplicare
SAPS,sa respecte bunele conditii agricole si de mediu si conditiile specifice de
eligibilitate stabilite prin aoardinul MADR nr.549/2007.
Scheme de plati tranzitorii pentru tomate destinate procesarii
Pot beneficia de aceasta schema de plata fermierii eligibile SAPS care cultiva tomate pe o
suprafata de minim 0,3 ha si pentru care exista un contract de livrare cu un prestator
confomr Ordinului MADR nr.91/2008.

5.1. Studierea acordarii subventiilor din fonduri europene

Analiza procedurilor de control pe teren utilizate in Statele Membre ale UE-27

Aceasta analiza viseaza procedurile si solutiile adoptate in UE(UE-27) cu privire la
schema de plati standard.
Prin Regulamentul CE nr.178/2003(in prezent qprogat) privind stabilirea normelor
comune pentru regimurile de sustinere directa in cadrul politicii agricole comune si
stabilirea altor regimuri de sustinere in favoarea agricultorilor care modifica
Regulamentul CE nr.2019/93,CE nr 1452/2001,CE nr.1453/2001, CE nr.1454/2001,CE
nr.1868/94,CE nr.1251/1999,CE nr.1254/1999,CE nr.1673/2000,CE nr.2358/71 si CE
nr.2529/2001 cu privire la Reforma Politicii Agricole Comune, s-a introdus o noua
schema de sprijin direct pentru Statele Membre ale UE respectiv schema de plata pe
suprafata.Aceasta schema ainlocuit majoritatea schemelor traditionale de sprijin printr-o
plata unica decuplata de productie,acordata la ha in cadrul schemei SPS standard
eligibilitatea platii se calculeaza pe baza platilor directe acordate unui anumit producator
agricol in functie de o perioada de referinta(2000-2002) astefel incat valoarea platii la ha
difera de la fermier la fermier.
Alaturi de alte state noi State Membre,Romania a avut posibilitatea de a alege una din cele
doua scheme de plata pe care sa o aplice de la data aderarii:
  Schema de plata unica (pe exploatatie)-SPS;
 Schema de plata unica pe suprafata –SAPS care este o schema simplificata.
Romania a decis sa adopte Schema de Plati Unice pe Suprafata.Aceasta decizie a
Ministerului Agriculturilor Padurilor si Dezvoltarii Rurale a fost prezentata si aprobata de
Primul Ministru in sedinta de Guvern din 9 mai 2005.
Schema de plati unice pe suprafata reprezinta o metoda de tranzitie pentru implementarea
schemelor de plati directe adoptate de noile State Membre.
SAPS introduce o plata unica pe suprafata pentru toate suprafetele arabile si pasunile
permanente,dar si pentru culturile perene si pentru gradinile de legume.

Legislatia nationala si comunitara

Legislatia comunitara
Tratatul de Aderare al Romaniei la UE
 Regulamentul CE nr.73/2009 din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme
comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultorii din cadrul politicii
agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori,de
modificare a Regulamentelor CE nr.1290/2005,CE nr.247/2006,CE nr.378/2007 si
de aprobagare a regulamentului CE nr.1782/2003 cu modificarile si completarile
ulterioare.
 Regulamentul CE nr.1122/2009 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de
aplicare a Regulamentului CE nr.73/2009 al Consiliului in ceea ce priveste
ecoconditionalitatea , modularea si sistemul integrat de administrare si control in
cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevazute de regulamentul
rescpectiv ,precum si de aplicare a Regulamentului CE nr.1234/2007 al consiliului
in ceea ce priveste ecoconditionalitatea in cadrul schemei de ajutoare prevazute
pentru sectorul vitivinicol.
 Regulamentul CE nr.1121/2009 din 29 octombrie 2009 de stabilire a normelor de
aplicare a Regulamentului CE nr.73/2009 al Consiliului in ceea ce priveste
schemele de ajutor pentru fermieri prevazute in titlurile 4 si 5 din Regulamentul
respectiv.
 Regulamentul CE nr.1120/2009 din 29 octombrie 2009 de stabilire a normelor de
aplicare a Regulamentului CE nr.73/2009 al Consiliului de stabilire a unor norme
comune pentru schemele de ajutor direct pentru agricultori in cadrul politicii
agricole comune si de insituire anumitor scheme de ajutor pentru agricultori.
 Regulamentul CE nr.1698/2005 din 20 spetembrie 2005 privind sprijinul pentru
dezvoltarea rurala acordat de Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurala,
cu modificarile si completarile ulterioare.
 Regulamentul CE nr.1944/2008 privind modificarea regulementului CE nr
1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurala(FEADR) cu modificarile si completarile
ulterioare.
 Regulamentul CE nr.1290 din 21 iunie 2005 privind finantarea politicii agricole
comune cu modificarile si completarile ulterioare.
 Regulamentul CE nr.685/2006 de stabilire a normelor de aplicare a
regulamentului CE nr.1290/2005 modificat de regulamentul CE NR.1233/2007 in
 ceea ce priveste autorizarea agentiilor de plati si a altor entitati precum si
lichidarea conturilor FEGA si FEADR cu modificarile si completarile ulterioare.
 Regulamentul CE nr.1975/2006 privind normele de aplicare a regulamentului CE
nr.1698/2005 al consiliului in ceea ce priveste punerea in aplicare a procedurilor
de control si a eco-conditionalitatii in ceea ce priveste masurile de sprijin pentru
dezvoltarea rurala,cu modificarile si completarile ulterioare.
 Regulamentul CE nr.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului 1698/2005 a Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurala
acordat din FEADR modificat prin Regulamentul CE nr.363/2009 si
Regulamentul UE nr.108/2010 cu modificarile si completarile ulterioare.

Legislatia nationala
 Legea nr.1/2004 privind infiintarea,organizarea si functionarea A.P.I.A. cu
modificarile si completarile ulterioare
 Legea nr.198 din 22 mai 2006 pentru aprobarea OUG nr.13/2006 privind
infiintarea,organizarea si functionarea Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala
si Pescuit prin reorganizarea Agentiei SAPARD.
 Legea nr.7/1996 a cadastrului si publicitatii mobiliare cu modificarile si
completarile ulterioare.
 HG nr.25/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului
Agriculturii,Padurilor si Dezvoltarii Rurale.
 Planul National Strategic(PNS) si Programul National pentru Dezvoltare
Rurala(PNDR) aferente perioadei 2007-2013 elaborate de catre Autoritatea de
Management pentru PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii,Padurilor si
Dezvoltarii Rurale din Romania in conformitate cu art.11 si 12 al Regulamentului
Consiliului nr.1698/2005 si Liniile Directoare Strategice Comunitare pentru
Dezvoltare Rurala.
 OUG nr.13 din 22 februarie 2006 privind infiintarea,organizarea si functionarea
Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit,prin reorganizarea Agentiei
SAPARD, cu modificarile si completarile ulterioare.
 Ordinul MAPDR nr.152/2004 privind stabilirea termenilor de referinta pentru
organizarea si functionarea Sistemului Integrat de Adiminstrare si Control.
 Ordinul MAP nr.534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru
introducerea cadastrului general, cu modificarile si completarile ulterioare.
 Memorandum din 8 mai 2005 privind adoptarea de catre Romania a schemei de
plata unica pe suprafata a suprafetei minime eligibile pentru exploatatia agricola
si a suprafetei minime eligibile pentru parcela agricola in vederea sprijinirii
agricultorilor de la data aderarii la UE.
 Ordinul MADR nr.246/20.04.2008 privind stabilirea modului de implementare a
conditiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate,pentru aplicarea schemelor de
plati directe si plati nationale directe complementare in sectorul vegetal si pentru
acordarea sprijinului aferent masurilor de agro-mediu si zone defavorizate, cu
modificarile si completarile ulterioare(Ordinul MAPDR nr.118/2009) .
 Ordinul MAPDR nr.422/2006 pentru aprobarea criteriilor de acreditare pentru
Agentia de Plati pentru Agricultura,Dezvoltare Rurala si Pescuit si pentru
organismul coordonator de plati pentru Agricultura Dezvoltare Rurala si Pescuit.
  OUG nr125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale
directe complementare care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007 si
pentru modificarea art.2 al Legii nr.36/1991 privind societatile agricole si alte
forme asociative in agricultura,aprobata prin Legea nr.139/2007 cu modificarile si
completarile ulterioare.
 Ordinul MADR nr.355/2007 privind criteriilor de incadrare,delimitarii si listei
unitatilor administrativ-teritoriale din zona montana defavorizata din Romania.
 Ordinul MAPDR nr.243/2006 privind stabilirea masurilor finantate din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurala(FEADR),care vor fi implementate de
catre APDRP respectiv APIA, cu modificarile si completarile ulterioare.
 Ordinul MAPDR nr.226/2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea
activitatii de imbunatatire si exploatare a pajistilor la nivel national,pe termen
mediu si lung cu modificarile si completarile ulterioare(Ordinul MAPDR
nr.541/2009).
 Ordinul MADR/MMP nr.30/147/2010 pentru aprobarea bunelor conditii agricole
si de mediu in Romania.
 Ordinul MADR nr.139/2008 privind modificarea anexei la Ordinul Ministrului
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr.64/13/2008 privind aprobarea a formularului
de cerere de plata pentru schemele de sprijin pe suprafata pentru anul 2008 cu
modificarile si completarile ulterioare.
 Ordinul MAPDR nr.302/2005 privind realizarea registrului fermelor
 Ordinul MAPDR nr.1054/2005 privind organizarea si completarea registrului
fermelor.
 Ordinul MADR nr.222/2007 privind aprobarea Acordului de Delegare incheiat
intre APDRP,DGMEFEC si APIA.
 Ordinul nr.64B/2008 al Ministrului Agriculturii,Padurilor si Dezvoltarilor Rurale
privind aprobarea formularului de cerere de plata pentru schemele de sprijin pe
suprafata pentru anul 2008 cu modificarile si completarile ulterioare.
 HG nr.224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a masurilor
cofinantate din FEADR prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013
cu modificarile si completarile ulterioare.
 Acordul cadru de delegare pentru implementarea Masurilor prinvind platile
compensatorii cuprinse in AXA 2 din Programul National de Dezvoltare Rurala
2007-2013( PNDR), din 04.10.2007 cu modificarile si completarile ulterioare si
Protocolul de colaborare pentru PNDC.

Legislatia europeana pentru aplicarea ecoconditionalitatii

 Regulamentul CE nr.796/2004 de stabilire a normelor de aplicare a
ecoconditionalitatii modularii si ansamblului integrat de gestionare si control
prevazute de Regulamentul CE nr.1782/2003 si CE nr.73/2009 ale cosiliului si de
aplicare a ecoconditionalitatii in conformitate cu Regulamentul CE nr.479/2008 al
consiliului,cu modificarile si completarile ulterioare(abrogat dar continua sa se
aplice in ceea ce priveste cererile de plata pentru anul 2008 si pentru anii de prima
anteriori).
 Regulamentul CE nr.73/2009 de stabilire a normelor comune pentru regimurile de
ajutor direct in cadrul politicii agricole comune si de instituirea anumitor sisteme
 de ajutor pentru agricultori, de modificare a regulamentului CE nr.1290/2006,CE
nr.247/2006,CE nr.378/2006 si de abrogare a Regulamentului CE nr.1782/2003.
 Regulamentul CE nr.1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat
din FEADR cu modificarile si completarile ulterioare.
 Regulamentul CE nr.1975/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului CE
nr.1698/2005 cu modificarile si completarile ulterioare.

Legislatia nationala pentru aplicarea ecoconditionalitatii

 Ordin MADR/MMP nr.30/147/2010 pentru aprobarea bunelor conditii agricole si

de mediu in Romania
 Legea nr.1/2004 privind infiintarea,oraganizarea si functionarea APIA, Industrie
Alimentara si Dezvoltare Rurala cu modificarile si completarile ulterioare.
 OUG nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si nationale directe
complementare care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007 si pentru
modificarea art.2 din Legea 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de
asociere din agricultura aprobata prin legea nr.139/2007 cu modificarile si
completarile ulterioare.
 OUG nr.226/235 din 2003 al Ministrului Agriculturii,Alimentatiei si Padurilor si
al Ministrului Administratiei Publice pentru aprobarea strategiei privind
organizarea activitatii de imbunatatire si exploatare a pajistilor la nivel national pe
termen mediu si lung.